Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bauturi: ceai de musetel, de sunatoare, de tei, sucuri de fructe, zeama de compot, din
cand in cand cate un pahar de vin taiat cu apa, la masa. In cazurile de colecistita in care
laptele simplu nu se tolereaza, acesta se poate amesteca fie cu ceai, fie cu o lingurita de
carbonat de calciu la o ceasca, sau se va da in diverse preparate. Iaurtul poate inlocui
perfect laptele.
Fainoase: albe, de buna calitate (gris, orez, taitei, macaroane, fulgi de ovaz), bine fierte,
mai ales ca budinci sau sufleuri, mamaliga moale, dar bine fiarta. Fainoasele se fierb intr-
un volum de apa clocotita de trei ori mai mare decat cantitatea lor. Orezul pentru pilaf si
grisul se vor fierbe in regimul pentru colecistita in supa limpede de zarzavat. Pilaful fiert
in zeama de zarzavat, pe langa vitaminele si sarurile minerale pe care le castiga, capata
un gust foarte placut care aminteste gustul pilafului de pui. Pentru ca orezul sa ramana
bob de bob se fierbe intr-o cantitate mare de apa clocotita. In felul acesta orezul nu
trebuie amestecat, deoarece nu se prinde de fund si ramane cu bobul intreg. Untul se
adauga la servire. Sufleurile si budincile au caracteristic faptul ca li se adauga o cantitate
mai mica de grasime decat de obicei. Ele se prepara de preferinta cu albus batut spuma si
rareori cu putin galbenus.
Carne: carne slaba de vaca, vitel, pasare, sunca slaba, uneori partea slaba a mielului, a
carnii de porc. Carnea se prepara in aceasta dieta de obicei sub forma de rasol, de gratar,
sau ca bucati mai mici batute sub forma de snitel dietetic.
Branzeturi: proaspete, cas, urda, branza de vaci, telemea desarata, cascaval moale, putin
sarat
Legume: fierte ca pireuri, soteuri sau preparate la aburi, ori inabusite in grasime; atat
varza cat si conopida vor fi permise in cantitate mica si cu adaos moderat de grasime. Se
recomanda, in special, salata de sfecla coapta rasa. Deasemenea se pot da ca salate:
rosiile (dupa toleranta), salata verde frageda, salata de varza alba cruda, ardei grasi copti
taiati in cantitate moderata, salata de morcov crud ras, salata de andive si de fasole verde
fiarta.
Leguminoase: mazare uscata, fasole uscata, linte se permit exceptional in cantitate mica,
numai ca supe-creme sau pireuri; mazarea verde mica si foarte proaspata se permite ca
sote, rar si in cantitate mica.
Sosuri: numai dietetice preparate fara grasime prajita, cu adaos de ulei fiert in sos sau de
unt adaugat la servire in sosul fierbinte (sos de rosii, de legume, de verdeata, de fructe,
sos caramel)
Fructe: crude, fara coaja, in cantitate moderata, rase ca pireu sau sub forma de pireu
inglobat in spuma de albus, coapte la cuptor, ori sub forma de compot, bine fiert si nu
excesiv indulcit. In aceasta dieta nu se va face abuz de compot, deoarece produce
fermentatii. Sucurile de fructe proaspete sunt foarte recomandate. Se permit in cantitate
mica ciresele, merele si prunele fara coaja
Deserturi: fainoase cu lapte, siropuri, sufleuri din albus si pireu de fructe, budinci din
fainoase indulcite cu fructe din siropuri, prajituri din aluat uscat cu branza de vaci,
marmelada, chec de albusuri
După 48 ore, alimentaţia se va îmbogăţi treptat cu mucilagii din făinoase, supe de cereale,
pireuri de legume, pregătite cu iaurt sau lapte degresat, făinoase cu lapte degresat. Pe
măsură ce faza acută se atenuează, alimentaţia se va îmbogăţi mai mult cu brînzeturi
proaspete de vaci, lapte, iaurt, paste făinoase fierte, peşte alb slab fiert ca rasol, carne
slabă de pasăre, fiartă, sufleuri de legume sau de făinoase, apoi pîine albă prăjită. Treptat,
se va lărgi alimentaţia menţinîndu-se în continuare un regim de cruţare colecistică.
