UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA SILVICULTURA

REFERAT
PRODUSE FORESTIERE

Tema
Fructele de pădure din Romania

Îndrumator: Student:
Asist. univ.dr. Enescu Mihai Miroiu Georgian

2019
Cuprins

Contents
Cuprins .................................................................................................................................................... 2
Introducere.............................................................................................................................................. 3
1.MURUL ................................................................................................................................................. 3
2.MACESUL .............................................................................................................................................. 4
3.FRAGUL................................................................................................................................................. 4
4.CATINA ................................................................................................................................................. 5
5.PADUCELUL........................................................................................................................................... 7
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 8
Introducere
Cateva din cele mai importante specii de fructe de padure care se regasesc in flora spontana din
Romania sunt murul,macesul,fragul,catina si paducelul.Fructele de padure sunt considerate a fi printre
cele mai sanatoase alimente.Bogate in antioxidanti ele au numeroase proprietati benefice pentru
organism,contribuind la fortifierea imunitatii si la combaterea anumitor afectiuni.Fructele de padure
reprezinta fructe mici,rotunde,viu colorate,dulci sau acrisoare,cu seminte si comestibile.

1.MURUL(Rubus fruticosus L.) sau rug-de-munte,este un arbust peren din familia

Rosaceae.Lastarii sunt inalti de 1-3m,cu tulpina arcuita,rareori taratoare,acoperita de ghimpi drepti sau
recurbati.Frunzele sunt palmat-compuse,cu marginile neregulate,cu nervuri paroase si proeminente pe fata
interioara.Florile sunt albe sau roze,dispuse corimbifer si se deschid in lunile iunie-august.
Fructele sunt carnoase,compuse,rosii si acrisoare la inceput,negre si dulci cand sunt coapte.Se
intalneste la marginea padurilor,in poieni,in tufisuri,in lunci si de-a lungul apelor
curgatoare.Fructele,mure,sunt foarte gustoase si se consuma ca atare cand sunt coapte(negre si putin
moi).Din ele se mai pot prepara diverse gemuri,jeleuri,compoturi,siropuri si bauturi alcoolice.Din frunzele
de mur,asociate cu cele de frag(Fragaria vesca) si cu cele de afin negru(Vaccinium myrtillus)se poate
prepara un ceai.Frunzele uscate contin o cantitate apreciabila de materii tanate,derivati flavonici,vitamina
C,acizi organici(acid malic,acid oxalic,acid tartric,acid lactic),inozitol.Fructele sunt bogate in vitaminele
A si C.Acestea mai contin si acid citric,salicilic,pectina,mucilagii,flavonide si inozitol.Fructele se coc in
perioada sfarsit de iulie-octombrie.
Principalele soiuri de mur sunt:

 Silvan - Origine Romania; planta foarte viguroasa, ramuri lungi, erecte, fara spini; fruct mediu,
forma rotunda, epiderma neagra, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru, gust placut, usor
aromat; inflorire medie; maturare decada a III a iulie - decada I august; productivitate mare;
rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori
 Waldo - Origine Romania; planta foarte viguroasa, ramuri lungi, erecte, fara spini; fructul mediu,
forma rotunda, epiderma neagra, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru, gust placut, usor
aromat; inflorire medie; maturare decada a III a iulie - decada I august; productivitate mare;
rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori.
 Smoothstem - Origine SUA; planta semiviguroasa, ramuri lungi fara spini; fruct mediu - mare,
forma conica - alungita, epiderma neagra, foarte lucioasa cu tenta violacee; pulpa violet inchis,
gust placut; inflorire medie; maturare decada a II a august - decada I septembrie; productivitate
buna; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori.
  Thorn Free - Origine SUA; planta foarte viguroasa, ramuri lungi fara spini; fruct mare, forma
conic alungita, epiderma neagra cu tenta violacee, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru,
gust placut, usor aromat; inflorire medie; maturare decada a II a august - decada I septembrie;
productivitate mare; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori.
 Shawnee este un soi cu crestere erecta omologat in Arkansas in 1985. Este o cultura cu inflorire
de vigoare redusa. Fructele au in jur de 7,2 grame, de o excelenta savoare si se consuma in stare
proaspata.
 Cheyenne este un soi de mur cu aceiasi origine ca si soiul Shawnee si care a o fost omologat in
1974 Este un soi cu crestere erecta si cu vigoare mijlocie. Fructele au greutatea cuprinsa intre 6.2
si 6.9 grame aproximativ
 Cherokee este originar din Arkansas si omologat in 1974. Este un soi de crestere erecta. Se
recomanda pentru tipul de tehnologie mecanizata. Fructele sunt de marime medie de aproximativ
5 grame slab acidulate. Este cel mai dulce dintre soiurilor cultivate.

