1.Notiuni generale privind campul electromagnetic.

Marimi si regimuri ale campului electromagnetic

Fenomenele electromagnetice s-au observat inca din antichitate(fulgerul, electrizarea obiectelor,

magnetii). La inceput campul electric si magnetic au fost studiate separat, mai tarziu observandu se
legatura dintre ele. Abordarea campului electromagnetic se poate face:

-microscopic, fenioomenologic utila in aplicatii ingineresti

-microscopic la nivel de particule

Marimi fizice: scalare- valoare numerica,potential electric, sarcina electrica, fluxul magnetic
-vectoriale(valoare,directie,sens), intensitatea campului electric E, densitatea de curent j
-tensoide-proprietati de material) inductibilitatea electrica t, permitivitatea ɛ
Modul prin care sunt definite:
Primitive(marimi de baza,introductive pe baza experimentala)
Derivate(pe baza altor marimi fizice)
In teoria campului magnetic sunt urmatoarele marimi primitive
-marimi ce caracterizeaz corpurile: sarcina electrica q, intensitatea curentului electric de
conductive I, momentul electric P, momentul magnetic P
-marimi ce caracterizeaza campul electromagnetic: intensitatea campului electric Ev(vid) si
inductia magnetica B(vid)
Regimuri ale campului electromagnetic:
Regim statie-electrostatica, magnetostatica
Regim stationar-electrocinetica(circuit de cc) , camp electric stationar
Regim variabil-unde

2. Starea de incarcare electrica a corpurilor

Electrostatica este acel regim al campului electromagnetic in care marimile nu variaza in timp si
nu exista transformare de energie. Electrostatica se refera la corpurile aflate in stare de
incarcare electrica si campul din jurul acestora. Marimea ce caracterizeaza starea de incarcare a
corpurilor se numeste sarcina electrica <q> Si=1C
Distributii de sarcina electrica
-Distributie superficial volumica
Ρv-densitatea volumica de sarcina
𝑑𝑞 𝛥𝑞
Ρv= -= lim [ c/m3]
𝑑𝑣 𝛥𝑣→ 𝛥𝑣
Distributie superficial
𝑑𝑞 𝛥𝑞
Ρs= = lim [ c/m3]
𝑑𝑠 𝛥𝑑𝑠∞ 𝛥𝑠
Distributie liniara
𝑑𝑞 𝛥𝑞
Ρe= 𝑑𝑠 = lim [ c/m3]
𝛥𝑑𝑠∞ 𝛥𝑒
-Sarcina punctiforma
Daca dimensiunile corpului incarcat electric sunt mult mai mici comparative cu distant dintre
corp si punctual din spatiu la care se face analiza, atunci forma corpului si distributia de sarcina
nu conteaza, iar sarcina se considera concentrate intr-un punct.
3. Formula lui Coulomb
El a aratat ca forta de interactiune dintre doua sarcini electrice depinde direct proportional de
𝑞1𝑞2
cele doua sarcini electrice si invers proportional de patratul distantei dintre ele. F12=K𝑅2(𝑝𝑎𝑡𝑟𝑎𝑡)
𝑞1𝑞2
. F12=K𝑅2(𝑝𝑎𝑡𝑟𝑎𝑡) 1R-versor afferent orientarii vectorului de pozitie R orientat de la sarcina 1 la 2
1 𝑞1𝑞2
F12=4𝛱ɛ₀ 𝑅2(𝑝𝑎𝑡𝑟𝑎𝑡)1R ɛ₀=permitivitatea vidului
Toate experimentele s-au facut in vid.