Alimente permise:
- carne slabă şi proaspătă de pasăre (pui, curcan), viţel, vită, fiartă ca rasol, friptă,
înăbuşită sau ca tocătură dietetică condimentată cu condimente permise;
- albuş de ou în preparate sau oul întreg în preparate dietetice (fiert moale, ochi
românesc, omletă dietetică), după toleranţa individuală;
- pîine albă veche de o zi, făinoase rafinate bine fierte, preparate cu brînză de vaci,
carne sau cu lapte;
- grăsimi în cantitate redusă, foarte proaspete (cea 10 g unt şi cea 20-30 g ulei), în
preparate fierte sau adăugate la sfîrşitul tratamentului termic;
- dintre legume sînt permise cele cu celuloză fină, preparate fierte ca pireuri, soteuri,
sufleuri, budinci sau salate;
- dintre fructe sînt permise în general cele bine pîrguite, cu conţinut celulozic redus, ca
pireuri de fructe coapte, compoturi, sucuri de fructe sau în preparate;
- deserturile se vor pregăti cu gem, fructe, brînză de vaci, albuş de ou, miere, sucuri de
fructe;
- condimentele permise vor fi cele aromate: tarhon, leuştean, mărar, pătrunjel, dafin,
cimbru;
Alimentele vor fi pregătite cît mai simplu, se vor asezona cu condimentele permise şi vor
fi servite la temperatura optimă.
Alimente interzise:
- carne de porc, de oaie, de gîscă, de raţă, mezeluri, afumături, vînat, peşte gras,
conserve de carne şi de peşte nedietetice;
- ouăle fierte tari, omleta nedietetică, ouăle prăjite, gălbenuşul de ou în cantitate mare;
- grăsimile prăjite de orice fel, excesul de grăsimi de orice fel, untura, slănina, seul;
- deserturile preparate cu multă grăsime şi mult unt, cele preparate cu nuci, alune,
ciocolată, cacao;
Litiaza biliară necesită, în general, un regim de cruţare colecistică identic cu cel descris
mai sus. În fazele acute, manifestate prin colici biliare, se va administra, pentru perioada
dureroasă, o alimentaţie lichidă şi semilichidă asemănătoare cu cea descrisă la colecistita
acută.
Întrucît de multe ori calculii biliari sînt de origine colesterolică, prezenţa acestora
însoţindu-se de creşterea colesterolului sanguin, regimul alimentar va implica şi
reducerea alimentelor bogate în colesterol (creier, rinichi, ficat, ouă, carne de porc, unt,
brînzeturi grase, icre, slănină ş.a.).
În afara perioadelor dureroase, se pot indica acestor bolnavi cure de ape minerale în
staţiunile: Olăneşti, Slănic-Moldova, Bodoc, Covasna, Malnaş, Borsec, Vîlcele.
Se vor respecta regulile privind orele regulate de masă, repausul postprandial, atmosfera
de calm în timpul mesei. Se vor realiza cît mai rapid posibil greutatea ideală şi starea de
nutriţie optimă. Bolnavul va respecta cu stricteţe orele de masă, pentru a se crea sau
reeduca reflexele secretorii digestive.
Se va evita consumul de lichide în timpul mesei. Se va păstra repausul după masă, iar
masa de seară va fi servită mai devreme, pentru a se asigura somnul în condiţii bune şi o
digestie satisfăcătoare. Bolnavul poate consuma între mese ceaiuri de plante medicinale
călduţe.
Pancreatita
Pancreatita acuta se manifesta prin dureri violente in partea superioara a abdomenului, cu
iradieri spre stanga. De multe ori, durerile cauzate de pancreatita apar dupa mese
copioase, bogate in grasimi, dupa consumul de prea multa cafea sau alcool. Daca ati
tinut un post indelungat sau cura de slabire si apoi mancati o masa copioasa va puteti
plange de dureri intense cauzate de pancreatita. Afumatura sau icrele va pot pune si ele
capac pentru ca sunt greu digerabile. Medicii ne atentioneaza ca pancreatita este o
Ce este pancreatita
Cauzele pancreatitei acute
Simptome de pancreatita
Prevenirea si tratamentul pancreatitei
Regim alimentar pancreatita
Ce este pancreatita
Pancreatita este o inflamatie a pancreasului provocata de enzimele care se acumluleaza in
el. Pancreasul este o glanda lunga de 12 – 15 cm, in forma de frunza, situata in spatele
partii inferioare a stomacului si care se extinde in jos, catre splina si rinichiul stang.
Pancreasul are doua functii primare: sa produca enzime digestive care descompun
proteinele, grasimea si carbohidratii in intestinul subtire si sa secrete substante cu rol
hormonal printre care si insulina, care regleaza nivelul de zahar in sange.
Simptome de pancreatita
Simptome de pancreatita acuta: dureri severe care apar foarte brusc si care pornesc
dinspre ombilic radiind spre spate. Persoanele care trec printr-o criza de pancreatita acuta
acuza dureri mari atunci cand se misca iar aceste dureri se domolesc daca stati jos.
Durerile si criza de pancreatita pot fi insotite de ameteli, balonare, greturi, voma. Alte
simptome de pancreatita acuta sunt durerile musculare, scaune anormal de grase si
diareice, febra, transpiratie, producere excesiva de gaze, dilatarea abdomenului in partea
de sus. Durerea data de pancreatita acuta nu cedeaza decat prea putin la medicatia
antialgica (medicamente eliberate fara reteta care combat durerea).