Sunteți pe pagina 1din 70

2

MODULUL 1

TEMA 1.1
Competenţele cheie reprezintă un pachet multifuncţional, transferabil de cunoştinţe, abilitaţi şi
atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,
incluziunea socială şi găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie sa se fi dezvoltat la sfârşitul
educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca fundament pentru învăţare ca parte a educaţiei
pe tot parcursul vieţii.
Cele opt domenii ale Competenţelor cheie sunt:

1. Comunicarea în limba maternă

2. Comunicare in limbi straine

3. Competente in matematica si competente elementare in stiinte si tehnologie

4. Competente in utilizare a noilor tehnologii informationale si de comunicatie

5. Competente pentru a invata sa inveti

6. Competente de relationare interpersonala si competente civice

7. Spirit de initiativa si antreprenoriat

8. Sensibilizare culturala si exprimare artistica

Definiţii:

Comunicarea in limba Comunicarea este abilitatea de a exprima si interpreta gânduri,


materna sentimente şi fapte atât pe cale orală cât şi scrisă (ascultare,
vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona intr-un mod
adecvat in cadrul întregii game a contextelor sociale şi culturale
– educaţie şi instruire, la serviciu, acasă sau in timpul liber.

Comunicare in limbi straine Comunicarea intr-o limba străină are aceleaşi dimensiuni ca şi
comunicarea in limba maternă: se bazează pe abilitatea de a
înţelege , de a exprima şi de a interpreta gânduri, sentimente şi
fapte atât pe cale orală cât şi în scris (ascultare, vorbire, citire şi
scriere) intr-o gamă potrivita de contexte sociale – la serviciu,
acasă, în educaţie şi instruire – conform cu dorinţele sau nevoile
individului. Comunicarea intr-o limba străină de asemenea
apelează la abilităţi de mediere şi înţelegere culturală. Nivelul
performantei va varia intre cele patru dimensiuni , intre
diferitele limbi şi conform cu moştenirea şi cadrul lingvistic al
2

individului.

Competente in matematica Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna, scădea,


si competente elementare in înmulţi şi împărţi mental sau în scris pentru a rezolva o gamă
stiinte si tehnologie de probleme în situaţiile vieţii de fiecare zi. Accentul se pune
mai ales pe proces decât pe rezultat, mai degrabă pe activitate
decât pe cunoaştere. Alfabetizarea ştiinţifică se referă la
abilitatea şi dorinţa de a utiliza cunoştinţele şi metodologia
menită să explice lumea naturală. Competenţa in tehnologie e
văzută ca înţelegerea şi utilizarea acelor cunoştinţe şi metode
care pot modifica cadrul natural ca răspuns la nevoile şi
dorinţele oamenilor.

Competente in utilizarea Competenţa digitală implică utilizarea critică şi cu încredere a


noilor tehnologii mijloacelor media electronice la muncă, în timpul liber şi
informationale si de pentru comunicare. Aceste competenţe se referă la gândirea
comunicatie logică şi critică, la abilităţile de management a informaţiei la
standarde înalte, si la abilităţi de comunicare dezvoltate.

La nivelul de baza , abilităţile TIC cuprind utilizarea


tehnologiei multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce,
prezenta şi schimba informaţii, şi pentru a comunica şi a
participa in reţele prin intermediul Internetului.

Competente pentru a invata „A învăţa să înveţi” cuprinde disponibilitatea de a organiza şi


sa inveti reglementa propria învăţare, atât individual cât şi in grup.
Aceasta include abilitatea de organiza eficient timpul, de a
rezolva probleme, de a achiziţiona, procesa, evalua şi asimila
noi cunoştinţe, şi de a aplica noile cunoştinţe şi deprinderi intr-
o varietate de contexte – acasă. la servici, în educaţie şi
instruire. In termeni mai generali, “a învăţa să înveţi”
contribuie puternic la managementul traseului profesional.

Competente de relationare Competenţele re relationare interpersonala cuprind toate


interpersonala si competente formele comportamentale care trebuie stăpânite pentru ca un
civice individ să fie capabil să participe intr-un mod eficient si
constructiv la viata socială, şi să rezolve conflictele, dacă e
cazul. Abilităţile interpersonale sunt necesare pentru
interacţiunea efectivă, individual şi in grupuri, şi sunt utilizate
atât în domenii private cât şi in domenii publice.
2

Spirit de initiativa si Antreprenoriatul are o componentă activă şi una


antreprenoriat pasivă: cuprinde atât capacitatea de a induce schimbări cât şi
abilitatea de a le primi, sprijini şi adapta la inovaţia adusa de
către factorii externi. Antreprenoriatul implică asumarea
responsabilităţii pentru acţiunile cuiva, pozitive şi negative,
dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea obiectivelor şi
realizarea lor, precum şi motivarea de a reuşi.

Sensibilizare culturala si Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei


exprimare artistica exprimării creative a ideilor, experienţelor şi emoţiilor prin
intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia
corporală, literatura şi artele plastice.

TEMA 1.1 DEMERS DIDACTIC

Proiect didactic

Clasa: a III –a

Propunător: CHIRIAC MIHAELA

Aria curriculară: LIMBĂ ȘI COMUNICARE.

Disciplina: LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ

Subiectul: Exerciții aplicative - Adjectivul

Tipul lecţiei: Consolidare

Scopul lecției: dezvoltarea capacității de exprimare orala si scrisă, în concordanță cu normele


gramaticale, prin utilizarea tehnicilor specifice e-learning;

Competențe generale vizate:

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

Competențe specifice vizate:

1.1.Extragerea unor informații de detaliu

1.4.Manifestarea curiozității față de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare


2

3.3.Formularea unei păreri

3.5. Sesizarea unor regularități ale limbii pe baza textului citit

Obiective operaţionale:

- să ordoneze ideile textului;

- să răspundă la întrebări;

- să noteze/insereze adjectivele însoțite de substantivele determinate (Word Cloud);

- să scrie cu cifre romane numărul adjectivelor găsite;

- să identifice trăsăturile fizice ți morale ale personajului Claresse (Word Cloud);

- să răspundă la întrebările din chestionar (Google Forms);

- să formuleze răspunsuri despre o situație;

Strategie didactică:

v Resurse procedurale:conversatția, exercițiul, observația, problematizarea, tehnici de tip e-


learning : Codurile QR, aplicația Word Cloud, formularul Google Forms;

v Resurse materiale: textul suport, laptop, telefoane mobile, jetoane (numărul și genul);

v Forme de organizare: frontal, individual, echipa, perechi;

v Durata: 90 minute

Bibliografie:

Programa şcolară pentru Limba și literatura română, clasele III-IV, aprobată prin ordin al
ministrului nr. 5003/02.12.2014

- Mihăescu, Mirela, „Manual pentru clasa a IV-a –Limba și literatura română”, Editura
Intuitext, Bucureşti, 2018
2
2

Nr. Metode şi Mijloace de Forme


procedee învățământ organiz
crt.

MOMENTUL

1. ORGANIZATORIC Se pregǎtesc materialele necesare unei bune desfăşurări a lecţiei. Conversaţia Telefoanele Fronta
mobile

Se verifică tema pentru acasă cantitativ şi calitativ și sunt evidenţiaţi elevii care au rezolvat Caietele
corect tema. elevilor
Fronta
REACTUALIZAREA Reactualizarea cunoștințelor referitoare la părțile de vorbire învățate (substantivul, adjectivul).
2. Exercițiul Individ
CUNOSTINTELOR

Element surpriză – plicuri cu emojii, ascunse prin clasă. Conversatia Telefoanele Echip
mobile
CAPTAREA Elevii se împart în 5 grupe. Fiecare grupă trebuie sa gaseasca în sala de clasa 3 plicuri cu Explicatia
emojii pe spatele cărora se află un cod pe care trebuie sa-l descifreze cu ajutorul aplicatiei QR. Codurile QR
3. ATENȚIEI Problematizarea
Emojii din
fetru

4. ANUNȚAREA Elevii vor scana codurile aflate pe spatele globurilor si vor citi fragmentele textului - “O Conversatia Telefoanele
TEMEI ȘI A întâlnire neobișnuită”. mobile
OBIECTIVELOR Explicatia
Reprezentantul fiecarei grupe va citi fragmentul apoi fiecare grupă va ordona logic
2

fragmentele. Problematizarea Codurile Echip

Voi anunța lectia si obiectivele pe înțelesul lor. Exerciții aplicative – Adjectivul

Se scrie la tabla și in caiete titlul/data. Caiete Frontal

5. Elevii răspund oral la întrebări referitoare la textul scanat cu ajutorul telefoanelor mobile. Conversația Explozia Fronta
stelară
Vor răspunde la întrebări folosindu-se de informațiile din text (cine?, ce? de ce? unde? când? – Echip
explozia stelară)
Exercițiul Individ
Elevii vor identifica în text substantivele însoțite de adjective pe care le vor nota în aplicația
Word Cloud.

Vor scrie cu cifre romane la tablă numărul adjectivelor găsite.


Aplicația
O altă sarcină de lucru va fi identificarea trăsăturilor fizice și morale ale personajului Clarisse Word Cloud
din textul “O întâlnire neobișnuită”, notând adjectivele în aplicația Word Claud.
Echip
Se vor analiza oral, substantivele însoțite de adjective prin folosirea jetoanelor pe care este
inscripționat genul și numărul. Pentru fiecare raspuns corect primesc recompense. (jetoane cu
emojii). Acestea vor fi lipite pe o planșă fiind desemnați câștigători eleviii care strâng cele mai
DIRIJAREA multe emojii Demonstrația Individ
ÎNVĂȚĂRII

Aplicația În pere
Word Cloud
2

Jetoane cu
numărul și
genul

Jetoane - Echip
emojii

Voi solicita copiilor să răspundă la chestionarul din Google Forms, după ce vor viziona un Exercițiul Telefon Fronta
filmuleț pe youtube. mobil
OBȚINEREA În pere
6.
PERFORMANȚEI https://docs.google.com/forms/d/1Rk_rbVK5qm7EPusL0QuTjaZGRfsVzuplrH6hTIfmtP0/edit Chestionarul
Google
Forms
Se fac aprecieri asupra modului de participare a elevilor la lecție. Explicația Caiete Fronta
ÎNCHEIEREA
6. TEMA ACASĂ: Realizarea unui text cu adjectivele de pe jetoanele surpriză. Conversatia
ACTIVITĂȚII
2
2

TEMA 1.2 – DOCUMENTE CURRICULARE

Curriculumul naţional reprezintă ansamblul planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor


şcolare din învăţământul preuniversitar; curriculumul naţional cuprinde un set de documente
care reglementează modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea finalităţilor
educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru dezvoltarea personală şi
profesională, pentru inserţia socială.
Documentele curriculare sunt:

- programa scolara- actul oficial

- manualul scolar- concretizeaza programa scolara, cadrul didactic are posibilitatea de a


parcurge din manual doar acele unitati de continut obligatorii

- auxiliarele( ghiduri metodice, caiete de munca independenta, soft-uri educationale)

TEMA 1.2.1 – OFERTĂ OPȚIONALE

a. În vederea alegerii unui opțional pentru clasele pregătitoare, respectiv clasa a IV-a, voi
prezenta oferta de opționale, atât elevilor cât și părinților . De comun acord, elevi-părinți,
aleg opționalul ce urmează a fi studiat.

b. În oferta propusă pentru cele două clase, se poate include aceeași disciplină -Educație
pentru sănătate , deoarece sănătatea reprezintă o temă de larg interes, care poat fi studiate pe
tot parcursul vieții, de la cele mai fragede vârste.

TEMA 1.2.2.a – PREZENTARE PROFIL DE FORMARE

Voi prezenta intr-o ședință a părinților competențele pe care ar trebui să le aibă fiecare elev la
sfârșitul clasei a IV-a.
Comunicare în limba maternă
- Identificarea de fapte, opinii, emoţii în mesaje orale sau scrise, în contexte familiare de
comunicare
- Exprimarea unor gânduri, păreri, emoţii în cadrul unor mesaje simple în contexte familiare
decomunicare
- Participarea la interacţiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea unor probleme de
şcoală sau de viaţă
Comunicare în limbi străine
- Identificarea de informaţii în limba străină în mesaje orale sau scrise simple, în contexte
familiare de comunicare
- Exprimarea unor păreri şi emoţii în cadrul unor mesaje scurte, simple, scrise și orale, în
contexte familiare
- Participarea la interacţiuni verbale simple în contexte familiare de comunicare
Competenţe matematice (A)şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B)
- Manifestarea curiozităţii pentru aflarea adevărului şi pentru explorarea unor regularităţi și
2

relaţii matematice întâlnite în situaţii familiare (A)


- Formularea unor explicaţii simple, utilizând terminologia specifică matematicii (A)
- Rezolvarea de probleme în situaţii familiare, utilizând instrumente şi/sau procedee specifice
matematicii (A)
- Realizarea unui demers investigativ simplu prin parcurgerea unor etape în vederea atingerii
unui scop (B)
- Realizarea unor produse simple pentru nevoi curente în activitățile proprii de învățare, cu
sprijin din partea adulților (B)
- Manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un mediu curat (B)
- Aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de comportament responsabil în
raport cu mediul
Competenţă digitală
- Utilizarea în învățare a unor funcţii şi aplicaţii simple ale dispozitivelor digitale din mediul
apropiat, cu sprijin din partea adulţilor
- Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de învățare
- Respectarea unor norme de bază privind siguranța în utilizarea a dispozitivelor, aplicaţiilor,
conţinuturilor digitale și pe internet.
A învăţa să înveţi
- Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune sarcina de lucru înainte de
începerea unei activități de învățare
- Formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcini de lucru
- Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăţa, activa cunoştinţe anterioare şi înregistra
informaţii
- Concentrarea atenţiei, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea corespunzătoare
şi verificarea propriei activităţi
Competenţe sociale şi civice
- Manifestarea interesului pentru autocunoaştere
- Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene
- Asumarea unor roluri şi responsabilităţi prin participarea la acţiuni în contexte de viaţă din
mediul cunoscut
- Recunoaşterea şi respectarea diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.)
Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
- Manifestarea curiozităţii în abordarea de sarcini noi şi neobişnuite de învăţare , fără teama
de a greşi
- Asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea unor
obiective, iniţiativă, creativitate, cooperare cu ceilalți
- Manifestarea interesului pentru autocunoaştere
Sensibilizare şi exprimare culturală
- Identificarea utilităţii unor meserii/profesii pentru membrii comunităţii
- Recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi
universal
- Exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor
medii și forme de expresivitate
- Recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi
universal
- Participarea la proiecte culturale (artistice, sportive, de popularizare) organizate în şcoală şi
în comunitatea locală
2

TEMA 1.2.2.b - EXEMPLE ACTIVITĂȚI


Competența specifică: ” Rezolvarea de probleme în situaţii familiare”

5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau


compunerea de probleme cu raţionamente diverse

- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea,
sutimea etc.”

