MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÂNGĂ

PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT

ACTUL JURIDIC
Specialitatea: Anticorupție

Autor:
Victoria Burlacu , studentă a gr. ?
Profesor: ?

Chișinău 2020
 CUPRINS
1. Noțiunea de act juridic......................................................................................3
2. Clasificarea actelor juridice.............................................................................3
2.1. În funcţie de numărul părţilor....................................................................3
2. 2 În funcţie de scopul urmărit la încheiere......................................................4
2.3. În funcţie de importanţa lor...........................................................................5
2.4. După efectele pe care le produce...................................................................6
2.5. După criteriul de formare a actelor aceste sînt:............................................6
 1. Noțiunea de act juridic
Potrivit art.. 195 din C. civ: “actul juridic este manifestarea de către persoanele fizice şi
juridice a voinţei îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor
civile”.
Această definiţie legală nu diferă mult de cea consacrată de doctrina de specialitate.În
acest sens actul juridic civil este manifestarea de voinţă a unei sa mai multor persoane săvîrșitecu
intenţia de a produce efecte juridice civile, constîndîn crearea, modificarea, sau stingerea unor
raporturi juridice civile în temeiul şi în limitele stabilite de normele dreptului juridic obiectiv.
Din definiţie rezultă elementele sale definitorii care sînt următoarele:
 este o manifestare de voinţă a subiectului de drept civil.
 manifestare de voinţă exprimă intenţia de a produce efecte juridice.
 efectul manifestării de voinţă reprezintă naşterea, modificarea sau stingerea unui raport
juridic civil.
Mijloacele de manifestare a voinţei se împart în:
 directe,care pot fi scrise şi verbale, de exemplu încheierea contractului, întocmirea
testamentului etc.
 indirecte, care sînt atunci cînd comportamentul persoanei arată vădit voinţa ei de a
încheia actul juridic. Potrivit art.. 208, C. civ. “actul juridic care poate fi înceiat verbal se
consideră încheiat şi în cazul în care comportamentul persoanei arată vădit voinţa ei de a-
l încheia”.
 cele ce rezultă din tăcere. Astfel art.. 208, alin 4, C. civ.,prevede că: “tăcerea se consideră
exprimare a voinţei de a încheia actul juridic în cazurile prevăzute de lege sau de acordul
părţilor”. De exemplu art.. 904, alin 1, C. civ.,prevedecă: “dacă raporturile contractuale
continuă în mod tacit după expirarea contractului de locaţiune, acesta se consideră
prelungit pe un termen nedeterminat”.

2. Clasificarea actelor juridice

În doctrin de specialitate, actele juridice civile sîntclasificate din mai multe puncte de
vedere.
2.1. În funcţie de numărul părţilor
În funcție de numărul părților a căror voință juridică part.icipă la formarea lui,actul
juridic poate fi:
a.)Act unilateral este acel act juridic care reprezintă rezultatul voinţei unei singure părţi,
art.. 196, alin. 1, C. civ.Prin noțiunea de part.e aactul juridic civil înţelegem persoana sau
persoanele care, manifestîndu-şi voinţa, personal, prin reprezentant sau prin organul prevăzut de
lege (în cazul persoanelor juridice),exprimă un interes juridic propriu şi direct.
Esenţial pentru actul juridic civil unilateral este că simpla şi unica voinţă de a se angaja
din punct de vedere juridic, este suficientă de a da naştere la obligaţii în sarcina ei, fără a fi
nevoie de o acceptare a celeilalte părţi.
Regula este că un act juridic unilateral dă naştere la obligaţii doar pentru autorul său. Prin
excepţie, pentru terţele persoane, el poate da naştere la obligaţii doar în cazurile expres prevăzute
de lege, art.. 196 alin. 1 part.ea a doua, C. civ. De exemplu, cazul testamentului cîndacesta va
produce efecteîn privinţa moştenitorului acceptant.
La rîndul lor actele unilaterale se subclasifică în:
 acte supuse comunicării, cum sîntoferta, promisiunea publică de recompensă;
 acte nesupuse comunicării, cum este testamentul.
Actele juridice unilaterale nu trebuie confundate cu contractele unilaterale care presupune
existenţa a două părţi dintre care numai una este obligată.
b.)Actul bilateral. Potrivit alin. 3 al art.. 196, C. civ.,“actul juridic bilateral este
manifestarea de voinţă concordantă a două părţi”. Fiecare part.e poate fi reprezentată de mai
multe persoane.Actul juridic bilateral tipic este contractul: de vânzare cumpărare, de donaţie, de
mandat, de împrumut ş.a.Caracteristic pentru actele juridice civile bilaterale este faptul că fiecare
part.e urmăreşte realizarea unui scop propriu, diferit de cel urmărit de cealaltă part.e. În acest
sens actul bilateral este unul sinalagmatic, deci se nasc obligaţii în sarcina ambelor părţi.
c.)Actul multilateral este actul juridic care este manifestarea de voinţă a trei sau a mai
multe părţi, art.. 196 alin. 4, C. civ. Deci,el este acel act juridic care este rodul de voinţă a mai
multor părţi care urmăresc realizarea aceluiaşi scop. Un astfel de act juridic este contractul de
societate.
Importanţa juridică a acestei clasificări rezidă în următoarele:
 sub aspectul aprecierii valabilităţii actului juridic. În actele unilaterale se va verifica o
singură voinţă, în actele bilaterale sau multilaterale fiecare din voinţele juridice
respective.
 în materia viciilor de consimţământ: În cazul actelor bilaterale,dolul trebuie să provină de
la contractant, iar eroare să fi fost cunoscută şi de cître acesta.
 sub aspectul revocabilităţii actelor juridice civile; actele unilaterale sîntîn principiu
irevocabile, în timp ce actele bilaerale sau multilaterale pot fi revocate de comun acord de
cître părţi.

