(art lducational

tdiftraDelta

,t
LIflURilPLrl'|ilt{nn tl.

0ata
all-a
#E bam-
pot$fi
 BUNA! EU SUNT .DEXI" Si vd voi urso_ti in rainunata lume a povestilor, a
poeziilorSi abasmelor.
Sper sd.d.euin "PRIETENUL" uostnt de nnd.eide!

JAti limbo pe cane pdnirgii n,,€'Jr' ,E-au trr;nsrnls-o odatd cu

o'tat4 n-utt puteo e*jista. cotiinte curta'ntdtoare.,
De arEea, apifule drag, am adunat in acea.std.carte poezii" pouesti,
pouestiri din literafrtra rcmdn d Si uniuersqld^
Acestelec ni" mianfuLecititor, te uor ajuta sd-fi.tm.bundtd[egticapacitatea
de citire, sd.-titunbogdlegtirncabulnrul" sd.pdtrunzi tn fumea cdftitor.
Sarcinite de rezolua.t sunt diuersificate gi au m.enirea de a te pune in
sihnfa de a gandi 5i de a inudla in mod creatiu, d.ea-fi.stimuln interesul pentru
lecturd- Te uor ajutu sd descifrezi tainele fucdrui texl sd in[elegi ceea ce citegti,
g. descopenpersonnjele, sd.tregi ittudtnminte.
De asem.enea exerciliile uor ueni in ajutorul scrieii Si expimdii tale
@/ecte, te ua pure in sihnlin sd-!i exersezi uocabulnrul, sd.fortnulezi enunfui,
d. dnifrat EberimagirntieL

&tres!
Autoarel.e
Editor: Delta Cart Educati. onal
Tehnoredactare: Rogu l-aurenfiu
ERT
Design copertd: Ro$u Laurengu
1S09001:2
Pite$ti Aperut 2O13 Editati in Rorr6nia
@ Copyright Editura Delta Cart Educaf.onal

Cornenzi: C.P. 6, O-P. 5, Gh. 1, Pitegti, Jud- Argeg

e -rl.a* deltacar@tappmobile.ro
web: www-deltacart.ro

Tellfax: O24a-222.322
Mobil: O729-OO6.565- Persoand de contact Georgiana Sandu

rsBN 978-973-7816-49-8

Tipar executatla Tipografa Shik&StefanSRI

Cite$te cu atentie!

Ilumiritoarea Vbselii
(din folclbrul copiilor)
O afune, doud, trei ...
Veveri(d, cdte wei?
- Vreau vreo patru, cinci sau gase
ahrnele-s gustoase.
^Ce
- IF dau $apte, opt sau noua
Dacd o sd ne spui qi noud
Cand o se mai vini-ncoace
Iarna crr zece cojoace-
Veveri{a socoti:
- Parcd noud zile-ar fi!
Parc5 opt, ba Sapte-mi pare...
Spune-mi vAnt, tu nu gtii oare?
Vdntul s-a zbudit - Ba da!
Sase, cinci, a$a ceva ...
$i-ai s-ar:zi atunci, ohei!
Cat spui patru, cet spui trei,
Cat spui doue, cat spui una,
CAntSnd viscolul intmna-

Fiq5' de tectura

1. Titlul textului:

Personajele:

2- Coloreazanundrul corespunzator de alune pe care il doregte veverita.

3
3. Transcrie, din text, cuvintele care denumesc nurnere.

4. Alcetuie$te o propozi{ie, folosind unul dintre cuvintele ce redam un

fenomen aI naturii.

5. Completeazdcu silabe pentru a obtine cuvinte.

6. Irnagineaze-,tiun dialog arruzantirrtre soare $iviscol.

Etiati cd....?
tt 11.mai 1979, tn Indta, tn timpul unet plni torenfate, a cd,z.utgind.ind cu
bobulmctimaredecAtoul de odtnd..
* La giunie 1886,laBucuregi.grtndinacazurdaueamdimea unernur:..
* Atunci cdnd9antitdri mai de aer caldintdtnesccantitdti mqi d.eaer rece,
udntuIestefoaneputemir si seformeazdfurtuni uiolente-
t+ TcLifunuleste un uAnt extrem de puternic, insotit d.e
furtund. sau de ploi
torenliale.
* La uechii.greci,EOL,fiuI tui Posei;don,
era zeuludnturilor.

4
7. Scrie nurnele a doui veverite vestite din desene animate,

8- Coloreazd ghindele crr insuqirile potrivite veverifei-

t t to
h..ni"a qireatd
a
' P^
/ /*""n.;
-C".o- vicieanA
Itr O o, qI

9. Ajut-o pe veverild se ajungnb stejar pentru a-$i putea face provizii.

5
Cite$te textul cu atenlie!

De ce m pot artodi umbla?

(legendn pwnard. rcmtueascd)

Cu multe rnii de ani inainfe, era o vreme c6nd gi arborii

puteau uinbla. Attrnci traia undeva un om foarte bogat, dar
zgarcit. Doamne! De-ar fi putut, ar fi imbucat lumea toati,
de zgdrdt e era- Odati s-a dus omul acesta in pedure, r.rnde
a vezut un stejar minunat de frumos. El avea mu(i copaci pe
ldngd casa sa, dar s-a gandit se aibe gi acest stejar gi ii zise:
- Vino cu mine la coliba mea- ca eu nu am niciun
lemn-
Stejarul n-a mai stat pe ganftrd, ci s-a luat dupd om
spre case- Pe drum omul a obosit gi zise copacului:
- Tu egti tare 9i mare, du-mi pe mine la coliba mea, ci nu nai pot de
oboseale.
Stejarul a stat locului pane s-a urcat omul pe o creangA, apoi s-a drrs
mai departe. Mergand aga, au ajuns lao livad5 frumoase, unde pe$teaun bou
gras. Aici iar veni zg6rcitului o poftE Si zise stejanrlui:
- lemne aq avea, insi ar E foarte bine dacS aq avea qi carne de fi:ipture.
Cum ar fi, dace tu ai ucide boul acesta gi l-am lua cu noi in coliba mea?
Stejarul nu rdspunse niciun cuvant, ci se apropie de bou gi a9a-1lovi crr
o creangd groasd-n fi:unte, de-l t5vdli la pam6nt- Apoi il hri pe crengile sale qi
se dusera mai departe- Dar nu mult s-au dus gi pe drum au ajrrns o tresure in
care era un butoi cu vin; cdrduqul dormea. Aici iar ii veniri zgdrcihrlui pofte
noi qizise:
- Hm! Lemne aq avea, carne aS avea, dar n-arn vin. Cum ar fi oare daci
ai ridica tu butoiul acesta pe crengile tale, ca sd il ducem la coliba mea?
Stejarul nu zise nidc, ci apropiindu-se de car, ridicd butoiul pe
crengile sale Si merse rnai departe- Dupd un rds irnp a! ajuns ldngd o
bisericufi. Acolo zise omul cdtre strejar:
- Lemne ag avea, carne aS avea, vin inci aq avea, dar n-arn cratild
unde se-mi frig carnea- Cum ar fi oare dacd ai lua tu clopotul acela din turn?
Din el mi-ag putea f6r:ri cdteva crati{e!
Stejarul nici acurn nu a zis nimic, ci, apropiindu-se de tum, $i-a intins o
creangd induntm, prin ga.ura ferestrei gi a scos clopotul
afar6. Tocmai woia si-l anine de o creangi, cind deodatd
trasni din cer $i Ecu tot ferfenite stejarul, omul $i
butoiul. Numai clopotul a rdmas intreg ei oamenii l-au
a$ezat iar in turn, la locul hri-
De atunci ins5, arborilor nu le nai este iertat a se
migca din locr:l lor.
 FtgE de lecturi

l- Tit1ul textului:

Personajele:

Continutul textuhri:

2. Rispr:nde la intrrebdri:
. Cand se petrec€ acti.unea?

. Ce i$i dorea omul?

. Cine l-a ajutat pe om?

3- Scrie cuvinte cu sens as€mdnetor pentru:

- -rmbucat = -iltnv i =

- se anine = - colibe

-trdsurd = - ferfenige=

7
4- Alcdhriegte o propozilie cu unul dintre cuvintele descoperite de tine la
exerciFul3.

5. Coloreazd lemnele corespulzitoare ^rnsugirilor: a. omului, cu rnaro;

b. stejarului, cu verde.

6. Spune, in maxim trei rdnduri, cun ai fi procedat in locul stejaruhri.

7. Descoperd: S T A L U N A
a. Cr[n se numeste fructul stejaruhri; R P A N U U I
B c D F F c G
G H I N D A A
b. CuvSntul de pe fiecare gfindd, punand literele in ordine-

#qy ffi-
f

lr * ' ,
___

\b/
$@.

@ a
Rv a-\

KB:
g. Irnaginerzd-ti 6lf final al int6mpl6rii.

9. Ajutd-lpe stejar'.se ajungd in pddure, color6nd doar drumul pe care se a_fla

cuvinte alcatuite dintr-o singurd silabd.

Yerdc
!
o
€
4tq
ta
'g
EI

ghindi

$tiaft cd ...?
* O pddure de stejar produce lemn pentru mobild.dupa o sutd. ctncizeci d.e
LINL.
* Tdierea unui brad durea^zd I minu| dqr unui pui.et, ca sa ajungd. ln
maturitate, ti sunt necesqimai mult de 60 de anL
X Un fag bdtrAn consumd, din pimd.uard. pA.nd tn toamni, aproximatiu
noud"mii de litri de apa.
* Arborele care trdie€te cel mai mult, 5-6 mii de ani, este baobabul, din
Afica.
Citeste textul cu atentie!
Doyleacul si t/ita
dupd Alexandru Mitru

E adeverat ce intArnplarea asta s-a

pel recut de mult. Vita de vie se urca pe araci ca
qi acuma. Dovleacul se tdra pe jos, precum ii
este obiceiul.
- Ia d5-tejos de-acolo, se ratoi dovleacul-
Mai lasi 9i pe altul sd se urce pe arac!
- Ce wei dovleacule? De ce eqti supdr.at?
rdspunse vita de vie.
- ASa, a spus tafnos dovleacul- De ce sd
stai intr-una pe sus, iar eu s6-mi port fructul
prin prafl: Doar pentru ce tdranul n-a vrut se,
mi pune Si rrlie url arac?
- Tdranut a Stiut ce face, a grdit bland
vila de vie.
S-au tot certat in dirnineafa aceea de
primevare Si nu s-au irrfeles.
Maniat, dovleacul s-a hotarat sd urce La
fe1de sus ca vita de vie. $i cum mllai la c5fva
pa$i de acolo se gasea un copac, s-a prins de
trunchiul sdu si a urcat numai sd se vadd sus-
A ajuns p6nd in varfirl copacului- Ii venea sd
rAdd de vila de vie care rdrnase mult maijos, pe
arac.
Tocmai atuncea trecea pe acolo
- Ia uite la dovleacul Ssta unde -tdranul:
s-a cnf5rat? grii el citre vecin.
Dar sd-l vedem cdnd o sd-i creascd fructul ce o sE faci?
La auzul acestor vorbe dovleacul simS ci il cuprinde fi:ica- Se rritd irrjos
Ei il apucd ameleala-
- E oare vreo primejdie? se intreba in capul hri cel mare- Ar fi vrut si
coboare, dar se temea de rAsul vifei.
_ _ $i fructul se cocea Qi cre$tea tot Inai maj:e Si mai greu- Abia se rnai tinea-
Ce bine ar fi fost pe pdlnant. Nu se mai chimria at6t-
- Vild de vie, ajute-me sd cobor! Am fost un prost--- De-o fi si cad
prinde-me tu intre frunze ca sd nu md sfarm-
- Te-ag ajuta, dai n-allr putere! r5spunse vifa privindu-qi strugudi
grijulie, si nu-i striveascd dovleacul gogoman c6nd o si cadd.
S-a ingreunat dovleacul tot mai mult ei intr,o zi s-a irrtarnplat ceea ce
era de a$teptat. Dovleacul a c\ztJt. Coaja s-a spar-t Si sambudi s-au
imprdgtiat. Un purcel, care trecea pe-acolo, l-a vdzut 9i l-a n6ncat-
Cine l-a pus pe ndtaflelr.rl de dovleac sd fie aga pimaq qi frrd minte?
 Fi€i de lecturi

L Autorul:

Titlul texhrlui:

Personajele:

Invetntura textului:

2- REspunde la irrtrebdri:
O CSnd se petrece acti,r.rnea?

O De ce era dovleacul supdrat?

O Despre ce ii vorbea Granul vecinuhri?

O Care a fost rugdrnintea dovleacutri cdtre vi{a de vie?

O Ce s-a intdnplat cu dovleacul?

ll
3. Gese$te cuvinte:
a. cu sens asemdnetor p€ntru:

- se retoi = - maniat :

- rntmna = - arac

D. Cll SenS Oprrs pentru:

- frici - sa urce =

- Jos - greu

4 . Transcrie, din text, rdspunsul vi-tei de vie la cererea de ajutor a dovleacului.

5. AlcdtuieEte minirn doue cuvinte fonnate dintr-o silabd, folosind doar

vocalele de pe boabele de strugu,ri-

6 . Precizeaz6:.
* numdrul de sunete;
* numS.rul de litere al liecdrui cuvdnt din a
Saseapropozifie atexh rri-

t2
7. Spune cu cine !i-ai dori sA semeni diltre cele doud personaje. De ce?

8. Ajutd-l pe dovleac si giseascd dnrrnul pentru a ajunge unde igi dorea.

{Dupi ce gi-a dat seairra cd a gre$it)

I
I
l
t;
I
,tl
: i) l -------..-_'_-_:

Afldmatmult!

* Alexandru Mitru ( I 9 14 I 989) a fost autor de Literaturd.pentnt

eopLL€Laneret.
* Pintre lucrdrile sale se numard Otimpului",
uolumuL de pouegti ,Cdciula fermecatd.", "Legendel.e
precum gi ,,poue$ti_
despre PcLcctld.
ri Tandali.".

13
Citeste cu atenfie!

goarecefe gi pisica
de Grigore Alenmdrescu
Un qoarece de nearn, qi anune Raton,
Ce fusese crescut sub pat la pension,
$i care in sfar6it, dupd un nobil plan,
Petrecea retirat intr-r:n vechi parrnazan,
intalni intr-o zi pe chir pisicovici,
Cotoi ca-reavea bun nume-ntre pisici.

Cum ce domnul Raton indati s-a gdndit

Sd o ia la picior, nu e de irrdoit.
Dar smeritul cotoi, cu ochii in pirn.dnt
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sftnt
incepu a striga: "De ce fugi, domlul meu?
Nu cumva ili fac rdu? Nu cumva te gonesc?

Binele goricesc c6t de mult il doresc

$i cdt imi eqti de sctrmp, o gtie Dumnezeu!
Cunosc ce rdutifi v-au lScut fraFi mei,
Si cd avefi cuvant sd vd pldngeF de ei;
Dar nu sunt cum crezi; cici chiar as1p12 lq1
Veneam si vd slqjesc, de vreli un ajutor.

Eu carne nu m6n6nc; ba inca socoresc.