- aflarea unui termen necunoscut, folosind diverse metode

- identificarea şi utilizarea terminologiei sau a unor simboluri matematice în situaţii cotidiene


(de exemplu, utilizarea procentelor)

- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a celor pătrate asupra rezultatului final al unui
exerciţiu

- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.

- transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice

- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii


matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele

TEMA 1.3.1.a – AVANTAJE ALE PROIECTĂRII PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele
caracteristici:

- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
obiective de referinţă;

- este unitară, din punct de vedere tematic;

- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;

- se finalizează prin evaluare

Avantaje ale proiectării unităţii de învăţare:

- creează un mediu de învăţare coerent în care aşteptările elevului devin clare pe termen
mediu sau lung;

- implică elevii în proiecte de învăţare personale cu accent pe explorare şi reflecţie;

- implică profesorul într-un proiect didactic pe termen mediu şi lung, cu accent pe ritmul de
învăţare al elevilor;
2

- dă perspectivă lecţiilor, conferind acestora o structură specifică.

TEMA 1.3.1.a – LISTĂ UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE


Unități de învățare:

clasa a IV-a

Disciplina: Limba și Literatura Română

1. Din cartea vacanței

2. O carte, un prieten în plus

3. Natura și lectura
4. Înâlnirea cu personajele

5. Primim și dăruim

6. Cum învățăm

7. Școala și universul ei

8. Învățăm să comunicăm

9. A şti , a face, a fi împreună


10. Copilăria
11. Vacanța

Proiectarea unei unităţi de învăţare parcurge mai multe etape, care corespund abordării
procesului didactic într-o succesiune logică. Aceste etape sunt prezentate în schema de mai
jos:

-identificarea competentelor- in ce scop voi face?

-selectarea continuturilor- ce voi face?

-analiza resurselor- cu ce voi face?

-determinarea activitatilor de invatare- cum voi face?

-stabilirea instrumentelor de evaluare-cat s-a realizat?

TEMA 1.3.2. – PROGRAMĂ OPȚIONAL


2

Şcoala Gimnazială „Învățător Gheorghe Asănache”

Bordești, Vrancea

Clasa a III-a

CURIOZITĂȚI MATEMATICE PRIN JOC

– OPŢIONAL INTEGRAT –

Profesor învățământ
primar

CHIRIAC MIHAELA

ARGUMENT:

Copiii visează. Să devină cercetători,arhitecți, medici, mecanici, constructori de mațini și


roboți, astronauți. Visează să cunoască secretele Universului sau ale Microuniversului. Știința
care unește toate aceste domenii și visuri ale copiilor este MATEMATICA.

Matematica reprezintă temelia,baza pentru mai multe științe, iar pentru copii, micii
matematicieni, un început de drum. De aceea, încă din clasele mici ale învăţământului primar,
se impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, astfel încât
matematica să devină o disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea
raţionamentului, învățării experențiale, creativităţii, muncii independente și în echipă.

Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne una din
strategiile de bază pentru abordarea activităţii didactice. Prin programa
opționalului ,,Curiozități matematice prin joc” doresc să-i ajut pe elevi să privească
matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme. Ea poate fi privită
ca un joc. ,,Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura
atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă,
să acţioneze.”(E.Claparede, “Psychologie d’enfantes”). Folosind jocul în timpul orelor de
opțional, doresc să-i motivez pe copii să lucreze cu plăcere la matematică, să rezolve și să
compună ei înșiși situații-problemă nonstandard, dar şi să provoc activităţi de dobândire, pe
cale intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.

Programa opționalului cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care


urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.

Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi
învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină atractivă. Elevii
trebuie convinşi că matematica nu este grea. Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi,
să se gândească mai mult asupra datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant,
să facă deosebirea între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii
corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară formării
unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.
2

Scopul optionalului îl reprezintă, in acelasi timp, promovarea şi formarea atitudinilor


necesare pentru a înţelege interrelaţiile dintre oameni de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea
activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii
vieții. ,,Curiozități matematice prin joc” poate fi o mică ,,filosofie a copilului” pentru
fiecare zi. Activităţile proiectate vor avea un impact pozitiv asupra atitudinii elevilor faţă de
colegi, față de sine, oameni în general, mediul înconjurător, față de muncă. Unitățile tematice
sunt concepute în manieră transdisciplinară, combinând elemente de limbă și comunicare,
calcul matematic simplu, cunoașterea mediului înconjurător, de aderare la reguli civice și de
dezvoltare personală, de exersare a abilităților artistice și practice.

Din punct de vedere metodologic, acest opțional este centrat pe utilizarea metodelor
learning by doing (învățarea experiențială-procesul de a face sens din experiența directă).
Elevii pornesc de la propriile experiențe cognitive sau emoționale pe care le dezvoltă și le
perfecționează. Astfel elevii sunt încurajați să fie spontani, să facă alegeri, să adreseze
întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra
temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice
despre ceea ce învaţă.

DURATA: 1 an şcolar, cu posibilitate de prelungire.

VARIANTA DE CURRICULUM: Nucle

NUMĂR DE ORE: 1oră / săptămân

TIPUL: opţional integrat

 Matematică
 Limba și literatura română ,
 Arte Vizuale şi Abilități Practice
 Muzică şi mişcare
 Științe ale naturii
 Educație civică
 Joc și mișcare
 TIC

GRUP ŢINTĂ: elevii clasei a III-a şi părinţii acestora.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Competențe specifice Exemple de activități de învățare


1.1 Identificarea şi - recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu, în
utilizarea conceptelor raport cu sine şi cu repere fixe date în jocuri de mișcare
matematice şi a limba-
jului matematic în si- - identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale în jocuri logice
tuaţii diverse; și de perspicacitate
2

-punerea în corespondență a unor exerciții cu rezultatul corect.

-rezolvarea unor probleme cu coținut legat de personaje din


povești.
1.2 Aplicarea operaţi-ilor -Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în cântece,
aritmetice şi a desene și jocuri, în rezolvarea de probleme.
proprietăţilor acestora în
contexte variate; - ilustrarea prin desene proprii a ceea ce sugerează versurile-
problemă;

- exerciții-joc de „ghicire” a unor rime în care intervin numărători;


1.3 Rezolvarea şi for- -identificarea algoritmului de rezolvare a unor probleme cu
mularea de probleme, conținut experențial.
utilizînd achiziţiile ma-
tematice; -jocuri de logică matematică.

