Sunteți pe pagina 1din 2

Cursant:Zaharia Andreea-Coziana

Scoala Gimnaziala Ionel Teodoreanu,sct 4,Bucuresti

Parinte si Profesor Azi

“Orice lucru bun pe care îl pot face trebuie să-l fac acum, pentru că nu voi mai trece din nou
pe aici”-Maria Theresa
Cu părintele alături, suntem capabili să schimbam clasele noastre,, şcolile noastre, mai mult
decât ar putea orice ministru sau reprezentant al statului, pentru ca “prezenţa părinţilor poate
transforma cultura şcolii”-S.L.Lightfoot.
INSA, realitatea ne arata ca…
In momentul actual exista o relatie concurentala scoala-familie.Desi nu sunt profesori,parintii
zilelor noastre au ajuns sa conteste hotararile dascalilor,sa submineze abilitatile si puterea de
decizie a acestora,intr-o dorinta de implicare,gresit manifestata.Lipsa de
incredere,rivalitatea,prejudecatile parintilor(un cadru didactic debutant ,neavand experienta
pedagogica,nu va reusi in interactiunea cu elevul sa ajunga la success/cadru didactic aflat la
varsta pensionarii nu are motivatie launtrica pentru a obtine performanta)sunt specificitati actuale
ale relatiei scoala-familie.Profesorii sunt dezamagiti de dezinteresul parintilor pentru bunastarea
emotionala a copilului,de lipsa placerii multora dintre ei de a veni la scoala.
Ce spun studiile privind parteneriatul real scoala-familie?
Caracteristicile societăţii moderne au imprimat vieţii de familie un ritm alert în desfăşurarea
evenimentelor, de aceea şi responsabilităţile părinţilor fata de educaţia copiilor este în continuă
scădere.Un real parteneriat intre şcoală şi familie nu este cel înscris pe o coală de hârtie, semnat
de părinte şi director, este relaţia activa , de implicare şi de o parte şi de cealaltă, este bucuria şi
tristeţea, succesul şi eşecul, este rezultatul din care beneficiar este copilul.
Nucleul parteneriatului familie –scoala este Copilul
Copilul-o taina pe care întâi trebuie să ne dorim să o descifrăm şi apoi să lucrăm neîntrerupt
pentru asta, părinţi şi profesori.Trebuie să-l înţelegem, ca apoi să se înţeleagă pe sine şi lumea în
care trăieşte.
O şcoală performantă este o şcoală în care este promovată, susţinută şi dezvoltată o legătură
puternică între profesori şi părinţi. Este un parteneriat în care, nu trebuie uitat niciodată, nucleul
este elevul. Comunicarea, schimbul de informaţii privind copilul, trebuie să vină din ambele
sensuri, studiile arătând că o bună relaţie părinte – profesor se corelează cu performanţa şcolară
bună a copilului. Activitatea educativă desfăşurată în şcoala nu poate fi izolată de ceilalţi factori
cu influenţe educative ce se reflectă asupra copilului şi în special, de familie. Educaţia trebuie să
se manifeste permanent ca o acţiune sistematică, multilaterală şi omogenă a şcolii şi familiei.
Cursant:Zaharia Andreea-Coziana
Scoala Gimnaziala Ionel Teodoreanu,sct 4,Bucuresti

Beneficii ale implicarii proactive a parintelui in viata scolara a copilului:

Părinţii care se implică în activitatea şcolară ,experimentează ocazii variate de a contribui la


educaţia copiilor şi devin ei înşişi motivaţi să-şi continue educaţia. Participarea lor în cadrul
activităţilor educaţionale din şcoală este un prilej pentru adulţi de a-şi împărtăşi abilităţile şi
interesele, ceea ce contribuie la crearea unei relaţii pozitive cu proprii copii şi cu şcoala, precum
şi la dezvoltarea conştiinţei propriei valori şi a încrederii în sine, iar pe de alta parte ,implicarea
alături de ceilalţi părinţi din comunitate creează oportunităţi şi reţele de implicare sporite,
sedimentează relaţiile sociale şi poate creşte sentimentul de control asupra mediului de viaţă.
Şcolile pot beneficia de suportul moral, informaţional şi economic al familiilor şi comunităţii. S-
a demonstrat că în şcolile unde există şi se implică comunitatea, ea devine o bogată sursă de
materie primă care poate fi folosită pentru a face procesul de predare-învăţare mai legat de
realitate şi mai profund.

Aceasta imi este credinta,iar cursul “Parinte,Profesor Azi’’ a aparut in acest context.Incercarile si
totodata reusitele si escurile mele in ce priveste parteneriatul real intre cei doi actori
educationali,m-au motivat sa creez oportunitati si sa determin initiative din partea parintilor.Si
totusi,cu ce m-a ajutat acest curs?M-a ajutat in propria dezvoltare personala-m-am confesat,am
ascultat,am identificat tipologii de parinti,am gasit solutii de abordare,am inteles ca nu sta numai
in puterea mea sa schimb perceptii,mentalitati,conceptii,dar,am inteles ca pot face tot ce tine de
mine sa fac din parintele clasei un aliat..Am abordat strategii practice,am analizat situatii reale
impreuna cu colegele de la curs,am gasit lumina in explicatiile Nicoletei Albert,am apreciat si
aplaudat curajul de a vorbi despre dezamagiri,esecuri,dezgust.
Nerabdarea de a pune in practica modalitati de lucru cu parintii m-a determinat sa implementez
la nivelul clasei o activitate ce avea drept scop lucrul in echipe mixte copii-parinti.Momentul de
spargere a ghetii si cel de feed-back au fost preluate de la curs(harta imaginara si impresiile
primilor ani de scoala ,respective,Covorul Rosu).O reusita!Inspiratia si implinirea personala au
fost rezultatele intalnirii mele cu trainerii si colegii de curs.
In loc de concluzii...

Scoala trebuie privita cu incredere,ca un comandant de zbor.Rabdarea,increderea parintelui in


scoala,nu sunt deziderate ,ci necesitati.

Modelarea este cea mai puternica forma de invatare.Copiii si tinerii pierduti intr-o realitate
necunoscuta,nu au avut ‚”busole”care sa le orienteze pasii,,sigur si hotarat.Asa ca e nevoie de
tine,parinte de elev,oricine si oriunde ai fi,pentru a –mi fi alaturi si a te ajuta sa descoperi maretia
propriului copil.

S-ar putea să vă placă și