De va vrea Dumnezeu, sd md c6lugdresc-"
La dst frumos cuvant, Raton induplecat,
VdzAnd cd Dumnezeu de martor e luat.
igi ceru iertdciuni giJ pofti a veni
Cu neamul goricesc a se-mprieteni-

Ii duse pe la toF, 9i il infrflqn

Ca un prieten bun ce norocul le dd-
SA fr vdzut la ei jocuri qi veselii!
Cdci goarecii cred mult Lafizionomii-
S-a acestui strdin ateta de cinstit
Nu le infdtiqa nimic de bimrit.
 Dar intr-o zi, c5nd toS ii deterd rln bal,
Dupd ce refi.rzd 9i limbi gi caqcaval,
Zicatttd cZ e in post $i nu poate [ranca,
Fe prietenii sdi c€ru a-mhdfga-
Ce fel de-mbrdfiqiri! Ce fel de sdrutat!
Pe c6$ gura punea,
lnaata ii 1'ertfea
incat abia doi-tr€i cu fuga au scdpat-
Cotoiul cel smerit
E omul ipocrit.

Figi de lecturi

1. Autorul:

Titlul textului:

Personajele:

Ce ai invdtat din ac€st text?

2. Priveste cu atenFe irn,rginea texhrlui. Alcdtuiegte cate o propozilie despre

fiecare dintre cele doud personaje-

3.Gasegte in text cuvinte formate dupi modelul:

in+d a td .=in d atd

15
 s
4. Cornpleteazd. diagrama Venn.

\&

5- Descoperi rn careu alimentele din text. L A R N R I J

Transcrie-le!
N I A I z P I z
M R I o G x I a
B c A s c A V A L
T I R I o B I F

6. Caute in textul fabulei cuvinte care si rimeze cu:

Raton j

Veselii ---> Smerit --->

7. Scrie, cu ajutorul dicfionarului, intelesul cuvintelor gdsite de tine la

exerciuul6.

t6
s.rpliJel_'t+949pr9:!9i:=c919!y_r,"Jlgs-lv_-esglrlsgstr"

9. C_oloreazealte animale ipocrite

$tiute de tine, din alte texte.

1O. Unegte fiecare expresie cu personajul care face actiunea,

ia la piciof
"o
jqi ceru iertdciuni"
a-rnbr6liqa"
"ceru
11- AjutEl pe qoricel sd fugd dupi fiatii lui, care au reusit s6 se salveze.
4t 6)
u -11
A-A
Z -& )
/AL IA
^

qld.ntg't',;altl
* PoctulGrigorcAlpffindrcssJ(t I | 0- t BBS)
s_anAErur th faraoulste.
+ Ascrisfabule?a; gluiEelut", g;eatulu|'.e{e,
"Boul
+ Fabula eSteo paUesnre Scuftd.tn"eainelc
acrsari,In careEersan7lele
sunt:aniffialc"pdsAri,plante €dlt luentri. prinea oimen 6unt
penuu dcferrctelarrnomle.
critiegJfi
a7
 Cite$te cu atentie!

Leul qi goricelul
de Jean de la Fontaine
Pe.cat iti.ste-n putinti, fii bun cu ori$icine:
Adeseaar nevoiechiar de mai mici ca tine,
9g s-aret prin doud.exemple,de indat6, _
Atata-"e in pilde povatade bogatd.

lgTil9."a hoindreasciprir lume, teleleu,

enlT_-unt! se pomene$te sub laba unui Leu.
LJe-dataasta craiul jivinelor s_abtine,
$i-l lasA-n,viafd (fapta avea sri-i prinda bine).
cu toate ca e anevoie
Sd crezi c-o namild. ca el
Ar fi avdnd cdndva nevoie
De un pdrlit de goricel, -
Odatd, goricelul, zdrinduJ intr-o plasd.,
sdrind -adarnic, dar neput6nd sd iasd, _l
F:"-d,
S-_apropie
de plasn qi roade un ochete,
FacSndse se desire,indate, alaria...

5-aF*..e. deci, 9i truda depusepe_ndelete

Ivlar roctnrce-sadesea ca forta Si mania.

1. Vocabular: caute in dictionar infelesul

cuvintelor necunoscute.
-'-"*""'
2. Alc6.tuieqteo propozitie, cu unui din
""."t"".----'

FlEi dG lecturi

3. Autorul:

Titlul textului:

Personajele:

la
 Mesajul:
l

4. Formeaza intrebdri in lesetura cu textul citit.

Cine

cat

5. Transcrie. din text. versul in care:

- autorul ne indearnn6 la bunetate;

- ne arat6 unde se pomene$teChi!-Chit;

- Soricelul il salveazd pe leu.

6. Explica de ce sunt scrise cu literd mare cuvintele: qi,,Leu"

"Chi!-ChiJ"

19
Cite$te textul cu atenlie!

Boierul gt Picali
dz loan Slouici

Odatd, Pdcala stetea 1a

marginea unei pd.duri. Deodatd
vede o tresura venind spre el-
Repede se scoala, ia un trunchi
ma-rede copac, gi-l ridicd drept in
sus. In trdsurd era boierul,
cucoana $i vizitiul, care mAna
caii. Boienrl, vdzAnd pe Pdca76'
spus e vi zitiu lui s d opreas c d
trasura:
- Bund ziua!
Pecala respunde:
-Mu1!6mim!
* Dar ce faci aici?
- D-apoi, cucoane, ia, am pus qi eu lemnul ista se se hodineascd
olecu{e, ce apoi il duc acasd. Da' drrmneavoastrd unde vd ducefi?
- Du arn auzit de unul Pdcald, care pecelegte oarnenii, qi mi duc sd-1
gdsesc, sd mdpdcdleascd gi pe mine.
P6.caldii zice boiemlui:
- Nu te mai duce, cucoane, ce eu sunt Pecala. Dar acurn nu pot save
pecelesc, ce arn uitat pecilitorul acase- DaJi-vd jos din tr5.surd, sd-rni aduc
pecdlitorul. Dumneavoastra, cucoane, fine! lemnul ista bine, se nu se
clatine, cd eu vin indatd..
Cdnd boierul !'nea cat putea trunchiul sd nu se clatine, pecale se sui in
trisurd gi plecd. Se face noapte, qi Pecale nu lrrai vine- Stau a$a toate noaptea
$i a doua zi dupa-amiaza.
Numai ce fuece rm om.
- Bund ziua! zice omrrl-
- Bun6 ziua! ii rdspunde boierul.
- Dar de ce stafi dumneavoastrd acolea?
- AqteptSrn sa yine Picald de-acasd cu pdcilitorul, se ne pdc5leasce.
Mi-a spus ci vine degra be cu tresura, qi nu mai vine.
Atunci omul spune boieruhri:
- D-apoi, cucoane, nu-i destuld pdcdleald asta, ca s-a dus cu tresure $i
cu cai crl tot?
$i aqa rimase boieml pdcdlit qi Eri tresure-

m
1. Vocabular:
uizitiu = persoane care corlduce trasura
sd.se hodineasd: sd se odihneasci
olea4n:pwE'r
ag;l.ea: acolo

Ft{i de lecturi

2- Autorul:

Titlul texhrlrri:

Personajele:

Ce ai invetat din ac€st te)d?

3. Bifeazd cu X rispunsul corespunzetor.

* Pdcale stdtea la marginea:
[satufui lunei peduri I umri lac
* in trisur; se aflau:
ll boierul, cucoana 9i un ldran fl boierul gi cucoana
tr boierul, cucoana=i vizitjul
* Boienrl dorea:
ns5-l geseascape Pdcali f-lsi pdcdleascd oarnenii
fl si descoperepdcdFtorul
* Boierul stdtea crr lemmrl sd mr se clatine:
flpentru ca ii era frice
l-"lpentm ce il a5tepta pe Pdcald, cu pecettorul
npentru ce s€ ficuse noapte
tt Boieml a r5rnas:
l-lsdaqtepte -t5ranuf Flpdcdlit si fdrd trd.surd
fl pentru totdeauna, inltdure
2l
4.Scrie cuvinte cu sens:
a. asemenetor pentru:

il ridicd sinu se clatine

spuse degrabd

b. opus pentru:

sus sa opreasce

si aduc peceft

5- Incercuieqte personajul corespunzdtor replicilor.

"...
am uitat pScelitorul acasd..." RP
4yB
t#
#{ n*
.....md duc sA-lgdsesc"

p
ff
spuscd.vine
,,Mi-a degrabd..."
Ftr
6- Completeazi dupd model:
pedure ---r pidurice

tresurS---> trunchi ---'

lemn ---+ om --->

7. Transformi dialogul de maijos dupd model:

Boierul, vdzdnd pe Pdcald, spuse vizitiului sd opreasce trasura:
* Buni ziua!
- Buni zi.ua! zise boierul, vdzdnd pe pacale, spunandu-i vizitiulrri sd
opreasce tresura.
22
 o Pdcal6 rdspunse:
-Mulfumim!

o Pdcald ii zise boierului:

-Nu te mai duce. cucoane. ca eu sunt Pecala.

o Atunci omul spuseboierului:

- D-apoi, cucoane,nu i destuld pacElealeasta, ces-adus cu trasura si
cu cai cu tot?

8. Descocerd cine a Dlecat cu trasura.

Afldftz,u.imultl
lr Ioan Slauici(1848-1925)este cunoscuttn literatura romAnd
capouestitor, nuuelist, romancier, dramaturg.
it A screspouegfiinspirute dinfoldar hrilof , ,Doi feli at
steain ffltnte". "Zdna

23
Cite$te cu atentie!

Reyedere
de Milni Emfuesat
Codrule, codrufule,
Ce mai faci, drSgufule,
Cd de cAnd nu ne-an vdzut
Multd weme au trecut
$i de cAnd m-am depdrtat,
Multe lume am imblat.
Ia, eu fac ce fac demult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rup6ndu-le,
Apele-astupardu-le,
Troienind cdr:5rile
$i gonind cerlter e;
$i mai fac ce fac demult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cdrarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
impl6ndu-qi cofeile,
Mi-o c6ltd femeile.
Codmle cu rauri line,
Vreme trece, vreme vine.'
Trr din tAndr precum e$ti
Tot mereu intinere$ti.
Ce mi-i rremea, cAnd de
Stele-mi scdnteie pe lacuri,
Cd.de-i vremea rea sau bune,
VAntu-mi bate, frunza-mi suni;
$i de-i vremea bun6, rea,
Mie-mi curge Dun5rea,
Numai omu-i schirnbdtor,
Pe pdrn6rlt retecitor,
Iar noi locului ne finem,
Cum am fost a$a r5manem:
Marea qi cu raurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna qi cu soarele,
Codrul cu izvoarele.
 Fi€i dc l€cturi

1. Autorul:

Titlul textului:

Personajele:

Expresii frumoase:

Ce m-a impresionat in acest text?

2. Eu spun una, tu spui multe!

v:reme frlonza

cararea codrul

q.-_{9ryu1"_rys
!!g+4r_p"_r1r9
_.gg4l-o_er_"19_r4!,p}t9g!_:

Iarna viscolu-l ascult.

Mie imi curse Dundrea.

Numai omu-i schimbetor.

25
4. Descopera in text perechi de cuvinte cu sens opus.

5. Alcetuie$te propozifii folosind urmdtoarele grupud de cuvinte:

o troienind car6rile

o rauri Une

o luna $i cu soa.rele

6. Explicainlelesu1 versurilor:
. Numai omu-i schimb dtor/ Pe pdmtut rdldcitor "
 L,t
<r
+rxft

= . --,g

8. Coloreazd. drunul Dotrivit-

\flAnaimult!
* Milni Eminesq4lS5o-l889) s-d nnsdtt lo. Botnsa i
*, Crea{iile sale sunt tradttse in diferife timbL
,* A scris poezii precum ,Pouesl:ea codrului", .Incul", .Sara pe
d.ea1",poeme Luceafdrul", .Scrdsorile"
"
CiteQtetextul cu atentie!
Fricosul
de Em, Gdrreanu

Iarne. Noapte lucie pe o lume ca din poveqti:copaci de zaher, camp de

cistaT, iaz de oglindS. $i-n cuprinsul 1arg, uriaqul policandru a1 cerului iqi
aprinde, una cate una, luminile, ca intr-o nemdsurate salS de dans.
Vietuitoarele pustietalii sunt imbatate de farmecul acesta; pdsSrile zbor ca
ziua; 1upu1poposeqtepe 1abe,in haliquri, $i prive$te nemi$cat; vulpea std
lALngdvizuind qi nu se-ndurd sa meargd 1a vAnat; veverila pleaca creangd
16figecreangeSi hoinereqte,ca o degucheatd,pddurea-ntreagd..1ar iepurele a
zbughit-o lajucat. Incet, ascultend, ispitind, aie6it tiptii-tiptil din curetura, Qi
cdnd a ajuns la margine $i-a vAzut intinderea lucie de zdpad6",a-nceput se
sard de bucurie:
,,Poatemai intalnesc un prieten", iqi zise iepuraqul.
gi gAndul ii rdspunse:
,,Poatemai intdlneqti un prieten..."
Si iar tupai-tupai, iepurele sare vesel:
,,Poatedau gi peste o prietena.'
$i gdndul:
,,Poatedai gi peste o prietene."
$i mergdnd a$a, iepufa$ul cu gdndul iqi vorbesc:
,,Ce1umin6, qi totuqi luna inc5.nu a rdsdrit."
,,...$i totusi luna ince nu a reserit."
,,Dar o sd.rd.sard.."
,,..,Osd rdsard."
$i cum mergeape marginea unei vdlcele,iepuraqul se opri o clip6.s5.se
odihneasc6..Atunci, de 1a spate, se ridic6, albd 9i ea, ca de gheate, luna.
Stelele pdlir6; p5.durea, copacii, tufele iqi dezbr6card deodatd umbra. Iar
iepura$ul impietri de groazi: chiar de 1dng6e1,se intinse pe pemant o aratare
cu doue coarne grozave.Dupi clipa de spaimi, iepuragul se destinse ca o
coard6 qi o zbughi la goani, se prdv5.li in va1e,veni de-a dura ca un bulgdre, se
scule gi iar se rostogo[ pa,najos;apoi o lui de-a dreptul, t6ind cAmpul. Seopri
tocmai in stuhd.ria iazului.
Acolo, de-abia suflend, se ghemui cu ochii -rnchigi...Se nu-$i maj vazFt
umbral

1. Cautd in dicfionar gi scrie sensul cuvintelor:

policandru ---+ curdh,ud ----+

azbughit-o ---> Ldlde ---->

4
2. Alcdtuieqte propozitii folosind doud dintre cuvintele exDlicate.

Fiqi de lecturi

3. Autorul:

Titlul textului:

Personajul principal:

Expresii frumoase:

Mi-a pldcut:

4. BifeazA cu X respunsurile corespunzetoa_re:

* Anotimpul este:
I iarna !vara
*' Uriagul policandru iqi aprinde:
ll luminile l-l Oelete
*' Luminile policandrului sunt:
becurile Istelele
* Iepuraqul a plecat la:
Inlimbare . flj""t
* El s-a speriat de:
I o ardtaie [umbra sa
29
 Coloreaze imaginile care lumineazi asemenea luminilor policandrului-

ft
ftf,\ @x r("'/Y Njz ,
'-R(u,

s{
6. Unerstecorespunzdtor.

_f/
-
i17Ft t

fss,
a zbughit-o pleacS. sti lroposelte zbor

7. Transcrie, din text, propozilia din care reiese de ce fugea iepura.gul.

8- Nurne$te un alt text in care si fie personaj iepurele.

9. Subliniazd proverbul potrivit textului.

Prietenul la nevoie se cunoaste.
Se teme qi de umbra lui.
Minte sdndtoasi in corp senetos.

10. Descoperi acfiunile fEcute de iepuraq firgind de urnbra sa. Transcrie-le.

S T S Z L U P
1- B B S I l,I R
I S 1\
R \ T T o H
D .l i E P T
D ,q T l! E L
R \1 o s I
3{'
CiteSte cu atenlie!
Iarna pe ult(i
A-nceput de ieri sd cadd
Cate-un i g, acura a stat,
Norii s-au mai rdzbunat
Spre apus, dar stau gremada
Peste sat-
Nu e soare, dar e bine,
$i pe rdu e mrmai furn.
Vantu-i lini$tit acum,
Dar ndvalnic vrriet vine
De pe drurrr.
Sunt copii. Cu multe sdnii,
De pe coastd vin lip6nd
$i se-mping gi sar rAz6nd;
Prin zdpadS.fac mdtanii;
VrSnd-nevrdnd.
Guri. fac ca roata morii;
$i de-a valma se pornesc,
Curn prin gard se g6lcevesc
Vrdbii gurese, c6nd norii
Ploi vestesc.
Cei mai mari acurrr, din sfadd,
Stau pe-ncaierate pusi;
Cei mai mici, de foame-aduqi,
Se sc6ncesc Ai pl6ng gremade
Pe Ia uqi.
Colo-n col{ acum rdsale
Un copil, al nu qtiu crri,
L€rgi de-un cot sunt pa$ii hri,
Iar el mic, cdci pe c6rare
Parcd nu-i.
Haina-i mahrand pdm6ntul
$i-o tArdgte-abia, abia:
Cinci ca el incap irr ea,
Si mai batE, soro, viantul
Dac-o vrea!
31
de George Cogbtrc
El e sol precum se vede,
Mi-sa 1-a trimis in sat,
Vezi de-aceea-i lncruntat,
$i s-av6nt6, qi se crede
CE-i bdrbat;
Cade-n brdnci gi se ridici
Dand pe ceala pulinte1
Toate lana unui miel:
O cdciuli mai voinicd
Decat e1.
Si tot vine, tot inoate,
Dar deodatd cu ochi vii,
St5. pe loc sA rni te !ii!
Colo, zgomotoasa gloatS,
De copii!
El degrabS-n jur chiteqte
Vrun ocol, ceci e pierdut,
Dar copiii l-au vdzut!
Toate ceata navS,leqte
Pe-ntrecut.
- Uite-i, m5., cdciula, fi:ate,
Mare cAt o zi de post
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dansa Sapte sate
Adapost!
Unii-l iau grdbit la vale,
Alfii-n glumi parte-i lin
Uite-i, fSri pic de vin
S-au jurat si-mbete-n cale
Pe creqtin!
Vine-o babd-ncet pe strada
In cojocul rupt al ei
$i incins cu sfori de tei.
Std pe loc acum se vada
$i ea ce-i.
 S-oIdrd$te reu batrena
Pentru micul Barba-cot.
- Afi innebunit de tot
Puiul marnii, dd-mi tu mdna
SA te scot!
Cica \'rei sa stingi cu paie
Focul c6ld e-n c15i cu f6n,
$i-apoi zici ca e$ti romarl!
Biata bab-a-ntrat in laie
La stepan.
Ca pe-o bufni!-o-ncodoara
Si-o petrec cu chiu cu vai,
$i se lin de d6nsa scai,
Plin6-i strdmta ulicioard
De alai.
Nu e chip sd i faci cu bula
S5-Ei pdzeascd drumul lor!
Rad si sar intr-un picior,
Se-nvartesc qi Fpa-ntruna
Mai cu zor.
Baba qi a uitat invetul:
Bate,-njura, d5. din m6ini:
* santeti pegeni?
"Dracilor,
Maica mea! Sd stai cu bdful
Ca la c5-ini!"
1 Vocabular:
Caute in dictionar sensul cuvintelor. Scrie-l!
s-au mal raz Dunat =
navalnic =
matEnii =
Si cu balul se-nvarteQte
Ca s5-gi facd-n jur ocol;
Dar abia e locul go1,
Si mul.limea ndveleste
Iara$i sto1.
Astfel tabdra se duce
LalSind in chip avan:
Baba-n mijloc, cepitan,
Scuipe-n san $i face cruce
De Satan.
Ba se rascolesc Si cainii
De prin curli, qi sar la ei.
Pe la garduri ies femei,
Se urnesc mirali batranii
Din bordei.
- ,Ce-i pe drum atAta gurd?
- Nu-i nimic. Copii qtrengari.
- Ei, arszil Vedea-i-aq mari,
Parca trece-aduneture
De tatari!"
coaste =
se g6lcevesc=
32
sfadd = chitegte =

laie = avan =

bordei = tetari :

Ftqi de tectui

2. Autorul:

Tiflul textului:

Personajele principale:

Poeziaare.. .....strofe.
Mi-a pli.cut:

3. Rdspunde la irrtrebiri:
a. Ce anotimp este ptezf'rtai ^tnp[€zie?

b. De unde vin cooiii?

c. Cine apare intr-un co{?

3A
 d. De ce nu poate trece bdiatul?

e. Cine ii sare in ajutor copilului?

4. Cuvantui ,,coasta"are mai multe sensuri. Alcdtuieqte doud propozifii cu

sensuri diferite ale acestuia.

5. Noteaze cu A(adeverat) sau F(fa1s)enunfurile.

-
Copiii vin fara zgomotde la sdniug.
-
CopiJuJcare apareesremic.
I Hainele bdiatului ii sunt mari.
I Ll se creoe DarDar.

n Copiii o-nconjoard.pe betrane.

f-l oamenii se ascund in casele1or.

6. incercrrieqte paserea cu care este asemdnatS.batrana.

liJVt

g4
7. Numeroteaze imaginiie corespunzdtor desfd$u:arii ior-

AJld nai mult!

* Poetut George Cogbuc (1866- 1918) s-a nd.scut ks.Hordou,
tn preajma Ndsdudulu| sat care astdzi ti poartd. numele
i( A scr|S poezii despre eroismul romd.nilor (opa1a Hassan",
,Trei, Doamne, €i toli trei") precum gi.despre tradi[iite romAnilor
(,,Nunta Zamfirei",,, M oartea tui FuIger").
Citeste textul cu atenlie!

Fata babei qi fata moqneagului

d.elon Creangd

Erau odati url mogneag qi-o babd; qi rnogneagul avea o fati, 9i baba iar
o fata. Fata babei era s1ut5, leneqd, !6&roasd qi rea la inime; dar, pentru ce era
fata marnei, se alinta cum s-alinte cioara-n la!, ldsand tot grel pe fata
moqneagului.
Fata moqneagului irrs6 era aumoasd, harnicn, ascult6toare qi buni la
inima. Dumnezeu o impodobise cu toate darudle cele bune $i fi:umoase. Dar
aceaste fata bund era horopsitd gi de sora cea de scoar,td, 9i de mama cea
vitrega; noroc de la Dumnezeu cd era o iatd robace qi rdbditoare; cdci altfel ar
fi fost vai q-amar de pielea ei-
Fata mogneagului la dea1, {ata raoqneagului la vale; ea dupd gdteje prin
pidure, ea cu tdbuielul in spate la moar5, ea" in sfrrqit, in toate pdrlile dupd
treabd. Cdt era ziulica de lnare, nu-qi lnai strangea picioarele; dintr-o parte
venea $i-n alta se ducea. $-apoi baba gi crr odoruf de fiici-sa tot c6rtitoare Si
nemutumitoare erau- Pentru babd, iata mogneagului era piatrd de moard in
casa; iar fata ei - busuioc de pus la icoane.
Cand se ducearr amdndoud fetele in sat la gezi.toare seara, fata
mogneagului mr se incurca, ci torcea cdte-un ciur plin de fuse; iar fata babei
indruga gi ea cu mare ce cdte-un fus; q-apoi, cSnd veneau arnandoue fetele
acasa noaptea tArzru, fata babei sdrea iute peste parlaz $i ztcea fetei
rnosneagului sa i dea ciurul cu ftrsele, ca si-l $e pSnE va sSri gi ea. Atunci
fata babei, vicleand cum era, hra ciurul qi fuga in cas6la babd qi la moqneag,
spundnd cd ea a tors acele fuse. In zadar fata rnoqneagului spunea in urrna ca
acela este lucrul rndinilor sale; cici indatd o apucau de obraz baba gi cu fiic6-
sa gi trebuia numaidecet sa r6meie pe-a lor- Cand veneau duminica gi
sdrbatorile, fata babei era impopoFte $i netezitE pe cap, de parc-o linseserd
vifeii. Nu erajoc, mr era clac6 in sat la care sd mr se drrci fata babei, iar fata
mo$neagului era opriti crr asprime de la toate aceste. S-apoi, c6nd venea
mosneagul de pe unde era dus, gura babei umbla crrm u|nble metta; ce fata
lui nu ascultd, c5-i uqernicS, cd-i lenegi, ci-i soi rdu... cd-i laie, cd-i b6laie; 9i
cd s-o alunge de la casi; s-o trimiti la slujbi unde gtie, ci nu-i de chip s-o mai
tie; pentru ca poate sdinn5rdveascS$ipe fata ei-
Moqneagul, fiind un guri-cascE, sau curn i!. wea sd-i zice(i, se rrita in
coarnele ei, 9i ce-i spunea ea sfant era. Din inirnd, bietul rnoqneag poate c-ar fi
mai zis cate ceva; dar acum aprrcase a cAnta geina La casa lui, gi cucogul nu
mai avea nici o trecere; g-apoi, ia sa-l f pus pacatul se se intreaca cu
dedeochiul; cdci baba $i cu fiice-sa il uaplea de bogdaproste.
Intr-una din zitre, mogneagul, fiind foarte arnerat de c6te-i spunea baba,
cheme fata si-i zise:
- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune ma-ta de tine: cd n-o ascu$i, ci eqti
rea de gure $i innardvitd gi cd nu este de chip sd mai stai la casa mea; de_aceea
du-te gi tu incotro te-a indrepta Drrmnezeu, ca sd nu se mai face atata
g6lceavd la casa asta, din pricina ta. Dar te sfahriesc, ca un tate ce_ti sunt, ca,
oriqiunde te-i duce, sd fri supusd, blajini 9i harnicd; c6ci la casa mea tot ai
dus-o cum ai dus,o: c-a mai fost gi rnila p6rinteascd la mijloc!... dar prin
strairri, Dumnezeu Stie peste ce soi de semante de oameni ii da; gi nu
!i or
putearebda cate !i-am rdbdat noi.
Atunci biata fatd , vlzar:d cebaba qi cu fiicd.-sa voiesc cu orice chio s-o
alunge, sarute mana tatd-s6u qi, cu tacrirni in ochi. pomegte in toatd lumea,
depdrtAndu-se de casa pdrinteasca fErd nici o nedeide de intoarcere!
Si merce ea cat merse pe-un drum, pana ce, din intamplare, ii iegi inainte o
caFlu$e, bolnavd ca vai de capul ei gi slab6 de,i numirai coastele; Si curn
va^r pe fate, fi zise:
- Fate fi:umoasd gi harnic6, fie-g rn n de mine Qi ma grije$te, ce !-oi
prinde qi eu bine vrodatS!
Atunci fetei i se facu mild gi, lu6nd cdjeluqa, o spdld gi-o griji foarte bine-
Apoi o ldsd acolo Si-Qi ceute de dnrm, mu{urnite flind in suflet ce a putut
savarsio fapte buna.
Nu merse ea tocmai muIt, $i nu[rai iaca ce vede un pfu fmmos gi inflorit,
dar plin de omizi in toate pdrtil, e. Pdnrl, cum vede pe fate, zice:
- Fat6 frumoase qi harnic5, grijegte-me Si curdld-mi de omizi, cd !,oi
prinde gi eu bine vrodatd!
Fata, harnici curn era, cureld parul de uscdturi $i de omizi cu mare
ingrijire qi apoi se tot duce inainte sd-$i caute stapar. $i, mergand ea mai
departe, numai iaca ce vede o fdntAne melita qi ptuasitd. FAntAna atunci zice:
- Fata frurnoasd qi harnicd, ingrijegte-me, cd !i-oi prinde qi eu bine
vrodate!
Fata r6negte f6nt6na gi-o grijeqte foarte bine; apoi o lasd $i-Si caute de
drurn. Si, tot mergand mai departe, mrmai iaca ce di de-un cuptor nelipit $i
mai-rnai se se risipeasci. C\rptonrl, crrrn vede pe fatd, zice:
- Fate frumoase qi har-nica, fpe$te-me Si grijeste-ma, cE poate fi-oi
prinde qi eu bine vrodat6!
Fata, care $tia ca de l6cut treaba nu mai cade coada nimdnui, iqi sufleci
manecile, celce lut $i lipi cuptorul, il humui Ei-1 griji, de-!i era mai mare
dragul se-1 priveqti! Apoi iqi spdld frurnugel mdinile de lut qi porni iareqi h
drum.
$i mergAnd ea acun qi zi gi noapte, nu qtiu ce lacu, ci se rdteci; cu toate
aceste, nu-gi pierdu nddejdea in Dumnezeu, ci merse tot inainte pane ce, intr-
una din zile, dis-dimineatd, trecAnd printr-un codru intunecos, d5. de-o
poiand foarte frumoasS, $i in poiand vede o cisuld umbrite de niste lozii
pletoase; Si cand s-apropie de acea casa, numai iaca o babd intAmpind pe fatd
cu blandete $i-i zice:
- Da' ce cauli prin aceste locui, copil5, 9i cine eqti?
.._ Cine sa fiu, matuq6? Ia, o fatd sarace, Iara mame qi fire tate, polzice:'
numai Cel-de-sus qtie cate-am tras de cand marna care m-a Ecut a pus
mainile pe piept! Stepan caut Si, necunosc6nd pe nirne ;i umbland din loc in
1oc,m-am riticit. Dumnezeu insa IrI-a povetuit de-am nimerit ia casa d-taie
$i te rog sd-mi dai sdliqluire.
- Sdimand fatd! zise bdtrdna. Cu adevdrat nurnai Dumnezeu te-a
indreptat 1a mine gi te-a scepat de prirnejdii. Eu sunt sfanta Duminice.
Slujeqte la mine astezi Si fii incredintatd ce maine n-ai sa ieEi cu mainile goale
de la casa mea.
- Bine, m6icufd, dar nu Stiu ce trebi am sd fac.
- Ia, se-mi 1ai copilagii, care dorm acum, Si sd-i hrineqti; apoi sa-mi
faci bucate; Si, cand m-oi intoarce eu de la biserica, se 1egesesc nici reci, nici
frerbinli, ci cum is mai bune de mancat.
$i, cum zice, bdtrana pornegte la bisericS, iard. fata sufleci m6necile qi
s-apuce de treabe. Intej qi-ntai face liutoare, apoiiese afard qi incepe a striga:
- Copii, copii, copii! Venili 1amama sdve leie! gi cand se uite fata, ce sd
vadd? Ograda se umpluse qi pddurea fojgdia de-o Inullime de balauri 9i de tot
soiul de jivine mici Ei.mari! InsE, tare in credintd gi cu nedejdea la Dumnezeu,
fata nu se sperie; ci le ia pe cate una gi le 15 qi le ingrijeqte cAt nu se poate mai
bine. Apoi s-apucd de facut bucate, qi cdnd a venit sfenta Duminic6 de 1a
bisericd qi a vdzut copiii l6u{i frumos Si toate trebile bine facute, s-a umplut de
bucurie; gi dupi ce-a $ezut la masa, a zis fetei se se suie in pod $i se-$i aleage
de-acolo o ladd, care-a \Tea ea, qi se Si-o ia ca sirnbrie; dar sd n-o deschidd
pAn-acas6, 1a tata-seu. Fata se suie in pod qi vede acolo o multime de ldzi:
unele mai vechi $i mai urate, altele mai noi qi mai frumoase. Ea, insd, nefrind
lacomd., q-alege pe cea mai veche Qi mai urata dintue toate. Si cand se da cu
ddnsajos, sfanta Duminice cam increlegte din sprdncene, dan n-are incotro.
Ci binecuvdnteazd pe fati, care igi ia lada in spate Qi se intoarna spre casa
pdrinteasci cu bucurie, tot pe drumul pe r.rnde venise.
Cand, pe drum, iaca cuptoml grijit de ddnsa era plin de pldcinte
crescute Si rumenite. .. Si mdrranci fata 1aplAcinte, gi min6lcd, hit bine; apoi
iSi mai ia cateva ladmm $iporneste.
Cand, mai incolo, numai iaca fdntana grijita de dansa era plini p6li-n
gure cu apa [mpede cum ii lacrima, dulce qi rece cum ii gheafa. $i pe colacul
fdntAnii erau doui pahare de argint, cu care a bdut 1aap6. pand s-a racorit.
Apoi a luat paharele cu sine qi a pornit inainte.
$i merg5ld mai departe, iaca pdrul grijit de dansa era incArcat de pere,
ga-1beneca ceaJa, de coapte ce erau, Si dulci ca mierea. Parul, vezand pe fate,
qi-a plecat crengile-n jos; qi ea a mAncat 1a pere qi qi-a luat la dmm cate i-au
trebuit.
De-acolo mergAnd mai depa.rte, iaca se int6lneqte Si cu ceteluga, care
acum era voinice gi frumoasd, iard la gdt purta o salbd de galbeni pe care a
dat-o fetei, ca mullurnite pentru ce a cautat-o la boald. Si de aici, fata, tot
mergand inainte, a ajuns acase la tat6-sdu. Moqneagul, cAnd a vdzut-o, i s-au
umplut ochii de lacrirrri 9i inirna de bucurie. Fata atunci scoate salba gi
3A
 paharelg cele de argint $i le da tetene-seu; apoi deschizald lada
impreund,
nenumdrate herghelii de cai, cirezi de vlte qi turme de oi ies din ea, incai
mogneagul pe loc a intinerit, vdzand atatea bogd{ii! Iari baba a rdmas opdritd
$i nu $tia ce sd face de ciude. Fata babei atuncl qi-a luat inima_n dinli qi a zis:
- Las', mamd, cd nu i pradate lumea de bog6liii mi duc sd_{i aduc euqi mai
multe.
$i cum zice, porneste cu ciudi, trdsnind qi plesnind. Merge $i ea cat
merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata mosneagului; se intineqte qi ea
cu cdteluqa cea slabi gi bolnavd; dd gi ea de pdruftel ticsit de omide, de
fdntdna c-earnalita Ei seaca Si pernsitd, de cuptoirrl cel nelipit qi apro.p.
nslpeasca; dar_c6,nd-oroagi gi cdleluqa, gi pdml, qi fAnteni, qi cuptoml ca "e sd
".
ingrijeasci de ddnsele, ea le rdspundea cu ciudd giin bdtaie de roc:
- Da' cum nu !? c6 nu mi-oi feqtelieu mAnurele tdtuculei
Eia mdmucutei!
Multe slugi ati avut ca mine?
, Atunci, cu toatele, qtiind cd mai u$or ar putea capdta cineva lapte de la o
vaca stearpa decat se te indatoreascd o fatd alintati qi lenegd, au ldsat-o s6_Si
urmeze drt.mul in pace qi n-au mai cerut de 1a densa nici un ajutor.
mergand ea tot inainte, a ajuns apoi gi ea la sf6ita Duminicd; dar q-iaici s_a $i
purtat tot hursuz, cu obrdznicie qi prosteSte. in 1oc sd facd bucatell
bune gi
potrivite- Si sd ldie copiii sfintei Duminici cum i_a ldut fata mogneagului
de
bine, ea i-a opdrit pe toti, de fipau qi fugeau nebuni de usturirne si de-durere.
Apoi bucatele le-a lacut afumate, arse qi sleite, de nu mai era chip sd le poatd
1ua cineva in gurd... gi c6nd a venit sfanta Duminicd de la bisericd, qi-a pus
meinile-n cap de ceea ce-a gasit acasa. Dar sfarta Duminica, bhndd si
ingdduitoare, n-a vrut si-qi puie mintea c-o sturlubatice Si c-o leneSd de fatd
ca aceasta; ci i-a spus sd se suie in pod, sd-qi aleagd de-acolo o ladd, care i-a
pldcea, qi sd se ducd in plata 1ui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit Si Si-a ales
lada cea mai nou6 qi mai fmmoasS; cdci ii plicea si ia cdt de mult qi ce-i mai
bun Si mai frumos, dar sd facd slujbd bund nu-i pldcea. Apoi, cum se ddjos
din pod cu lada, nu se mai duce si-qi ia ziua bund si binecuvantare de la
sfdnta Duminica, ci porne$te ca de la o casa pustie Si se tot duce inainte; qi
mergea de-i pArdiau cdlc6iele, de fricd si nu se r5zsandeasce slanta
Duminicd sd porneascAdupd ddnsa, s-o ajunga gi sa-i ia.lad'-a.
$i cAnd ajunge 1a cuptor, fmmoase plecinte erau intr-insul! Dar cAnd
s-apropie sd ia dintr-insele qi sd-qi prindd pofta, focul o arde qi nu poate lua.
La fdntdnS, aqijderea: pihdrule1e de argint, nu-i vorb6, erau, qi fAni6na ptind
cu apd pAnd-n gurd; dar cend a vrut fata sa puie mana pe pahar 9i sd ia apd,
paharele pe loc s-au cufundat, apa din fantane intr-o clipi a secat, si fattde
sete s-a uscal!... Cdrrd prin dreptul pirului. nu-i vorbe, ct parce erabetut cu
lopata de pere multe ce avea, dar credeti c-a avut fata parte sd suste vrouna?
Nu. caci pdrul s-a IEcut de-o mie de ori mai inal de cum era,-de.i ajunsese
qengile in nouri! gi-ahrnci... scobe$te-te, fata babei, in dinli! Mergdnd mai
inainte, cu c6felu$a ince s-a intalnit; salbi de galbeni avea gi acurn la gdt; dar
c6nd a vmt fata se i-o ia, ceFlu$a a muqcat-o de i-a rupt degetele qi n-a l6sat-o
sa puie mana pe dansa. igi mugca fata acum degelelele marnucutei Si ale
tatucutei de ciudi qi de ruqine, dar n-avea ce face. In sfdrgit, cu mare ce a
ajuns Qiea acasd, 1amd-sa, dar qi aici nu le-a ticnit bogAlia. CEci, deschizAnd
lada, o mullime de balauri au ieqit dintr-insa qi pe loc au mancat pe baba, cu
fat5 cu tot, de parcd n-au mai fost pe h-rmea asta, gi apoi s-au Iecut balaurii
nevd-zuti cu lada cu tot.
Iar mogneagul a tSmas liniqtit din partea babei gi avea nemrmdrate
bogdfii: el a mdritat pe fiicd-sa dupd un om bun Ei harnic. Cuco$ii cantau
acum pe st6lpii porJilor, in prag Si in toate pdrtile; iar giinile nu mai cdntau
cucose$te la casa moqneagului, si mai faci a rdu; c-apoi atunci nici zile multe
nu mai aveau. Numai atata, cd moqneagul a rimas pleguv qi spetit de mult
ce-l netezise baba pe cap Si de cercat in spatele lui cu cociorva, dace-i copt
mdlaiul.

l. Cauti in dic{ionar sensul cuvintelor necunoscute.

Fili de lecturi

2. Autorul:

Titlul textului:

Personajele pozitive(bune) :

Personajele negative (rele) :

M-a impresionat cel mai mult:

3- Rispunde 1aintrebdri.
a. CAtefete aveababa? Dar moqneagul?

40
 !. + q39 3 ej1rt"l fatababei in drumul sdu?

c. Cun a procedat fata mo$neagului la casa Sfintei Duminici?

d- Ce recompense a primit fata mo$neagului pentru bunatatea ei?

4- Coloreazd cuferele coresprmzdtoare insusirilor:

a- fetei babei, cu verde-
b. fetei mogneaguhri, cu ro$u-

\;=-r
__=5!.

5- iecercuiegte obiectele gi viefuitoarele ajutate de fata moqneaguJui.

6. Transcrie, din text, rdspunsul Sfntei Du.minici, la cererea fetei
moqneagulu i de a opri la casa ei -

7. Spune cu care dintre cele doue fete ti-ar plicea sd semeni. De ce?

8 . Realizeaze portretele celor doue fete-

FATA MOS{'LI[ FATABABEI
9- Scrie, din al doilea alLreat aI texfuhri, cuvintele care contin grupuri de
litere
trlvd-tate de tine-

10- Alcetuie$te propoziSi, folosind crrvintele descoperite 1a exercitiul g.

11. llraseazd dllrnnul corespunzato. tesoxttensei taiIltite de fiecare dintre

fer-e-
:-i,

\
- \4+ i-.

'- 1- l,

AJ'Ld.
mai mult!
* Marele pouestitor romAn, Ion Creangd"(l839-1889), s-a
nascut la Humule$t| Lnjudelul Neqmt.
x Afosttnudlator respectat gi iubit de copii.
* A scris manuale didctctice.
* A descrts cu nostalgie bucuiile copildiet in operc.
din copilaie"
"Amintii
l* Pouestii: ,,Acul si barosul", ,,InuL ti came€cL";pouesti:
Lui.Harap Alb", ,,Pouesteaporcului", ,,Capra
"Pouestea
cu trei iezi",,,Soacra cu trei nuroi".
Citeste textul cu atenlie!