2.MACESUL(Rosa canina),numit popular si rasura,este un arbust inalt pana la 3m,mult ramificat la

baza.Pe tulpini si pe ramuri se gasesc numerosi spini,lati la baza si recurbati la varf.Frunzele sunt
alterne,in imparipenat compuse,formate din 2-3 perechi de foliole ovale.Florile mari,roze sau rar albe sunt
dispuse cate 2-3 in varful ramurilor.Fructele sunt globuloase sau elipsoide,si au in interior numeroase
achene,denumite impropriu seminte,de culoare verde la inceput,apoi portocalie,iar la maturitatea completa
rosie-caramizie.

Macesul infloreste in lunile iunie-iulie,acesta este foarte raspandit in flora tarii noastre pe marginea
padurilor de foioase,pana la zona celor rasinoase,la marginea drumurilor etc.

Macesele(Fructus cynosbati),sau fructele false(Semina cynosbati) se recolteaza de la sfarsitul lunii

august pana la mijlocul lunii noiembrie.Recoltarea maceselor se face cel mai bine dupa primul
inghet,deoarece atunci carnea pseudo-fructului este moale si capata gust bun,dulce-acrisor,usor
astringent.Macesele necoapte nu se recolteaza.Cele cu pete negre si ciupite trbuie distruse, deoarece in ele
au fost depuse ouale mustei de maces.

3.FRAGUL(Fragaria vesca)este o planta perena ce apartine de familia Rozaceelor.

Prezinta un rizom si stoloni.Inaltimea fragului este redusa,maximum 20cm.Frunzele ii
sunt,intotdeauna,trifoliate.Fragul infloreste in lunile mai si iunie.Florile sunt mici,albe,placut
mirositoare.Fructele,comestibile,sunt conice si au,de obicei,culoarea rosie.Fragul creste prin fanete,pe
pajisti,prin poieni,la marginea padurilor,in tufarisuri ,fiind raspandit din zonele joase si pana in zonele
montane. In scop comercial fragii sunt folositi pentru prepararea gemului,dulcetii sau lichiorului.Toate
acestea sunt considerate delicatese.Ca atare sunt produse destul de scumpe.De asemenea,fragii mai sunt
utilizati pentru crearea produselor cosmetice sau in medicina alternativa.Acestia mai sunt folositi si ca
ierburi medicinale.Frunzele,florile si lujerii tineri sunt parti ale plantei folosite pentru prepararea
ceaiurilor.Ceaiul este eficient pentru tratarea diareei.

Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici, asemănătoare cu
căpșunul. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic,
antocianidina, protide, lipide, taninuri, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu,
fier, fosfor. Frunzele conțin taninuri elagice, fragarol, cvercetol, cvercitrină, citrol, săruri minerale, ulei
volatil, zaharuri, vitamina C, acizi organici (citric, malic).

4.CATINA(Hippophae rhamnoides)este un arbust fructifer din familia eleagnaceelor, care face

