Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atunci când studiem auditul, trebuie să facem distincţia între auditul intern şi
auditul extern. Auditul intern este o activitate independentă, înfiinţată de conducere
cu scopul de a examina şi evalua procesele de management al riscurilor şi sistemele
de control şi de a face recomandări dacă este cazul astfel încât să contribuie la
atingerea obiectivelor companiei.
Exerciţiu:
Care sunt beneficiile fumizate de existenţa auditului intern?
Răspuns:
Beneficiile furnizate de existenţa unui departament de audit intern ar trebui să
depăşească costurile aferente funcţionării unui astfel de departament. Definiţia IIA
(Institute of Interna! Auditors) subliniază faptul că auditul intern este o activitate
care adăugă valoare organizaţiei prin faptul că o sprijină în procesul de
gestionare a riscurilor şi astfel entitatea îşi atinge obiectivele.
Controlul intern şi auditul 159
em ş1 pierderilor.
lucere Este determinat Este determinat de
de management. Acoperă auditor, cu scopul de
emele
toate departamentele a-şi îndeplini datoria
uie la Scopul activităţii organizaţiei, atât pe cele statutară de a raporta.
operaţionale cât şi pe cel Cu precădere, îşi
financiar. concentrează activităţile,
Exerciţiu:
De ce, pentru a acorda un împrumut unei companii, o bancă i~ar putea solicita
acesteia ca situaţiile financiare ale acesteia să fie auditate?
•ui să
ia!JA Răspuns:
vitate Înainte de a împrumuta bani unei societăţi, o bancă doreşte să obţină o asigurare
ii de rezonabilă că îşi va primi banii înapoi, plus dobânda. Banca va analiza cele mai
recente situaţii financiare ale companiei pentru a evalua performanţele sale
financiare. Cu toate acestea, banca va dori să obţină o asigurare rezonabilă că
160 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Auditorii interni:
• inevitabil, s~ confruntă cu problema independenţei. Ei sunt angajaţi de către
conducerea societăţii şi, totuşi, se aşteaptă să ofere o opinie obiectivă asupra
problemelor de care este responsabil managementul;
• auditul intern va reuşi să îşi atingă obiectivul doar dacă dispune de resursele de
personal necesare;
. (
• j
Aceste limitări pot fi reduse în cazul în care un comitet de audit:
• stabileşte agenda de lucru pentru departamentul de audit intern;
• primeşte rapoartele de audit intern;
• este capabil să se asi~re că departamentul de audit intern dispune de resursele
corespunzătoare; De
• este reprezentat în Consiliul de Administraţie.
. (
Auditul extern
• Disputele între. membrii conducerii pot fi rezol vate mai uşor. De exemplu, . un
parteneriat bazat pe un acord complex de împărţire a profitului poate necesita o
examinare independentă a conturilor pentru a asigura, pe cât posibil, o evaluare şi
împărţire corectă a acestor beneficii.
• Pot fi facilitate schimbări majore în structura acţionariatului în cazul în care
ultimele situaţii financiare au beneficiat de un raport de audit cu o opinie fără
rezerve.
• Găsirea de surse externe de finanţare poate fi facilitată dacă situaţiile financiare
sunt auditate. Cu toate acestea, o bancă, de exemplu, este probabil să fie mult mai
preocupată de securitatea afacerii şi de recuperarea disponibilităţilor viitoare
decât de ultimele situaţii financiare evaluate la cost istoric, indiferent dacă
acestea sunt auditate sau nu.
• Auditul este de natură să implice o examinare în profunzime a afacerii şi astfel
poate permite auditorului să ofere managementului mai multe sfaturi constructive
privind îmbunătăţirea eficienţei afacerii.
• Onorariul de audit! În mod clar serviciile unui auditor trebuie să fie remunerate.
Acesta este motivul pentru care _societăţile mici nu îşi auditează situaţiile
financiare. \
• Misiunea de audit presupune implicarea şi timpul personalului şi managementului
clientului; aceştia vor trebui să furnizeze informaţii auditorului. Prin urmare,
auditorii profesionişti ar trebui să-şi planifice misiunea de audit cu atenţie pentru
a minimiza perturbarea activităţilor clientului.