Frumoasa {t B€stia

A fost odatd ca niciodate un

negustor bogat care avea trei fete.
Toti patru duceau o viata
indestuhte in casa lor de la malul
marii. Dar in timp ce fetele cele
mari risipeau banii tatdlrri sau pe
rochii luxoase, mezina, Fmmoasa,
iEi ajuta fam ilia dupd puteriJe ei,
mullumindu-se crr haine sirnple gi
trebdluind prin casa cat era ziua
de lunga.
Tntr-o zi, fetele auzird. curn
nigte birbafi povesteau ca toate
vapoarele negustorului pieriserd
intr-o fu rtuna curnplita.
- Nu i-a mai rimas nirnic.
spunea unul dintre bdrbati ddnd
din cap, a ajuns s5rac lipit pajxr6ntului!
Ca se salveze ce se mai putea salva, negustorul disperat plecd a doua zi
la oraq,
Acolo, ii mga pe bancheri sa-i i{rlpmlarrte niqte bani, dar aceqtia il
refitzari.. Necdjit, negustorul porni inapoi spre casa. Cu gdndul la fetele hri,
abia daca-qi didu seama ce incepuse sd ningd- Cand plecase de acasd la
bancheri, cele doua fete mai mari ii cerusera se b aduce de h orag podoabe gi
rochii scumpe- Frurnoasa, in schimb, nu-i ceruse decat un trandafir- Dar
cand ninsoarea se inteF qi se transforma in viscol, negustorul uitd cdt era de
arndrat ce nu le putea indeplini dorinta fetelor gi ce isi pierduse toata. Zilra-
V6rtul vuia Ei arunca tumbe de zipada in calea cdlErefului qi calulrri siu. $i
tot mergdnd aqa, negustorul se rdtdci- Dar, pe nea$teptate, in cale ii apdru un
spiriduq, care ii IEcu semn sd-l urmeze- Apoi, c6nd neguston{ ajr_rnsesedeja
la capdtul puterilor, spiridu$ul ii striga cu un glas subtirel:
- Uite aici! Hai inauntru ce o sd avem grija de tine.
Iar negustorul verru cu rrirrrire cun in faF fui se ridicase un castel
lmens.
Dupe ce-$i duse calul in grajd Si ii didu si minAnce lhn, negustorul
intre in castel pe urmele spiridugului.
- Hai aici, 16ng6 foc, il indemnd spiriduqul Cred cd F-e foarte frig Si, de
asemenea loame.
Un foc straqnic ardea in cdnin, iar c5od aegustorul se apropie de masd,
aceasta se Si umplu cu tot felul de bucate.
 - MAnancS, ii striga spiriduqul, r€zdnd pe intmdate de uinirea ce i se
-
citea n€gustorului F€ chip-
- IF mu$umesc din suflet, ^ri rdspunse el, apoi se aqezd la masd
si
mance pe s5turate-
gi topit de cildurd, negustorul ostenit adormi la masa. Chiar qi
- __- Sftul
spiridu$ul, incdlzit de dogoarea focuftri, cezu intr-un somn ad6lc. Iar pe c6nh
dormeatr arnFndoi, o axetare ilnensa A urmdrea irr ticere din ba-tcon.
Dimineatd, cdnd se trezi-cu forle proaspete, neguston ii multuni din
nou spiriduguhripentru ospitalitate.
-Trebuie sirni drrc inapoila fetele mele, ii zise el, amintindu_$i am5rat
^ necazuri avea-
cate $i, trecdnd pe langi poa-rte, negustorul privi cu mirare 1ao
de_trandglri inlloriti ca prin minune in rrrijlocul ndielilor de zipada.
lSa
Vdzand trandafirii, iEi aduse aninte de mica rugdrrfnte a Frumoasei qi se
lntkse se rupauna din florile acelea fermecdtoare-
- Nu, strigd spiridugul. Dar era prea t6rziu-
Dintr-o date, in fafa octrilor sii se ivi o aretare dintre cele mai fioroase-
care strigi Lael cu un glas tunitor:
-ASa ma rS,spEte$ti pentru bunatatea mea, furAndu-mi din neoretuitii
trandafiri?
Pentm a,sta o seplete$ti cu viata-
- imi--,irni lxrre rdu, bdigui negustorul. L-aIn luat pentru fata mea.
- Fata ta? urld bestia- Dacd te iubegte cu adevirat, sd vind aici, in locul
tiu- Dar dacd nrr te iube$te, ai se te intorci chiar tu, in decurs de trei luni. Si
acu]n, du-te!
Cum nu avea alte scipare, bietul negustor ii promise ca se va intoarce-
Apoi, rncdlecd.pe cal gi porni spre casd, cu irdma coplegitd de durere. Dar c6nd
ajunse .cFsd $i i dedu trandafirul Frunoasei, fericirea ei ii lumine sulletul-
Vai, Frumoaso, ii q)rrse el ndhnit, daci ai qti care e prelul acestui
trandafir!
Apoi fetele il ascultarn rrimite cand b povesti de castelul Bestiei qi de
cumplita poruncd.
- O si md duc err in locul terr, tatd! striga Frurnoasa. Decat se mori
pentru |nine, in2i bine sd fiu prizoniera Bestiei.
- Sd mr anrd de a5a ceva! ii respunse negustorul. O sa ma intorc acolo
c6nd se vor scurge cele trei luni- Surorile cele mari o privird pe mezina cu
mabnire-
Cele trei luni s€ scurseri repede gi, in ultima dirnineate, Fmmoasa, cu
pantofi in rnini, sd.nu faci 2gomot, se strecure afare din case. puse Eaua pe
calul cel blAnd al tatdlui siu, rncdlec5 gi, in tecere, i5i lud rimas bun de la cei
ai casei care inci dormeam- $tia cd o sd-i fie tare dor de ei, dar ii dEdea putere
gdndul cn o sd-Ei salveze tatdl de la moarte-
$i, cine gtie, se incuraje ea, poate cd o sa fac Bestia sd.se rdzgandeasca-
Frurnoasa rnerse $i merse 9i ajunse la castehrl Bestiei in miez de noapte-
 N-apucase si intre bine -rncurte, cind apam sf*dfuqul
- Bine ai venit, Frumoaso! Hai dupd nine pe ai<j, o indemni el. Parci
ar fi a$teptat-o.
Frumoasa intra ^ln c€st€l fur urma hri- Spiridusul o conduse pe
Frumoasa printr-un labirint de oridoare pane h o cam€rl minunate, ptne
de tranda-firi Ei mobilatA frumos.
- Asta e dorrnitortd tdu, -riq)use spiriduSul- Apoi ii ar5ln o hdi plinE crr
podoabe sclipitoare- $i acestea toate sunt ale tale, fr expEce el vesel, apoi
dispdru pe u$e.
Frumoasa se plimbe prin camer5, admire traradafirii, podoabele,
rnobila, dulapul plin crr rochii scr-unpe. igi dedu jos hainele simple pe care le
purtase pe drrxll qi imhect o rcchie frumoasa- Atunci, apdru din nou
spiriduqul.
' -Vai, ce frumoasa egti, murmrrriel. Cat demult o s5-i placi stnpanului
rneu! Ia uitd-te in oglindi!
Dar Frumoasa inlemni de groaza- in ogfinda" in spatde propriului ei
ctrip, zdri cumplita Bestie- Se -mtoarse sefl priveascain fate-
- Bine ai venit Ia castehrl merr, ii slxrse B€stia- Te afli aici de nevoie?
- Da, ii respunse Frumoasa-
- Dupe un drurn aqa de lung, trebuie sd--ti fie foame, zise Bestia cu un
ghs reguqit. Hai cu mine. Bestia o drrse pe Frumoasa p6ni in salonul unde se
afla o masa aranjati pentru o singure persoant Chiar dace in sinea ei
rasullase u$urate ca r va sta cu Elestia la mas5. Frumoasa era impresiorratE
de bunatatea acestei fiinte infi:icogdtoare- Bestia i uri noapte br.rna., iar fata
rdrnase sa rn5nance- Apoi, privind flicirde din sob4 gandurile ii zburare h
Bestie gi la castelui acesta vrejit.
A doua zi, spre seari in timp c€ Frumoasa s€ plimba prin gradhe, Bestia
veni se stea de vorbi cu ea-
- Tu ce crezi. sunt urat? o intrebd Bestia-
- Da, respunse Fnxiroasa cu sinceritate- Dar cred cd ai suflet bun-
- Si te-ai rnerita cu mine? o mai intrebdBestia-
inliorata de irtrebarea hri nea$teptatE, Fn:moasa ii rdspunse:
-Nu.
Bestia venea zi de zi si o vadd pe Frumoasa Si se stea de vorbe cu ea. Se
ternea tot rnai pufin de creatura aceea, dar de fiecare d,atE cand o intrreba dacd
af vrea sd-l ia de bdrbat rispunsul ei era acela-Si-
Intr-o buni zi, Frumoasa privi in ogfinda fermecati din dormitor qi iqi
vezs t€.t61.Tinea in mane r]n portret al ei $i pirea tare bolnav- Frumoasa se
duse in fugd la Bestie.
- Trebuie sd-ni dai drumul! -ri strig- ea- Te rog qtirr ci ai sullet bun-
Tata e bolnav qi are nevoie de mine.
- Atunci, du-te, rosti crr gfus scizrt Bestia, Dar pmmite-ni ce te intorci
inainte sa se fi ilnplinit opt zile.
 - iE promit, murmure Frumoasa,
Frumoasainr-dlec; pe cal qi porni spre casd cavdntul qi ca g6ndul.
-Tate! strige ea, intrdnd val-vdrtej in cas;
- Fnrmoaso! Egti vie $i nevdtimata! spuse tatel, hdnd_o in bra{e.
_ _
Bestia ceagroaznicn mr S-a ficut nici un rdrr?
_ - Nu, tatd" ii respunse Frunoasa- E rrn monstru doar pe afard- Dar are
suflet darnic ai bldnd- $i tu ce rnei faci?
- , - De acuma, cind $tirr ca n-ai pAtit nirnic, o sd_mi fie bine, ii zise tatdl
zanbirld fericit.
A doua zi, Fnlmoasa le spuse tatdhri Si surorilor ei cd o se se IntoaJca la
casteh Besti€i, aga cum promisese. Dar surorile, invidioase pe rochia gi
qodoabele ei scunpe incercard s-o convingi sd nu mai plece. Numai cd
Frumoasa a$tepui clipa cand eram oc'rrpate...Fru]noasaigi mdngaie calul:
- Du-mi ca vdntul gi ca gandd il indeone ea- Ui_e teaira c6 Bestia e
pemoarte-A fost bun c-umine gi aavutincredere in mine. Acum inteleg cd.sub
chtn ac€te urat se asc-unde un suflet tare frumos- $i calul porni itr galop,
ducind-o degrabe spre castehrl Bestiei. CAnd Frurnoasa aiunse la castel-
Elestia nu-i mai iesi inainte, a$a ce ea a -rnepnrt sd alerge, strigand infrico$ater
-Unde egti? Unde egti?
- Vino, Frumoaso, dulrd rnine! i rdsprrnse arn glas sut +irel- Era
spiridugul.
- Frurnoaso, murmurd Bestia- Cel rnai mult |nd bucur se te mai vdd o
d.ati inainte sd nor-
- Cum sd mori? strigd Fnrmoasa, ingenunchind lange el qi sdrutandu{
pe obraz- Te iubesc $i vrearr se me mirit crr tine. Elestia inchise ochii- $i, dintr-
o datE" curtea toat5 se lumini ca prin farnec. Frumoasa il privi uimitd pe
prinlul cel frumos care aparuse infata ei-
-UndeeBestiameaceadragi? intrrebaea-
- Chiar eu sunt, d r5spunse prinful- Iubirea ta a risipit waja ce md
transformasre in bestie. Te iubesc, Frumoaso.
-Iubirea tami fee nesprrs de fericiti, rdq)unse Frumoasa zdmbind.
- Toate bognfi e acestea $Int
^le n@stre de aculn incolo, zise prinfirl
ardt6nd spre castel.
$i Frumoasainfelese cifarnilia 6i nllya rnai fi aiciodatd sdracd.
ln aer phrtea parce o mrzic-fermecat4 in timp ce ei se sorbeau din octri
9i se gdndeau cite ?ile fericitefr a$teptau de acrrminainte-

17
 Fisi de lecturi

1- Descriet
Irnagineaze-F ce e$ti alSturi de negustor p€ cerSrile pedurii. Descrie
peisajul!

Cum arati e1?

Ce culori vezi?

Ce sunete auzi?

2. Compar6!
Compard. chipul Bestiei de la^mceputul povegtii crr cel de la sErgiL

3. Asociaze!
Asociazd chipului fetei insugiri potivite-
o pirul

o ochii

o buzele

o hainele

4a
4 - AnaJlzeazdl
Urmdreqte urmdtoarele elemente ale povegtii gi completeaza-le cu
enunluri corespunzetoare textului.

Negustorul

Pedurea

Fata cea mice

Spiriduqul

Trandafirul

Bestia

Blestemul

5. Aplicn!
Realizeazdun dialog intre Bestie, fate gi un personaj introdus de tine in
poveste.

44'
6. Argumenteaz6!
De ce este , Frumoasa gi Bestia" o poveste?

7. Transcrie, din text, raspunsul fetei la intrebarea tatSlui dacd Bestia i-a
Fcut vreun reu.

8. Poveste$te,pe scurt, fragmentul care !i-a pldcut cel mai mult.

MotiveazAde ce.

9. Scrie, din text, cuvinte conunand grupurile de litere invetate. Alcdtuie$te

propozifii cu trei din acestea.

50
10. Ce cadou a adus negustoml pentru fata lui cea mica?
fr €

$s
ffi
re
iEg
"ffib

EGW
11. UneSte portretul fetei cu al altor personaje la fel de fmmoase din a-lte
povesu.