parte din flora spontană a României, dar a fost introdus și în cultură.
Fructele de cătina sînt utilizate în industria alimentară, silvicultură, farmacie, cosmetică. Această
utilizare se datorează în primul rînd conținutului bogat în vitamina C (peste 400-800 mg / 100 g suc
proaspăt, conținut mai mare de 2 ori față de cel al măceșelor și de 10 ori față de cel al citricelor), precum și
în vitaminele A, B1 ,B2, B6, B9, E, K, P și F.
Cătina albă se prezintă ca un arbust înalt de 1,5-3 m cu numeroși țepi puternici. În funcție de
condițiile de climă și sol, ea poate crește și ca tufă joasă tîrîtoare, în zonele aride și pe soluri sărace, dar și
sub formă arborescentă de 1,5-5 m înălțime pe soluri fertile. Intră pe rod în anul trei de la plantare și are o
durată de producție de 18-20 ani. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, răspîndit mai mult la
suprafața solului, pînă la circa 20 cm adîncime, avînd o mare capacitate de drajonare.
Pe rădăcinile cătinei se formează nodozități fixatoare de azot, ca la plantele leguminoase.
Tulpina cătinei are o scoarță netedă, de culoare brună-verzuie, care cu timpul se închide la culoare.
O particularitate a acestei plante este prezența a numeroși spini puternici, lignificați și foarte ascuțiți.
Toate creșterile anuale de pe tulpină și ramuri se termină cu astfel de spini.
Frunzele sînt mici, dispuse altern, scurt pețiolate, cu limbul îngust și lung de 5-6 cm, cu perișori
solzoși de culoare cenușie-argintie pe toate feţele. Frunzele sînt și ele foarte bogate în vitamina C.
Cătina albă este o specie unisexuată, avînd plante de ambele sexe. Plantele bărbătești sînt mai
viguroase decît cele femele, au ramuri anuale mai mici, mai groase și de culoare închisă, precum și muguri
mai mari.
Florile bărbătești sînt grupate în conuri scurte de culoare brună și se află pe ramurile anuale.
Florile femele sînt grupate cîte 10-12 într-un racem foarte scurt.
Fructele sunt drupe false, mici, de formă variabilă, de la ovoide la globuloase, uneori chiar turtite.
Culoarea lor predominantă este portocalie cu treceri spre galben.
În România ,apare pe suprafețe mari în subcarpații Munteniei și Moldovei , între Olt și Siret.
Apare insular în Delta Dunării . Este cultivată mult in terenurilor degradate din estul țării.
Catina alba face parte din categoria fructelor de padure foarte apreciate pentru proprietatile ei
curative. Acestea se datoreaza continutului bogat in minerale si vitamine dar si de acizi organici care sunt
foarte importanti in prevenirea si tratamentul unor afectiuni si boli ale organismului. Catina a fost
apreciata ca planta medicinala inca din vremuri de demult in Grecia antica.Catina alba este un preparat
natural unic prin continutul de multivitamine ceea ce a facut sa fie utilizata in scop terapeutic si in
medicina traditionala romaneasca.
Fructele pot fi consumate proaspete, conservate sau congelate. Ele sunt folosite frecvent la
prepararea de siropuri, sucuri, inghetate, budinci, marmelade, dulceturi, gemuri, jeleuri, bauturi racoritoare
din fructe, vinuri, lichioruri.
Frunzele si scoarta de catina se remarca prin continutul de serotonina care ajuta in buna
functionare a sistemului nervos. Decoctul din funze si ramurele de catina este eficient in afectiunile
tractului gastro-intestinal. Decoctul se prepara astfel: Se adauga o lingurita de planta uscata la o cana de
apa clocotita, se fierbe timp de jumatate de ora, se filtreaza si se bea. Infuzia din frunze si ramurele de
catina este benefica in tratamentul bolilor de piele.
Proprietatile fructelor de catina:
· Catina are proprietati antibacteriene si antioxidante, ajuta in combaterea bolilor intestinale.
· Este recomandata in boli de piele, arsuri, degeraturi.
-Sucul de catina ajuta in tratamentul hepatitei toxice, constipatiei si avitaminozei.
· Fructele de catina previn si trateaza ateroscleroza. Prin continutul de substante cumarine sunt eficiente in
prevenirea formarii cheagurilor de sange, astfel scad riscul de a suferi de infarct sau accident vascular
cerebral.
· Catina contine multe vitamine, printre care si vitamina B care ajuta in cresterea potentei.
· Decocotul din catina are proprietati laxative.
· Catina trateaza reumatismul, diabetul, guta, ajuta la eliminarea acidului oxalic si acidului uric.
 5.PADUCELUL(Crataegus monogyna)este un arbust(2-6m)din familia Rosaceae,are flori albe
si fructele rosii ce au un miros caracteristic si un gust amarui.Din ele se obtin extracte care sunt folosite in
primul rand,la ameliorarea tulburarilor legate de probleme cardiace cu substrat nervos.

Paducelul este un arbust spinos ce creste spontan la marginea drumurilor si este folosit adeseori la
construirea gardurilor vii.
Paducelul constituie un remediu excelent asupra menstruatiei abundente,problemelor legate de
instalarea timpurie a menopauzei,detensioneaza sistemul neurovegetativ,stimuleaza sistemul respiratiei si
cel nervos central.
 BIBLIOGRAFIE

1.Constantinescu si Hatieganu,1986
2.Spilographa alternanta,Fischer 2002
3.Wikipedia
4.Gazeta de cultura
5.http://www.gradinamea.ro/Catina alba
6.Constantin N,Dagmar V,Octavian B,Dendrologie,ed.Eurobit Timisoara 2010,366 pag
7.Victor Dan Pacurar ''Revista padurii'',vol.127,nr.3,pag. 23-26,31 mai 2012
8.ŞOFLETEA, N., CURTU, L., 2000: Dendrologie, vol. I-II. Editura “Pentru Viaţă” Braşov.
9.ZANOSCHI, V., SÂRBU, I., TONIUC A., 1996: Flora lemnoasă spontană şi cultivată din România, vol.
I. Editura “Glasul Bucovinei” Iaşi.
10.NEGULESCU, E., STĂNESCU, V., 1964: Dendrologia, cultura şi protecţia pădurilor, vol. I. Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti.