Endo

11/4/2012
IRION
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A
BIANCA-
ROXANA
CANALELOR RADICULARE
Cadru univ. coordonator: Conf. Dr. Puscasu Cristina | Irion Bianca-

Roxana, MD IV, Gr. III
November 4,
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
2012
CUPRINS:
Cap. I: Generalitati
Cap. II: Rolurile si importanta
instrumentarii mecanice a canalului
radicular
Cap. III: Instrumentarul endodontic folosit
in tratamentul mecanic de canal
Cap. IV: Tehnica conventionala a
tratamentului mecanic de canal
Cap. V: Tehnicile prin telescopare
1. Tehnica step-back
2. Tehnica step-down
3. Tehnica crown-down
4. Tehnica instrumentarii circumferentiale
1
November 4,
2012
5. Tehnica fortelor compensate
6. Tehnica din OHIO
7. Tehnica din California de Sud
Cap. VI: Preparatia canalului radicular in

gangrena pulpara
 Metode manuale
 Metode sonice
 Metode ultrasonice
 Metoda cu laser
Cap. VII: Concluzii
Cap. VIII: Bibliografie
2
November 4,
2012
Cap. I: Generalitati
Tratamentul mecanic al canalelor radiculare reprezinta una dintre etapele ce se parcurg in cursul
tratamentului endodontic al unui dinte mono- sau pluriradicular, a carui vitalitate a fost pusa in pericol
de procesele inflamatorii pulpare ireversibile, sau deja a fost pierduta. Tratamentul mecanic de canal
este indicat in cazul unor inflamatii pulpare ireversibile pentru a evita dezvoltarea unui proces
periapical, sau pentru tratarea unuia deja constituit.
Prin tratamentul mecanic de canal se intelege excizia chirurgicala a peretilor dentinari, pana la
obtinerea unei preparatii necesara pentru aplicarea metodei de obturatie aleasa in cazul pulpectomiilor,
iar in gangrene pulpara in acelasi scop prepararea se practica pana la indepartarea, in totalitate, a
dentine alterate si infectate. (9)
In ceea ce priveste etapele interventiei endodontice, tratamentul mecanic se realizeaza dupa ce

s- a efectuat anestezia locala, apoi realizarea cavitatii de acces endodontic, indepartarea pulpei coronare
din camera pulpara si apoi extirparea pulpei radiculare. Va fi urmat de o noua etapa endodontica,
reprezentata de: toaleta canalelor si tramentul medicamentor canalar. Ulterior se va efectua obturatia
de canal, fie ea provizorie sau de durata.
(15)
3
November 4,
2012
(16)
Conform unei vechi si faimoase axiome a endodontiei, “ceea ce este indepartat din canalul
radicular, este mult mai important decat ceea ce va fi introdus ulterior”. Fara a subestima importanta
etapei de obturare, putem afirma cu siguranta ca fazele de tratament mecanic de canal, evidarea lor,
urmate de toaleta acestora sunt fara indoiala cele mai importante, cele mai complexe si cele mai
delicate. (1)
Dupa cum se cunoaste din literatura, cea mai buna obturatie de canal este nervul insusi, astfel
ca este dificil sa ne imaginam cum un medic poate fi capabil sa obtureze in totalitate sistemul canalar
radicular, avand in vedere anatomia complexa a acestuia cu canale radiculare principale si o sumedenie
de canalare radiculare secundare, fara a realiza optim o serie de etape anterioare de evidare a
canalelor, permeabilizare si largire a acestora, uniformizare si toaletare. O buna preparare mecanica
radiculare va facilita o ulterioara obturare cat mai buna a canalelor, prevenind si aparitia unor posibile
complicatii sau recidive. Schilder afirma ca chiar si un medic stomatolog al carui punct forte nu este
obturatia de canal poate realiza una corecta, optima cu gutaperca atata timp cat canalul radicular a fost
evidat, largit si preparat, ulterior toaletat intr-un mod corect.(1) Prezenta unui canal netratat, incorect
sau incomplete tratat poate reprezenta cauza unui esec al unui tratament endodontic. (2)
De- a lungul anilor, principiul de “cleaning and shaping of the root canal system” (Shilder) a avut
o serie de sinonime folosite, precum: instrumentarea canalelor, largirea, sau tratamentul/ prepararea
mecanica a canalelor radiculare. Dar acesti termeni nu sunt foarte exacti, deoarece canalele nu sunt pur
si simplu “largite” sau “instrumentate”, si nici “prepararea” lor nu este scopul final al tratamentului
endodontic. Notiunile de “cleaning” si “shaping” au fost introduse de Schilder in vocabularul endodontic
in anul 1974, fiind folositi acesti termeni de atunci pentru descrierea universala telului unui procedeu
endodontic complet si complex, realizat corect. (1) “Cleaning” se refera la indepartarea in totalitate a
4
November 4,
2012
continutului sistemului de canale. Termenul de “shaping” se refera la obtinerea unei anumite forme a
canalului, avand 5 obiective:
1. Realizarea unei forme conice, continue a canalului radicular, ce se termina intr- un varf
ascutit
2. Canalul radicular in treimea sa apicala sa fie mai ingust, cu cel mai mic diametru pe sectiune
transversal aflat la acest nivel
3. Instrumentarea mecanica sa se faca in toate cele 3 planuri
4. Sa nu se deplaseze foramenul apical ( sa nu i se modifice pozitia)
5. Sa se pastreze orificiul apical de dimensiuni cat mai reduse posibil. (3)
Schilder afirma ca obiectivele unui tratament de canal sunt: (7)
1. A nu lasa nicio urma de material organic in sistemul canalar radicular care este capabil
fie de a fi support de insamantare bacteriana, fie de descompunere
2. A indeparta sau a distruge microorganismele din canalele radiculare, prezente dinaintea
tratamentului
3. Sa se conformeze si instrumenteze in fiecare canal radicular o cavitate a carei forme sa
permita cea mai simpla, eficienta obturatie tridimensionala.
Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic se tine seama de urmatoarele reguli (9)
1. Crearea accesului trebuie sa asigure patrunderea acelor in axul canalelor
2. Tratamentul mecanic se efectueaza apropiindu- ne treptat de apex
3. Prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului
radicular, pana la dentina sanatoasa
4. Tratamentul mecanic se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice sau apa calda
5. Pentru permeabilizarea canalului se pot utiliza, cand este necesar, substante chimice
(17)
6. In timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
5
November 4,
2012
7. Daca tratamentul mecanic se face in mai multe sedinte, intre acestea dintele se lasa
deschis
8. Dupa terminarea tratamentului mecanic se efectueaza intotdeauna tratamentul
medicamentos, cu dintele izolat.
Indiferent de diagnosticul anatomo-clinic, prin prepararea canalului trebuie sa rezulte o cavitate

endodontica a carei forma sa corespunda tehnicii de obturare aleasa.
Largirea canalului trebuie sa nu denatureze morfologia initiala a canalului pe traiectul lui.Canalul

preparat trebuie sa aibe o forma conica, cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala,
respectand astfel conul dentinar anatomic care are baza la nivelul camerei pulpare si varful la nivelul
constrictiei apicale
Preparatia se realizeaza pana la limitele terminale ale lungimii de lucru si anume la nivelul
constrictiei apicale, respectand astfel conul cementar ce are varful la nivelul constrictiei apicale si baza la
foramenul apical, cu o inaltime de 0.5-0.7 mm. Aceasta configuratie permite formarea unui dop apical,
prin bontul pulpar apical de la acest nivel, care este capabil sa asigure o sigilare biologica a apexului
dupa obturatia de canal.
Astfel, tehnicile endodontice, prin instrumentare si obturare, trebuie sa aiba in vedere

menajarea, la acest nivel, a integritatii tisulare si a protejarii testutului periapical, favorizand vindecarea
chiar si in cazurile cu leziuni preexistente ale parondotiului apical.
In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenei simple, acest lucru este posibil deoarece
jonctiunea cemento- dentinara nu este interesata de procesul gangrenos, iar instrumentarea canalului
se practica pana la 1-1.5 mm
In cazul parodontitelor apicale cornice, cu rezorbtii patologice ale extremitatii apicale care
desfiinteaza constrictia apicala, aprecierea lungimii de lucru, pentru preparatia canalului se face la 1.5-
2mm de apexul radiologic.
Tehnicile de preparative a canalelor radiculare sunt asemanatoare, in extirpatile pulpare si in

gangrene pulpara, dar fiecare dintre ele prezinta unele particularitati:
(18)
6
EXTIRPAREA PULPARA: GANGRENA PULPARA:
- Tratamentul mecanic se efectueaza
pana la constrictia apicala - Tratamentul mecanic se efectueaza
- Se insista cu tratamentul pana se pana la constrictia apicala
- Se insista cu tratamentul pana se
obtin peretii netezi si o largire
suficienta pentru obturatie indeparteaza in totalitate dentina
- Se executa intr- o singura sedinta ramolita de pe pereti
- Se fac spalaturi endodontice cu - Se executa in una sau mai multe
hiperclorid de sodium in pulpitele sedinte in functie de schema de
purulente tratament
- Nu se utilizeaza substante chimice - Se fac spalaturi endodontice cu
hipoclorid de sodium sau alte
ajutatoare petru largirea canalului
- Se lucreaza in conditii de asepsie substante antiseptic
prin izolarea dintelui - Se utilizeaza substante chelatoare
- Se pot folosi chelatori pentru care usureaza permeabilizarea si
permeabilizare largirea canalului
- Nu se aplica pansamente - Nu este necesara izolarea dintelui,
medicamentoase decat in pulpit decat dupa primul pansament
purulente, cronice sau hemoragii ocluziv
- Obturarea de canal se poate realiza - Se aplica, dupa terminarea
in aceeasi sedinta cu terminarea tratamentului mecanic, pansament
tratamentului mecanic sau in medicamentos
sedinta urmatoare
November 4,
2012
Cap. II Rolurile si importanta instrumentarii

mecanice a canalului radicular
Tratamentul canalelor radiculare are in vedere indepartarea tuturor bacteriilor si tesutului

pulpar necrotic restant sau ireversibil inflamat, si ulterior instrumentarea acestora in vederea largirii,
conformarii lor interioare, astfel incat sa poata fi obturate cu un material biologic inert. (3)
(19)
Triada: preparatie biomecanica, sterilizarea spatiului endodontic si obturatia tridimensionala

reprezinta marca unul tratament endodontic de success. (6)
Inainte de 1946 nu se acorda multa importanta preparatii mecanice a canalelor radiculare,

considerandu- se ca scopul final al terapiei endodontice ar fi sterilizarea spatiului endodontic. (Ingle,
1961). Studii ale anatomiei canalelor radiculare au demonstrate existenta a unor ramificatii ale acestora
inaccesibile instrumentarii. Ulterior s- a ridicat problema: ce sa se faca in privinta ramasitelor tesutului
pulpar in urma indepartarii pulpei in interiorul acestor ramificatii?. (7)
1
November 4,
2012
Instrumentarea canalului trebuie sa se realizeze pana in portiunea sa cea mai ingusta, si anume
constrictia apicala. Atunci, tratamentul de canal va fi cu siguranta cel mai bun (Beer si Baumann 1994).
(3) Constrictia apicalareprezinta zona de jonctiune intre dentina radiculara si cementul celular, fiind
descrisa de Groove in 1931 ca fiind zona optima unde tratamentul de canal ar trebui sa se termine. (3)
Terminarea tratamentului de canal trebuie deci sa se termine la acest nivel si nu neaparat la nivelul
orificiului apical, avand in vedere ca Kuttler prin studiile sale efectuate pe 400 dinti umani extrasi, a
demonstrat ca plasarea foramenului apical difera de localizarea constrictiei apicale in 44% din cazuri. (3)
Deoarece sistemul de canale radiculare este foarte complex, este foarte dificil sa se poata obtine
antiseptizarea sa totala si rapida. Practicianul poate doar sa reduca numarul germenilor microbieni la un
numar ce nu prezinta potential patogenic de infectie sau sa schimbe flora microbiana locala astfel incat
sa permita vindecarea parodontiului periapical. Acesti agenti patogeni si produsii lor de metabolism pot
fi idepartati printr- o serie de proceduri de tratament mecanic si chimic de canal. (4)
Instrumentarea mecanica corecta depinde de capacitatea medicului de a indeparta pulpa

infectata si dentina de pe suprafata peretilor canalari, obtinand totodata si o suprafata plana a acestora.
Indepartarea in totalitate a tesutului pulpar infectat este aproape imposibil de realizat, avand in vedere:
- prezenta numeroaselor canale secundare ce nu pot fi instrumentate manual ori cu instrumentar

rotativ;
- imposibilitatea de a indeparta in totalitate dentina interesata de procesul infectios deoarece ar
slabi mult prea mult rezistenta dintelui; s- a constatat ca procentul de dentina radiculara ramasa
neinstrumentata este de aprox 33-35 %. A fost demonstrate ca o cantitate mare de dentina
ramane neinstrumentata in cazul dintilor frontali maxilari. (5)
- dificultatea de a obtine contactul intim al instrumentelor folosite in cursul tratamentului
mecanic cu toti peretii canalului dentinar, pt o preparare optima si corecta. (4)
Acest lucru se va obtine ulterior, toaletand sistemul de canale cu diferite substante chimice,
ceea ce va completa rezultate obtinute in urma instrumentarii mecanice a canalelor. Practic
tratamentul de mecanic de canal, pe langa rolul de a obtine un spatiu suficient si perfect “modelat”
pentru viitoare obturatie de canal, are si rolul de a facilitate accesul in sistemul de canale al irigantilor
chimici, care datorita starii lor fluide vor putea patrunde in lumenul canalelor radiculare secundare care
2
November 4,
2012
sunt inaccesibile instrumentarii manuale ori rotative. De asemenea creaza loc pentru introducerea unor
eventuale pansamente medicamentoase ce vor avea rolul de a difuza in parodontiul periapical sau
periradicular in vederea remiterii proceselor inflamatorii. (4) Acesti iriganti vor realiza si o debridare a
peretilor canalari ce au ramas neinstrumentati. (5)
Pentru ca instrumentarea canalelor radiculare sa se faca cu succes, este esential sa se cunoasca

cu o cat mai mare precizie anatomia acestora, avand in vedere ca depozitul de tesut dentar dur din jurul
pulpei dentare poate avea o varietate de conformatii si forme. De asemnea este necesar ca medicul sa:
- interpreteze corect si cu atentie radiografiile dentare in plan, si celor facuta sub incidente
angulate
- realizeze o cavitate de acces endodontic corecta
- realizeze o explorare delicata si atenta a canalelor
Pentru un rezultat cat mai bun, se recomanda folosirea dispozitvelor de marire a imaginii si o
iluminare cat mai buna a campului. (2) Vertucci afirma ca este foarte important sa se vizualizeze si sa se
cunoasca relatiile anatomice interne ale dintelui inainte de a se insitutui un tratament endodontic. El
sustine ca este esential ca practicianul sa foloseasca tot instrumentarul pe care il are la dispozitie pentru
a localiza si trata intreg sistemul de canale. (2) Forma finala a canalului preparat va depinde de modul de
folosire al instrumentelor de canal, designul si formele lor. (5)
In ceea ce priveste legatura dintre anatomia interna a dintelui si localizarea canalelor radiculare,
Krasner si Rankow au facut un studio in urma caruia au afirmat ca peretii camerei pulpare si anume
podeaua si peretii verticali pot oferi indicia referitoare la morfologia canalelor radiculare. In 1989 ei
afirmau ca (dupa un studio pe 500 dinti) cel mai important reper pentru determinarea localizarii
orificiilor canalelor radiculare. (2) Aceasta localizare este esentiala pentru realizarea unei instrumentari
corecte si evitarea crearii unor cai false.
Dupa Grossman (1955) instrumentarea biomecanica a canalelor radiculare reprezinta cea mai
importanta etapa a tratamentului endodontic. El defineste aceasta faza ca fiind “obtinerea unui acces
liber in interiorul canalului radicular pana la foramenul apical, etape ale carei obiective sunt: evidarea si
curatarea camerei pulpare si canalelor radiculare, evitarea aparitiei proceselor inflamatorii periapicale,
largirea canalelor la diametrul maxim permis pentru a permite inserarea unei cantitati maxime de
tratament medicamentos intracanalar si de a netezi si prepara peretii canalelor astfel incat ca faciliteze o
eventuala obturatie a acestora.” (7)
3
November 4,
2012
Dupa M. Gafar si A. Iliescu, tratamentul mecanic are urmatorii timpi operatori: (9)
1. crearea accesului la camera pulpara
2. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos, necrotic, inflamat
3. stabilirea lungimii de lucru
4. razuirea dentine alterate de pe peretii canalului
In acest proiect, ne vom ocupa de cel de-al 4lea timp al tratamentului mecanic, si anume
instrumentarea propriu-zisa a canalelor radiculare, in vederea indepartarii dentine alterate din canalele
radiculare afectate de procesul inflamator.
(20)
4
November 4,
2012
Cap. III- Instrumentarul endodontic folosit in

tratamentul mecanic de canal
(21)
5
November 4,
2012
INSTRUMENTARUL MANUAL (GRUP I )(8)

Prezinta o serie de dezavantaje fata de instrumentele actionate mecanic rotativ, deoarece
prelungesc timpul de lucru, sporesc oboseala medicului practician si pot determina deficient ale
etanseizarii obturatiei radiculare.
Acele obisnuite pentru actionare manuala pot fi confectionate fie classic din otel, fiind mai
rigide, fie din aliaje de nichel- titan, obtinandu-se astfel ace cu o mai mare flexibilitate si rezistenta, cu
un modul de elasticitate crescut, fiind indicate in instrumentarea canalelor radiculare curbe. Au totusi o
eficacitate mai redusa de indepartare a dentine decat a acelor clasice confectionate din otel. Spre
deosebire de acele clasice confectionate din otel, cele Ni-Ti prezinta o diferente de grosime (diametru) a
tijei de deasupra partii active, in sensul ca diametrul la acest nivel la acele confectionate din acest aliaj
flexibil este mai mare. Diametrul acelor la nivelul varfului partii active este acelasi. Aceasta diferenta de
diametru in 1/3 coroana a acului confera un avantaj, si anume: permit o exereza mai pronunata a
dentine la nivelul peretilor verticali ai camerei pulpare, obtinand astfel o patrundere mai in ax a acului in
canal, evitand o dubla curbare a acestuia. In acest fel scade remarcabil riscul de fracturare a acului in
canal.
Instrumentarea canalelor radiculare folosind acele de mana confectionate din otel si