12. Realizeaz6un desen inspirat din poveste.

51
Citeqte textul cu atenlie!
Lebedele

fragment dupa Hc'ns Christiqll Andersen

Departe de-aici, acolo rnde se duc

randunelele cand la noi e iarnd, era odat6
un crai care avea unsprezece bdieli gi o
f:Ltd pe care o chetrraEliza.
Cei unsprezece fra{i erau prinf,
aveau cate o decorafie 1a piept gi sabie tra
Eold 9i aga se duceau la gcoali; scriau cu
creioare de diarnarrl pe libLite de bur qi
lnvifau pe de rost tot atat de bine pe cat
citeau. C6nd ii auzeai, Etiai numaidecAt cd
sunt printi. Eliza, sara 1or, gedea pe un
scdunel de sticla Ei avea o carte cu poze
care costase o multime de parale. Tr5iau
bine copiii, numai cd asta n-a linut prea
rnult! Tat5I 1or, craiul. s a insurat cu o
.'raiasd rea $i hapsane. cereia nu.j erau
dragi copiii.
Peste r,reo sdptdmd'ne, craiasa a
dus-o pe Eliza la tara. la niqte larani. iar pe
p.inti atat i-a tot vorbit de r6u fajd de crai,
cA acestanici nu s-a mai ingrijit deloc de ei.
Ducefi-v5 qi voi in lumea largd, le-a spus crdjasa cea hapsdni;
zburali ca rd$te pdsSri fdrd glas!
Printii s-au prefacut ln unsprezece lebede frumoase. Au scos un strigat
gi au ieqit in zbor pe ferestrele palatului qi au luat-o peste parc si peste
pAdure.
Era dis-de-dimineate tare cand au trecrrt pe la cdsula in care statea
sora 1or Eliza. La vremea asta ea dormea. S-au invartit pe deasupra casei, gi-
au intins gdturile lungi gi au bitut din aripi, dar nirneni nu i-a vizut, nici nu
i a auzit. AQace au plecat mai departe.
Cend Eliza a implinit cincisprezece ar!i, s-a intors acasd, dar crdiasa a
incercat toate metodele de a o alunga din patat- Biata Eliza a inceput se
pl6ngd Ei s-a gAndit 1a cei unsprezece frati ai ei. A plecat amdrAtd de 1apalat qi
seara a ajuns la o pddure mare. Toatd noaptea i-a visat pe fratii ei. A doua zi,
tot retacind prin pidure o babd a ajutat-o sA ajunge h malul mdrii.
Cbrrd soarele tocmai asfinlea, Ellza a vdzut cum veneau din larg
unsprezece lebede cu coroane de aur pe cap; zburau una dupn alta gi d-
departe parcd erau o panglici lrrngd, albd. Eliza s-a ascuns dupd un tufiq;
lebedele s-au lAsatjos Si qi au scuturat aripile mari qi atbe. CAld soarele s a
 scufundat in ape, lebedele deodatd s-au preschimbat in oameni; in fata Elizei
steteau-acuma ceiunsprezece prinli frumosi, fratii ei. Fata a scos un
repezit in-bralele lor, a spus fiecdruia pe nume qi fralii nu mai puieau Fpet, s_a
de
bucude ca au gasit-o iar pe sora 1or, e.a mare si fmmoasA.
""re ^cum"
-Noi, azis fratele cel mare, suntem lebede numai cit std soarele pe cer;
inqati ce soarele apune ne cdpitdm iar infdliqarea omeneasce. De aceea
lr.eb]rle :e Svem Cnji ca la apusul soarelui si avem pdmentul sub picioare,
fiindcd. daci ne prinde noaptea in vizduh, deasuprjapei, cddem in chip de
oameni in apd qi ne inecdm. Nu locuim aici. Siam intr_o
lare tot ag; de
frumoasi ca asta, de cealaltd parte a mdrii, dar drumul p6nd acolo e iulg-
Trebuie si becem in zbor marea gi nu-i nici o insuld pe care sd popo"iil
noaptea. Este mrmai o st6nci ingusti in mijlocul m5rii; de_abia avem loc sd
stam stran$i unul 15ngd altul; c6ld marea-i zbuciumatd, va-lurile ne stropesc
pane sus, dar noi stem neclintiti $i multumim 1ui Dumnezeu cd avem unde sd
poprcsim. Si stern a$a toate noaptea, cu chipurile noastre de oameni; dacd n_
ar fi-stenca asta, n-arn putea sa ne mai vedem niciodata
lara noastrd dragd,
fiindci ne trebuie doud zile, cele mai lungi ale anului, ca se ajungem pairi
aici._Nutrraio date pe an ne este ingeduit sd ne intoarcem in
lari qi nu pitem
sta decat unsprezece zrle, in caJe timp zburdm pe deasupra.pidurii de unde
putem se zdrim palatul in care ne-am ndscut si unde std tita si sd vederD turla
bisericii in care-i inmormeltate mama. Aici parcd toti coDacii si toate
tufiqurite sunt rude cu noi, aici aleargd pe cd.mpie caii sdlbatici pe care i am
vdzut in cop eria noastre, aici lemnarii cdnti vechi c6ltece dupd care jucarrr
c6nd erarn copii, aici e patria noastrd, incoace ne trage mereu inima sa venirn
qi aici, in sfar$it, te-am gesit surioard dragd. Numai doui zile putem se mai
rdm6lem Si dupA aceea trebuie sd plecdm iar pe deasupra mdrii, intr o lard
minulatd, dar care nu-i fara noastra. Dar cum sd te luem cr.t noi, ce n avelo
nici corabie. nici luntre?
- N-aq putea oare si vd rndntui de waja? I-a intrebat ea. Si aqa au stat
de vorba mai toate noaptea Si au atipit doar cateva ceasuri.
Eliza s-a trezit de fAlfditul aripilor pe deasupra ei. Frafii se schimbaserd
iar in lebede. Au zburat de cdteva ori de jur imprejur, apoi Ei-au intins aripile
$i au plecat in zori.
Citre seard au venit gi ceilalli qi cAnd soarele a asfinlit, s-au preEcut iar
in oameni.
- MAine - au spus ei - plecdm qi nu ne mai putem intoarce decat peste
un an. Nu putem se te lesdm aici. Mai bine hai cu noi. Suntem destul de
voinici ca se te ducem in brale, atunci de ce adicd n-am putea se te ludm pe
aripi qi sd zburim cu tine pe deasupra merii?
- Da, da, luafi-md cu voi! A spus ELiza.
Toate noaptea au lucrat Si au impletit o plase mare qi groasa din rechita
mladioasd gi trestie tare. Arr pus-o pe Eliza in plase Si, c6ld a risdrit soarele qi
fra(ii s-au pre{tscut iar in lebede, au apucat plasa cu pliscurile $i s-au -rrreltat
in zbor, spre nori, cu sora 1or,care ince dormea.
 in sfdrqit au zdil \.ara cea aievea 1a cane voiau sd ajunge. in fafa lor,
departe, erau munlii a-lbaqtri, pdduri de cedri, orape si pa-late. Soarele nu
asfinlise cAld au ajuns la o peEteri rn care muqchiul moa le era ca un covor.
. - Sd vedem ce-ai sd visezi aici 1anoapte a spus fratele cel mai rnic qi i-a
aretat odaia ei de culcare.
- Si dea Dumnezeu sd visez cum aq prrtea sa va scap - a spus ea.
S a rugat lui Dumnezeu s-o ajute qi s-a culcat. Deodatd i s-a pemt ce
zboard qi ajunge 1a palatul zenei Morgana. Z6na i-a ieqit inainte, frumoase $i
strelucitoare, Si totuQi semdna cu baba din pAdure care ii ddduse zmeurA qi-i
spusese de lebedele cu coroane de aur pe cap.
- Fratii tdi pot si scape - a zis zdna - nunrai sE ai ribdare gi sA nu-fi fie
frice. Vezi tu urzica asta pe care o tin ul mane? Urzici de acestea cresc prin
preajma peEterii in care dormi tu acuma gi numai acestea cresc pe-aici $i cele
care cresc in cimitir sunt bune. Pe acestea tu trebuie s6 1e culegi qi sd nu te
sperii ce au sA te usture m6inile. Dupa aceea sd le zdrobeqti cu piciorul qi sd
faci din e1efire qi cu flrele acestea sd leqi gi sA coqi unsprezece cAmAEi cu
m6neci lungi gi s5.Ie arunci peste cele unsprezece lebede gi atunci lraja are sa
se desfaca. Dar se Stii ca din clipa in care ai sd incepi lucrul qi pdnd ai sdJ
isprdveqti nu trebuie sa vorbeqti deloc, chiar dacd ar trece ali qi ani de zi1e.
Zdna a lovit-o ugurel cu urzica peste mele; Eliza a simlit ca o arsure Si
s-a tezit. Se fdcuse ziud qi lailge ea era o urzice la fel cu aceea din vis. Fata a
cezut in genunchi, a mullumit lui Dumnezeu qi a ieqit din pegteri ca sd-qi
inceapd lucn{.
Culegea urzici cu m6jnile ei gingaEe qi urzicile o ardeau ca focul; mdinile qi
brafele ei eram pline de bdEici, dar ea indura br.rcrrroasi orice, numai se poatd
scepa-pe fralii ei de waji. Zdrobea urzicile cu picionrl gile preficea in fire verzi.
Intr-o noapte, craiul acelei ldri a nimerit dil greqeali, cand era la
v6ndtoare, in locul unde se alla fata.
- Cum ai ajuns aici, fati frumoasS? A intrebat-o e1.
Eliza a dat numai din cap, pentru cd n-avea voie sd vorbeascS, cd dacd
vorbea punea in primejdie viala ftatilor ei- MAinile qi 1e-a ascuns sub qor!, ca
se nu vada craiul ce trebuia ea sd irrdrrre.
- Hai cu mine! A spus el; nu trebuie se mai stai aici! Daci e$ti tot asa de
buna pe cat egti de frumoase, arrr sd te imbrac numai in catifea $i-n metase,
arn sa-F pun pe cap coroane de aur qi ai sd stai in palatul cel mai frumos pe
care-l am.
- Eu ifi weau mrmai binele. O dati 9i o datd ai sd-mi multrumeqti.
- Aici ai se crezi cd e$ti tot la tine acasd - a spus craiui. Uite qi lucru1 pe
care-l lucrai.
CArd Eliza a vdzut lucrul care ii era drag, un zAmbet i-a rdsdrit pe buze
9i sdngele i s-a intors in obr4li. S-a gdndit la m6ltuirea fratilor ei, a sirutat
mana craiului qi eI a strdns-o la piept gi a poruncit se traga clopotele qi sd
vesteasci nunta. Frumoasa fati mutd din oddure era acum crdiasa terii
aceleia.
 ii era drag tot mai tare Si mult ar fi \,-rut ea se-i spund ce are pe suflet
. Si ce
o doare. Dar nu putea, trebuia sd fie mutd gi mutd ie savarqeasce lucrui pe
care-l incepuse. Noaptea se scula de 16lgd e1qi se ducea in cimdru.ti qi
lesia
cdmagd.dupd c5.maqd.;dar cdnd s-o inceapd pe a qaptea, n-a mai al,ut fire.
_ In cimitir ea Stia ca sunt uzici de care avei nevoie, dar trebuie sa se
duce chiar ea se le culeagd; cum sd facd oare sd ajungalaele? durerea
degetelor pe langd chinul pe care il indurd inima meai se gdndea "Ce_i
ea. Trebuie
si incerc numaidecAt!' Cu inima strdnsd ca qi cum ar fi fdcut ceva rdu, a ieqit
pe furig in grddina luminati de 1un6, a pornit prin aleile lungi, apoi pe strdzile
pustii gi a ajuns la cimitir.
_ Un singur om o vdzuse, duhovnicul. Numai el fusese treaz pe cand toate
lumea dormea, $i el se g6ndi cd avusese dreptate cand spusese ci nu_i lucru
curat cu crdiasa; era fdrd nici o indoiald rrdjitoare qi inqelase pe crai qi pe
toate 1umea.
Duhormicul a spus craiului ce vizuse gi ce credea el cd ar fi qi, la vorbele
aspre p-ecare le rostea, pe obrajii craiului au curs doud lacrimi grele. in inirna
lui a petruns_ indoiala. Noaptea s-a preficut ci doarme, dar ri_a dormit qi a
]'dzut gum Eliza s-a sculat qi s-a dus incetiqor in cdmdrula ei; $i asta se
intampla ilt fi ecare noapte.
- Poporul o vajudeca! a spus e1Si poporul ajudecat-o Si a osarldit-o sa
fie arsi pe rug.
Spre seard iate cd h gratii s-a auzit un fAlf6jt de aripi; era fratele cel mai
mic; a-Ilaseunde era sora sa ql venise s-o vade. Ea a inceput sa pldnga de
bucurie, degi se gandea ce noaptea asta avea se fie cea din urmdpe care o mai
avea de trdit. Dar bine ce1pulin cd erau cdmdqile aproape gata Si fratii ei erau
aici!
La poarta oraqului se adunase lume multe sd o vadd pe Eliza, dar ea
lucra la a unsprezecea cemaQe. Oamenii au crezut ce face vreji $i au vrut sd-i
rupe cdme$ e, dar iebedele, fralii ei au inceput sd dea din aripi 9i sd-i
goneasca.
C51iu1 a luat-o de mAni, dar Eliza a aruncat cele unsprezece cdmdgi
peste lebede gi deodati au rdsdrit unsprezece printi frumogi; numai cel mai
tAndr avea 1aun umdr aripd in loc de brat, deoarece cdmaqa lui avea numai o
manecd, din pricind ci Eliza nu mai amrsese timp s-o facd qi pe cealaltd..
-Acuma pot sAvorbesc! a spus ea, Sunt nevinoyatd!
CAnd lumea a vSzut ce s-a intAmplat, s-a inchinat in fala ei, dar ea a
cdzut lesinate ln bra{e1e fra{ilor ei; incordarea, spaima $i durerea o
copleqiserd.
- Da, e nevinovate! a spus fratele cel mai mare Si a povestit tot ce se
int6mplase. In timp ce vorbea s-a rdspandit o mireasmi parcd de mii gi rnii de
trandafiri, fiindce fiecare lemn din rrg fdcuse radecini gi scosese ramuri.
Rugul era acuma ca o tuE mare de trandafiri roqii, care toli erau inlloriF, in
vArfcu o floare albd 9i strdlucitoare, care lumina ca o stea.
 Craiul a cules-o qi a prins-o Elizei in piept. Si atunci ea s-a trezit u$oa-re
gi senin6-
Toate clopotele au inceput si batd singure qi pdsdri multe au venit in
stoluri; Si a fost iar nunta h palat, dar o nunta cr:rn nici un crai nu lllai vdzuse
vreodat5.

1. Cauti in dicfionai cuvintele necunoscute.

Fisi de lecturi

2- METODA PALARIILOR
a. @D (informeaze - povestitorul)
o De ce -Lebedele" este un basm?

O Dati exemple de a-lte basme citite de voi.

b.O (spune ce sirrr! - psihologul)

o Ce te-a impresionat cel mai mult citind acest basm?

O Ce sentiment te-a cuprins cand ai citit ci fata a fost nevoitd sd plece de

acasa?

..- ( aspecte negative - criticul)

O Cu ce fapte din text nu e$ti de acord?

o A procedat bine fata cand a hot5rat si plece? De ce?

56
d. @ (aspectepozitive - creatonrl)
O Ce ai invatat citind acest basm?

o Care este invatatura care se desprinde din text?

o Ce alt sfdrEit ar putea avea?

.. & (idei noi - ganditorul)

O Imagineazd-ti cd erai in locul Elizei. Tu crrm ai fi Drocedat?

D Ce s-ar fi putut intarnpla dace crair nu ii aducea lucrul fetei la oalat?

f. & (clarific5.- moderatorul)

D Formuleazd doud intrebdri qi adreseaz6-1ecolegului(colegei) de banc6
pentru a vedea dace a citit textul cu atenfie.

o Gese$teintrebarea potrivite pentru ultimul alineat a-1textului.

3 . Ajuti lebedele si ajungi la locul potrivit cand se intunecd.

4 . Numeroteaze imaginile in ordinea desfEgurdrii evenimentelor.

5. Coloreazd dintre imaginile de mai sus, imagilea corespunzetoare

fragmentulrri care Ji-a plicut cel mai mult.

Atldma'lmu'lt!
* Scnltorul llans ChristianAndersen (1805 1875i s-a nd.scuttn
Danem.arca.
*. Basm.elesale aufost traduse tn peste I OOde tialbL
* Ascrispouegticrr' eauratd',.Mfun Sirenn".
"Degetica","RaqACn
Cite$te textul cu atenlie!
Cerbul fermecat
de Victor Eftimiu
Era odatd un imp5rat care
avea nenumdrate moqii. pdduri, vii
si elestee. Stepenea multe sare qi
terguri. gi il chema imperatul
Negure. Mii $i mii de ldrani tmdeau
pe pementul lui.
Vdtafi cu bice plumbuite
bateau pe acesti muncitori ai
larinei, lovindu-i fird mild cdnd nu
mai puteau gi cddeau de osteneale
qi de arqild, pe brazda qi pe holda-
ncinsa de soarele amezii.
I ar N e g u r S -i mparat rrai a
numai in bel$ug. in ospete qi
desFteri, fare se-i pese de cei care
se istoveau adunAndu-i atatea bogefi. ii luaserd spaima nu numai oamenii
de pe mogiile sale, da.I Si s5tbdticir.rnile codrilor, pasarile cerului si peetii din
fundul apelor pe care ii vana cu plasa Si cu undita, iar cerbii qi ciprioarele cu
sageata Qi cu furca. Avea goimi cu care pleca dupi potArnichi qi iepuri qi cai
sprinteni cu care alerga prin vdile muntilor Si prin desiqurile pddurilor,
urmirind mistrelii lupii, urqii, vulpile $i alte lighioane. Nu era rdu sd mai
nirniceascd acele lighioane yet5matoare, dar 1ui ii placea mai mult se
fugareasca $i sa ucidd nevinovatele caprioare qi cerbij bAtreni, cu coar-nemar-i
$i frumoase care nu fdceau rdu niman ui.
Negurd-impd.rat avea un singur beiat, pe care il iubea ca lumina ochilor
$i cdruia voia se-i hse bogilia 1ui, precum Si puterea de st6pAnitor al acelor
linuturi. Beiatul mo$tenise de la tatS-s6u patima vAndtoriei. Alerga de
diminea!6 pana seara, cu o mu{ime de fldcdi argati qi h5itaqi, adicd oameni
care goneau frarele $i le aduceau in bdtaia arcului sau a sulitii. Se afunda in
codrii neumblafi, pe unde picior de om nu cSlcase weodatS. Nu-1 inspii-
mantau intunecimile pidurii, stejarii trdsnifi $i schimonosifi, pe$terile,
stdncile inalte de pe marginea prdpastiei IErd fund. Cdta mereu lucmri tot
mai ascunse, primejdii tot mai mari, flaJe tot mai selbatice.
Intr-o bund zi bdiatul nu s-a mai intors acase. Degeaba iscodi, degeaba
pedepsi NegurS-Impdrat pe insolitorii fldcdului, cA nici unul nu qtia unde
pierise indr6zneful vdn6tor. A tecut o zi, au trecut doue, au trecut noue Qi
bdiatul nu s-a mai intors. Mult 1-a jelit b5tr6.nul, multe lacrimi a vdrsat de
dorul copilului pierdut!
Credea cd o sd moari de inimA rea. ii venea sa-Si puna capet zilelor,la
gendul ce feciorul sdu drag, singurul moQtenitor, se rostogolise in cine qtie ce
prdpastie sau fusese ucis de talhari, sau sfasiat de lighioanele vageunilor.
'Cine Etie ce zimbru 1-a spintecat - g6ndea el, cine gtie ce urs l-a strans
in brate de i-au tuosnit oasele"-
Ca se mai uite de amar Negure-Imperat ceuta tot felul de cazne qi
desfitdri- Parci tot v5n6toarea era cea rnai crancene, cd-i fura gSndurile, ii
mai astarnpdra dorul qi jalea- Di'f mri d7ei, pend in faptul noptii, betea
bdtr6rrul coclaurile, trdgea f6ri na a in orice vietate ii ieqea in cale, fie
cS.prioara, fie viezure, fie gu$ter, Iie porumbel sdlbatic, fre nevinovati
l;urTurea.
intr-o zi, se pomeni fatd in fatd cu un cerb t6l5r qi frumos , care-l privi cu
ochii plini de lacrimi, parca rugandu-l s6-1 cruie. Dar imperatul neindurat
intinse arcul Si trase o s6geatd care nimeri chiar in grumazul sdlbdticiunii.
Cerbul o 1ui 1a goan6, impdratul dupi e1. Au alergat aqa, amdldoi, pdnd
ajunserd la marginea pedurii- Acolo era coliba unui pddurar.
Cerbul sdri gardul qi se ascunse in dosul colibei-
La vedefea jivinei cu ochi rugdtori, pddurarul se apropie cu bl6ldele de
cerb din gdtul cdruia picurau broboane mari de salge. ii scoase cu biniqorul
sigeata din grumaz, ii spdld rana qi i-o legd. Iar sdlbaticiunea, cu un seml de
mu$umire, ingenunche irr fala moqneagului $i-i linse mdna dreaptd, mdna
careJ-irrgrijise qi-l tdmiduise.
In aceeaqi clipi intrd in ograda pdduraru-lui impdratul cel rdu, urmat de
ceata de haita$i.
- Adu cerbu-ncoace! strigi e1-
- N-am nici un cerb de dat! rdspunse mogul.
E cerbul rnerr, eu l-a:rrr slgetat! strigi NegurS-Vod6.
- Se prea poate, dar eu l-arn scdpat de la moarte Si nu !i-1dau.
- Neru$inatule, miqelule, ticdlosule! urld impdratul. Nu stii cu cine
vorbe$ti. Eu sunt imparatul tutui-or acestor tjnuturi... ale mele sunt
pdm6nturile, vdile, pddurile qi munfii aceqtia, cu toate jivinele qi oamenii ce
trdiesc pe ele. Eu sunt stepanul teu, batrane IE/de minte! Supune-te, ci de
nu.-.
- Vei fr mata stdpdmrl acestor flnuturi, dar in ograda qi-n coliba mea,
eu sunt stapamrl! rdspunse moqneagul cu semelie. $i se puse in fafa cerbului
ocrotindu-1.
Manios dirr cale afa.re, imp5ratul porulci slugilor sa puna mana pe
bdtrdn, si-llege, s5-1 bate $i sd-i ia vanatul- Dar, in clipa cAnd slugile boiereqti
se apropiau de p6ndar, sd indeplineascd pomnca stepanului, ce le fu dat
ochdor sd vad6? Cerbul se apropie de irnpdrat $i incepu si vorbeasca:
- Opre$te-te stdpane; opre$te-te tate!
$i abia rosti cuvdntul tatE., cA-i cdzsrS, coamele $i pielea de pe e1gi se ivi
bdiatul crezut atAta vrerne morr-
Negure se trase cA$va paqi inapoi, de rnirare gi de bucuriqBdiatul mai
. .
vorol:
- Ldsali-lpe bdtr6n in pace, mu$umi!-i ce m-o scepat de la moarte!
 Daci nu era el, teticule, nu-!i mai vedeai baiatul niciodatd. gi b5iahrl
povesti tat5lui seu ce se intanplase :
- Precum Stii, md afundasem in codm, lavdndtoare, $i am tras cu arcul
intr-o ceprioare. Dar sdgeata mi-a luat o vantul gi a zbural in sus de nu s-a
mai v5zut. O lumind orbitoare se fdcu in intunericul dintre copaci qi din
mijlocul acelei lumini vizui chipul fmmos aI unei zane .
- Eu sunt Zana Pidurii - vorbi acea aretare. si am venit sd te oedepsesc
pe Line$i pe tatel rdu, ca sd $riti gi voi ce e durerea. Se ajle Si taice .tu sufirinta
de a-gi pierde copilul. Sd i se mai moaie inima gi lui Neguri-Vod6, care nu face
altcev€.-decat sd prigoneascd oamenii qi dobitoacele! Apoi ridicdnd toiagul,
Zdna Pddurii fdcu cateva semne injurul capului meu.
- Te prefac in cerb - strige ea - si cerb ai se r5rnai pana-n ziua cend vei
cunoa$te rautatea celor puternici Si bunAtatea celor slabi.
Blestemul zAlei s-a implinit. Astezi am cunoscut durerea segetii tale, o
puternice tatd, qi am cunoscut alinarea pe care mi-a adus-o bietul pddurar
bdtr6n qi sdrac...
Multume$te-i ce a fost om de omenie $i m-a ingrijit, gi Egdduieqte-mi ci
nu vei mai ridica niciodati arcul impotriva necuva_ntetoarelor, lighioane ale
pddurii gi ale cemlui.
Negurd-impdrat incepu si pldngi $i-i fegedui b6iatului tot ce-i ceruse.
Mai cerr iertare batranului pddurar, ii dete o punge cu bani, iqi strAnse
copilul in brate qi plecara amdndoi, ficdnd iurdmant sd fie mai buni si mai
miloqi cu salbaticiunile p5durij, cu zburdtoarele vdzduhului qi cu peqiii din
adAncul apelor.
S-au tinut de legemant, n-au mai vAnat cerbi gi cdprioare, dar cu
oarnenii tot atat de crud se purta Negure-Vodi. ii punea s6 munceascA fbrd
nici o rdsplatd, ii scotea mereu datori, le cerea alte noi dobdnzi qi diri, p6nd
ce'rd, ilj-tr-o zi, nemaiputAld rdbda, oamenii s-au resculat, l-au prins gi 1-au
legat fedeleq, cerAndjudecate pentru faptele sale neomene$ti.
Cldcaqii de pdn'atunci, dezrobili de apisarea unui singur om, se unira
gi incepuri si munceascd folosindu-se ei acr-rmde rodul muncii 1or.
Iar feciorul impdratului NegurS, nemaiavdnd ce face, gi trebuind sd aib6
gi el un rost pe acest pSrnant se duse la marginea pddurii, unde trdia cu baba
lui pddurarul cel scdpase cAnd era cerb, Si-l ruge s6-l primeasca in coliba lui,
ca odinioard, qi si-l foloseascd qi pe el la gospoddrie.

1. Vocabular:
udtafi= stpravegltetor al argalilor la o mosie boiereasce.
tscodi = cdut6.
coc,zzn = locuri pustii
Tiuind = animal sdlbatic
semefie =Ilrdndie
alinare = mdngiiere suJleteasca
clncag =ldran obligat sd facd claci ( munc6 neplStitd) pe o mogie.

6L
 Figi de lecturi

Autorul:
Titlul:
Locul deslEqur6rii actiunii:
Timpul desfdqurdri i acliunii:
Personajele:
Ce m-a impresionat:

3 . Com azd, d model:

Cuuinte - cu sens qsemanaeof " cu sens oous
trudeau - munceau - Ieneueau
spamtt
alerga
bogdtie
negru
mAntos

4. Completeazd textul cu semnele de punctuatie potrivite:

,ln aceeaqi clipi intra in ograda pddurarului impdratul cel rirr, urmat
de ceata 1ui de hditaqi.
n Adu cerbu-ncoacen strigd eln
n N-am nici un cerb de datn rispunse moQull
n E cerbul meuS-cu t-am sdgetatn strigd Negur6-Vodi!"

5. Rispunde la intrebdri:
S Cine era Nesure-Vode?

E Cdfi copii avea el?

62
 E Ce s-a intdmplat cu fecionrl impdratului?

€DUnde s-a adipostit cerbul?

S Cum l-a rispldtit impdratul pe pidurar?

6. Coloreazd doar viefuitoarele care se temeau de imp5Jat.

7. Explicd de ce cuvdntul ,Negurd' este scris cu litera mare.

8. Numeroteazd evenimentele in ordinea destaqurdrii lor. Transcrie-le.

i .l Baiatul dispdru frra unna-
I Negurd-Vodd avea foarte multe bogdtii.
E Pddurarul l-a salvat pe cerb de la moarte.
i-l impiratul sigetd un cerb.
n Oamenii qi vieluitoarele se temeau de el-
i'l Fiul irnpSratului s-a pus in slujba pidurarului.
E Cerbul s-a ascuns in casa peduraruhri.
'. LJ'Impa-ratl a uitat promisiunea tacute.
9. Fiul imperatului s-a intahit in padure cu o ardtare care l-a transformat in
cerb. Deseneaz-o!

10. Imagineazd-li cd egti cerbul, fiul impdratului. cese$te un a-1tfina-1pentru

trne.

Qfldnatnt tf
l* Vic'torEfiimiu a scri.spiese de teatru inspirate din tecufri
nostnt i.sttriE, sau din Jolclorul ,omdnesc
nArgdrite". "Haifurcii", "In5ir'te"
* A scris St uersUri .Qda limbii rom.tue", rnte de oildtorie,
nuuelEtschite, ItotEstiri lEntru copii depiatrd".
-Orui
64
Cite$te cu atenlie!
Primivara
de Vasile AlecscLndri

A trecut s geroasi,
Cdmpril iatd-1 inverzit.
Re@ica cea voioasa
La noi iardEi a venit.

Dintr-o creange-n alta zboard,

Sturzul galben aurit,
Salutare. PrimivarA-
t rr-o", uine-ai ve*tt
@
Turturelele se-ng6l5,
Mii de flutriri vezi zburand
gi pe harnica
4lh
Din flori rniere adunarrd.

C6nti cucu-n durnbrevioara

Pe c@ul inllorit,
Salutare, Primivare,
Timp fruros, bine-ai venit!
 Fi€i de lectura
1. Completeaza:
a- Scrie semnele primaverii prezentate in poezie.

b. Gaseste,in text, insu$idle > c. Transcrie, din text,

cuvintelor scrise in florile ro$ii. denumirea Dasar or,

d.. Poezia are _ strofe.

O strofb. are_ versuri.

e. knagineaze-F ci egti Z6na Primivari.
Scrie curn t'-ai dori se fii.

f. Realizeazd un desen inspirat

din ultima strof a poeziei.

66
 o propoziliecareincepecu fiecaredin literelecuvantului
fo;lffi*;Tl: :*e

P
R
I
M
A

3. Scrie cuvinte ,,inrudite" cu:

x
Atoqr<D
U
4. ReaJizeaz{ compara{ii, ca in model:
voioasi...r
_raa .,r o rindunici
harnici----j7 cal- ,
--. ,z
rnr-rorrt./ tlF '\
5. Alint6 cuvintele.
creange
albine
floare
dumbravd
copac

A&dms,imuttl
* PaetatVa,sileAtecsend.rt
(,1I 18-1890),"q,eAntelt"tn oBcrele
sale vitgj[g ostagilorrgmdni m Razboiut de ]ndependentd,
* A fosl prlmul care a publieat o culegere de poezii populare
ratLa-na?ti.
* A Lssstunetedintre eelem€Li
fi.umeqsepoezii,,Pastetuik",
and.ed.egcde ng,t\ra..
67
CiteQte cu atentie!

Doi frati cuminti

de Elenn Farago

Noi suntem doi frali, in cas6 Mama noastra ne vorbeste

$i nu ne cert5rn deloc, $i ne m6ngdie duios,
$i suntem tacuti la mase, Ia.r seara ne citeste
$i cuminfi in orice loc. Ori ne spune-un basm firumos.

Avem hamuri, cerc $i minge, $i ne-vafi lucruri multe,

Cdnd pe-afari ne jucim, $i fn.rmoase, stdnd cu noi,
Iar cand ploud, ori c6nd ninge, $i ii place se ne-asculte
Linigti! in casi stdm. CAnd vorbim noi amdldoi.

$i cu jucSrii frumoase $i in g5ndul nostru-ntruna

Ne jucim tot amandoi, Auzim povata ei:
Pe cand maIIIa noastre coase, - Fili cuminfi intotdeauna
Ori citeqte, l6ngd noi. $i fiti buni, copiii mei!...
 Fi€i. de lecture
1. Rispunde 1a intrebdri.
UNDE?
Unde aud copiii povata marnei?

Cum sunt cei doi Aati?

'_ '^ " - - -

't i -"
CAND?- " '
i Cutra le cite$te mama povesti?
2 . Cautd in dictionar inlelesul cuvintelor: ,,hamuri" qi
"povatd"
Alcituieqte propozi\ii folosind aceste cuvinte.

4. GaseStecuvinte;
a. cu sens asemdfletor pentru:
vorbe$te-> duios
basrn --> intotdeauna-->

b. cu sens opus pentru:

tdculi + afard
sea-ra --> multe

5. Coloreazdimaginea care ilustreazi din poezie:

a. cum sd.ne purtem h masd;

b. cum stau bdielii in case, dace ploue;

6. Bifeazd cu X enunful potrivit poeziei.
'.Vorba dulce, mult aduce.

- Rudele care se ved lllai rar sunt mai scumDe.

Pomul se cunoa$te dupd roade qi omuJ duia fapte.
.r Numai tata qi mamd nu poti cumpdra pe bani-
il Invi{dtura nu se curnpdrd pe bani.

7. Transcrie strofa care ifi place cel rnai mult.

A;fId nzat muftf +

* PoetaElena Farago (1878- | gS4) a rdrna^ed,ela o uArEld
fgarte flggld4 ofan4 mai tflffii dE tnand, @poLtu Banft
timp, gide tutd-
+ A .poezii ca: efu,TdAeehtL
CdtcWuI eehbp, C'lo1er'
-scris
Sfdfin dcgetelbr,Motand wdEpEit.
Citeqte textul cu atenlie!

PuiSortt
de EIrIil Gerleanu

Supt lumina trar-rdafirie a unui blAnd apus de soare, pimAntul pare

adancit intr-o odihnd neclintite; frr.j.Irze\e atipesc, pregetindu-se pentru
tihnitul somn al noplii; in depdrtdri, miri$tele scanteiazd singuratice, ca niqte
leseturi, de lir; iazul isi aQterne fata umeda, sorbind, p6na in ad6nc, din
lumina asfinlitului. Din jos, din vdi, risund talanca; iar pe deal, in vii,
doineqte fluierul.
itr ."., rr..t popor intreg de r6ndunele se pregdte$te de plecare; s-au
adunat rAnd pe rand de prin pdrlile acestea, $i, de bucurie, in zbor nebun,
strabat vezduhul ca ni$te sage$. Atrase de intinsul sclipitor ai iazului, ele se
lase deasupra lui, ca o perdea, apoi rdzletindu-se in ciripiri ascutite, se avdntd
cu toate inspre peduricea de sdlcii; ascunzdldu-se, ritecesc prin frunziEul
ra.coros, apoi o iau de-a lungul miriqtilor qi iar se intorc in bdtaia lind a
aripelor-
De dupd deal vine, in zbor rotat, un uliu. Pasdrea de pradh pare ci nu ia
in seamd multimea pdsdrelelor calatoare. Ele il zaresc; un strigat de
irnb6rbdtare Si stolul intreg nevS legte la luptd. Uliul ocoleqte iscusit prin aer Si
piere cu repeziciunea fulgerului dincolo de deal. A scapat! Randunelele, vesele
de aceastd fugd, plutesc sus, crezdnd cd.l-or mai vedea; zarea rimAne insd
limpede, si dansele se intorc obosite de se insirdpe varfirl qurelor de paie...
Pe prispa casei, copilaqul numai in cdmiquJa, cu capul gol, urmdreste de
multjocul stolului de paseri printre care se afli gi cei trei pui ai lui, din cuibul
de humd de supt stresine. Ii cepdtase doar de 1amdmuca lui.
De cate ori era neastamperat, memuca ii zicea: .Fii cuminte dacd vrei sa-
f dau puii cSnd or creste mari!"
$i el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar in urmd. au zburat! El ii
vdzuse cum au ieqit zilele trecute de s-au jucat prin aer, dar parcd niciodati
nu zburasera mai mult ca astezr.
Si i$i cunoaqte el destul de bine puii: sunt cei de la mijlocul $urei din
dreapta; trei, unul lange altul, sau cei de lAngd aceqtia, dacd n-or fi chiar cei
de la capit. Toti parce seamdneunii cu alJii, qi-s aqade sus, aqade sus!.-.
Peserelele s-au odihnit pulin, apoi qi-au goptit nu Stiu ce, a! scos un
strigdt vesel qi s-au ridicat deodate cu toatele. Cateva din ele s-au despdrlit o
clipe din sto1, au atins u$or stre$ina casei, apoi s-au pierdut iardqi, in
mrtimea celorlalte. PuiQorii copila$ului igi luau rdnas bun de la e1 qi de 1a
q.libul loi de huma.
Stolul *r.nai ocoli de weo doud ori iaz]ul, apoi se inelte $i porni incet se
lunece spre asfintit.
, Copilagul privi lung stolul care se pierdea, ca o fluturare, in addnc, apoi
duse menuSilele 1aochi qi incepu sn pl5ngd.
72
 Maice-sa arunca furca gi veni in fug6 de-l lud in brafe: in cuvinte
.
dezmierddtoare il intrebd ce ar€.
,Copilul nici nu poate vorbi de atata nivald de lacrimi, intinde mdna spre
cer, ii aratd stolul care luneca in zbor necurrnat, qi de-abia ii poate qooti.
- Puiqorii!
Mama fl strange la san Si-l sdt:ute cu drag:
- Nu plAnge, puiul mamei, au sd se-ntoarcd inapoi... La primdvari...
, Copila$ul se lini$te$te; punand m6nugita deasupra ochilor, ca mdmu_
cA-_sa.privesc impreuna stolul pe zarea dep5rtata a cerului. $i lrrmina slab6 a
duiosului asfinlit de toamnd le ineacd ochii iffouraF acum Laamdndoi.

Fi?i de lecturi

1. ExplicaJi cuvintele:
pnspa nivilegte
humd necurmat
iscusit dezmierdare

3. Rdspundefi 1aintrebdri:
a) Despre ce anotimp este vorba in poveste?

b) Unde se pSsirile si se odihneascd?

"inqird'

c) Cum era imbrdcat copila$r ?

d) Ce ii prorrritea ,rl.ernica" atunci cand era neastampS.rat?

73
4. Completeaza textuiui:
"harta"
Locul deslequririi:

incheierea intimpLirii:

tvelimentele lia ordil.ea intiimplirii lorl:

CiteQtetextul cu atenlie!

Croltora$ul cel viteaz

- fragment- dupd Fratii Gimm

intr-o dirnineald de vara, un

croitoraQ qedea plin de voioqie 1a
masa lu i d e l uc ru de l 6rgd
fereastud. Cosea de zor, iar mdinile
1ui parci alergau singure pe
tesaturd.
Tocmai atunci se intdmplE sd
heace pe strade o tdrance, strigand
cat o Iinea gura:
- Magiun! Magiun bun de
vanzare! Magiun! Hai la magiun!
Cuvintele femeij ii pldcur6
c roitora $ u lu i gi , s c ol dndu gi
cdpdJ6na pe fereastrd, ii zise:
- la vino sus la mine,
metu$icd dragi! Presimt c-o si-f
desfaci repede toati marfa...
Femeia urci anevoie cele trei
etaje, din pricind c-avea un co$ tare
greu. Cdnd ajunse in carnera
croitoraqLrlui, acesta o puse sd-i arate toate oalele crr magiun. k cercetd cu
luare aminte, ca nu cunva se se inqele in vreun fel. Le cantari in mdnd, pe
rend, i$i veri nasul in fiecare, qi in ceie dirr r.rmd qi crrmpdrd..
Se hotari se menance mai t6rziu, dar se trezi cu multe muQte atrase de
mirosul magiunului.
Croitoraqul se infurie qi aruncdnd trasmaua, numdri qapte muqte
rdpuse. S-a gAndit ce lucrul acesta trebrrie si-l alle toat6 hunea Si i$i croi un
brAu pe care brode dintr-o lovitura!".
"$apte1a
Inainte de-a porni drum, scotoci prin toatd casa, doar-doar de-o alla
ceva de-ale gurii, ca sd ia cu el. Nu gdsi insd dec6t o bucatd de brAnzd veche,
dar se grdbi s-o vAre in buzunar.
Nici n-apuce se treace bine de poartd, c6 qi zeri o pdsare care se
lncurcase intr-un tufiq qi se zbitea s6 iasd de acolo- O scoase dintre ramuri
E-o v6ri gi pe darrsa-n buzunar, alitr;ri de bucata de bre-nze- Apoi o porni
voirriceqte la drum, $i uSurel ctrrn era, rrici vorbe sh se prindd oboseala de
d6nsu1.
Drumul pe care-l apucase ducea peste un munte- in creqtetul lui,
croitoraqul dddu peste o narnild de uriaq care privea lirrigtit in zare.
 Croitora$ul se apropie de dansul, fira tearne, $i-i zise:
.._ Buni ziwa, frate! Dupd cum v6d, stai aici, la viald tihnita Si te
mubume$ti sd md.sori doar crr ochii lumea! Pdi, asta i treabA pentru un voinic
ca tine? Se cade oare se te la$i a$a, in dorul 1elii? Eu nu me multumesc doar
cu atat $i arn pornit si colind lrrmea largd, ca si-rni incerc norocul. .. N-ai lrea
se vii si tu cu mine?
Uriaqul se intoarse cu dispret spre croitora$ Si n-avrl decat un singur
|aspuns;
- Ji-ai qi gisit cu cine se me-nsotesc! Cu un coate-goa-le ca tine!
- Ce-ai spus?! Na, citeqte aici, ca s6-!i dai searna cu cine ai de-a face qi
re urmi se vorbirn... se grozevi croitoraSul nostru Si-Si descheie haina,
:retendu-i uria$ului brdul.
Uriaqul citi: "$apte dintr-o ioviturd!' qi. crezdnd c6-i vorba de Sapte
'ameni doborali de croitora$ dintr-o data, irrcepu sa se uite altfel la Erdma de
rm ce-i stitea in fate. DaJ in sinea lui tot nu-1 creat in stare de asemenea
aptd qi socoti de cuviinte se-l puna h incercaJe.
Lui dejos un pietroi qi-l strAnse in pumn, pana ce incepu si picure apa el.
- Hai, fi 9i tu ca ITIine, de eqti chiar atdt de voinic pe cat $tii sa te huzi
prd! il indemrd uriaqul.
- Numai atAt?! pSru se se mire croitoraqul. Pii asta-i o joac6 de copil
rentru unul ca mine!
Nici nu-qi termin6 bine vorbele c6, vdrdndu-qi rn6na-n buzunar, scoase
ie acolo bucata de branze Si-o stranse-n pumn pel}d tasni tot zeml din ea.
- Acum, ce mai ai de zis? iI infi-untd croitoraqul. Uriaqul tecu incurcat,
.ar pa.rce tot nu-i venea sE creadi ce ferama asta de om are atat de puternica.
;i ca s-o mai incerce incd o date, ridica un ait pietroi din pulberea drumului
i-l zvar[ atat de sus , cd abia il mai puteai zdri-
- Ei, piticanie, ia se te ved qi pe tine de ce eqti in stare!
- Straqnicd azvdrliture, n-am ce zice, respunse croitoraqul, dar vezi cd,
;dni Larrrmi, pietroiul pe care l-ai aruncat tot s-a intors pe pemant! Eu o se
vdrl unul care n-are sA se mai intoarci niciodatS. ..
.cestea fiind zise, croitoragul scoase pasdrea din buzunar qi-i didu drumul in
5zduh. Bucuroase h culme ca-Si recepetase libertatea, pasarea se av6nte in
ealtul cerului qi nu se mai intoarse-
- Ei, cum i$ pl6cu zvedituraasta, frate?! f, camluipeste picior croitora$ul.
- Ce si zic, vid ce la aruncat te pricepi! recrrnoscu uriaqul. Da', vorba
-ste: de altele eqti bun? Se cari irr spinare o povari mai ca lumea ai putea? Ori
e dor qalele?
I duse pe croitoraq la un stejar falnic, care zdcea doborAt la pdmAnt, gi-i zise:
- Ia si te vid! De e5ti ctriar atat de voinic pe cAt spui, ajuta-ma sd scot
:opacul asta din pidure!
- Da' cum se nu, bucuros! respunse croitora$ul. Hai, tueci de ia in
jpinare tulpina cu partea dinspre rddicinS, iar eu o sd dr.rc coroana, c6 doar
:rdcile $i frunzi$ul sunt pa-rtea cea mai grea.
 Uriagul igi sd]td tulpina pe umer, iar croitoraqul odatd s5ri pe-o
crealgd. Si cum matahala nu mai putea se-qi intoarcd capul, trebui sd care-n
spate tot copacul. Bal mai cdre qi pe croitoraE pe deasupra!
Croitoragul $edea liniqtit pe crearga lui gi fluiera plin de voiogie, ca qi
cAnd ar Ii fost ojoaci pentru el si duc6-n spinare asemenea greutate. Uriagul
cdr6 copacul o bucate bund de dmm, dar la un moment dat simti ca-l hsd
puterile qi zise:
- OpreQte,cd nu mai pot! Prea e greu! Trebuie sd-l daujos din spinare,
cd m-a deqe1at...
Croitoraqul sdri sprinten de pe creanga qi, apucdnd trunchiul cu
amandoue meinile, de parca l-ar fi cerat tot timpul pdn6 atunci, incepu sa-Qi
rAdi de bietul urias :
- Poftim, ditamai matahala $i nu e in stare se duca-n spate un fleac de
copacca asta!
Mersere ei ce mai mersera impreuna qi se nimerira si ajungi-n fata
unui cireg. Uria$ul apuce numaidecdt crengile de sus, inc5rcate cu cireqe
parguite qi, aplec5nd tmnchiul pomului pAnd-n dreptul voinicului nostru, il
indemnd sd-l prindein m6na, ca si poatd culege cire$e cat i-o {i voia.
Dar vezi ca voinicul nostru era prea sldbu! ca sa poata line pomul, qi
c6nd uriaqul il ldsd din mdn6, cirequl igi ridicd deodate crengile, sSlt6ndul in
aer $i pe croitora$.
Mult nu trecu insd qi se pomeni iar pe p6m6lt, viu qi nevdtimat. Vd
inchipuili dumneayoasha ce acum fu rdndul uriaqului sd-l iainzeflemea!
- Cum yine asta, voinicosule, n-ai nici mdcar atata Dutere se tii locului
niStecrengi atet de sub!irele?
- Ia auzi-l ce vorbe$te! Pei, putere am cate pofte$ti! se grdbi croitora$ul
se raspunde. Ce, asta a-r putea sd lie un lucrr anevoie pentru unul care a
doborAt gapte dintr-o loviture? Da' vorba e c-am serit peste pom din cu totul
altd pricind... Auzii prin tufiqurile alea niqte vAndtori care tot slobozeau focuri
de pugcd qi am fost curios sdv6d qi eu ce este. Sdri qi tu ca mine, dacd pofi!
Uriaqul iqi ficu vdnt, dar, oricdt se cdzni, nu fu in stare se sara peste pom, ci
rimase agifat cu picioarele printre raanuri. Astfel, se intdmpld ca qi de data
asta se se arate mai dibaci croitoraqul. Atunciuriaqul incerce altceva:
- De e5ti atat de voinic pe cat spui, atunci hai cu mine in pestera
uriaqilor, se stai acolo peste noapte.
Croitora$ul se invoi bucuros qi-1urme. Intrard ei in pe$tera $i numai ce
didurd cu ochii de o mu4ime de uriagi care stateau roat6-n jurul umri foc.
Fiecare matahale linea in mAnd cAte-o oaie friptd qi se infrupta din ea.
Croitoraqul cdtd cu atenfie imprejur qi-gi spuse in sinea lui: "Oricum, aici tot
te mi$ti mai in voie decat in chichineala aia de atelier!"
Uriaqul il duse in dreptul unui pat qi-1 imbie si se culce in el Si se
doarmi cdt i-o fi voia. Dar vezi cd patul esta era prea mare pentru croitora$ul
nostru, aqa cd nu se culcA in el, ca toli uriaqii, ci se ghemui intr-un colliqor. pe
1amiezul noplii, socotind cd voinicul doarme dus, uriaqul se scul6 Erd sd facd
pic de zgomot qi, apucand un drug mare de fier, izbi in pat cu atata putere, cel
sfdrerna-n doud.
"De-acu$, s-azis cu lacusta asta afurisitd!" se bucuriuriagul, in sinea lui.
A dotua zi, in zori, uriaqii o pornird-n pddure qi nici nu-l luari in seamd
pe croitora$. Uitasere cu totul de d5nsul. Cdnd colo, ce sd vezi: croitoragul
piqea pe urmele 1or, voios nevoie mare. Tare se mai inspeirnentari uriagii
atunci cAnd il vdzurd qi, temdndu-se sd. nu cumva sa se intrrie pe ei gi si-i
face pe toti chisdlile, o luare h goana de le sf6r6iau c5lc6ie1e, nu alta.
CroitoraSul iqi vdzu de dram spre alte meleaguri gi, drept sd vd spun,
nasul lui cel asculit se dovedi c515uzdstraqnicS!

I . Cautd in diclionar cuvintele ale cdrui sensnu il cunosti-

FiSe de lecture

2. Noteaza cu A (adeverat) enunlurile corecte $i cu F (fals) pe cele greqite.

S Titlul povestii:
I JCroitoragul cel curajos I Croitoraqul ce1viteaz

S Autorul textului:
n Hans Christian Andersen I Frafii Grimrn

S Personajele fragInentarlui sunt:

S Croitoragul a reugit sd nimiceascd:

fl 5 muqte ! 7 muqte
S Viteazul avea in buzunar:
! o pasdre rdnitd |] o bucatd.de br6nzd.
I o bucatE de br6r.rzeSi o pasdre rerdta
S Uriaqii au fost:
! somnoroqi n pacfliti
7a
3. Agazi literele pentru a denulni personaje din povegti.

4. Micgoreazi cuvintele, apoi rrrEreqte-le.

piaffi pietricicd pietroi
casa
bucate
pusca
masa

5. Transcrie, din text, trei crrvinte care arate:

a. numere

b. insugiri

c. obiecte

6. Completeazd cu insuqirile potrivite personajelor, care reies din text.

Uria$ul
B. Scrie:

insugire insugire

actiun€ preferati
-----\ acfiune preferati. actiune preferati
a croitoraqului a cfoitorasulul--t^\ a croitorasului

cuvant cu acelagi in{eles

pentru croitor

Afld mai mult!

*, Fralii Gimm sunt, de fapt, Jacob Ludwing CarL Gimm gt
WthelmCarLGrimm.
* S-au ntt"scut irutr-ofamilie cu noud copii, tn Frankfur| in
Genncrni.a.
t( Sunt cunnscuti. tn toata Luffea prtn pouegtile: Lampa Lui
Aladin, Hansel gi Gretel, Atba ca Zapqda, Cenugareasa, Cei trei
purcelugt.
 'st '1'1t
t\'
;$.
I

r-{

t.q$i,
lri ,.1:.
. .' --t
)
\\1
,.u 1
i l'.
t'- li r\ /
l\.'g\ru
tt\
, '-1r
t trt
\ \\i
j,';tr\
a- -;-' li
.- I

I rc(
'i i l:'t a'
r-'Ilr^\
-1.;
q
\ l' \ tl F
' !?
l .' A '
F.$
\li
,\
I

j-' ..J
a
't ___b
ffiHt*