Auditul extern
Procesul de audit este reglementat, ~ astfel încât cei care ar putea să se bazeze pe
situaţiile financiare publicate si auditate sunt protejaţi de acele rapoarte de audit
emise ca rezultat a unor misiuni de audit desfăşurate de o manieră
-
necorespunzătoare sau inconsistentă:
• multe organizaţii (de obicei, companiile mari) sunt obligate prin lege să se
supună unui audit extern;
• numai anumite persoane au voie din punct de vedere legal să fie auditori externi;
• cu scopul de a se asigura o calitate corespunzătoare a misiunilor de audit,
procesul de audit extern este reglementat atât prin lege, cât şi prin intermediul
standardelor de audit.
Auditul intern
O companie poate utiliza angajaţii interni pentru efectua aceste verificări sau poate
apela la specialişti din afara organizaţiei (de exemplu, o firmă de contabilitate).
Independenţă
Auditorii externi trebuie să fie independenţi faţă de clienţii lor şi să fie percepuţi
ca fiind independenţi de aceştia, astfel încât opiniile de audit emise să fie, la
rândul lor, considerate independente.
Opiniile auditorului intern ar fi mult mai utile dacă acesta ar fi fost total
independent. Pentru ca auditorii interni sunt numiţi de către directori şi raportează
acestora (putând fi angajaţi ai societăţii) le este mult mai greu să-şi menţină
independenţa. O modalitate de a combate această problemă este de a cere
auditorilor interni să raporteze unui comitet de audit.
Controlul intern şi auditul 163
Procesul de audit
Misiunile de audit extern sunt reglementate de lege, dar mai ales de standardele de
audit. Astfel, procesul de desfăşurare a auditului extern este destul de strict.
Exerciţiu:
Auditul intern pot fi efectuat de către angajaţii societăţii auditate sau poate fi
efectuat de către experţi externi care sunt plătiţi pentru acest serviciu. Adevărat sau
fals?
Răspuns:
Adevărat. Auditorii interni pot fi angajaţi ai societăţii auditate sau pot .fi experţi
e externi. Spre deosebire de ei" ·auditorii externi trebuie să .fie independenţi de
companiei (angajaţilor companiei nu le este permis să efectueze un audit extern al
societăţii la care lucrează) .
Exerciţiu:
:.1 Auditorul intern raportează conducerii companiei. Într-o compan~e mai mică,
.ă
auditorul intern este probabil să raporteze direct consiliului de administraţie al
societăţii auditate. Într-o companie mai mare, în cazul în care există un comitet de
lă
re
audit, este probabil ca auditorul intern să raporteze comitetului de audit.
Auditorul extern raportează către acţionarii societăţii auditate.
164 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
În mod evident, este posibil ca doi sau mai mulţi angajaţi să se alieze şi împreună
să fraudeze compania, aşa că este riscant pentru societate să se bazeze pe o singură
procedură de control intern, în orice etapă a operaţiunilor. Cu toate acestea, un
nivel corespunzător de proceduri de control ar trebui să reducă riscul de erori
materiale/semnificative sau de fraudă la un nivel acceptabil (de scăzut).
Exemplu:
O companie vinde băuturi îmbuteliate la supermarket-uri şi alţi comercianţi.
Compania depozitează stocurile într-un depozit central. Controalele interne vor fi
stabilite de conducere pentru a asigura securitatea stocurilor (astfel încât acestea să
eri Controlul intern şi auditul 165
nu fie furate de către angajaţi sau terţe părţi), precum şi pentru a asigura exactitatea
cifrelor contabile pentru stocurile incluse în situaţiile financiare.
LO
ţi .
Scopul controlului intern este subliniat de definiţia dată mai devreme, respectiv
fi este acela de a ajuta managementul să îndeplinească obiectivele entităţii şi
să
contribuie la:
• desfăşurarea ordonată şi eficientă a activităţii;
166 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
•protejarea activelor;
• prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor;
• acurateţea şi exhaustivitatea înregis~rărilor contabile;
• pregătirea în timp util a informaţiilor financiare credibile.
Controalele interne există pentru a preveni apariţia riscurilor sau pentru a minimiza 1
impactul riscurilor (de exemplu, pentru a ajuta prevenirea situaţiilor devastatoare).
Nivelul şi amploarea controalelor interne depinde de riscurile ce ar putea să apară
dacă aceste controale nu funcţionează.
şi, dacă aceşti bani care sunt datoraţi creditorilor au fost de fapt alocaţi altor e
destinaţii, mai târziu, ar putea apărea probleme de lichiditate.
I
Dar în cazul în care sumele implicate sunt mici ce se întâmplă? O factură Îl
individuală poate conta? Experienţa arată că, în cazul în care o factură a dispărut, a
este foarte probabil ca mai multe facturi să lipsească . a
CI
~ri Controlul intern şi auditul 167
Principalul motiv pentru care controlul intern prezintă interes pentru auditorul
extern este că încrederea în controalele interne va reduce cantitatea de muncă
efectuată de auditor (diminuarea numărului de testări de fond a tranzacţiilor şi a
soldurilor conturilor).
Într-un stadiu incipient în activitatea lor, auditorii vor trebui să decidă măsura în
care consideră că se pot baza pe controalele interne ale întreprinderii. Pe măsură ce
să misiunea de audit avansează, această decizie (de a se baza sau nu pe controalele
lfe interne) este permanent revizuită şi , în funcţie de rezultatele examinării lor,
de auditorii pot decide să se bazeze mai mult sau mai puţin pe aceste controale.
t a
Funcţionarea controalelor interne ar trebui să asigure exhaustivitatea şi exactitatea
evidenţelor contabile. În cazul în care auditorii evaluează că sistemul de control
ile intern funcţionează în mod corespunzător, există, prin u.rmare, un risc redus de
tor eroare în evidenţele contabile.
:ste Un alt motiv pentru care auditorul trebuie să ia în considerare dacă sistemul de
ază contabilitate este <;!decvat are legătură cu faptul că auditorul are de obicei o
iei. responsabilitate legală de a-şi forma o opinie cu privire la măsura în care
sul. înregistrările contabile sunt adecvate. Aceasta implică operarea unui sistem de
tstă control intern eficient.
: în
iile De ce controlul intern prezintă interes pentru auditorului intern?
~ţia
O funcţie de audit intern alcătuită din personal competent şi obiectiv ar trebui să fie
în măsură să fumizeze consiliului de administraţie o asigurare rezonabilă în ceea ce
priveşte eficacitatea sistemului de control intern.
Exerciţiu:
Consideraţi că un auditor extern preferă să efectueze un audit exclusiv cu ajutorul
testelor de fond sau ar prefera să fie în măsură să se bazeze pe controalele interne
ale entităţii după ce iniţial a testat aceste controale?
Răspuns:
Strategia de audit trebuie să fie adaptată la caracteristicile organizaţiei auditate.
În auditul unei întreprinderi mici, abordarea cea mai adecvată de audit va fi, de
obicei, folosirea exclusivă a testelor de fond şi testarea directă a soldurilor
conturilor ce apar în situaţiile financiare. În auditul unei companii mari, aceeaşi
.ceri Controlul intern şi auditul 169
erni strategie nu ar mai fi eficientă. Auditorul extern ar prefera în acest caz să testeze
.trol controalele interne aferente sistemului contabil şi, dacă s-a dovedit că acestea
fi ca funcţionează în mod corespunzător, auditorul po_ate apela la aceste controale şi la
un număr redus de teste de fond pentru a aduna suficiente probe de audit pe baza
cărora să-şi formeze o opinie cu privire la situaţiile financiare.
tfie
l ce
lele
nsc 1. Controlul mediului este atitudinea generală a managementului în ceea ce
lele priveşte controalele interne şi importanţa lor. Acesta ' cuprinde filozofia de
tult,
lZUl Controlul mediului stabileşt_e tonul organizaţiei în ceea ce priveşte conştientizarea
al de către angajaţi a importanţei existenţei şi funcţionării controalelor. Este temelia
pentru implementarea unui sistem de control intern eficient, asigurând disciplină şi
structură. De exemplu, în cazul în care conducerea se angajează în mod public în
activităţi lipsite de etică, şi îndeamnă angajaţii să ignore regulile interne, atunci
)rul mesajul transmis întregii organizaţii va fi unul greşit şi sistemul de control intern
:rne va fi slab.
lte.
de Riscul general (eng. business risk): posibilitatea ca un eveniment sau o tranzacţie
lor să se întâmple loc şi să afecteze în mod negativ capacitatea organizaţiei de a-şi
aşi atinge obiectivele sale şi de a-şi eJeecuta strategiile. Apariţia acestui risc este în
mod convenţional generată atât de factori interni cât şi de factori externi.
170 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
\.
vânzare
_)
____
socioeconom1c1
\.
tehnologici
Factori Factori
INTERNI EXTERNI
'-...._ _/
--V
·Riscul
GENERAL
Riscul general este riscul ca situaţiile financiare să fie semnificativ eronate. Odată
ce riscurile au fost identificate, managementul trebuie să investigheze semnificaţia
lor, probabilitatea de apariţie a acestora, precum şi modul în care acestea ar trebui
să fie gestionate.
J organizaţionale şi funcţionale.
[caţia
Autorizarea presupune că angajaţii trebuie să obţină aprobarea din partea
rebui managerilor sau a altor membri cheie ai personalului pentru diverse tranzacţii.
Aceasta ar putea include, printre altele, aprobarea pentru efectuarea de investiţii,
achiziţii de consumabile sau transferuri de numerar.
[t din
Revizuirea performanţei implică ~onsultarea de rapoarte şi analize pentru a
ea le
ile şi
identifica dacă societatea se confruntă cu probleme de management sau de control
3 Cară
a performanţei. De exemplu, o comparaţie a cifrelor reale cu cele bugetate ar putea
evidenţia: 1) existenţa de riscuri generale ( eng. business risks) - dacă
implementarea bugetului de către management este anevoioasă; sau 2) probleme
generate de sistemul contabil dacă abaterea este din cauza erorilor din cifrele
~vată
înregistrate.
'
Procesarea informaţiilor cuprinde acele controale care sunt efectuate pentru a
lor
verifica exactitatea, . exhaustivitatea şi autorizarea tranzacţiilor. De exemplu, un
i fie print automat cu orice nume nou adăugat pe statul de plată al societăţii ar putea
ajuta la prevenirea riscului de adăugare frauduloasă de angajaţi fictivi.
1ţiile
172 Profesionistul contabil în mediul de afaceri Co:
Controalele fizice sunt adesea trecute cu vede.rea, dar ele sunt la fel de importante peJ
ca şi procedunle administrative sau contabile. De exemplu, nu există nici un motiv dir
urmărire dacă există înt
.în a avea un sistem eficient de a stocurilor nu
. un sistem de
securitate adecvat pentru a preveni furtul unui produs de mare valoare de către
personal sau de către terţi. În
COJ
va primi (avea custodia) mărfurilor. Aceasta ar necesita ca cei doi salariaţi să înc
lucreze împreună pentru a frauda sistemul.
1. .
5. Monitorizarea controalelor este un proces de evaluare în timp a calităţii înt:J
performanţelor sistemului de control intern. Acesta implică evaluarea frecventă 1) ord
a modului în care au fosţ concepute, 2) a modului în care operează controalele şi un
3) luarea măsurilor de corecţie necesare. ace
momentul T2. De exemplu, un sistem de control intern gândit pentru o societate exe
mică (momentul Tl) ar putea deveni depăşit (nu ar mai fi corespunzător) dacă cur
entitatea ar creşte prea repede (în momentul T2).
4.
Funcţionarea controalelor trebuie să fie, de asemenea, verificată. Eşecurile de cor
conformitate pot apărea din cauza lipsei de motivaţie a personalului sau din cauza bar
unei instruiri neadecvate a acestuia sau a unei supravegheri superficiale.
5. t
În practică, alegerea unor controale poate reflecta o comparaţie între costurile de înn
operare a controalelor individuale în raport cu beneficiile preconizate.
6. (
Multe dintre controalele interne care ar fi relevante pentru întreprinderile mai mari inel
nu sunt practice, adecvate sau necesare în cazul întreprinderilor mici. Conducerea
întreprinderilor mici depinde într-o măsura mai mică de controalele interne oficiale 7. (
Controlul intern şi auditul 173
Exerciţiu:
Managementul într-o organizaţie este responsabil pentru a evalua raportul cost -
beneficiu asociat posibilelor controale şi implementarea unui sistem adecvat de
control intern. Mai jos sunt enumerate o serie de acţiuni posibile de control -
încercaţi să identificaţi cărui tip de control aparţine fiecare acţiune.
Răspuns:
1. Autorizarea;
2. Controlul asupra aplicaţiilor informatice şi mediului IT,·
3. Controale Aritmetice,·
4. Menţinerea unei balanţe de verificare şi a conturilor de control;
5. Reconcilierea contabilă,·
6. Comparaţia,·
7. Revizuirea performanţei;
8. Controalele fizice, Separarea sarcinilor/responsabilităţilor, Autorizarea.
Controale de prevenţie
Controalele de rectificare
e un
De Acestea sunt controalele care corectează problemele care au avut loc. Astfel, în
a rea cazul în care sunt identificate probleme, controalele asigură că acestea sunt în mod
ea fi corespunzător rectificate. Exemple de controale de rectificare includ procedurile de
urmărire/supraveghere ( eng. follow-up) şi acţiunea/ intervenţia managementului.
În mod clar, tipul cel mai puternic de control este cel qe prevenire. Este mult mai
eficient să se implementeze controale de prevenire a problemelor, decât cele de
detectare sau corectare a acestora. Poate fi prea târziu pentru a rezolva problema.
Exerciţiu:
Pentru fiecare dintre cele cinci comp.onente ale controlului intern, daţi un exemplu
specific de un control intern pe care l-aţi întâlni într-o companie care are un sistem
de control intern eficient:
• controlul mediului;
• procesul de e~aluare a riscului;
• sistemul de informaţii relevant pentru raportarea financiară;
• activităţile/procedurile de control;
• monitorizarea controalelor.
Răspuns:
Controlul mediului - comunicarea valorilor etice către angajaţi prin intermediul
le de declaraţiilor publice şi
a codurilor de conduită.
Alte
uirea
176 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Desigur, exemplele pot fi foarte diferite, dar ar fi trebuit să identificaţi cel puţin un
control pentru fiecare din cele cinci componente.
1 un
Controlul financiar intern face parte din controlul intern global. Deşi auditorii, de
exemplu, vor fi deosebit de interesaţi de testarea şi raportarea controalelor
financiare, consiliul este responsabil pentru toate controalele din cadrul companiei:
controalele financiare, operaţionale şi de conformitate.
O companie listată pe piaţa de capital trebuie să explice În raportul său anual modul
tem
în care a menţinut un sistem de control intern eficient şi dacă a revizuit sau nu
sau
eficienţa controlului intern.
teia,
ru a 7.6 Asigurarea eficienţei procedurilor financiare interne
veni
tării
Eficacitatea este o dovadă a măsurii în care obiectivele organizaţionale sunt atinse.
Obiectivele managementului în cazul procedurilor financiare interne vor fi:
• desfăşurarea ordonată şi eficientă a activităţii;
ntru •protejarea activelor;
• prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor;
• acurateţea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile;
I CU
• pregătirea în timp util a informaţiilor financiare credibile.
nită
ie a Cel mai bun mod în care managementul poate acţiona pentru realizarea acestor
obiective va fi stabilirea unui set eficient de controale interne financiare în cadrul
organizaţiei şi punerea în aplicare~ a celor cinci componente ale controlului intern,
specifice funcţiei de raportare financiară.
178 Profesionistul contabil în mediul de afaceri Co:::
controlului finânciar intern. Drept consecinţă a muncii lor, auditorii externi pot stai
recomanda îmbunătăţiri ale sistemului de controlului intern.