2. 2 În funcţie de scopul urmărit la încheiere

 În funcție de scopul urmăritla încheiere actele juridice se împart.în:
a.)Acte juridice cu titlu gratuitsînt acele acte prun care se procură unei părţi un folos
patrimonial fără a se urmări obţinerea în schimb a unui alt folos patrimonial,art.. 197. alin.1, C.
civ.
Acestea la rîndul lor se subîmpart.în:
 liberalități sînta cele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorul îşi micşorează
patrimoniul transmiţînd gratificatului un bun, o fracţiune de patrimoniu sau un
patrimoniu întreg fără a primi în schimb un echivalent. De ex. donaţiile, legatele.
 actele dezinteresate sînt acele care au ca efect procurarea de cître despunător a unui
avantaj patrimonial celeilalte părţi fără a-şi micşora patrimoniul. De ex.,mandatul gratuit,
împrumutul fără dobîndă.
b.)Acte juridice cu titlu onerossîntacele acte prin care, în schimbul folosului patrimonial
procurat de o part.e celeilaltepărți, se urmăreşte obţinerea altui folos patrimonial,art.. 197. alin. 2.
C. civ.
Acestea se subclasifică în:
 acte comutative sînt acele acte juridice cu titlu oneros în care părţile cunosc sau pot
cunoaşte încă din momentul încheierii lor, existenţa şi întinderea obligaţiilor ce le revin;
 acte aliatorii sînt actele civile cu titlu oneros în care părţile au în vedere posibilitatea unui
cîştig sau riscul unei pierderi, de care fac să depindă existenţa sau întinderea obligaţiilor
ce le revin. De ex.,contractul de asigurare, contractul de rentă viageră, contractul de
întreţinere ş. a.
Importanţa juridicăeste relevată din mai multe puncte de vedere:
 sub aspectul formeilegea este mai exigentă faţă de actele cu titlu gratuit, uneori
cerîndforma solemnă.
 sub aspectul răspunderiiaprecierea este mai severă în cazul actelor cu titlu oneros.

2.3. În funcţie de importanţa lor

În funcție de importanța lor,actele juridice civile se împart.în:
a.) Acte de conservaresîntacele acte juridice civile prin care se urmăreşte preîntîmpinarea
unui drept subiectiv civil, alin. 1 art.. 198 C. civil. Acestea sînt acte ce se încheie fără riscuri,
motiv pentru care legea permite şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restînsă să încheie astfel
de acte –art.. 21 şi 22 din C. civil.
b.) Acte de administrareeste acel act juridic prin care se urmăreşte o obişnuită punere în
valoare a unui bun sau patrimoniu,alin. 2. art. 198,C. civil.
 c.) Acte de dispoziţiesîntacele acte care are ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept
sau grevarea cu sarcini reale a unui bun, -alin. 3 art.198,C. civ.
De exemplu, vînzarea,schimbul,donaţia, renunţarea la un drept.Importanţa juridicăse
manifestă în privinţa capacităţii de a încheia astfel de acte juridice.

2.4. După efectele pe care le produce

După efectele pe care le produce,actele juridice sînt:
a.)Acte constitutivesîntacele acte juridice civile care dau naştere unor drepturi subiective
civile care nu au existat anterior. De ex. contractele prin care se constituie dreptul de uzufruct,
servitute, gaj, ş.a.
b.)Acte translativesîntactele care au ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-
un patrimoniu în alt patrimoniu. De ex. contractul de vânzare cumpărare, contractul de schimb
ş.a.
c.)Acte declarativesîntacele acte juridice care au ca efect consolidarea sau defenitivarea
între părţi a unor drepturi preexistente.
De exemplu, partajul convenţional, tranzacţia.O specie aparte de act declarativ o
reprezintăactul confirmativprin care o persoană renunţă la dreptul său de aataca în justiţie cu
acţiunea în anulabilitate un act juridic civil, la a cărui încheiere a fost încălcată o dispoziţie legală
ce ocroteşte un interes privat.Importanţa juridică actul constitutiv şi cel translativ produc efecte
numai pentru viitor, iar actul declarativ produc efecte şi pentru trecut, în mod retroactiv.