standardizate ISO produce frecvent deteriorari iatrogenice ale peretilor canalari. Un alt dezavantaj al
acestor instrumente este tendinta lor de a crea forme de canale inguste ceea ce ingreuneaza accesul
irigantilor in lumenul canalului si deasemenea riscul de extruzie apicala a rumegusului dentinar rezultat
in urma instrumentarii. Aceste dezavantaje au determinat producerea instrumentarului confectionat din
aliaj de nichel-titan de tipul acelor GT (greater tapers) sau ProTapers, ce utilizeaza tehnica crown down.
Aceste tipuri de instrumente mentin un bun simt tactil al operatorului, si au pret de cost redus. Aparitia
lor a precedat aparitia instrumentarului rotativ de nichel-titan. Pot fi folosite singure sau in asociere sau
alternare cu instrumentele ni-ti rotative. (12)
Acele au un diametru al varfului partii active standardizat ISO si marcat pe manerele acestora
dupa o cheie de culori, precum si dupa cifre. Acesta se masoara in sutimi de mm, astfel ca daca
dimensiunea unui ac este 10, varful va avea un diamentru de 0.1 mm. Dimensiunile mici, sub 15: 6,8,10
se gasesc in diverse culori ale manerelor, in functie de producator, cel mai frecvent: gri, roz, nuante de
mov. Setul clasic este cel 15-40: 15-alb, 20- galben, 25- rosu, 30- albastru, 35- verde, 40- negru.
Dimensiunile mai mari se gasesc si ele, sub aceeasi succesiune de culori.
6
November 4,
2012
INSTRUMENTELE NI-TI
(1)
1. ACELE KERR REAMERS- BURGHIU
(22)
Sunt ace flexibile, folosite pentru permeabilizarea canalelor radiculare. Partea active are forma
de “spire desirate”. Spirele sunt orientate in sens antiorar, oferind astfel instrumentului margini
taietoare ce formeaza un unghi de 60 grade cu peretii dentinari. Sunt ace de cercetare, cautare ale
canalelor radiculare. Sunt mai active decat acele Kerr File in ceea ce priveste indepartarea dentine
7
November 4,
2012
peretilor canalelor radiculare deoarece spatial dintre spire este mai mare si permite o mai buna
incarcare a acului. Sunt primele care se folosesc in cursul tratamentului mecanic, in vederea reperarii
orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare principale si permeabilizarea acestora.
Pe sectiune au o forma patrata, astfel ca partea activa a acului va veni in contact in 4 puncte
dinstincte cu peretii canalelor radiculare, sporind astfel perceptia tactila a medicului. Acest fapt le face a
fi instrumente endodontice ideale pentru cercetarea canalelor. (1)
Au simbol ISO un triunghi marcat pe manerul de plastic al intrumentului, in interiorul caruia este
consemnata dimensiunea acului, fapt intarit si dupa “cheia” de culori a manerelor.
Sunt folosite pentru eliminarea detritusului dentinar, penetrarea canalelor, determinarea
lungimii de lucru, dezobturarea canalelor chiar si la extractia nervului atunci cand acele Tirre-Nerfs sunt
contraindicate (in canalele curbe, unde acestea se pot fractura datorita rigiditatii lor).
Se folosesc astfel: se patrunde cu ele in canal pana se simte o rezistenta, atat cat permite
lungimea canalului,se pun in contact cu un perete, se rotesc ¼ de tura in sens orar, apoi se scot in
directie coronara. Daca se realizeaza o miscare de rotatie mai mare de ½ de tura, care este
contraindicata, creste considerabil riscul de fractura al acului pe canal sau de blocare al acestuia in
peretii dentinari ai canalului. Pentru a fi siguri ca am actionat corect instrumental, trebuie sa retinem ca
nu trebuie indepartate degetele operatorului de pe manerul de plastic al instrumentului, lucru ce ar fi
necesar sa il facem pentru a obtine o rotatie mai mare de 360 grade. (1)
(21)
2. ACELE KERR FILE- PILA
(23)
8
November 4,
2012
Au fost confectionate in dorinta de a obtine un instrument mai active in actiunea de taiere a

dentine. Acele au simbol ISO un patrat marcat pe manerul de plastic al acului, in interiorul caruia este
notate dimensiunea sa.
Sunt probabil cele mai folosite instrumente endodontice. Pe sectiune, partea active a acului are
o forma patrata, ceea ce ii confera o rezistenta sporita, facandu-l ideal pentru negocierea initiala cu
canalele radiculare. Spirele acului vor veni in contact cu peretii canalului radicular In 4 puncte, fapt ce
creste simtul si perceptia tactila a operatorului. Varful acului Kerr este taietor, are o un unghi de
tranzitie agresiv cu prima spira a partii active, putand cauza “ledging”, in special daca se folosesc acele
mai putin flexibile in canalele curbe. Folosirea acestor ace genereaza o cantitate mare de detritus
dentinar, care poate fi capabil sa blocheze spirele instrumentului, acesta devenind mai putin efficient.
Tot din acest motiv, din dorinta de avansa cu acul spre apical, putem condensa acest detritus dentinar in
regiunea apicala, determinand o blocare a foramenului apical. Pentru a evita acest inconvenient, acul
trebuie sa actioneze in special in momentul de retragere al acestuia din canal si pulberea de dentina
rezultata trebuia spalata frecvent, putand alterna folosirea acelor cu o irigare abundenta a canalelor. (1)
Sunt ace mai rigide decat cele Reamers, au o forma asemanatoare a partii active, dar spiralele
sunt mai stranse, cu spatii mai mici intre ele, ceea ce determina o incarcare mai redusa si mai rapid a
acului, scazand eficacitatea sa la raclare, si o rezistenta mai mare decat acele tip burghiu. Spirarele partii
active a acului au un unghi active de 90grade. (7)
Sunt folosite pentru largirea canalelor, avand o penetrabilitate mai mica decat acele Reamers.
Se folosesc astfel: se realizeaza miscari de ½ de rotatie in sens orar pentru a inainta, se sprijina pe un
perete si se retrag din canal in directive coronare, astfel determinand incarcarea partii active cu dentina.
Sunt disponibile in dimensiuni de la 0.06- 140 mm, si in lungimi de 21, 25, 28, 30, 31 mm, in
functie de producator. (1)Exista si ace Kerr cu modificari, si anumele acele K-Flex, K-FlexoFiles, obtinute
in urma dorintei de a fabrica instrumente hibride care sa imbine forta si versatilitate unui K-file cu
eficienta in taiere a unui ac Hedstroem. (1)
Acul K-Flex pe sectiune transversala are forma romboidala, lucru ce- I sporeste flexibilitatea in
cazul acelor de diametre mai mari. Sunt confectionate doar din otel. (1)
Acele –FlexoFiles sunt confectionate din otel si se obtin prin rotirea unui sarme in jurul unui ax
de forma triunghiulara pe sectiune. Dimensiunea cea mai mica este 15. Varful partii active este rotunjit
si prezinta un unghi de tranzitie care confera siguranta prepararii mecanice a canalelor curbe. Sunt mai
flexibile decat acele Kerr clasice, iar cele 3 puncte de contact cu peretii canalelor radiculare reduc
frictiunea, favorizand penetrarea acului in directie apicala. Forma triunghiulara ii permite deasemenea
sa produca o cantitate mai redusa de DDR, evitandu-se astfel obliterarea orificiului apical cu noroi
dentinar. (1)
9
November 4,
2012
1. AceleKerr
Reamers
2. Acele Kerr Files
(1)
(24)
3. ACELE HEDSTROEM
(1)
10
November 4,
2012
Sunt ace folosite pentru largirea canalelor, avand simbol ISO un cerc inscriptionat pe manerul
instrumentului manual. Sunt foarte fragile si partea activa are forma de conuri suprapuse, motiv pentru
care este contraindicate rotatia complete a acului in canal deoarece exista risc de blocaj si fractura a
acului. Au eficienta mai mare decat acele Kerr tip pila, scurtand timpul de lucru pentru raclarea dentinei
peretilor radiculari.
Partea activa a acului are margini foarte ascutite, formand un unghi de aprox 60 grade. Sunt
foarte eficiente pentru indepartarea dentine alterate de pe peretii canalelor radiculare.Sunt in mod sigur
superioare acelor Kerr. (3)
Se folosesc intotdeauna dupa acele kerr file, deoarece acestea trebuia sa poata trece usor pana
la nivelul constrictiei apicale. Se insereaza cu atentie, se sprijina pe un perete si se realizeaza miscari de
razuire prin scoatere active din canal in directive coronara.
Mai sunt folosite pentru eliminarea materialului de obturatie din canale sau a resturilor.
(1)
Exista o serie de ace hibride, obtinute in urma dorintei de a realizare ace mult mai active si mai
rezistente, imbinand proprietatile acelor Kerr si Hedstroem.
11
November 4,
2012
(1)
(1(
12
November 4,
2012
4. ACELE TIRR-NERFS
(25)
Sunt instrumente endodontice folosite pentru extirparea nervului din canalul radicular. Au risc
mare de fractura, fiind rigide. Partea active se prezinta sunt forma unui ax drept pe suprafata caruia sunt
dispuse perpendicular ori oblic o serie de spini fini, ce au rolul de agata tesutul pulpar ori resturile din
canalele radiculare.
Sunt folosite si pentru extragerea buletelor de vata de pe canale, a conurilor de argint sau de
gutaperca. Sunt folosite astfel: se introduce acul extractor pe cat posibil in axul canalului; acul este
propulsat in canal pana se intalneste o rezistenta; se retrage 1 mm pt a-l degaja; se efectueaza 2-3
miscari de rotatie de 360 grade pana se simte o tensiune la aceasta miscare, moment in care acul ia
punct sprijin fix pe un perete si se retrage in directie coronara.
(26)
O varianta a acelor Tirr- Nerfs sunt acele “codita de soricel”, care le sunt foarte asemanatoare
primelor, avand o eficacitate mai mare ca acestea. Au un numar mai mare de spini pe suprafata partii
active, dispusi sub un unghi drept fata de axul acului si detin un maner de plastic de dimensiuni mai mari
decat cele ale altor ace manuale.
5. ACELE MILLER
Mai sunt denumite si sonde flexibile. Se folosesc in endodontie pentru palparea podelei
camerei pulpare la dintii pluriradiculari in vederea reperarii orificiilor canalelor radiculare si pentru
13
November 4,
2012
introducerea meselor de vata in canale pentru obtinerea hemostazei sau a uscarii spatiului endodontic
radicular.
(1)
6. PROTAPER MANUAL
Sunt clasificate astfel: S – shaping, F- finishing
S1- folosite pentru prepararea 1/3 coronare a canalului, asigurand permeabilitatea 1/3 apicale
si centrarea acului in canal
S2- utilizare pentru instrumentarea 1/3 medii a canalului si cresterii dimensiunii 1/3 apicale,
facilitand folosirea acului F1
Sx- folosite in cazul canalelor scurte, inlocuind acele S1 si S2
F1,2,3- o succesiune de ace ce se folosesc pentru obtinerea formei conice a zonei apicale a
canalului.
(27)
7. PLUGGERS
Sunt ace manuale folosite pentru obturarea canalului radicular, in tehnica de condensare
vertical a gutapercii. Varful tijei acului este pe sectiune taiat drept.
(28)
8. SPREADERS
Sunt ace manual folosite pentru obturarea canalului, in tehnica de condensare laterala a
gutapercii. Se folosesc pentru crearea de spatiu intre conul master de gutaperca si peretele dur
de dentina al canalului radicular. Varful tijei acului este ascutit, sub forma de lance.
14
November 4,
2012
(29)
GRUP
II
INSTRUMENTE
ROTATIVE
GRUP
III
Grupul II: Sunt aceleasi ace ca si in grupul I, doar ca se pot monta la instrumentar rotativ in
vederea sporirii eficientei lor in indepartarea dentine alterate de la nivelul peretilor canalelor radiculare.
(30)
15
November 4,
2012
Kerr File
Tirre- Nerfs Hedstroem
GRUP
II
Spreaders Pluggers
Kerr
Reamers
GRUP III:
Freze
Peeso-
Reamers
Freze
Gates-
Glidden GRUP III
Freze
Beuterlock
Protapers
16
November 4,
2012
(31) (32)
FREZE PEESO- REAMERS FREZE GATES- GLIDDEN
(1(
17
November 4,
2012
Cap. IV- METODE MANUALE

Tratamentul mecanic se realizeaza prin metode manuale cu ajutorul acelor de canal, prin:
 Tehnica conventionala
 Tehnica de telescopare regresiva= tehnica STEP- BACK
 Tehnica de telescopare progresiva= tehnica STEP- DOWN
 Tehnica combinata: STEP- DOWN, STEP- BACK
Aceste tehnici se aplica si in tratamentul mecanic al gangrenei simple.
Mullaney, in 1979 a descries 3 tehnici pentru instrumentarea delicate a canalelor curbe, si

anume:
- Tehnica step back

- Tehnica din statul Ohio
- Tehnica din California de Sud (7)
Tehnicile moderne de telescopare amintite au fost promovate in special pentru preintampinarea

esecurilor terapeutice, care pot aparea in cazul canalelor curbe, in tratamentul mecanic prin procedee
conventionale.
1. TEHNICA CONVENTIONALA (9)

IN EXTIRPARILE PULPARE & GANGRENA PULPARA (se
asociaza spalaturile cu irigantii chimici)
(33)
18
November 4,
2012
Reprezinta tratamentul clasic de preparative a canalelor, in special a celor drepte, care se incepe
cu ace Kerr nr. 0, 8, 10 atunci cand canalele sunt subtiri, si acele 15,20 cand canalele au un diametru mai
mare.
Nu este necesara o indepartare exesiva e dentina pentru a se obtine o preparatie de canal

eficienta. (11)
Practic se introduce in canal acul Kerr 1/ 2 in functie de calibrul canalului, pana intampinam
rezistenta. Se stabileste un reper pe suprafata ocluzala sau marginea incizala a dintelui. Se retrage acul
din canal si se compara cu lungimea medie cunoscuta si daca avem o radiografie si cu aceasta. Daca cel
putin 2 parametri corespund, lungimea canalului este corecta. Notam in fisa lungimea fiecarui canal.
Tratamentul mecanic se incepe cu acele Kerr nr.1 cele mai subtiri, cand canalele sunt stramte si
cu Kerr nr2 atunci cand sunt mai voluminoase. (9) Daca nu e posibila patrunderea cu ace Kerr datorita
ingustarii canalului sau curburii sale, pentru permeabilizare va fi folosita piesa giromatic cu un ac de
permeabilizare subtire.
Acele Kerr se introduce in canal prin miscari de propulsive si alunecare, pana la constrictia
apicala, si apoi cu miscari energice de dute-vino se racleaza peretii canalului pe toata lungimea. Cand
acele Kerr 10,15,20 aluneca liber de-a lungul canalului, se trece la folosirea acelor 15, 30, care se
introduce pana in treimea apicala a canlului si cu acelesi miscari, se continua largirea canalului. Se
recomanda ca dupa folosirea acelor sa se introduca un ac extractor tip Tirr- Nerfs pentru a indeparta
rumegusul dentinar rezultat din raclare.
Acul Kerr 40 se introduce pana la treimea mijlocie, efectuandu- se aceleasi miscari. Tratamentul
se continua cu acele Kerr 50, 60, departandu- se din ce in ce de treimea apicala si medie, pan ace
obtinem un canal radicular in forma de palnie alungita, ingustat spre apex, cu peretii regulate, netezi,
fara asperitati sau praguri. Cand largirea canalului a fost realizata si DDR- ul din canal indepartat,
revenim la acele 10,20 pentru a recontrola permeabilitatea pana la limita stabilita prin odontometrie.
Acele de canal trebuie folosite intotdeauna in ordinea succesiva a marimii lor.
In canalele curbe, se vor folosi acele Kerr 1 si 2 pana cand desfiintam convexitatea peretelui, in
scopul reducerii curburii. Numai dupa aceeea introducem acele Kerr 3 si 4, edoarece acestea fiind mai
putin flexibile, riscam sa cream praguri sau cai false. (9)
Tehnica conventionala pentru prepararea canalelor curbe se realizeaza prin instrumental 0.06,
0.08, 0.10 maxim 15, initial incurbat, care se introduce in canal asociat cu un lubrefiant, prin presiune
usoara si rotare in 2-3 directii, conform cu complexitatea curburii. Cu acul ajuns la nivelul jonctiunii
cemento- dentinare se realizeaza prima miscare de razuire si apoi se continua treptat razuirea peretilor
dentinari. Pentru a evita formarea de praguri, deci aparitia fenomenului de “ledging” este obligatorie
preincurbarea acului, de fiecare data cand se introduce in canal. Canalele curbe fiind adesea de calibru
19
November 4,
2012
redus, la largirea treimii apicale nu se folosesc intrumente cu numar > 25.(9)
20
November 4,
2012
(35)
METODA SCHILDER (1)

A fost descrisa de Prof. Herbert Schilder un 1974.
Presupune o serie de faze distincte ale prearatiei:
1. Determinarea lungimii de lucru

2. Mentinerea constrictiei apicale si a bontului pulpar apical
3. Largirea corpului canalului
El considera ca acele File se folosesc in primele 2 etape, iar acele pentru cea de a treia.
21
November 4,
2012
Principiul precurbarii acelor:

Toate instrumentele trebuiesc precurbate. Gradul de curbare depinde de gradul de curbare al
radacinii care apare pe radiografia dentara. Trebuie efectuata intotdeauna, chiar si atunci cand se
instrumenteaza canale aparent drepte.
Un ac precurbat isi creaza mai usor acces printre obstacolele si calcificarile pe care un
instrument le poate intampina in drumul sau spre constrictia apicala. Precurbarea acului previna ca
instrumental sa creeze praguri sau cai false, evitandu- se astfel aparitie fenomenului de “ledging”.
Pentru a se obtine aceasta precurbare a acelor, trebuie sa se foloseasca un aparat asemanator
unui plier orthodontic care indoaie, deci curbeaza partea active a acelor, in moduri diferite, astfel incat
sa corespunda cu gradul de curbura al canalului radicular. Curbura va fii cu atat mai accentuata cu cat
radacina este mai scurta. Aceasta indoiere a instrumentelor trebuie sa se realizeze cu atentie si grija,
progresiv, pentru a nu deteriora acul si a- si pierde proprietatile elastice.
(1(
Inclusiv acele Reamers trebuiesc precurbate pentru a-si spori eficacitatea. Dupa ce sunt usor
indoite si apoi rotite in canal, ele descriu in spatiu o figura descrisa de Schilder ca “envelop of motion”.
Un ac reamer care nu a fost curbat in prealabil, introdus intr- un canal curb va urma curbura acestuia,
dar totusi nu se va putea roti in jurul propriei axe, astfel ca in spatiu va descrie o forma de “clepsidra”,
fapt ce va determina lacerarea la nivelul foramenului apical sau aparitia pragurilor.
22
November 4,
2012
(!)
Stopper-ele de cauciuc
Toate instrumentele trebuie sa fie prevazute cu opritoare de cauciuc, care sunt folosite pentru
pentru a mentine la nivelul partii active a acului lungimea de lucru.
Aceste opritoare sunt usor de aplicat, sau la nevoie de indepartat. Ele trebuie sa fie fixate in
siguranta pe tija acului, astfel inact lungimea de lucru sa fie mentinuta constanta, si pozitia stopper-ului
sa nu poate fi modificata in cursul manuirii acului.
Trebuiesc plasate in unghi drept fata de axul acului.Daca sunt plasate oblic, atunci lungimea de
lucru poate varia cu pana la 2 mm.
Ele trebuiesc sa poata fi directionate in directia curburii, sau a precurbarii acului. Este foarte util
acest fapt, deoarece, in momentul introducerii acului in canal practicianul stie in ce directie sa
pozitioneze acul, astfel incat curbura acului sa corespunda curburii canalului radicular si al radacinii.
PREPARATIA PROPRIU- ZISA MECANICA A CANALELOR (1)

Acele manuale sunt folosite in aceasta etapa astfel incat sa imprime canalului radicular forma
unui trunchi de con, cu varful spre apex si baza spre camera pulpara, acesta fiind primul principiu al
instrumentarii canalului- Shaping.
Canalul este deja largit usor de catre acele ce au fost utilizate in fazele anterioare.
Primul ac reamer care se introduce trebuie sa fie de aceeasi dimensiune cu cea a ultimului ac
introdus ultima data in canal, care este considerat “ultimul instrument ce ajunge la apex”. Pe langa
scopul sau de a largi canalul, acest ac va fi folosit pentru indepartarea rumegusului dentinar restant in
23
November 4,
2012
canal in urma largirii sale anterioare. Acele reamers sunt foarte eficace in aceasta faza, datorita spatiilor
mari dintre spirele partii active ale acului, ce se pot incarca consistent, producand o indepartare rapida a
DDR-ului. Acest prim ac folosit, desi de aceeasi lungime si calibru ca cel anterior, nu trebuie sa ajunga
pana la apexul radiologic, ci chiar usor anterior de acest reper, astfel incat sa se evite afectarea
foramenului apical determinat de efectul de “clepsidra”. Acul se introduce inactiv in canal, rotat ulterior
¼ de tura, in timp ce concomitant este retras din canal, imprimandu-i-se o rotatie de 90 grade. Acest ac
reamer niciodata nu trebuie sa fie infiletat sau fortat in peretii canalului, ci ca toate celelalte
instrumente endodontice, se scoate activ, desi se introduce inactive in canal.
Aceasta miscare se repeta de cateva ori, dupa care canalul va fi irigat si se va trece la urmatorul
ac reamer. Se fac aceleasi miscari, doar ca dupa imprimarea ¼-ului de rotatie, se retrage doar cativa mm
si miscare se repeta, abia la final fiind scos acul de tot din canal.
2. METODELE DE TELESCOPARE
Tehnicile de preparare manuala a canalelor radiculare prin telescopare sunt urmatoarele:
- Tehnica step back sau prin abord dinspre apical spre coronar
- Tehnica step down sau prin abord dinspre coronar spre apical
Tehnicile de preparatia a canulului prin telescopare au permis preintampinarea esecurilor in

prepararea canalelor curbe, si anume: (9)
- formarea de praguri prin aparitia fenomelelor de ledging,

- perforatia radiculara pe curbura interna a canalului,
- perforatia radiculara apicala;
In general se considera ca, cu cat curbura unui canal creste, cu atat este mai dificila manopera de
largire a acestuia, respectandu- I forma initiala si in acelasi timp sa indeparteze rumegusul format.
Pentru a se evita devierea de la traiectul original in cadrul canalului radicular in cursul instrumentarii
canalelor curbe, uneori este necesara apelarea la unele tehnici de preparare mai complicate. (10)
Aceste metode de preparare manuala prin telescopare se pot efectua in doua sensuri si anume:
- Corono-apical
- Apico- coronar (10)
24
November 4,
2012
Sens corono-apical
Sens apico- coronar
(33)
A fost demonstrat ca exista diferente in largirea canalelor in functie de metoda de telescopare

aleasa in prepararea canalelor, daca se alege o instrumentare in sens corono-apical sau apico-coronar.
(10)
TEHNICA abord apico coronar TEHNICA abord corono apical

Tehnica crown-down fara exercitare de
Tehnica standard, conventionala
presiune
Tehnica step back Tehnica step down
Foloseste ace Fill- tehnica circumferentiala Tehnica Double flare
Tehnica Anti-curvature filing
Tehnica fortelor compensare (balanced forces)
In cadrul tehnicii cu abord corono-apical, se realizeaza o largire a canalului step-by-step

incepand dinspre portiunea coronara a canalului, mergand spre apical.(10)
Aceste tehnici au rolul de a preveni ca, continutul infectat al canalelor radiculare ce rezulta in
cursul instrumentarii sa fie tasat in 1/3 a apicala a canalului, ori chiar sa ajunga in tesuturile periapicale.
Este un risc mai scazut de a trimite rumegusul dentinar infectat in spatiul periapical cand se folosesc
metode ce folosesc instrumentar mecanic rotativ, decat atunci cand se prefer tehnicile manuale.
25
November 4,
2012
1. TEHNICA STEP-BACK. TELESCOPAREA REGRESIVA

Aceasta tehnica a fost introdusa de MULLANEY si este recomandata in tratamentul mechanic al
canalelor radiculare cu o curbura usoara spre moderata. (9) Este contraindicata a fi utilizata pentru
canalele ce au curburi accentuate.
Poate fi imbunatatita folosindu- se tehnica “specific filing””, instrumente cu varf inactive si

flexibile. Se instrumenteaza prima data portiunea apicala, si abia ulterior portiunea coronara. Este
considerate a fi tehnica standard de instrumentare a canalelor radiculare. (10)
Initial, portiunea apicala, pe sectiune transversal va fi largita cu acele Kerr cu 3-4 numere ISO.
Atunci cand lungimea de lucru este redusa pas cu pas cu 0.5-1mm, alternand reducerea cu un ac
superior si apoi acul master, (cel mai frecvent acul rosu), preparatia va fi completata inclusive In
portiunea coronara. Ultimul instrument de canal care poate fi introdus pe toata lungimea de lucru va fi
acul apical master – “apical master file”. (10)
Daca este executata corect, in urma acestei tehnici va rezulta o preparatie de canal conica, cu o
conicitate de 5%. Canalele cu o curbura accentuata >20% si inguste fac ca instrumentarea lor sa fie mai
dificila. Pentru a reduce problemele din cursul instrumentarii se poate apela la precurbarea acelor sau la
utilizarea instrumentelor cu un modul mai mare de elasticitate, care sunt destinare a se centra in canal,
de- a lungul lungimii de lucru. (10)
Se incepe cu prepararea regiunii apicale a canalului, pana la constrictia apicala, care se largeste in
functie de calibrul natural al acestuia, de obicei pana la un ac Kerr cu doua numere superioare celui cu
care s- au facut cateterizarea si stabilirea lungimii de lucru (odontometria). De exemplu, daca
odontometria s-a efectuat cu un ac Kerr 15, largirea portiunii apicale se va face pana la acul 25 inclusiv.
In functie de calibrul natural al canalului, largirea portiunii apicale ajunge, de regula, pana la acele Kerr
25 sau 30. (9) De fapt, aceste respective se utilizeaza simultan, pe toata lungimea de lucru stabilita prin
odontometrie, nu numai in portiunea apicala. (9)
In continuare, trecandu- se la un ac Kerr cu un numar superior, se scurteaza concomitent

lungimea de lucru cu 1 mm. La fel se procedeaza pentru acul urmator, a carui lungime de lucru va fi deci
cu 2 mm mai scurta decat lungimea initiala, stabilita prin odontometrie.(9)
De exemplu, daca largirea portiunii apicale s- a facut cu acul Kerr 25, care a actionat simultan pe
toata lungimea de lucru, cu acul Kerr 30 ne retragem 1 mm, cu acul 35- 2mm, s.a.m.d. (9) Procedeul
acesta de scurtare a lungimii de lucru se continua prin schimbarea acelor Kerr pana cand aceasta devine
mai scurta cu aproximativ 4-5 mm fata de lungimea de lucru fixata prin odontometrie. (9)
Dupa cum se deduce, ia nastere o largire in forma de telescop, pe masura de ne indepartam de

apex, motiv pentru care tehnica poarta denumirea de “telescopare regresiva” (9)
26
November 4,
2012
Pentru a evita formarea pragurilor se revine de fiecare data cu acul cu care s- a executat
tratamentul mechanic al portiunii apicale, dupa ce am folosit un ac Kerr cu un numar superior. (9)
Aceasta operatiune de recapitulare se executa pe toata lungimea de lucru a canalului respective.

In acest fel se realizeaza alezarea canalului radicular in forma de telescop, fara a se forma si praguri. (9)
Tehnica telescoparii regresive este mai greu de aplicat corect in canalele cu curbura mai
accentuata. In aceste situatii, daca totusi dorim sa realizam tratamentul mechanic de canal prin tehnica
step back, pentru respectarea principiului prepararii tridimensionale, trebuie sa recurgem la o tehnica
speciala de pilire, la ace cu varful netaietor modificat si la instrumentar de canal mai flexibil. (9)
27
November 4,
2012
(33)
28
November 4,
2012
2. TEHNICA STEP- DOWN. TELESCOPAREA

PROGRESIVA
Este o metoda recomandata in cazul instrumentarii unor canale inguste, sau ce au curburi
exagerate. Intr- o prima etapa, odata ce a fost determinate lungimea de lucru prin odontometrie, se
realizeaza largirea portiunii coronare a canalului, ulterior realizandu- se largirea treimii apicale a
canalului radicular. Segmentul drept al canalului va fi largita utilizand un ac Hedstroem si apoi se vor
netezi peretii folosind o freza Gates- Glidden. Portiunea curba a canalului va fi instrumentata printr- o
tehnica ce utilizeaza rotatia sau raclarea substantei dure, folosind ace flexibile cu varf inactiv. (10)
A fost introdusa de Goering si presupune o preparare telescopata care porneste din portiunea
coronara a canalelor. Metoda consta in largirea si evidarea initiala a portiunii coronare a canalelor,
continuandu- se prin coborarea in trepte telescopate spre apex, in ordine inversa a numerelor acelor
Kerr utilizate la telescoparea regresiva (9)
Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje: (9)
- Accesul rectiliniu spre portiunea apicala

- Diminuarea interferentelor mecanice dentinare de pe peretii canalelor radiculare in cele 2/3
coronare ale acestora, care deviaza directia microinstrumentului endodontic
- Tratamentul mecanic rapid si efficient al portiunii apicale
- Reducerea pericolului acutizarilor in tratamentul gangrenei pulpare prin pistonarea
transapicala a rumegusului dentinar infectat
- Ofera posibilitati superioare de irigari endodontice datorita largirii accentuate a treimii
coronare a canalelor.
3. TEHNICA CROWN DOWN

Este o metoda recomandata in cazul instrumentarii unor canale inguste, sau ce au curburi
exagerate. Intr- o prima etapa, odata ce a fost determinate lungimea de lucru prin odontometrie, se
realizeaza largirea portiunii coronare a canalului, ulterior realizandu- se largirea treimii apicale a
canalului radicular.
Segmentul drept al canalului va fi largit utilizand un ac Hedstroem si apoi se vor netezi peretii
folosind o freza Gates- Glidden. Portiunea curba a canalului va fi instrumentata printr- o tehnica ce
utilizeaza rotatia sau raclarea substantei dure, folosind ace flexibile cu varf inactiv. (10)
29
November 4,
2012
(34)(34)
(34)
4. TEHNICA INSTRUMENTARII CIRCUMFERENTIALE