•D
Implementarea unui regim de guvernanţă corporativă de înaltă calitate şi a unui um
sistem de control intern eficient, managementul poate fi încrezător că obiectivele
financiare vor fi îndeplinite cu o probabilitate foarte mare. Pra
inte
Exerciţiu: în r
Raportarea deficienţelor controlului intern către management reprezintă obiectivul spe:
principal al auditului extern? împ
ace
Răspuns:
Nu. Obiectivul principal al auditului extern este de a raporta acţionarilor dacă 0 I
situaţiile financiare oferă o imagine fidelă şi corectă. , . Cu toate acestea, auditorii acei
externi vor testa controalele .financiare interne, ca parte a desfăşurării misiunii lor vo
de audit şi în cazul în care descoperă deficiente ale acestor controale, le vor
comunica managementuluJ (i'n mod normal, comitetului de audit, dacă există unul) Un
împreună cu recomandările lor cu privire la modul i'n care acele punctele slabe pot cos1
fi abordate.
În
înşe
7. 7 Definirea fraudei rapc
UITIJ
Frauda este un act intenţionat întreprins de una sau mai multe persoane din
rândul conducerii, a celor responsabili de guvernanţa corporativă, angajaţi sau terţe • fa]
părţi, care implică utilizarea unor înşelăciuni pentru a obţine un avantaj nedrept sau • lgJ
ilegal. • su
Poate fi mai simplu dacă asociaţi frauda cu termenul „furt prin înşelăciune". Frauda Reti
este o infracţiune penală, se pedepseşte cu amendă sau cu închisoare.
pl
.ceri Controlul intern şi auditul 179
niul • Neregularitatea/ abaterea este ceva ce contravine unei anumite reguli sau
pot standard.
.
• Denaturarea este o declaraţie lansată în mod eronat. Denaturările pot apărea ca
mm urmare a fraudei, neregulilor sau erorilor.
vele
Frauda ar trebui să înţeleasă prin contrast cu eroarea. În timp ce frauda este un act
intenţionat, eroarea este neintenţionată. De exemplu, dacă un funcţionar introduce
în registrul de cumpărări în mod deliberat o factură falsă primită de la un prieten, în
ivul speranţa că aceasta va fi plătită de companie iar funcţionarul şi prietenul său vor
împărţi veniturile, aceasta este o fraudă. Totuşi, dacă funcţionarul introduce
accidental o factură de două ori în registru, aceasta este o eroare.
auda Reţineţi că frauda poate fi efectuată de către manageri, angajaţi sau terţe părţi.
De exemplu:
Lturii • Managerii pot selecta în mod deliberat politici contabile inadecvate;
:vem • Angajaţii pot fura încasările din vânzări în numerar şi omit să înregistreze
vânzarea în evidenţele contabile;
• Terţe persoane pot trimite facturi false companiei, în speranţa că acestea vor fi
plătite din greşeală.
180 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Exerciţiu:
O persoana X a trimis companiei o factură falsă pentru servicii de publicitate într-o
revista inexistentă. Persoana a ~orbit cu un funcţionar al companiei şi l-a convins
că societatea a plasat în trecut de mai multe ori anunţuri de publicitate, astfel încât
acest anunţ este autentic-. Funcţionarul a fost păcălit şi a înaintat factura la plată.
(A) A comis persoana X o fraudă?
(B) A comis funcţionarul o fraudă?
(C) Va fi plătită persoana X?
Răspuns:
(A) Da. Persoana X în mod deliberat înşeală compania, sperând să fie plătită o
sumă de bani;
(B) Nu. Funcţionarul nu are nicio intenţie necinstită, dar a făcut o greşeală în a se
încrede în persoana X,-
(C) Depinde de eficienţa celorlalte controale în .vigoare. in cazul în care compania
nu are alte controale asupra plăţilor în afară de autorizaţia funcţionarului,
atunci persoana X va fi plătită. Dacă există şi alte controale (de exemplu,
controale de supraveghere) atunci poate acestea vor preveni ca plata să fie
făcută fntr-o asţfel de circumstanţă.
Exerciţiu:
Are auditul intern un rol în prevenirea şi detectarea fraudei într-o companie?
