TEMA 2.

Daţi exemple de probleme bine definite şi slab definite din aria dvs. de specializare
(predare).
Ce gen de strategii de rezolvare necesită (algoritmice vs. euristice)?
Ce alte probleme (din eventual alte discipline) se pot rezolva prin intermediul primelor?

Atat in procesul didactic cat si in cel de cercetare (cele doua directii pe care le
abordez ca si cadru didactic), sunt intampinate dificultati, fie de ordin intelectual, fie de
ordin practic, fie ambele. In aceasta etapa de cunoastere, intervine gandirea asupra
situatiilor (pentru gasirea solutiilor), prin elaborarea de planuri, este etapa in care persoana
in cauza se confrunta cu obstacole pe care se straduieste sa le depaseasca prin mijloace
cognitive. De fapt este vorba de procesul de rezolvare a problemelor (teoretice sau
practice), problema reprezentand un sistem de întrebari asupra unei necunoscute, in timp
ce dificultatea reprezinta o lacuna a cunoasterii. Problemele bine definite se definesc ca
fiind acele probleme ce se pot rezolva prin utilizarea strategiilor algoritmice in timp ce
problemele slab definite sunt acelea care implica strategii euristice de rezolvare.
Problema apare, deci, ca un obstacol cognitiv in relatiile dintre subiect si lumea sa, iar
asumarea sarcinii de a depasi obstacolul, ca si demersurile cognitive si tehnice întreprinse
in acest scop, contureaza domeniul rezolvarii problemelor.
o Exemple de probleme bine definite:
 examenele finale pentru disciplinele din timpul semestrului.
In momentul examenului, studentul dezvolta o strategie de rezolvare algoritmica, in
sensul ca acceseaza notiuni deja cunoscute (notiuni predate de cadrul didactic la curs, la
sedintele de seminar sau laboratoare practice). Spre exemplu, in cadrul unei sedinte de
laborator, studentul acceseaza cunostinte deja asimilate pe parcursul sedintelor de curs
pentru dezvoltarea de solutii si rezolvarea cerintelor de ordin practic sau pentru a gasi
raspunsul unor intrebari (de exemplu, pentru a raspunde unie serii de intrebari de la finalul
sedintei de laborator, intrebari al caror raspuns poate fi formulat prin punerea in comun a
informatiilor teoretice furnizate la curs si a celor practice de la sedintele practice). Un alt
exemplu este o sedinta de seminar in care studentul trebuie sa rezolve mecanisme de
reactie aplicand notiuni teoretice predate la curs.
  temele de casa
Studentul are de rezolvat o serie de itemi ca tema de casa. Intotdeauna temele de
casa au rezolvarea in notiunile predate la curs de catre cadrul didactic. Tot ce trebuie sa
faca studentul este sa acceseze aceste informatii si sa le plice in rezolvarea exercitiilor.

o Exemple de probleme slab definite: studiile de cercetare.

Cercetarea presupune descoperirea de noi concepte, strategii, compusi, materiale
etc. In acest caz, apar probleme slab definite care presupun gasirea de solutii euristice de
rezolvare: strategii mentale de exploatare pentru descoperirea informatiei, dezvoltarea de
ipoteze, de strategii de lucrur, fiind astfel necesara trasarea sarcinilor de descoperire si
dezvoltarea.
In rezolvarea acestor probleme sunt stimulate gandirea, judecata, rationamentele,
toate acestea conducand la invatarea activa, constienta.
Spre exemplu, la finalul studiilor de masterat, studentii trebuie sa elaboreze teza de
disertatie care trebuie sa cuprinda capitole de cercetare. Aceste cercetari sunt efectuate de
catre ei, in laborator, sub indrumarea cadrului didactic. Insa aceste activitati difera de
sedintele practice de laborator prin aceea ca, in laboratoarele practice studentii sunt
organizati in echipe de lucru, au un referat bine pus la punct pe care trebuie sa il urmeze in
timp ce, in cercetare lucreaza individual in laborator, cu ajutorul cadrului didactic, insa este
necesar sa gaseasca solutii atunci cand studiile nu se desfasoara conform planului de
lucru prestabilit, trebuie sa stie sa modifice parametrii experimentali, sa intuiasca ce
rezultate se pot obtine odata cu modificarea conditiilor de lucru si asa mai departe.
Astfel studentul invata sa acceseze toate informatiile acumulate, din mai multe
domenii, coroborate cu experienta practica (anterioara, de succes sau mai putin). Invata sa
selecteze datele relevante, invata sa formuleze ipoteze, sa gaseasca solutii si sa le puna in
practica. Astfel verifica ipoteza formulata si o confirma sau infirma.
Fiind aspecte mai putin definite, cu un grad de dificultate mai ridicat, studiile de cercetare
sunt impuse abia in stagiile de masterat, cand studentul ar trebui sa detina un bagaj de cunostinte
teoretice si cateva cunostinte si reguli de buna practica in laborator. Directiile de cercetare sunt
insuficient conturate, sunt dificile, uneori chiar inaccesibile studentilor, de aceea, intotdeauna
cercetarea efectuata de un student masterand este urmarita de aproape de un supervizor (cadru
didactic sau doctorand), cele mai dificile probleme, cele inaccesibile masterandului, fiind preluate
de persoana mai experimentata.