Aceasta tehnica doreste sa obtina o instrumentare egala in toate cele 3 planuri a peretilor
canalului radicular, utilizand o metoda de instrumentare manuala a unor canale radiculare cu forme
neregulate (Ex: canalul in forma de C intalnit in radacina distala a molarilor inferiori). (10) Este
contraindicate in cazul canalelor ce nu sunt centrate pe mijlocul radacinii. In acest caz este indicata
30
November 4,
2012
TEHNICA INSTRUMENTARII ANTI- CURVATURE (in sens invers curburii), avand rolul de a proteja
portiunea interna a curburii, care este foarte apropiata de suprafata radacinii, in vederea prevenirii unei
perforari de tip “stripping”. (10)
5. TEHNICA FORTELOR COMPENSATE
A fost implementata de Roane in 1985, ca fiind o metoda diferita de instrumentare a canalelor

curbe. Este tehnica Roane, sau a fortelor compensate, care determina prepararea canalului conform
dimensiunilor sale originale, si nu conform gradului de curbura. Se folosesc ace cu sectiune transversala
triunghiulara care se introduce in canal si devin active in rotatie in sens orar, aplicand usoara presiune in
sens apical. Raclarea peretilor se obtine prin rotatie in sens antiorar, aplicand totodata presiune.
Southard a demonstrat ca utilizarea acestei tehnici mentine forma initiala a canalului si pozitia originala
a canalului in cadrul radacinii. (7)
Permite tratamentul mecanic pe toata lungimea de lucru pana la acul 55 fara transpozitia
apexului. Este indicate in canalele cu curbura accentuate si foloseste ace tip pila, special, flexibile cu
varful netaietor. Manipularea acelor se face printr- o miscare combinata, de 90 grade in sensul acelor de
ceasornic, urmata de o miscare de 360 grade in sens invers. (9)
Aceasta tehnica este considerata astazi a fi metoda standard pentru instrumentarea manuala a
canalelor radiculare curbe. Are drept punct de plecare avantajul instrumentarii prin rotatie, folosind
instrumente bazate pe principiul acelor Kerr, dar care prezinta un varf inactiv al partii active. Acele Kerr
flexibile sunt introduse in canal aplicand o usoara presiune in sens apical,in timp ce sunt rotate in sens
31
November 4,
2012
orar intre 90-180 grade. In cursul ultimei rotatii, intre 120-180 grade, aplicandu-se concomitent presiune
in sens apical, care se executa in sens antiorar, se realizeaza raclarea substantei dentare dure. Se
indeparteaza acul din canal, rotindu- l in directia acelor de ceas. Aceasta metoda de lucru este
continuata pana ce portiunea apicala a canalului a fost largita (pe sectiune transversal) cu 3-4 numere
ISO. (10)
(36)
6. TEHNICA OHIO
Spre deosebire de aceasta tehnica, metoda celor din Ohio sau California de Sud presupun largirea
treimii apicala pana la numarul 40. (7)
Presupune largirea segmentului coronar cu frezele Gates Glidden dupa ce apexul a fost largit pana
la numarul 25. Apoi, se plaseaza pe lungimea de lucru instrumente cu numere superioare.
32
November 4,
2012
7. TEHNICA CALIFORNIA DE SUD

Presupune modificarea accesului si aplicarea unei presiuni dinspre mezial asupra instrumentelor,
avand tendinta de indrepta curbura originala a canalului.
8. TEHNICA STEP DOWN- STEP BACK= TEHNICA

DUBLEI TELESCOPARI (9)
Are urmatorii timpi:
1. ETAPA DE PREGATIRE STEP DOWN: se largeste 1/3 coronara si medie a canalului cu

ajutorul frezelor sau a celor actionate de sistemele mecanice sau ultrasonice. Aceasta operatie scurteaza
si usureaza pregatirea manuala a canalului.
2. ETAPA DE PREGATIRE A ZONEI APICALE: la constrictia apicala se face cu ace Kerr File,
Unifile sau FlexoFile; largirea se incepe cu acul 15 sau 20 si se continua cu ace succesiv mai mari pana la
acul 40. Acesta este ultimul ac cu care se patrunde pe toata lungime de lucru (ac master apical)
3. ETAPA DE PREGATIRE STEP BACK: se realizeaza forma conica a canalului, in treimea
apicala, cu 3-4 ace Kerr de diametru progresiv mai mare, fiecare dintre ele patrunzand in canal cu cate 1
mm mai putin decat precedentul. Dupa folosirea fiecarui ac se revine cu acul cu un diametru inferior,
pentru e preveni impingirea resturilor in zona apicala. In final se foloseste acul 40 pentru a verifica
permeabilitatea canalului pana la lungimea de lucru.
33
November 4,
2012
Cap. VI: PREPARATIA CANALULUI

RADICULAR IN GANGRENA PULPARA
In tratamentul endodontic al gangrenei pulpare, ca metode de preparative radiculara sunt folosite
frecvent:
 Metodele mecanice
 Metodele sonice
 Metodele ultrasonic
 Metodele cu laser
Aceste tehnici sunt folosite deoarece efectele mecanice ale sistemelor folosite se asociaza cu
efectele chimice antiseptic ale lichidului de spaltura endodontica. (9)
METODELE MECANICE (9)
Se bazeaza pe unele sisteme care utilizeaza miscarea de rotatie, miscarea de translatie sau ambele
miscari combinate asupra instrumentelor endodontice:
 Sistemul Giromatic
(37)
 Canal Master U
 Canal Finder
34
November 4,
2012
(38)
METODELE SONICE(9)
(39)
Se realizeaza prin vibrarea instrumentelor in canal, cu o frecventa intre 3000- 5000 Hz, cu ajutorul
unui aparat tip Sonic- Air sau Endostar, la care se monteaza instrumente endodontice special.
METODELE ULTRASONICE (9)

Pentru prima data in stomatologie, ultrasunetele au fost folosite pentru prepararea cavitatilor,
ulterior in 1955 Zinner le-a folosit pentru indepartarea depozitelor pentru dinte, urmand a fi introduse in
tehnica detartrajului de catre Johnson si Wilson. In endodontie au fost introduse abia in 1957 de catre
Richman, si folosite impreuna cu acele endosonice Kerr de catre Martin. Tot el a fost cel care a introdus
termenul de “endosonic” impreuna cu Cunningham, tehnica luand denumirea de “tratament ultrasonic
sinergic”. (13)
Ultrasunetele reprezinta un tip de energie Sonora cu o frecventa superioara categoriilor ce sunt
auzite de urechea umana, si anume de 20Hz. Intervalul de frecvente folosit initial in endodontie era de
25-40Hz. Apoi au aparut pe piata piesele de mana ultrasonice de frecventa redusa 1-8 Hz, dar acestea
prezentau dezavantajul ca determinau stress la suprafata dintelui, desi leziunile induse erau mai putin
importante.(13)
Utilizeaza in tratamentul endodontic ultrasunetele; este denumit si sistem ultrasonic sinergic, in
care se asociaza efectele mecanice al undelor ultrasonic cu efectele chimice antiseptic si organolitice ale
lichidului de irigare endodontica, de regula Solutia de hipoclorit de sodium 2.5% ce insoteste in mod
obligatoriu activitatea energetic a acelor endosonice.
Se cunosc doua metode de a produce ultrasunete:
 Magnetostrictiunea- converteste energia electromagnetica in energie mecanica
 Principiul piezoelectric- un cristal este folosit, care isi schimba dimensiunile cand este
supus unui curent electric. Deformarea cristalului este transformata in oscilatie mecanica
fara a produse insa caldura. (13)
35
November 4,
2012
Avand la baza principiul magnetostrictiunii sau plexoelectricitatii, generatoarele de ultrasunete de

uz stomatologic dau nastere unor unde acustice de frecventa cuprinsa intre 20 000- 40 000 Hz,
majoritatea firmelor producatoare fixandu- se la cea de 25 000 Hz, considerate ca cea mai potrivita
scopului propus.
Aparatele piezoelectrica prezinta un avantaj fata de cele ce se bazeaza pe magnetostrictiune, si
anume ca produc mai multe cicluri pe secunda: 40 comparativ cu 24 Hz. Varfurile active ale acestor
aparate functioneaza liniar, cu miscari de du-te-vino, ideale pentru endodontie. Aparatele pe baza de
magnetostrictiune genereaza o miscare eliptica, care nu este ideala nici pentru procedurile
nonchirugicale si nici pentru cele chirurgicale endodontice. Acestea mai prezinta dezavantajul ca
genereaza caldura, ceea de duce la necesitatea existentei unui sistem de racier corespunzator.(13)
Energia vibratorie eliberata de generatorul de ultrasunete la nivelul sondei ultrasonic endodontice