4. Instensitatea campului electric in vid

E- intensitatea campului electric depinde de pozitia lui R
𝐹(𝑞′ 𝑅
E(R)= forma de definire a lui R, intensitatea campului electric este o marimie primitive
𝑞′
<E>si=1U/m
Inductia electrica in vid
ΔV=ɛ₀ Ev v-vid
ɛ₀-permisivitatea vidului
E-intensitatea campului electric
Δ- inductia electrica
Δ a fost definite pe baza altor marimi de camp prin urmare este o marime fizica derivate,
vectorii Δ si E fiind coliniari <Δ>SI= 1C/m2

5. Principiul superpozitiei campului electric

Pentru o zona din spatiu ce include mai multe corpuri cu sarcina electrica avand distributii
diferite, intensitatea campului electric dintr un punct din spatiu se determina prin suprapunerea
campurilor create de fiecare corp in parte
E=∑𝑛𝑐𝑘=1 𝐸𝑘
Linii de camp electric
O linie de camp electric este o curba la care vectorul, intensitatea campului electric E este
𝑑𝑥 𝑑𝑦 𝑑𝑧
intotdeauna 𝐸𝑥=𝐸𝑦=𝐸𝑧 (ecuatia liniei de camp)

6. Tensiunea electrica
Tensiunea electrica intre doua puncte 1 si 2 aflate in camp electric se determina ca integrala pe
curba ce uneste punctele 1 si 2 orientata de la 1-2 din produsul scalar dintre intensitatea
campului electric E si elemental de baza orientat de
2
U12=∫1 𝐸 𝑑𝑒 U12=-U21 <U>si=1V
Potenatialul electric

∮Г 𝐸 𝑑𝑒 = 0 aceasta relatie in forma integral reprezinta teorema potentialului electric

 Linii echipotentiale
Sunt curbe care unesc punctele care au acelasi potential. Liniile echipotentiale sunt intotdeauna
perpendicular pe liniile de camp electric

7. Legea fluxului electric

Fluxul electric total prin orice suprafata inchisa Σ sigma este egal cu sarcina electrica din
interiorul volumului delimitat de suprafata inchisa Σ sigma

∮ 𝐷 𝑑𝑠 = 𝑞ɛ  Ψ ɛ==qɛ forma integral

divΔ=ρv forma locala a fluxului electric ptr sarcina cu distributie

in orice punct din spatiu si la orice moment de timp divergenta inductiei Δ este egala cu
densitatea volumica de sarcina din acel moment
divsΔ=ρs forma locala ptr suprafata
divpΔ=ρe distribuiti

Consecinte: LEgea fluxui electric (Legea lui Gauss) este utila pentru determinarea campului
electric, creat de corpuri incarcate cu sarcina electrica avand simetrie(plane paralele,cilindrice
si sfera)

𝑞ₑ
∮5 𝐸 𝑑𝑠 = ɛ₀
teorema lui Gauss forma particulara legii fluxului electric pentru vid

8. Polarizarea corpurilor

S-a observant experimental ca anumite corpuri desi nu sunt incarcate cu sarcina electrica(sunt
neutre), daca sunt plasate in camp electric, asupra lor se manifesta actiuni ponderomotoare.
Acest lucru se datoreaza unei alte stari de electrizare a corpurilor numita stare de polarizare.
Daca plasma aceste corpuri in camp electric uniform, asupra lor se manifesta cupluri:

Daca avem camp electric exterior neuniform asupra lor actioneaza si forte. Deoarece exista
cupluri si forte, inseamna ca marimea ce caracterizeaza un corp polarizat este o marime
vectoriala. Aceasta marime senoateaza cu p si se numeste moment electric.

<p> SI=1C.m

Polarizatia reprezinta totalitatea momentelor electrice dp aflate in volumul elementar dV

<P>si=1C/m2

Polarizatia caracterizeaza materialele dielectrice. Ea nu apare la material metalice. In vid, P=0

Dipolul electric. Echivalenta cu un mic corp polarizat electric

Se doreste sa se gaseasca o distributie de sarcini electrice care sa fie schimbata cu un mic corp
polarizat electric, de moment electric p. O astefel de solutie reprezinta dipolul electric. Un
dipole electric este un sistem de doua corpuri punctiforme cu sarcini egale in modul si semne
contrare, situate la distant Δl foarte mica. Acetse sarcini se considera inseparabile