-punerea în scenă a unor probleme/situații problematice care


folosesc operatorii logici ,,și, sau, nu” în concursuri și jocuri
matematice

- concurs între grupe pe diferite teme cu subiect matematic:


(alegerea numelui grupei, „personalizarea” ei prin găsirea de
simboluri, mascote, ecusoane etc.)

- „descoperirea”operaţiilor matematice de adunare, scădere,


înmulțire și împărțire cu ajutorul suportului în obiecte, pe cale
intuitivă, prin rezolvări tipice.
1.4 Exploararea /inves- - activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare;
tigarea unor situaţii
problemă reale sau - exerciții de nuanţare a laturii distractive a matematicii prin
modelate, integrând introducerea unor personaje preferate din desenele animate, prin
achiziţiile matematice şi jocuri și reprezentări pesonale.
cele din alte domenii.
- rezolvarea unor probleme atipice;

-selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date.

-clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii și nevii și


înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn.

-corelarea competențelor de matematică cu cele de comunicare în


limba română, de muzică și mișcare, de arte vizuale și abilități
plastice, TIC
1.5 Evidențierea carac- - localizarea uor obiecte prin stabilirea uor coordonate în raport cu
teristicilor geometrice ale un sistem de referințădat, folosind sintagme date, cântece,
unor obiecte locali-zate în ghicitori, desene.
spațiul încon-jurător.
- selectarea /gruparea unor figuri geometrice după mai multe
2

criterii date.

-realizarea unor desene simple folosind o axă de simetrie dată.

-jocuri de construcții și desene cu obiecte de fomă geometrică, din


diferite materiale.
1.6. Recunoaşterea unor - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat,
figuri şi corpuri triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
geometrice în mediul
apropiat şi în repre- - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau
zentări plane accesibile colaj;
(incluzând desene,
reproduceri de artă, - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
reprezentări schematice) (case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.);

- compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate sau


doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri – mari,
mici, medii);

- decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite


dimensiuni, realizate pe diverse suporturi (hârtie glasată, carton);

- sesizarea importanței figurilor geometrice în viața personală


2.1 Manifestarea grijii - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi (ex.: paharul
pentru comportarea de la iaurt pentru decorare şi utilizarea ca ghiveci pentru plante,
corectă în relație cu folosirea unor imagini din pliantele publicitare pentru crearea unor
ceilalți sau cu mediul şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
natural .
- identificarea importanţei energiei în viaţa omului, a modalităţilor
de economisire a energie;

- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu privire la anumite


atitudini şi comportamente

- identificarea propriilor greşeli de comportament în munca pe


echipe

- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă propagarea


sunetului prin diverse medii care-i alterează tăria: un radio care se
va acoperi cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material izolator,
vată etc.;

- producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad,


tunetul, mersul prin apă etc.;

- identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse


alternative de energie;

- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de energie, prin


2

utilizarea unor modele (ex.: morişcă, roată pusă în mişcare de o


apă curgătoare/ apa de la robinet); a modalităţilor de economisire a
energie;
2.2. Asocierea emoţiilor - selectarea unor imagini cu personaje care exprimă emoţii de bază
de bază cu elemente (Exemplu: Alegeţi personajele care exprimă bucurie, fericire,
simple de limbaj veselie…) din timpul sau la finalul unei orei
nonverbal şi paraverbal
- jocuri de mimă

- turul clasei: “Cum te simţi astăzi?” (la începutul/finalul zilei, la


începutul/finalul unei activităţi)

- descrierea emoţiilor trăite în jocurile matematice preferate.


3.1. Transmiterea unor - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de şcoală, zile de
mesaje verbale şi naştere, jucăria favorită, o controversă cu un prieten/coleg,
nonverbale simple despre victoria/înfrângerea într-un joc etc.)
propriile expe-rienţe de
viaţă - crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe baza unor
cuvinte cheie: calendar, pădure, furculiţă, zâmbet, adunare

- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de unele situaţii


date

- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi ceilalţi, despre


datele matematice oferite de ipoteza unei probleme

- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă „Eu cred că...”,


„În opinia mea...”
3.2 Identificarea -formularea unor răspunsuri sau întrebări legate de o temă dată.
semnificații unui mesaj
oral/scris -executarea unor instrucțiuni în diferite tipuri de activități.

-identifcarea enunțurilor sadevărate / false referitoare la o


problemă dată.

-ordonarea cronologică a dateor, ca momente ale algoritmurilor de


calcul folosiți, utilizând noțiuni ca: întâi, a doua oară, primul, al
doilea, ....

- completarea unor enunțuri/șiruri după modele date.


3.3 Participarea cu -participarea la discuții în perechi/în grup pe teme de interes
interes la dialoguri, în
diferite contexte de -formularea unor mesaje în care să-și exprime inteția de a primi
comunicare informații/lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă

-identificarea unor obiecte /ființe prin descoperirea caracteristi-


cilor acestora pe baza unor întrebări și răspunsuri, în cadrul unor
jocuri de grup.
2

-decodarea unor informații din diferite surse de învățare.

-emiterea unor predicții asupra căilor de rezolvare dintr-un


exercițiu sau problemă.

-realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului


didactic.
4.1 Explorarea şi crearea -utilizarea unor procedee simple de căutarea informaţiilor de tip
unor conţi-nuturi digitale imagine sau video pe INTERNET
simple în format vizual
sau/şi audio -realizarea unor înregistrări simple de tip imagine, video sau audio,
cu sprijinul adultului

-vizionare de PP –aplicații interactive în jourile pe computer, cu


tematică adecvată, în care instrucțiunile sunt oferite verbal.

CONȚINUTURI:

I. Noțiuni introductive

1.Cifre, cifre ..... Numerația 3.Cifre și jocuri. Socoteli ciudate

2. Cifre și personaje din povești 4. Matematica toamnei

II. Recapitularea cunostintelor insusite până acum la matematică

1. Numere naturale.

2. Desene cu numere

3. Calcule și probleme simple cu arici

4. Socotitul.Ordinea operațiilor

III. Vraja numerelor naturale

1. Compararea numerelor naturale

2. Compunerea si descompunerea numerelor

3. Șiruri de numere

4. Numere năzdrăvane

IV. Matematica de sezon


2

1. Iarna, sărbători, datini...numere si probleme 2. Matematica iernii

V. Matematică si creativitate

1. Curiozitati matematice

2. Asemănări și deosebiri

3. Povești cu numere.

4.Probleme de logică și perspicacitate

VI. Matematica și alte discipline școlare

1. Probleme în versuri

2. Rebusuri. Zâmbiți, vă rog!

3. Desene cu teme matematice

4. Natura și matematica

5. Matematica în cântec
VII. Rezolvarea si compunerea problemelor

1. Simboluri matematice

2. Probleme rezolvate prin încercari

3. Probleme practice

4. Compuneri de probleme

VIII. Mărimi şi unităţi de măsură

1. Metrul, litrul, kilogramul, ora, minutul, secunda.


2. Probleme cu unități de măsură

3. Alte modalități de a măsură

4. Curiozități

5. Matematica și Universul

IX. Recapitulare finală-Evaluare

1.Artificii de calcul/trucuri matematice 2. Jocuri matematice

ATITUDINI ŞI VALORI:
2

. Atitudine corectă şi responsabilă pentru valorile omenirii

. Atitudine motivantă pentru învăţare;

. Atitudine de respect faţă de munca oamenilor, față de mediul înconjurător

. Altruism, toleranță, solidaritate, respect pentru ceilalți și stimă de sine.

. Creativitate, spirit critic, capacitate de a lucra în echipă, de a lua lua decizii pentru atingerea
scopului propus;

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

1. METODE TRADIŢIONALE:

a. probe scrise si orale (evaluare sumativă şi formativă) la sfârşitul unităţilor de învăţare şi


în finalul unor lecţii;

b. probe practice;

c. teste docimologice.

2. METODE ALTERNATIVE:

a. observaţia sistematică a comportamentului elevului;

b. investigaţia;

c. portofoliul – pe parcursul unităţilor de învăţare;

d. autoevaluarea;

e. expoziții

f. albume fotografice

g. postere

h. ,,Clubul înțelepților”

i. Proiect ,,Cărticică de sărbătoare”

j. Mape tematice

k. Dramatizări ,,La cumpărături”, ,,Pe șantier”, ,,La Zoo”, ,,Micul om de știință”

BIBLIOGRAFIE:

1. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, Programa Școlară aprobată prin Ordin


al Ministrului Nr. 5003 DIN 02.12. 2014
2

2.DRUMUL SPRE PERFORMANȚĂ ÎN MATEMATICĂ, clasa a III-a, Mihaela


Necula, Editura Nomina 2012,

3. EDUTEST, PARALELA 45, MATEMATICA, DANIELA BERECHET, FLORIN


BERECHET, LIDIA COSTACHE, JEANA TITA, 2014, CLASA a III- a

MODULUL 2

TEMA 2.2.A
Clasa a IV-a
Disciplina : limba si literatura romana
Competenta specfica si exemplu de activitate
4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital
- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate de subiecte prin email (întrebări
legate de teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.)
- scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un picnic etc.
- completarea corectă a datelor destinatarului pe un plic/ pe o carte poştală, precum şi în
format digital
In redactarea unor texte functionale scurte pe suport de hartie , elevii datorita unui vocabular
mai sarac ce provine din lipsa de lectura , nu se pot exprima corect , coerent si constient , de
aceea este nevoie sa intervenim de cele mai multe ori si sa le oferim un punct de plecare si
suport pe parcursul redactarii textului.
In redactarea unor texte functionale , in special in format digital, elevii trebuie sa detina
minime cunostinte de lucru cu calculatorul.Acest lucru este de multe ingreunat , deoarece nu
toti au avut acces la calculator sau nu il pot folosi in acest scop.
Aceste cauze pot fi un factor perturbator in procesul de predare-invatare-evaluare.

TEMA 2.2.B

Clasa a IV-a
Disciplina : matematica
Competenta specifica si exemple de activitati de invatare
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au
acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de mii/sute de mii a unor valori numerice
(preţuri, distanţe etc.)
De multe ori intalnim dificultati de ordonare crescatoare/descrescatoare a numerelor mai mici
sau egale cu 1 000 000 , dar si rotunjirea numerelor.

TEMA 2.2.C

Clasa a IV-a
Disciplina: Stiinte
2

Competente specifice si exemple de activitati


3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător
Exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de exemplu: înscenări cu
situații în care un copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu stinge lumina când
părăsește camera)
Chiar daca la ore li se explica elevilor ca trebuie sa participe activ la utilizarea rationala a unor
resurse, elevii nu iau masuri decat daca le este sugerat / impus de catre parinti sau profesor.
Exemplu: merg la baie , se spala si uita sa inchida robinetul cu apa, etc

TEMA 2.2D

Programa scolara reprezinta un document curricular de baza, reglator, organizat in mod


coerent.
Necesitatea lecturii integrale a programei scolare ajuta la realizarea unei imagini de
ansamblu asupra disciplinei, asigurand coerența curriculumului, pe orizontală și verticală.

Personalizarea programei scolare permite cadrului didactic sa adapteze programa


scolara pe fiecare disciplina in parte , in functie de caracteristicile clasei si competentele
vizate.

Exemplu - disciplina geografie

La predarea lectiilor legate de Orizontul local , fiecare cadru didactic isi va propune activitati
de invatare care sa conduca la insusirea stricta a notiunilor legate de orizontul local
(localitatea natala si imprejurimile ei , etc .)
Metodele folosite in dobandirea cunostintelor , de asemenea vor fi alese in functie de
particularitatile colectivului de elevi

TEMA 2.3.A

Un cliseu des intalnit in procesul de predare-invatare-evaluare a disciplinelor Muzica si


miscare/Joc si miscare este acela ca aceste discipline nu au aceeasi importanta ca disciplinele
CLR/Limba si literatura romana si MEM/ Matematica, de aceea se intampla foarte des ca
invatatorul sa foloseasca aceste ore in favoarea disciplinele CLR/Limba si literatura romana si
MEM/ Matematica. Se uita ca in ora de Muzica si miscare sunt antrenati toti copii, si ca se pot
consolida competente si exersa continuturi de la celelalte disciplinele.
De exemplu in cadrul orei de Muzica si miscare se pot exersa:
- continuturi din cadrul disciplinei CLR/Limba si literatura romana
-imbogatirea vocabularului cu noi cuvinte si expresii întalnite in versurile cantecelor;
pronuntarea corecta a cuvintelor; formularea unor intrebari si raspunsuri orale la intrebari
legate de mesajul versurilor/ melodiei ascultate; conversatia, dialogul pentru intelegerea
versurilor/ in urma vizionarii unui spectacol muzical .
-continuturi din cadrul disciplinei MEM/ Matematica
-receptarea unor sunete din mediul inconjurator, cu durate si intensitati diferite
2

-cantecele Numaratoarea, Sade rata pe butoi, Zilele saptamanii pot contribui cu usurinta la
dobandirea competentei matematice
In concluzie , cred ca toate cadrele didactice ar trebui sa se ofere aceeasi importanta
disciplinei Muzica si miscare/Joc si miscare, cum ofera disciplinelor CLR/Limba si literatura
romana si MEM/ Matematica.

TEMA 2.3.B

Un cliseu des intalnit la ora de Educatie civica este accentul pus de cadrul didactic pe
verbalizare, pe definitii ( accentul pus pe continuturi si pe insusirea de cunostinte) , in
defavoarea procesului de formare si manifestare a comportamentelor si atitudinilor.
Exemplu - clasa a IV-a
Raporturile noastre cu ceilalti oameni. Valori, norme și comportamente moral-civice. Valori
morale.
- Cliseul ar fi definirea valorilor morale ( bine/rău - altruism/egoism - cinste/necinste -
respect/lipsă de respect - responsabilitate/lipsă de responsabilitate - solidaritate/lipsă de
solidaritate)
Aceste clisee pot fi depasite punand accent pe intelegerea acestor notiuni prin exemple
practice din viata de zi cu zi, prin vizionarea unor videoclipuri sau scurte filmulete.

TEMA 2.3.C

Istoria este una din disciplinele care ar trebui sa combine teoria cu activitatea practica (vizite,
folosirea unor surse digitale de informare,etc).
Exemplu - clasa a IV-a
Cultura si patrimoniu
Locuri istorice din comunitate: manastiri, strazi si case istorice din comunitate, monumente
ale eroilor, monumente reprezentative ale comunităților etnice din Romania
- cliseele ar fi accentul pus pe manual , care este considerat unica sursa de informare, dar si
tipare in proiectarea unitatii de invatare , unde nu se tine seama de preocuparile si interesele
elevilor
Aceste clisee pot fi depasite punand accent pe folosirea competentelor digitale ( ppt, filme ,
imagini) sau pe activitatea practica ( efectuarea unor vizite la manastiri, case istorice,
monumente ale eroilor, muzee, etc din localitate sau imprejurimi).

TEMA 2.3. D

Geografia este perceputa ca obiect de cultura generala . Cu toate acestea, resursa de timp
alocata orelor de geografie (1 oră pe saptamana) poate reprezenta un impediment în depasirea
acestor clisee.
Exemplu - clasa a IV-a
Elemente de geografie a Romaniei
Marile unitati geografice ale Romaniei – caracteristici generale (pe trepte de relief)
Cliseele pot fi:
- predarea lectiilor de geografie sa nu mai fie bazata pe expunerea informatiilor , promovand
invatarea abstracta, teoretica , punand accetul pe memorizare
- schema lectiei scrisa de profesor pe tabla si de elevi pe caiete, fara lucru cu harta
2

Aceste clisee pot fi depasite pornind, in predarea noului continut, de la cunostintele si


informatiile care le detin elevii sau prin folosirea unor resurse digitale sau practice ( lucrul
practic cu harta), astfel incat profesorul sa devina un un ghid in procesul de predare, care
faciliteaza si intermediaza invatarea (este partener in invatare).

TEMA 2.3.E

Disciplina - Arte vizuale si abilitati practice contribuie, in mod direct, la cultivarea


sensibilitatii elevilor, la dezvoltarea abilitatilor creative si exprimarea opiniilor referitoare la
un produs artistic.
Exemplu – clasa a II-a
Pictura - Materiale si instrumente
Clisee pot fi:
-in prezentarea temei , cadrul didactic foloseste manualul sau propriul model (elevilor li se
cere sa urmeze modelul dat)
- evaluarea obiectelor realizate de elevi individual/în echipa se realizează punandu-se accent
pe produs nu și pe proces
Aceste clisee pot fi depasite astfel :
-modelul poate fi reprezentat de un obiect din mediul familiar
-in evaluare se va pune accent pe ceea ce simte elevul pe tot parcursul orei, fiind evaluat
prin prisma efortului depus de el si nu prin compararea cu modelul dat

TEMA 2.3.F

Clisee:
-evaluările sunt considerate un instrument esențial pentru performanță;
- invatarea mecanica a formulelor matematice , definitiilor, unitatilor de masura;
- cu cât sunt mai puțini elevi în clasă, cu atât nivelul clasei crește;
- ideea ca anumiti elevi sunt mai buni decat altii;
Aceste clisee sunt des intalnite atat la MEM cat si la Matematica si Stiinte ale naturii.
Depasirea lor se poate face tinand cont de urmatoarele aspecte:
Evaluările furnizează mai multe date cu privire la măsura în care elevii și-au însușit
competențele prevăzute în programă. Doar că evaluarea râmâne o unealtă boantă dacă nu
produce schimbare, de la nivel de clasă, la nivel de sistem. Ca si solutie consider ca trebuie sa
se puna accent mai mult pe modul în care sunt folosite rezultatele evaluărilor, decât pe
rezultate în sine.
Elevii sunt împărțiți în funcție de competențe, fie că recunoaștem acest lucru, fie că nu. Se
lucrează, de multe ori, doar cu cei buni, pentru că nu există o practică a lucrului diferențiat, iar
cadrele didactice care vor să lucreze astfel trebuie să se descurce „pe barba lor”.Solutia ar fi sa
se lucreze diferentiat cu elevii care au nevoie de pregatire suplimentara si implicarea activă în
situații practice de căutare a unor soluții în experiențele de viață ale lor.
Mai important decât efectivul de elevi dintr-o clasă este modul în care activitățile derulate
sunt adaptate la specificul clasei și la nivelul de pregătire al elevilor.
2

TEMA 2.4.A

LLR- CLASA A IV-A


COMPETENTA SPECIFICA

Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibilă
Activităţi de învăţare
a) intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de emisiune
audio/video( Discovery/National Geographic)
b) explicarea sensului cuvântului pornind de la context

Valenţele şi funcţiile formative ale limbii române au implicaţii complexe şi profunde în


întreaga personalitate a elevului. Cel cu vocabular sărac întâmpină serioase dificultăţi în
exprimare, negăsind cu uşurinţă cuvintele cele mai potrivite, evitând adeseori comunicarea cu
colegii, devenind timid, retras, fără curaj.Încă de la primele exerciţii de exprimare orală, este
necesar să se pretindă formularea corectă şi clară a propoziţiilor.
Puritatea vorbirii, folosirea limbajului literar, trebuie să stea permanent în atenţia
învăţătorului. O sarcină importantă în acest sens este aceea de a-i face pe elevi să înţeleagă
expresiile plastice din operele literare şi să le folosească în mod conştient în lucrările
personale.
Odată cu îmbogăţirea vocabularului, învăţătorul urmăreşte îmbinarea cuvintelor în propoziţii
şi fraze în aşa fel încât ceea ce doreşte elevul să exprime să fie prezentat într-o formă cât mai
clară.
Este cunoscut faptul că elevii învaţă cuvinte noi la toate disciplinele, dar nu sunt preocupaţi
întotdeauna ca aceste cuvinte să fie folosite în structuri diferite, pentru a intra în vocabularul
activ.La orele de comunicare în limba română, în special, consider că este absolut necesar ca
după explicarea cuvintelor necunoscute, elevii să fie puşi să construiască propoziţii şi fraze cu
acestea. Învăţarea temeinică şi corectă a cuvintelor şi dezvoltarea calitativă, funcţională a
vocabularului şi implicit a limbajului se poate asigura prin parcurgerea unui drum metodic din
care nu lipsesc următoarele secvenţe:
-folosirea termenului nou în situaţii concrete de viaţă;
- întrebuinţarea cuvântului nou într-o comunicare, intr-un context în care el îşi precizează fără
echivoc înţelesul propriu;
- desprinderea termenului nou din context şi explicarea lui mai ales prin seria sinonimică pe
care o are şi prin antonimie ( când o are );
- folosirea cuvântului (de către învăţător) în mai multe contexte tot cu sensul său propriu,
fundamental;
- efectuarea unor exerciţii de utilizare a cuvântului (de către elevi ) în enunţuri noi,
variate şi de înlocuire a termenului cu sinonime sau îmbinări de cuvinte care au sens foarte
apropiat;
- întrebuinţarea (de către elevi) a termenului nou în cadrul unui context mai larg în care i se
construieşte familia de cuvinte, accentul punându-se numai pe aspectul îngrijit , corect al
limbii, nu pe cel estetic;
2