Răspuns:
Este responsabilitatea directorilor de a decide care sunt responsabilităţile
auditului intern, dar în mod normal, în cazul în care există un departament de
audit intern eficient, auditorii interni vor avea responsabilitatea de a testa sistemul
de control intern şi de a recomanda îmbunătăţiri. Cu cât este mai eficient sistemul
de control, cu atât este mai puţin probabil să existe încercări de fraudare a
companiei sau de reuşită a fraudelor.
Exerciţiu:
:ate într-o Are comitetul de audit un rol în prevenirea şi detectarea fraudei într-o companie?
1 convins
;tfel încât Răspuns:
plată. Comitetul de audit ar trebui să implementeze eventualele recomandării în cazul în
care sunt constatate deficienţe, cu scopul de a reduce probabilitatea de fraudare a
companiei.
~o mpania
t'estigaţie
Toate aceste tehnici pot fi, sau nu conforme cu litera normelor contabile, dar ele
1ăţa lecţii
sunt, de obicei, contrare spiritului acestor reguli. Exemple de tehnici de
tă.
contabilitate creativă includ:
• întârzierea sau recunoaşterea anticipată a cheltuielilor unei c?mpanii;
• manipularea recunoaşterii veniturilor;
• finanţarea în afara bilanţului.
182 Profesionistul contabil în mediul de afaceri
Exemplu:
Acţionarii u{iei companii se aşteaptă că aceasta să vândă în timpul anului bunuri în
valoare de 1O milioane u.m. În luna decembrie
. devine clar că vânzările sunt de
numai 9 .5 milioane. O posibilitate ar fi să înregistreze o vânzare fictivă pentru
suma de 0.5 milioane fa luna decembrie şi apoi să emită clientului o factură de
reducere pentru aceeaşi sumă. Clientul nu se supără, iar acţionarii sunt mulţumiţi că
s-a atins obiectivul de vânzări în valoare de 1O milioane. O abordare mai subtilă ar
fi ca în luna decembrie să contactaţi un client fidel şi să îi oferiţi o reducere
specială în cazul în care va achiziţiona în decembrie, bunuri în valoare de 0.5
milioane pe care ar fi intenţionat să le cumpere în luna ianuarie. Din nou, toate
părţile implicate sunt mulţumite şi suspiciunea despre posibilitatea efectuării unei
fraude este mai mică.
Exerciţiu:
O companie de dimensiuni rnici poate avea doar câteva politici şi proceduri de
control intern. Cum se pot asigura directorii că un comportament fraudulos este
împiedicat şi detectat?
Răspuns:
Dacă există puţine proceduri de control, atunci · celelalte componente ale I
controlului intern devin mai importante. În special, . directorii unei companii mici
ar trebui să promoveze o cultură de menţinere a unui sistem de control eficient, să
recruteze angajaţii potriviţi funcţiei şi să îi menţină satisfăcuţi oferindu-le salarii
competitive şi condiţii qe muncă decente. De asemenea, un angajament faţă de
valorile etice, de integritate şi competenţă ar trebui să fie comunicat fn întreaga
companie.
I
r
O companie mică este puţin probabil să aibe un departament de audit intern, dar E
membrii departamentului de contabilitate pot face recomandări în vederea (
le raporteze managementului.
~a
ie
;a 1. Care dintre următoarele variantele de mai jos ar sugera că există un risc de
fraudă într-o organizaţie?
A. separarea responsabilităţilor;
1r B. angajaţii nu îşi iau vacanţă;
~a C. un management strict;
D. prezenţa unei funcţii de'audit intern.
11. Care dintre următoarele variante de mai jos nu reprezintă una dintre
componentele de control intern?
A. o evaluare a riscului entităţii;
B. documentarea procedurilor de control;
C. monitorizarea controalelor;
D. controlul mediului.
12. O structură de organizare formală este parte . a, căreia dintre cele cmc1
componente ale controlului intern?
A. procesul de evaluare a riscurilor entităţii;
B. documentarea procedurilor de control;
C. monitorizarea controalelor;
D. controlul mediului. ,