Momentul electric al dipolului,p,este dat de produsul dintre sarcina

pozitiva q si vectorul Δe orientat de la corpul cu sarcina negative spre corpul cu sarcina pozitiva
p=q1Δe=q Δe

Pentru a arata echivalenta cu micul corp polarizat electric se considera dipolul electric introdus
intr un camp electric uniform E. Calculand cuplul ce actioneaza asuora dipolului, se obtine:

Deci chiar expresia cuplului pentru un mic corp polarizat

Spectrul liniilor de camp si liniile chipotentiale pentru un mic corp polarizat:

9. Sarcini de polarizatie
Sarcinile de polarizatie sunt niste sarcini fictive, introduce pentru a descrie mai usor
comportarea corpurilor polarizate. Fie un corp dielectric(izolant), polarizat. Acest corp se
presupune impartit in elemente de volum foarte mici dV. Prin urmare fiecare element de volum
va fi polarizat si deci poate fi inlocuit cu cate un dipole electric echivalent, de momentul electric

𝛥𝑝
Deoarece polarizatia electrica p a fost definite ca p=lim𝛥𝑣→0 𝛥𝑣 c/m2

Rezulta ca, pentru un element de volum p=p dV

Egaland relatiile rezulta: dq’ Δe=p dV

Si pentru ca dV=dl dS, dq’ de=p de ds => dq’=p dS

Se considera o suprafata inchisa Σ in interiorul dielectricului. Sarcina de polarizatie q’ din

interiorul acestei suprafete inchise va depinde doar de sarcinile dipolilor intersectati de aceasta
supfrafata, sarcinile dipolilor din interioriul acesteia compensandu-se reciproc. Daca sarcina
dipolului din exteriorul suprafetei este dq’=p dS, sarcina dipolului va framane in interiorul
suprafetei Σ va fie gala si de semn contrar –dq’=p dS

Integrand pe suprafata Σ,

In functie de repartitia sarcinii de polarizatie ,se pot define densitati de volumρ v sau de
suprafata ρs ale acetuia. Aplicand teorema lui Gauss-Ostrogradski, se obtine:
 10.Legea legaturii dintre iductia electrica , intensitatea campului electric si polarizatie.

In orice moment si in orice punct din spatiu , inductia electrica este egala cu suma dintre
intensitatea campului electric multiplicata cu constanta universala electrica Ɛo si polarizatie

𝛥⃗=Ɛo*𝐸⃗⃗ +𝑃⃗⃗

Inductia electrica → corespunde numai sarcinilor electrice adevarate polarizatia

𝛥
electrica → corespunde sarcinii (fizice) de polarizatie luata cu semn schimbat
𝑃

. Atunci rezulta ca intensitatea campului electric → in prezenta unor dielectrici ce se

𝐸
polarizeaza , corespunde atat sarcinii adevarate cat si celor de polarizatie .

11.Legea polarizatiei temporare.

La corpurile cu polarizare temporara → starea de polarizatie a acestora depinde de campul electric

𝑃𝑡
aplicat→.
𝐸

Dependenta dintre polarizatia electrica → si intensitatea campului electric → reprezinta Legea

𝑃𝑡 𝐸
polarizatiei temporare.

⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑃𝑡
𝑃𝑡 ⃗⃗⃗⃗⃗ (𝐸⃗⃗ ) → forma generala

⃗⃗⃗⃗⃗=Ɛ𝑜*λe*𝐸⃗⃗
In corpul dielectricelor izotropi Legea polarizatiei temporare se scrie: 𝑃𝑡

λe → susceptivitate electrica.

12.Condensatorul electric. Capacitatea electrica.

Condensatorul electric.

Se considera un sistem construit din doua conductoare 1 si 2 incarcate cu sarcini electrice adevarate
, egale si de semne contrare , situate intr-un mediu dielectric care poate fii izotrop sau anizotrop ,
liniar sau neliniar , omogen sau neomogen neincarcat electric (ρv=0) si fara potential permanent
(→ =0).
𝑃𝑝
Un astfel de dispozitiv reprezinta un condensator electric.Cele doua condensatoare (metalice) ale
sistemului se numesc armaturile condensatorului.