- utilizarea cuvântului în derivate compuse, locuţiuni sau expresii, proverbe, maxime, zicători
în a căror combinaţie intră, situaţie în care apar diferitele sensuri contextuale ale cuvântului şi
se evidenţiază puterea lor expresivă;
- folosirea cuvâtului în calambururi (jocuri de cuvinte sau îmbinări de sensuri secundare,
figurate, plastice, accentul căzând pe posibilitatea de a reliefa valoarea expresivă, estetică);
Parcurgându-se acest drum, se poate ajunge la o perfecţionare, o nuanţare a vocabularului, la
însuşirea corectă a structurii gramaticale a limbii.
Activitatea elevilor pentru dezvoltarea calitativă a vocabularului trebuie să fie permanentă.
Am menţinut o continuă preocupare a elevilor în această direcţie , determinându-i să selecteze
din lecturile suplimentare sau din textele studiate în clasă expresii frumoase şi cuvinte
sugestive pentru o anumită realitate. Notarea expresiilor artistice în caiet i-a obişnuit pe elevi
să selecteze , să explice cu ajutorul dicţionarelor sau prin context sensul, să le folosească în
exprimarea orală sau scrisă, îmbogăţindu-şi în felul acesta vocabularul.
Metoda de lucru cu dicţionarul este un important mijloc de autoinstruire cu care elevul trebuie
deprins încă de mic. Iniţierea copiilor în munca privind folosirea dicţionarului trebuie să
cuprindă cunoaşterea unor tehnici de localizare (se învaţă citirea în dicţionar după
ordinea alfabetică, după cuvântul cheie, tehnici de pronunţare-relaţia grafem-fonem), tehnici
de cuprindere (desprinderea sensului utilizând definiţii simple, tipice).

TEMA 2.4.B

DISCIPLINA : Matematică
CLASA : a IV-a
SUBIECTUL: Corpuri geometrice. Cubul. Paralelipipedul
TIPUL LECTIEI : dobândire de noi cunoștințe
Forma de realizare: activitate integrată
Din secventa referitoare la Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte
localizate in mediul apropiat, am ales sa dezvolt competenta specifica 3.2. Explorarea
caracteristicilor, relaţiilor şi a proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte. Activitatea de învățare va fi organizată pe grupe, iar metoda
de învățare folosită va fi „Cubul”. Metoda cubului contribuie la dezvoltarea capacităților de
analiză, sinteză, aplicare, transfer și argumentare ale elevilor, la formarea unei imagini globale
asupra problemei abordate, dezvoltând competențele de comunicare și motivația acestora,
fiind o metodă de învățare care implică fiecare elev în activitate. Am ales metoda cubului
pentru că permite o abordare complexă a temei propuse, permițând elevilor să exploreze
subiectul propus din 6 perspective: descrie, compară, analizează, asociază, aplică,
argumentează. La începutul activității de învățare li se prezintă elevilor modalitatea de
desfășurare a acesteia și cubul pe ale cărui fețe colorate diferit sunt scrise cele șase cuvinte ce
descriu perspectiva din care vor trata elevii tema propusă. Elevii sunt împărțiți în șase grupe și
câte un elev din fiecare grupă aruncă cubul. Cuvântul înscris pe fața de sus a cubului va
reprezenta sarcina de lucru a fiecărei grupe.
1 Descrie – Descrie figurile şi corpurile geometrice: pătratul, cubul,triunghiul, cercul.

2 . Compară – Notează prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc cubul şi cuboidul?

3. Asociază – Uneşte fiecare corp geometric cu figura geometrică şi obiectul care are aceeaşi
formă
2

4. Analizează Care figuri geometrice sau corpuri au proprietăţi asemănătoare? : (număr de


laturi, unghiuri, forma feţelor corpurilor, proprietăţi specifice identificate prin măsurare etc. )
Exemplificați!

5. Argumentează – Stabileşte valoarea de adevăr a propoziţiilor următoare, notând cu


A(adevărat) sau F (fals) în dreptul lor:
a) Triunghiul are 3 laturi si 4 varfuri
b) Cubul are patru feţe.
c) Cuboidul are toate feţele în formă de pătrat.
d) Dreptunghiul are laturile opuse egale.
e) Sfera are 6 vârfuri.
6. Aplică- Problemă Grădina unei case are lungimea de 12 m și lățimea de 8m. Care este
lungimea gardului care o înconjoară?
După finalizarea sarcinilor de lucru, un elev din fiecare grupă va prezenta întregii clase tema
din perspectiva aleasă și va răspunde întrebărilor adresate de colegii din celelalte grupe. Se va
folosi hârtie pentru flipchart, fiecare grupă afișând pe tablă foaia conținând rezolvarea sarcinii
de lucru avute. Activitatile se vor desfasura individual . frontal si pe grupe. Metodele și
procedeele folosite : conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda cubului. Mijloacele de
învăţământ utilizate : corpuri geometrice, planşe, manualul, fişe de lucru, foarfecă, lipici,foi
de flipchart.
Evaluarea competentei specifice se realizeaza prin observare sistematica si aprecieri
verbale.

TEMA 2.5.A

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100


Elevii citesc si scriu numerele de la 0 la 100, numara obiecte din mediul inconjurator,
evidenţiaza cifra unităţilor sau a zecilor dintr-un număr.
Itemi de evaluare
1.Desenează în fiecare pom câte 4 frunze. Scrie în casetă câte frunze ai desenat în total.
2. Incercuieste cifra unitatilor cu albastru si pe cea a zecilor cu rosu din urmatoarele numere
13,17,20,24,25,29,31.
3. Colorează doar numerele impare.
4. Numără ghindele. De câte ai mai avea nevoie pentru ca numărul lor să fie egal cu cel mai
mic număr impar scris cu două cifre diferite?

Nivel minimal de evaluare


Elevii compun si descompun numerele naturale de la 0 la 100, recunosc ordinele clasei
unitatilor, recunosc numerele pare si impare, compara si ordoneaza numerele date.

Acest nivel minim de evaluare ne ajuta sa intelegem cat si.au insusit elevii, dar si la
pregatirea urmatoarelor activitati de invatare, pentru a putea atinge nivelul urmator.