(a aculu endosonic), care reprezinta corespondentul microinstrumentului chirurgical utilizat in
tratamentul mecanic de canal conventional (acele de canal), nu poate actiona decat in mediu lichid.
Transmiterea energiei undelor ultrasonic de la acul endosonic la peretii canalului ce urmeaza a fi
debridat si largit nu se face prin contact direct, ca in cazul presiunii mecanice exercitata manual, cu
ajutorul acelor de tip Kerr, ci prin intermediul unui mediu lichid. (9)
Fluxul de unde acustice, care porneste de la acul endosonic introdus in lumenul canalului
radicular, actioneaza printr- o mobilizare rapida a moleculelor de lichid in jurul acului endosonic, sub
forma unor vartejuri, generand o unde de soc lichidiana, care izbeste peretele canalului cu o viteza de
400km/ ora spulberand, pur si simplu, straturile dentinare superficial in particule minuscule. La randul
lor aceste particule sunt accelerate de undele de soc radiante rezultate din implozie la viteze de peste
500 km/ ora si directionare asupra peretelui canalului radicular. (9)
Practic, debridarea si largirea lumenului spatiului endodontic in cursul tratamentului ultrasonic

sinergic se fac cu contributia propriilor sale structure. Fenomenul este comparabil celui din sablarein ce
priveste capacitatea de penetrare si debridare mecanica a tuturor anfractuozitatilor peretilor canalului
radicular. (9)
Undele ultrasonic forteaza lichidul de irigare sa patrunda in cele mai mici anfractuozitati ale
canalelor radiculare, recunoscute prin mare lor diversitate anatomica individuala, ca sip e o anumita
portiune a canaliculelor dentinare, exercitandu- si in profunzime actiunea mecano- chimica, aspect
therapeutic greu, daca nu chiar imposibil de realizat numai prin irigatiile endodontice conventionale. (9)
Generatoarele de ultrasunete utilizate in tratamentele endodontice sunt:
 Cavi- Endo (Dentsply) – 1

 Enac (Osada) -2
 Piezon Master (Electro Medical System) -3
 Piezotec (Satelec)- 4
36
November 4,
2012
(1-40) (2-41)
(3-42) (4-43)
Generatoarele de ultrasunete folosesc 2 tipuri de ace endosonice:
 Setul tip ace Kerr pila, confectionate din otel inoxidabil cu numerele: 10, 15, 20, 25
 Setul tip ace diamantate avand numerele 25, 35, 45
(44)
37
November 4,
2012
(45)
ACELE ENDOSONICE TIP KERR sunt elastice, putin fi recurbate si deci utilizabile si in canalele
radacinilor meziale ale molarilor inferiori, sau vestibulare ale celor superiori;
ACELE ENDOSONICE DIAMANTATE, datorita rigiditatii, nu pot fi folosite decat in canalele drepte
sau portiunile rectilinii ale canalelor curbe, de obicei in treimea coronara si uneori cea medie a
canalelor radiculare.
(45)
38
November 4,
2012
TEHNICA CORECTA A TRATAMENTULUI ENDODONTIC

ULTRASONIC SINERGIC- GOODMAN ( 9 + 7)
(46)
- Presupune o etapa premergatoare obligatorie, efectuata manual cu microinstrumentarul

chirurgical endodontic conventional: CATETERIZAREA, odontometria cu stabilirea lungimii de
lucru si largirea circumferentiala initiala a canalului (de regula pana la acele de tip Kerr 15
inclusiv, in canalele inguste sau de stabilirea numarului acului Kerr, care sufera o usoara
blocare in propulsive la nivelul istmului apical, in canalele mai largi)
- Debutul: introducerea acului endosonic tip Kerr 15 neactivat energetic, pana la 1 mm de
lungimea de lucru stabilita initial
- Se activeaza acul endosonic K15 S sau K25 S sub spalturi abundente endodontice cu
hipoclorit de sodium 2.5%, procedandu- se la largirea si netezirea peretilor canalului pana la
acest nivel.
- Se prepara conventional portiunea apicala de 1 mm cu acele Kerr conventionale 20 si 25
- Se reia netezirea ultrasonic cu acul sonic tip K15 S timp de 15-30s, desavarsindu- se si
debridarea acestei ultime portiuni a canalului
39
November 4,
2012
- Terminarea prepararii canalului se face manual cu acul Kerr conventional 30, urmata de
netezirea finala timp de 15-30s cu acul endosonic K25 S sub spalaturi continue si abundente
cu solutie de hipoclorit de sodium 2.5%
- In timpul tratamentului endodontic se recomanda imprimarea asupra acului endosonic a 3
tipuri de miscari:
 Miscarea de du-te-vino circumferentiala, similara celei manuale, dar efectuata pana la
limita apicala a lungimii de lucru ultrasonic
 Miscarea circulara de rotatie care se recomanda in general la patrunderea si retragerea
acului endosonic din canal, evitandu- se pe cat posibil pastrarea constanta a adancimii
de patrundere a acestuia, mai ales in portiunile curbe ale canalelor, unde devierea
directiei acului endosonic de catre curbura interna a peretelui canalicular duce la
crearea unor praguri in partea opusa, pe curbura externa
 Miscarea de translatie, lateral, prin usoara presiune pe peretii canalului. (9)
METODA CU LASER (9)
(47)
Utilizeaza un laser pulsatoriu de 35W si care produce o raza cu o lungime de unda de 1.06
microni, prelucrata de matricea optica cu particule de cuart.
In timpul functionarii se face o racier a canalului cu un sistem de racier tip spray. In endodontie,
prin introducerea laserului se urmareste suprimarea peliculei de DDR formata din resturi anorganice si
organice ramase dupa razuirea dentine de pe peretii canalului prin metoda conventionala.
Laserul are si defect de potentare a actiunii solutiilor antiseptic folosite obligatoriu pentru irigatii
endodontice.
40
November 4,
2012
Utilizarea laserului in endodontie a fost studiata inca din inceputurile anilor 1970, ajungand sa
fie mai frecvent folosit dupa anii 1990. Diferitele lungimi de unda ale laserului s- au dovedit a fi eficiente
pe reducerea semnificativa a coloniilor bacteriene din canalele radiculare infectate, rezultate cu atat mai
bune cu cat laserul este asociat cu irigantii uzuali de tipul: EDTA 17%, acid citric 10%, hipoclorit de
sodium 2.5%. Actiunea chelatorilor faciliteaza pentrarea luminii laserului, care poate strabate peretii
dentinari pe o adancime de 1 mm. De asemenea laserul este capabil sa activeze solutiile de spalatura
endodontica aflate In canale. Aceasta tehnica poarta denumirea de “irigare laser-activata” si s- a
dovedit a fi mai eficienta in indepartarea DDR- ului decat alte metode conventionale sau chiar
ultrasunetele. (14)
Laserele se clasifica un functie de pozitia lungimii lor de unda in spectrul electromagnetic al

luminii. Astfel ca ele pot fi:
- Vizibile
- Invizibile
- Aproape / Medium/ far (near/ medium/far): Lasere cu infrarosu
Laserul verde a fost introdus in stomatologie recent. KTP, a neodymium duplicate of 532nm
- Lasere Near: Nd:YAG (1,064nm)

- Medium: Erbium (2,780nm and 2,940nm)
- Far: CO2 (10,600nm)
41
November 4,
2012
(48) (49)
42
November 4,
2012
SISTEMUL CU LASER LIGHTWALKER
(50)
Prepararea cavitatii de acces endodontic se poate face utilizand laserul Erbium, folosind un varf
scurt de 4-6 mm, cu diametru 600-800 microni, confectionat din quartz. Tinand cont de afinitatea mare
pentru tesuturile intens hidratate (pulpa si testuri cariate), laserul permite realizarea unui acces minim
invaziv, deoarece are actiune selective, inspre camera pulpara, in acelasi timp realizand si sterilizarea
spatiului endodontic prin indepartarea agentilor microbieni rezidenti. Astfel, folosirea laserului permite
evitarea transportarii germenilor microbieni, a toxinelor si DDR- ului in directive apicala in cursul
instrumentarii canalelor. Chen a demonstrate ca bacteriile sunt distruse pe o profunzime de 300-400
microni in cursul utilizarii laserului. In plus, laserele Erbium sunt capabile de indepartarea tesutului
pulpar calcificat, facilitand cautarea si permeabilizarea canalelor calcificate. Unele studii afirma ca
laserele sunt capabile intr- o oarecare masura chiar si de largirea si conturarea interna a canalelor
radiculare, dar totusi nu pot subtitui instrumentarul din nichel- titan. (14)
Radiatiile emise de laser produc diverse modificari morfologice asupra dentine.Daca sunt
folosite fara racier, exercita efecte nocive termice asupra dentine: indepartarea doar partiala a noroiului
dentinar, inchiderea canaliculelor dentinare. Daca sunt folosite cu sistem de racire, obtin in urma
actiunii un model dentinar mai favorabil, asemanator cu cel obtinut in urma folosirii irigantilor. (14)
Tehnologia laser folosita in endodontie in ultimii 20 ani a suferit o dezvoltare uimitoare. Au

aparut astfel fibrele optice si varfurile active de un calibru foarte redus si cu un modul mare de
elasticitate, ce au permis inserarea lor pana la 1 mm de apex. Efectele termice asupra dentinei au fost
reduse semnificativ, asociind folosirea chelatorilor.
43
November 4,
2012
CAP. VII- CONCLUZII

In concluzie, o preparative corecta se obtine aplicand tehnica aleasa, in functie de situatia clinica
si de metoda de obturatie aleasa. (9)
O preparatie corecta a canalului necesita, de obicei, combinarea tehnicii manuale cu una din
celelalte tehnici. Astfel, pentru prepararea zonei apicale se for folosi metodele manuale, iar pentru
portiunea coronara tehnicile manual combinate cu una dintre celelalte. (9)
Pentru obtinerea unui rezultat clinic ideal, este necesar ca decizia terapeutica sa fie cea optima,
practicianul sa aibe la dispozitie tot instrumentarul necesar, sa beneficieze de acces la tehnologia de
ultima ora precum si la informatiile necesare, coroborarea eficienta a diferitelor metode in vederea
obtinerii unui spatiu endodontic evidat, steril, mentinand pozitia, formele, curburile originale ale
canalelor radiculare, atingand intr-un final scopul fundamental al tratamentului mecanic radicular, si
anume acela de a obtine remiterea proceselor inflamatorii periapicale si obtinerea unui spatiu ideal,
optim, perfect pentru aplicarea unei viitoare obturatii radiculare realizata dintr-un material biologic,
inert, care sa confere o sigilare a spatiului endodontic cat mai buna si apropiata de cea ideala, si anume,
pulpa insasi.
44
November 4,
2012
CAP. VIII: Bibliografie