Conditia impusa ca sarcinile electrice ale armaturilor sa fie egale si de semn contrar. (q1+q2=0
saq1=-q2) arata faptul ca avem un camp electric complet , toate liniile de camp incepand pe unul
dintre conductoare (g1>0) se temina ce celalalt (g2<0)

Capacitatea electrica.

Raportul dintre sarcina electrica a unuia dintre conductoare diferenta de potential (tensiunea)
dintre acel conductor si cel de-al doilea este o marime pozitiva , numita capacitate electrica a
condensatorului.
𝑞1 𝑞1 𝑞
C=𝑉1−𝑉2 = 𝑉12 > 0 sau C=𝑈 < 𝐶 >𝑠𝑖 =1F (forad)

1
Marime reciproca: S= → distanta capacitiva a condensatorului.
𝑐

13.Calculul capacitatilor condensatoarelor. Exemplu de aplicare.

1. Se presupune condensatorul alimentat la o tensiune „U” (diferenta de potential v1-v2).

Atunci condensatorul seva incarca cu sarcina electrica pe cele 2 armaturi , de valori egale si de semn
contrar q si –q , intre cele doua armaturi va aparea un camp eleastic →
𝐸

2.Se determina intensitatea campului electric → intre dielectricul dintre armaturi. Daca acel
𝐸
condensator are simetrie se va folosi legea fluxului electric.

3.Se calculeaza tensiuneacu formula de definitie a acestuia , aplicata de-a lungul unuei liniide camp.
2
∫ 𝐸⃗⃗*d𝑙⃗
1

14.Retele de condensatoare. Capacitatea echivalenta serie si capacitatea echivalenta paralel.

Condensatorul echivalent va avea sarcina fiecarei borne , egala cu suma algebrica a sarcinilor
condensatoarelor din reteaua echivalenta conectata la aceleasi borne.

+qp=q1+q2

Cp=C1+C2 Cp=∑𝑛𝐾=1 𝐶𝐾 → in general

 1 1 1
S=𝐶 ⟹ 𝑆𝑝= ∑𝑛𝐾=1 𝑆𝐾

Elastanta capacitiva a condensatorului

Cp=n*c →caz particular

n - condensatoare identice.

Conectoare in serie a condensatoaarelor

U=U1+U2 ; U=Us

Doua condensatoare conectate in serie daca borna lor comuna nu este nod.(intersectia a 3 sau mai
multe laturi).

+qs=q1

-qs=-q2 → qs=S1=S2=q
1 1 1
= +
𝐶𝑠 𝐶1 𝐶2
Ss=S1+S2 → elastanta

1 1 𝐶
Generalitati: 𝐶𝑠=∑𝑛𝐾=1 𝐶𝐾 Ss=∑𝑛𝐾=1 𝑆𝑘 Cs=𝑛 →caz particular

Conectarea in serie a condensatoarelor se foloseste atunci cand se doreste scaderea capacitaii

condensatorului echivalent.

15.Transfigurarea stea – triunghi a condensatoarelor . Transfigurarea triunghi – stea a

condensatoarelor.

C1,C2,C3 ⟹date

C12,C23,C31⟹ cerute
 𝐶1∗𝐶2
C12=𝐶1+𝐶2+𝐶3

𝐶2∗𝐶3
C23=𝐶1+𝐶2+𝐶3

𝐶3∗𝐶1
C31=𝐶1+𝐶2+𝐶3

Transfigurarea Δ-y

C12,C23,C31→date

C1,C2,C3- cerute
𝐶12∗𝐶31
C1=C12+C31+ 𝐶23

𝐶12∗𝐶23
C2=C12+C23+ 𝐶31

𝐶23∗𝐶31
C3=C23+C31+
𝐶12

16.Ecuatiile in capacitati ale lui Maxwell.