2.5. După criteriul de formare a actelor aceste sînt:

a.)Acte consensuale sînt acele acte juridice civile care se încheie prin simpla manifestare
de vonţă a autorului sau a autorilor lor, fără îndeplinirea unei formalităţi. De ex., contractul de
vînzare cumpărare de bunuri mobile.
b.)Acte solemne sînt acele acte juridice civile la a căror încheiere manifestarea de voinţă
trebuie să îmbrace o anumită formă cerută de lege. Această formă este cerută ad validitatem. De
ex. testamentul, contractul de donaţie.
c.)Acte reale sîn tacele acte a cărui formare valabilă presupune pe
lîngăconsimțămîntul.părţilor şi transmiterea bunului către dobînditor.De ex., contractul de
împrumut.
Importanţa juridică este apreciată în privinţa valabilităţii actelor juridice. Nerespectarea
formei autentice duce la nulitatea absolută. De asemenea diferă şi probaţiunea acestor acte
juridice civile.
 2.6. După criteriul afectării sau neafectării de modalităţi
După criteriul afectării sau neafecării de modalități,actele juridice se împartîn:
a.)Act juridic pur şi simplu sîntacele acte juridice civile care nu sîntafectate de vre-o
modalitate, fiind incompatibilă cu aceasta. De ex. căsătoria, adopţia.
b.)Act afectat de modalităţisîntacele acte juridice al căror efect depinde de îndeplinirea
sau neîndeplinirea unui eveniment sau executarea unei obligaţii. Unele acte juridice
sînteminamente acte afectate de modalităţi, de ex. contractul de asigurare, contractul de
împrumut, contractul de vânzare cu clauză de întreţinere, contractul de donaţie cu sarcină,
art.827. alin. 3, C. civ. Altele sîntprevăzute prin voinţa părţilor.
Se cunosc trei modalități care afectează actuljuridic: termenul condiţia şi sarcina.
 Termenul este un eveniment viitor şi sigur ca realizare care face să întîrzie producerea
sau stingerea efectelor actului juridic.
 Condiţia este un eveniment viitor şi nesigur ca realizare de a cărui producere depinde
naşterea sau stingerea unui drept subiectiv civil. Condiţia poate fi:
 pozitivă cînd efectele actului juridicdepind de un eveniment care trebuie să survină într-
un termen determinat sau nedeterminat.
 negativă cînd efectele actului juridic sîntcondiţionate de nesurvenirea unui eveniment
într-un termen determinat sau nedeterminat.
 suspensivă cînd producerea efectelor juridice depinde de un eveniment viitor şi nesigur
ca realizare.
 rezulutorie cînd stingerea efectelor juridice depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca
realizare.
Sarcina este obligaţia de a da, a face sau a nu face ceva impusă de despunător
gratificatului în actele cu titlu gratuit.

2.7. După corelaţia dintre ele

După corelația dintre ele, actele juridice se împartîn:
a.)Acte principalecare au o existenţă de sinestătătoare
b.)Acte accesorii care nu au o existenţă de sinestătătorie, existenţa sa depinzând de
existenţa unui alt act juridic, care va fi unul principal.
 Importanţa juridicăapare sub aspectul valabilităţii şi eficacităţii lor. În această materie
funcționează regula accesorium seqiutur principale,ceea ce înseamnă că soarta actului accesoriu
urmează soarta actului principal.

2.8. După cum sînt sau nu reglementate de lege

După cum sînt sau nu reglementate de lege, actele juridice se împart:
a.)Act juridic numiteste actul reglementat de legislaţia civilă
b.)Act juridic nenumiteste actul care nu are o reglementare expresă în legislaţie.

2. 9. În funcţie de modalitatea încheierii lor

În funcție de modalitatea încheierii lor,sînt:
a.)Acte strict personale sînt acele acte juridice care nu pot fi încheiate de cîtpersonal nu şi
prin reprezentare. De ex. testamentul.
b.)Acte juridice încheiate prin reprezentare sînt acele acte care pot fi încheiate
atîtpersonal cîtşi prin reprezentare. Aceste acte reprezintă regula.

2. 10. După modul de executare

După modul de executare,sînt:
a.)Acte juridice cu executare imediatăeste actul care se execută printr-o singură prestaţie
efectuată de debitor.
b.)Acte juridice cu executare succesivăeste actul care se execută prin mai multe prestaţii
succesivă.

2. 11. În dependenţă de influienţa cauzei asupra actului sînt:

a.)Act juridic cauzaleste acel act a căruivalabilitate implică valabilitatea cauzei.
b.)Act juridic abstracteste acel act care este detaşat de elementul cauzei. Acest actrezultă
din operaţiunile triungiulare, unde creditorul nu cunoaşte cauza care determină pe debitor să se
oblige faţă de el. De ex. cambia.
2.12. După conţinutul lor
După conținutul lor,actele juridice se împartîn:
a.)Act juridic patrimonial acele acte juridice civile care au un conţinut economic, adică
sîntexprimabile în bani.
b.)Act juridic nepatrimonial sînt acte care nu au un conţinut economic şi nu pot fi
exprimate în bani.