(1) Arnaldo Castellucci- Endodontics- vol 2
(2) Vertucci: “Root Canal Morphology and its Relationship to Endodontic
Procedures”, Endodontic Topics 2005, 10, 3–29
(3) Color atlas of Endondontology
(4) Endodontics: Problem Solving in Clinical Practice
(5) KISHOR GULABIVALA, BINA PATEL, GLYNIS EVANS & YUAN-LING NG, “Effects of
Mechanical and Chemical Procedures on Root Canal Surfaces”, Endodontic Topics 2005, 10,
103–122
(6) Dr. Kunjal S, Dr. Shashin Shah, “REVIEW ON COMMON ROOT CANAL IRRIGANTS”,
JOURNAL OF DENTAL SCIENCES Volume 2 Issue 2
(7) Fiona Margaret Heard: “Preparation Techniques in Root Canal Therapy”
(8) Cursuri&lp-uriEndodontie- Facultatea de Medicina Dentara a Universitatii Ovidius
Constanta
(9) M. Gafar& A. Iliescu- “Endodontie clinica “
(10) “Manual Root Canal Preparation Techniques”- prof. dr. edgar Schafer
(11) “ The Standardized-taper Root Canal Preparation- part 2. The GT file selectionand
safe handpiece-driven file use”- L.S. Buchanan- Dental Education Laboratories, Santa Barbara,
CA, USA
(12) “hand instrumentation in root canal preparation”- Elisabeth Saunders-
Endodontic Topics 2005, 10, 163–167
(13) „Ultrasonics in endodontics- A review of the Literature”- Gianluca Plotino, DDS,*
Cornelis H. Pameijer, DMD, DSc, PhD,† Nicola Maria Grande, DDS,* and Francesco Somma, MD,
DDS*
(14) “Laser in endodontics (Part I + II )” by Prof Giovanni Olivi, Prof Rolando Crippa,
Prof Giuseppe Iaria, Prof Vasilios Kaitsas, Dr Enrico DiVito & Prof Stefano Benedicenti, Italy &
USA
(15) http://en.wikipedia.org/wiki/Endodontic_therapy
(16) http://www.bouldindds.com/endodontic-treatment-root-canal-therapy/
(17) http://www.renudentalcare.com/what-we-do/general-dentistry/root-canal-
therapy/
(18) http://www.jalandhardentist.com/services/root-canal-treatment.php
(19) http://www.thesmile-centre.co.uk/root-canal-treatment.html
(20) http://budgetdental.com.au/our-services/root-canal-treatment/
(21) http://gr.dentistbd.com/flexo-file-endodontic-instrument-uses-and-safety-
tips.htm
45
November 4,
2012
(22) http://www.indiamart.com/nexus-medodent/products.html
(23) http://www.dentcafe.com/produse.php?pageNum_rs_produse=1&totalRows_rs
_produse=42&kat_id=1
(24) Hghg
(25) http://www.dentex.ro/778-instrumentar_endo_manual_otel/13131-
dentsply_maillefer_instruments_trading_s_a_r_l_ace_tire_nerfs_20_21mm_10buc_blist
er.html
(26) http://www.dentanacas.ro/vanzari/produse/140
(27) http://smiledt.en.made-in-china.com/productimage/obtJWcprCZkK-
2f0j00qsUQNpktVTbR/China-NiTi-Protaper-Endodontic-Files-Superfiles-I-.html
(28) http://www.ewaydental.com/product/product_43_46_54_1_en.html
(29) http://www.kabdental.com/small-dental-
equipment/miltex_instruments_and_products/endodontic-files/hand-endodontic-files-
integralife-miltex.html
(30) http://www.advanceddentalcentre.com/course-details/advanced-endodontics/
(31) http://rds-nowdental.com/others/4-peeso-reamer-19-mm-working-length-
package-of-6-instruments.html
(32) http://www.sybronendo.com/index/sybronendo-shape-gates-glidden-02
(33) http://dentallecnotes.blogspot.ro/2011/10/root-canal-preparation-
techniques.html
(34) http://www.hyflex.info/overview/step_by_step/
(35) http://www.pacificdentalbangkok.com/root_canals_treatment.html
(36) http://gr.dentistbd.com/flexo-file-endodontic-instrument-uses-and-safety-
tips.html
(37) http://www.micro-mega.com/allemand/produits/giromatic/index.php
(38) http://www.dentaluck.com/dental-endo-motor/287-dental-endo-motor-with-
apex-locator-root-canal-finder.html
(39) http://www.cascade-dental.net/index.php?nav=detail&cat=141&id=2919
(40) http://www.cascade-dental.net/index.php?nav=detail&cat=141&id=2919
(41) http://www.novodental.co.in/new-arrivals.htm
(42) http://www.ems-
company.com/de/dental/products/ultrasound%20devices/piezon%20master%20600/
(43) http://www.dentalraces.com/web/index.php?option=com_virtuemart&Itemid=1
&category_id=122&page=shop.browse&limit=20&limitstart=20
(44) http://www.ebay.com/itm/2pcs-Dental-Endo-tip-gold-coated-fit-Sirona-
ultrasonic-Scaler-ES3T-/260973358700
(45) http://www.sirona.com/en/products/instruments/
46
November 4,
2012
(46) Google images

(47) http://www.biolase.com/Pages/Endolase.aspx
(48) http://www.biolase.com/Pages/Endolase.aspx
(49) http://www.dsi.ro/cabinet/aparatura/altele/laser_kavo_gentleray_980_class.ht
ml
(50) http://www.lightwalkerlaser.com/en/procedures/endodontics/
47

Endo

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Endo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

11/4/2012

Cadru univ. coordonator: Conf. Dr. Puscasu Cristina | Irion Bianca-

5. Tehnica fortelor compensate

6. Tehnica din OHIO

7. Tehnica din California de Sud

Cap. VI: Preparatia canalului radicular in

Cap. VII: Concluzii

Cap. VIII: Bibliografie

In ceea ce priveste etapele interventiei endodontice, tratamentul mecanic se realizeaza dupa ce

Schilder afirma ca obiectivele unui tratament de canal sunt: (7)

Indiferent de diagnosticul anatomo-clinic, prin prepararea canalului trebuie sa rezulte o cavitate

Largirea canalului trebuie sa nu denatureze morfologia initiala a canalului pe traiectul lui.Canalul

Astfel, tehnicile endodontice, prin instrumentare si obturare, trebuie sa aiba in vedere

Tehnicile de preparative a canalelor radiculare sunt asemanatoare, in extirpatile pulpare si in

Cap. II Rolurile si importanta instrumentarii

Tratamentul canalelor radiculare are in vedere indepartarea tuturor bacteriilor si tesutului

Triada: preparatie biomecanica, sterilizarea spatiului endodontic si obturatia tridimensionala

Inainte de 1946 nu se acorda multa importanta preparatii mecanice a canalelor radiculare,

Instrumentarea mecanica corecta depinde de capacitatea medicului de a indeparta pulpa

- prezenta numeroaselor canale secundare ce nu pot fi instrumentate manual ori cu instrumentar

Pentru ca instrumentarea canalelor radiculare sa se faca cu succes, este esential sa se cunoasca

Cap. III- Instrumentarul endodontic folosit in

INSTRUMENTARUL MANUAL (GRUP I )(8)

Instrumentarea canalelor radiculare folosind acele de mana confectionate din otel si

1. ACELE KERR REAMERS- BURGHIU

2. ACELE KERR FILE- PILA

Au fost confectionate in dorinta de a obtine un instrument mai active in actiunea de taiere a

Tirre- Nerfs Hedstroem

FREZE PEESO- REAMERS FREZE GATES- GLIDDEN

Cap. IV- METODE MANUALE

Aceste tehnici se aplica si in tratamentul mecanic al gangrenei simple.

Mullaney, in 1979 a descries 3 tehnici pentru instrumentarea delicate a canalelor curbe, si

- Tehnica step back

Tehnicile moderne de telescopare amintite au fost promovate in special pentru preintampinarea

1. TEHNICA CONVENTIONALA (9)

Nu este necesara o indepartare exesiva e dentina pentru a se obtine o preparatie de canal

redus, la largirea treimii apicale nu se folosesc intrumente cu numar > 25.(9)

METODA SCHILDER (1)

Presupune o serie de faze distincte ale prearatiei:

1. Determinarea lungimii de lucru

Principiul precurbarii acelor:

PREPARATIA PROPRIU- ZISA MECANICA A CANALELOR (1)

Tehnicile de preparatia a canulului prin telescopare au permis preintampinarea esecurilor in

- formarea de praguri prin aparitia fenomelelor de ledging,

A fost demonstrat ca exista diferente in largirea canalelor in functie de metoda de telescopare

TEHNICA abord apico coronar TEHNICA abord corono apical

In cadrul tehnicii cu abord corono-apical, se realizeaza o largire a canalului step-by-step

1. TEHNICA STEP-BACK. TELESCOPAREA REGRESIVA

Poate fi imbunatatita folosindu- se tehnica “specific filing””, instrumente cu varf inactive si

In continuare, trecandu- se la un ac Kerr cu un numar superior, se scurteaza concomitent

Dupa cum se deduce, ia nastere o largire in forma de telescop, pe masura de ne indepartam de

Aceasta operatiune de recapitulare se executa pe toata lungimea de lucru a canalului respective.

2. TEHNICA STEP- DOWN. TELESCOPAREA

Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje: (9)

- Accesul rectiliniu spre portiunea apicala

3. TEHNICA CROWN DOWN

4. TEHNICA INSTRUMENTARII CIRCUMFERENTIALE

5. TEHNICA FORTELOR COMPENSATE

A fost implementata de Roane in 1985, ca fiind o metoda diferita de instrumentare a canalelor

7. TEHNICA CALIFORNIA DE SUD

8. TEHNICA STEP DOWN- STEP BACK= TEHNICA

1. ETAPA DE PREGATIRE STEP DOWN: se largeste 1/3 coronara si medie a canalului cu

Cap. VI: PREPARATIA CANALULUI

METODELE MECANICE (9)