1. Vj=∑𝑛𝐾=1 𝛼𝑗𝑘 ∗ 𝑞𝑘 → relatie pentru fiecare conducta

Rezulta sistemul:

𝑉1 = 𝛼11 ∗ 𝑞1 + 𝛼12 ∗ 𝑞2 + 𝛼13 ∗ 𝑞3 + ⋯ + 𝛼1𝑛 ∗ 𝑞𝑛

{ 𝑉2 = 𝛼21 ∗ 𝑞1 + 𝛼22 ∗ 𝑞2 + 𝛼23 ∗ 𝑞3 + ⋯ + 𝛼2𝑛 ∗ 𝑞𝑛
𝑉𝑛 = 𝛼𝑛1 ∗ 𝑞1 + 𝛼𝑛2 ∗ 𝑞2 + 𝛼𝑛3 ∗ 𝑞3 + ⋯ + 𝛼𝑛𝑛 ∗ 𝑞𝑛

⟹PENTRU CINE NU RECUNOASTE SEMNELE

DE MAI SUS ⟹ 𝛼 = 𝑎𝑙𝑝ℎ𝑎

Prima forma a ecuatiei lui Maxwell

Coeficientii αyk unde j,k=1 se numesc coeficienti< 𝛼𝑗𝑘 >𝑠𝑖 =F

𝑛∗(𝑛−1)
Principiul reciprocitati αjk=αkj. Astfel numarul de coeficienti independenti este dat de relatia
2

2.qk=∑𝑛𝑖=1 𝐶𝑘𝑖 ∗ 𝑉𝑖 →aceasta relatie se scrie pentru fiecaare conductor din sistem si rezulta:

q1=C11*V1+C12*V2+C13*V3+...+C1n*Vn

q2=C21*V1+C22*V2+C23*V3+...+C2n*Vn
 .

Qn=Cn1*V1+Cn2*V2+Cn3*V3+...+Cnn*Vn

Adoua forma a lui Maxwell.

Cki→coeficient de capacitate < 𝐶𝑘𝑖 >𝑠𝑖 =1F

3. q1=C10*V10+C12*V12+C13*V13+...

q2=C21*V21+C20*V20+C23*V23+...

qn=Cn1*Vn1+Cn2*Vn2+..Cn0*Vn0

A treia forma a ecuatiei lui Maxwell

Cik-capacitate partiala

< 𝐶𝑖𝑘 >𝑠𝑖 =1F

17.Energii si forte in camp electric static.

1
We=2*q*V→Energia electrica pentru un conductor

1
We=2 ∑𝑛𝐾=1 𝑞𝑘 ∗ 𝑉𝑘 →Energia electrica pentru un sistem de n conductoare

Energia electrica aferenta unui conductor

𝐶∗𝑉 2 1 𝑞2
We= We= *
2 2 𝑐

Densitatea volumica de energie electrica

𝐸̅ ∗𝐷̅
We= 2
(EiiD) →camp uniform

< 𝑊𝑒 >𝑠𝑖 =1j (joule)

18.Teoremele fortelor generalizate in camp electric.

1.X=-(𝑑𝑊𝑒
𝑑𝑥
)q=ct

Enunt: Forta generalizata este egala cu viteza de scadere a energiei electrice in raport cu coordonata
generalizata daca sarcina electrica este constanta .

2.X=(𝑑𝑊𝑒
𝑑𝑥
)v= ct
 Forta generalizata este egala cu derivata energiei electrice in raport cu coordonata generalizata ce
se modifica ca urmare a actiunii sale , la potential ct.

19 ) LEGEA CONSERVARII SARCINII ELECTRIE(ENUNT/FORMA INTEGRALA/FORMA

LOCALA/CONSECINTE)

Curemtul electric de conductie este egal cu viteza de scadere a miscarii electrice din
inetriorul suprafetei E.

=forma locala a legii pentru corpuri in repaus

= forma locala a legii conservarii sarcinii electrice pentru corpuri in

miscare

Legea conservarii miscarii electrice poate fi dedusa din alte legi ale campului electromagnetic , fiind prin
urmare o teorema , in teorie s-a pastrat insa numele de lege datorita importantei sale.

20 ) LEGEA CONDUCTIEI ELECTRICE

Este o lege de material si indica dependeanta dintre densitatea curentului electric de conductie si
intensitatea campului electric.

=legea generala

PENTRU MATERIALE IZOTROPE LINIARE

=legea lui Ohm in forma lecala

=marimea de material numita conductivitate electica

PENTRU MATERIALE
NEOMOGENE=

PENTRU MATERIALE=

FORMA LOCALA A LEGII INDUCTIEI ELECTRICE=

ENUNT: SUMA DINTRE TENSIUNEA ELECTRICA MASURATA IN LUNGUL FIRULUI SI TENSIUNEA
ELECTROMOTARE CORESPUNZATOARE CAMPULUI ELECTRIC IMPRIMAT DIN PORTIUNEA DE CIRCUIT
EGALA CU PRODUSUL DINTRE INTENSITATEA CURENTULUI DE CONDUCTIE CE TRECE PRIN FIR SI O
CAZUL IN CARE CONDUCTORUL FILIFORN(CRED CA ASTA SCRIE) FORMEAZA UN CIRCUIT INCHIS

LEGEA CONDUCTIEI ELECTRICE DEVINE:

= ACASTA FORMA A LEGII STLA

BAZA TEOREMEI II A LUI KIRCHOF
DACA PORTIUNEA DE CIRCUIT FILIFORM NU ARE SENSE IMPRIMATE =

21 ) TEOREMA TRANSFORMARII ENERGIEI IN CONDUCTOARE

=FORMA LOCALA

Densitatea de putere pe unitatea de volum transforata conductorului de catre campul electromagnetic

este egala cu produsul
dintre intensitatea
campului electric si densitatea campului electric de conductie.

ENUNT: Puterea dezvoltata intr-un conductor este egala cu produsul dintre tensiunea electrica masurata
in lungul firului si curentul de conductie ce il parcurge.

22 ) TEOREMA LUI KIRCHOF PENTRU CIRCUITELE ELECTRICE DE C.C

TEOREMA I = Se refera la un nod de circuit.

Suma algebrica a curentilor intr-un nod de circuit este nula.=

TEOREMA II=Se refera la bucle sau ochiuri de circuit.Suma algebrica a tensiunilor electrice de la
bornele loturilor(portiune de circuit cuprinsa intre doua noduri) ce formeaza o bucla de circuit
egala cu 0.

Suma algebrica a tensiunilor elctromotoare ale laturilor ce formeaza o bucla de circuit este
egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune de la bornele rezistoarelor laturilor ce
formeaza bucla de circuit.

23 ) TEOREMA CONSERVARII PUERILOR IN C.C

-Suma puterilor aferente laturilor unui ciruit electric
este egala cu zelor(puterea totala a unui circuit este 0)

-Suma puterilor cunoscute de rezistentele loturilor unui

circuit este egala cu suma algebrica a puterilor generate de sursele din acel circuit.

24 ) TEOREMA TRANSFERULUI MAXIM DE PUETRE IN C.C

-Puterea trasferata rezistentei R este
maxima daca valoarea acestei
rezistente este egala cu rezistenta
interna a sursei.

25 ) TEOREMA REZISTENTELOR ECHIVALENTE

I-REZISTENTA ECHIVALENTA IN SERIE CONDUCTANTA(OPUSUL REZISTENTEI) in

opozitie cu rezistenta electrica

II-DACA LOTURILE SUNT ACTIVE III-DIXIZORUL DE TENSIUNE

26 ) TEOREMA SUPERPOZITIEI (DOAR CELE DOUA LUCRURI AM PUTUT DESCIFRA DE ACOLO)

I – Teoremele generatorului echilobrat de tensiune(Tensiunea lui Therenin)

Acasta teorema se aplica ptr a determina curentul primit de circuit.
Curentul Iab prin latura ab a unui circuit
este
egal cu raportul dintre tensiuna Uabo la
bornele rezistentei acelei laturi , la
functionarea sa in gol si suma dintre
rezistenta laturii Rab si rezistenta interna a sursei.

II –Teorema generatorului
echilibrat de curent –
Se foloseste ptr a determina
tensiunea la bornele unei
rezistente., se foloseste legea
lui Ohm si Teorema lui Khirkoff
27 ) REZISTOARE NELINIARE
Rezistoarele liniare se caracterizeaza printr-o
dependenta tensiune-curent sau curent-
tensiune liniara.Prin urmare , rezistenta lor nu
depinde de curent sau de tensiune , fiind o
marime constanta

Rezistoarele neliniare se caracterizeaz printr-o dependenta neliniara tensiune-curent sau curent-

tensiune.In acest caz valoarea rezistentei depinde de punctul de functiune.
Se defineste o rezistenta statica,R5, ce depinde de tangenta unghiului
fprmat de coarda ce uneste originea o cu pct P de functionare de pe
carcateristica si axa curentului =

In acelasi pct de functionare P se poate defini si o rezistenta

dinamica Rd, ce depinde si ea de pozitia punctului p de pe
caracteristica.Rezistenta deinamica este proportionala cu
tgbeta,unde beta ete unghiul format din tangeta dusa in pct p de
functionare al caracterisiticii si axa curentului , OI:

In cazul circuitelor cu elemente neliniare registive , teoremele lui Kirchhoff se scriu sub forma :

-TEOREMA I : -TEOREMA II

CONECTAREA IN SERIE A REZISTOARELOR NELINIARE

Se cunosc caracteristicile neliniare ale rezistorului

Graficul pentru rezistoruli echivalent serie se determina pct cu pct , pentru deiferite valori ale lui I si
inumand U=U1+U2.

Conectarea in paralel a rezistoarelor neliniare

Se cunoasc

caracteristicile neliniare ale rezistoarelor

Graficul rezistorului echivalent paralel se

datermina punct cu punct , pentru
fiecare valoare a lui V insumand curentii corespunzatori I=I1+I2

28 ) ANALIZA UNUI CIRCUIT

FORMAT DINTR-UN REZISTOR
LINIAR SI UNUL NELINIAR

METODA DREPTEI DE SARCINA

Se da circuitul din figura , format dintr-o sursa ideala de tensiune electromotoare (t,e,m) E m un rezistor
liniar de rezistenta R si un rezistor neliniar tensiune-curent cunoscuta.

Se cere curentul I din circuit ,

respectiv tensiunea la bornele
elementului neliniar ,

Se observa ca bornele A-B separa circuitul in doua parti o parte ce contine doar elemente liniare si o
parte care contine elemente neliniare.

Pentru partea liniara , cu legea lui Ohm , se scrie:

Aceasta ecuatie indica dependenta liniara a tensiunii U
de curentul I.Aceea ecuatie poara numele de ecuatia
dreptei de sarcina.

Pentru partea neliniara se cunoaste caracteristica elemetului neliniar

29 Campul magnetic

Experienta arata ca intre corpuri aflate in stare de magnetizare (magneti permanenti),intre conductoare
parcurse de curenti sau intre un conductor parcurs de curent si un corp magnetizat se exercita actiuni
ponderomotoare .Aceste actiuni se considera ca se realizeaza prin intermediul campului magnetic si
existenta lor pune in evidenta prezenta campului magnetic

Inductia magnetica in vid

Caracterizarea campului magnetic intr un punct din vid se face cu ajutorul unei marimi vectoriale numita
INDUCTIA MAGNETICA IN VID Bv.Aceasta e o marime fizica primitiva ,ce se introduce prin intermediul

unui experiment

Experiența arată ca dacă se introduce un mic corp încărcat cu sarcina electrica q, aflat in mișcare cu
viteza v, intr un câmp magnetic , asupra acestui corp se exercita o forța de natura magnetica , numita
forța LORENTZ.

Mărimea vectoriala Bv , numita inducția magnetica in vid, depinde de poziția corpului punctiform și
caracterizează câmpul magnetic in punctul respectiv.

Relația de definiție a inducției magnetice in vid.

Intensitatea câmpului magnetic in vid

Intensitatea magnetica se exprima in funcție de intensitatea câmpului magnetic in vid printr-o constanta

universala , numita permeabilitatea vidului,

30 Starea de magnetizare a corpurilor.Moment magnetic.Magnetizatia.Bucla de curent.Echivalenta cu
un mic corp magnetizat.

Dacă starea de magnetizare se manifesta doar in prezenta unui câmp magnetic extern, starea de
magnetizare este temporara, iar dacă starea de magnetizare este independenta de câmpul magnetic
exterior, ea se numeste stare de magnetizare permanenta.

Starea de magnetizare a unui mic corp magnetizat este caracterizata printr o mărime vectoriala,
primitiva, numita moment magnetic.

In cazul unor corpuri masive , pentru a caracteriza local starea de magnetizare se introduce o mărime
vectoriala numita magnetizatie. Notând cu delta M suna vectoriala a momentelor magnetice m, dintr un
volum elementar DeltaV din jurul unui punct din corp, magnetizatia este definita prin relația :

Un mic corp magnetizat poate fi echivalat cu o mică spira parcursa de curent. O bucla de curent de arie

S , străbătută de un curent i, se caracterizează prin momentul magnetic m, definit astfel:

Asupra unei bucle de curent situată in vid intr un câmp magnetic exterior se exercita in general un cuplu
și o forța ca și in cazul unui mic corp magnetizat:

Prin urmare cele doua sisteme sunt echivalente dacă au același moment magnetic m.

31 Legea fluxului magnetic(enunt,forma integrala, forma locala ,consecinte)

In forma integrala, legea fluxului magnetic se enunța astfel:Fluxul magnetic printr o suprafața închisă
oarecare este întodeauna nul.

Aplicând teorema lui Gauss Ostrogradaky se obține:

Aceasta relație reprezintă forma locală a legii fluxului magnetic.

Enunțul formei locale a legii: In orice punct din câmp divergenta inducției magnetice este nula

32 Legea legaturii dintre inductia magnetica,intensitatea campului magnetic si magnetiztie.

In orice moment și in orice punct din spațiu inducția magnetica este egala cu suma dintre intensitatea

câmpului magnetic și magnetizatie , multiplicata cu constanta universala magnetica n

In cazul mediilor izotrope vectorii B,N și M au aceeași orientare,iar la mediile anizotrope au orientări
diferite . Magnetizatia M poate include atât componenta temporara, cât și cea permanenta (M=Mt+Mp)

In vid(M=0) relația exprima proporționalitatea existența prin definiție intre inducție și intensitate :

33 Legea magnetizatiei temporare.

Legea magnetizatiei temporare exprima “dependentă locală dintre intensitatea câmpului magnetic și
componenta temporara a magnetizatiei”

Forma explicita a acestei dependente depinde de materialul considerat.

Ținând seama de legea magnetizatiei temporare , legea legăturii dintre B, H și M devine:

34 Legea circuitului magnetic(enunt,forma integrala,forma locala,consecinte)

Enunț:Tensiunea magnetomotoare pe curba închisă gama este egala cu suma dintre curentul de
conductei total prin suprafața delimitata de curba gama și densitatea in raport cu timpul a fluxului

electric prin aceeași suprafața Sr

(forma integrala )
Solenatia in funcție de coșul analizat poate fi scrisă in mai multe feluri

Formula generală valabilă pentru conductoare parcurse de curenți cu densitatea de curenți J

Dacă suprafața Sr este parcursa de un singur conductor filiform străbătut de curentul de intensitate i

In cazul bovinelor având N spire

Forma locală a legii:

Formala integrala :

35 Legea inductiei electromagnetice(enunt,forma integrala,locala si consecinte)

Enunț: Tensiunea electromotoare indusa pe curba închisă gama este egala cu scăderea de viteza in timp
a fluxului magnetic , ce străbate suprafața delimitata de curba gama.
Forma integrala

Forma locală :