TEMA 2.5.B
2

Un exemplu de probă de evaluare a învățării la matematică


Item 1 -2.1. Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 şi a fracţiilor cu
numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
Item 2 - 2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor
egal cu 100
Item 3 - 2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor
egal cu 100
Item 4 - 2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor
egal cu 100
Item 5 - 2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000
sau cu numere fracţionare
Item 6 - 2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor
egal cu 100
Item 7 - 2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000
sau cu numere fracţionare
Item 8 - 2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000
sau cu numere fracţionare
Analiza rezultatelor obtinute arata ca elevii au atins competentele programei insa sunt si
elevi care intampina greutati in rezolvarea sarcinilor de lucru

TEMA 2.6.A

„Povestea limbii române”, clasa a III-a, iși propune crearea conditiilor favorabile fiecarui
elev de a-si forma si dezvolta competente intr-un ritm individual, de a transfera cunostintele
acumulate dintr-o zona de studiu in alta.
Pentru realizarea profilului cognitiv si afectiv al copilului, metodele didactice moderne sunt
regandite si imbinate cu cele traditionale, asigurandu-se egalitatea de sanse pentru elevii ce
provin din mediul rural izolat, care au acces redus la sursele de cunoastere si mediatizare a
informatiei.
 Modalitati de imbunatatire:
 - obiectele sa fie concrete, palpabile, din realitatea inconjuratoare.
 - activitatile de invatare sa fie bazate pe perceptia vizuala si auditiva
2

TEMA 2.6 B

Şcoala Gimnazială „Învățător Gheorghe Asănache”

Bordești, Vrancea

Clasa a III-a

CURIOZITĂȚI MATEMATICE PRIN JOC

– OPŢIONAL INTEGRAT –

Profesor învățământ
primar

CHIRIAC MIHAELA

ARGUMENT:

Copiii visează. Să devină cercetători,arhitecți, medici, mecanici, constructori de mațini și


roboți, astronauți. Visează să cunoască secretele Universului sau ale Microuniversului. Știința
care unește toate aceste domenii și visuri ale copiilor este MATEMATICA.

Matematica reprezintă temelia,baza pentru mai multe științe, iar pentru copii, micii
matematicieni, un început de drum. De aceea, încă din clasele mici ale învăţământului primar,
se impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, astfel încât
matematica să devină o disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea
raţionamentului, învățării experențiale, creativităţii, muncii independente și în echipă.

Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne una din
strategiile de bază pentru abordarea activităţii didactice. Prin programa
opționalului ,,Curiozități matematice prin joc” doresc să-i ajut pe elevi să privească
matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme. Ea poate fi privită
ca un joc. ,,Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura
atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă,
să acţioneze.”(E.Claparede, “Psychologie d’enfantes”). Folosind jocul în timpul orelor de
opțional, doresc să-i motivez pe copii să lucreze cu plăcere la matematică, să rezolve și să
compună ei înșiși situații-problemă nonstandard, dar şi să provoc activităţi de dobândire, pe
cale intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.

Programa opționalului cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care


urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.

Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi
învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină atractivă. Elevii
2

trebuie convinşi că matematica nu este grea. Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi,
să se gândească mai mult asupra datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant,
să facă deosebirea între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii
corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară formării
unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.

Scopul optionalului îl reprezintă, in acelasi timp, promovarea şi formarea atitudinilor


necesare pentru a înţelege interrelaţiile dintre oameni de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea
activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii
vieții. ,,Curiozități matematice prin joc” poate fi o mică ,,filosofie a copilului” pentru
fiecare zi. Activităţile proiectate vor avea un impact pozitiv asupra atitudinii elevilor faţă de
colegi, față de sine, oameni în general, mediul înconjurător, față de muncă. Unitățile tematice
sunt concepute în manieră transdisciplinară, combinând elemente de limbă și comunicare,
calcul matematic simplu, cunoașterea mediului înconjurător, de aderare la reguli civice și de
dezvoltare personală, de exersare a abilităților artistice și practice.

Din punct de vedere metodologic, acest opțional este centrat pe utilizarea metodelor
learning by doing (învățarea experiențială-procesul de a face sens din experiența directă).
Elevii pornesc de la propriile experiențe cognitive sau emoționale pe care le dezvoltă și le
perfecționează. Astfel elevii sunt încurajați să fie spontani, să facă alegeri, să adreseze
întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra
temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice
despre ceea ce învaţă.

DURATA: 1 an şcolar, cu posibilitate de prelungire.

VARIANTA DE CURRICULUM: Nucleu

NUMĂR DE ORE: 1oră / săptămână

TIPUL: opţional integrat

ü Matematică

ü Limba și literatura română ,

ü Arte Vizuale şi Abilități Practice

ü Muzică şi mişcare

ü Științe ale naturii

ü Educație civică

ü Joc și mișcare

ü TIC

GRUP ŢINTĂ: elevii clasei a III-a şi părinţii acestora.


2

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Competențe specifice Exemple de activități de învățare


1.1 Identificarea şi - recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu, în
utilizarea conceptelor raport cu sine şi cu repere fixe date în jocuri de mișcare
matematice şi a limba-
jului matematic în si- - identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale în jocuri logice
tuaţii diverse; și de perspicacitate

-punerea în corespondență a unor exerciții cu rezultatul corect.

-rezolvarea unor probleme cu coținut legat de personaje din


povești.
1.2 Aplicarea operaţi-ilor -Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în cântece,
aritmetice şi a desene și jocuri, în rezolvarea de probleme.
proprietăţilor acestora în
contexte variate; - ilustrarea prin desene proprii a ceea ce sugerează versurile-
problemă;

- exerciții-joc de „ghicire” a unor rime în care intervin numărători;


1.3 Rezolvarea şi for- -identificarea algoritmului de rezolvare a unor probleme cu
mularea de probleme, conținut experențial.
utilizînd achiziţiile ma-
tematice; -jocuri de logică matematică.

-punerea în scenă a unor probleme/situații problematice care


folosesc operatorii logici ,,și, sau, nu” în concursuri și jocuri
matematice

- concurs între grupe pe diferite teme cu subiect matematic:


(alegerea numelui grupei, „personalizarea” ei prin găsirea de
simboluri, mascote, ecusoane etc.)

- „descoperirea”operaţiilor matematice de adunare, scădere,


înmulțire și împărțire cu ajutorul suportului în obiecte, pe cale
intuitivă, prin rezolvări tipice.
1.4 Exploararea /inves- - activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare;
tigarea unor situaţii
problemă reale sau - exerciții de nuanţare a laturii distractive a matematicii prin
modelate, integrând introducerea unor personaje preferate din desenele animate, prin
achiziţiile matematice şi jocuri și reprezentări pesonale.
cele din alte domenii.
- rezolvarea unor probleme atipice;

-selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date.

-clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii și nevii și


2

înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn.

-corelarea competențelor de matematică cu cele de comunicare în


limba română, de muzică și mișcare, de arte vizuale și abilități
plastice, TIC
1.5 Evidențierea carac- - localizarea uor obiecte prin stabilirea uor coordonate în raport cu
teristicilor geometrice ale un sistem de referințădat, folosind sintagme date, cântece,
unor obiecte locali-zate în ghicitori, desene.
spațiul încon-jurător.
- selectarea /gruparea unor figuri geometrice după mai multe
criterii date.

-realizarea unor desene simple folosind o axă de simetrie dată.

-jocuri de construcții și desene cu obiecte de fomă geometrică, din


diferite materiale.
1.6. Recunoaşterea unor - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat,
figuri şi corpuri triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
geometrice în mediul
apropiat şi în repre- - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau
zentări plane accesibile colaj;
(incluzând desene,
reproduceri de artă, - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
reprezentări schematice) (case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.);

- compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate sau


doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri – mari,
mici, medii);

- decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite


dimensiuni, realizate pe diverse suporturi (hârtie glasată, carton);

- sesizarea importanței figurilor geometrice în viața personală


2.1 Manifestarea grijii - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi (ex.: paharul
pentru comportarea de la iaurt pentru decorare şi utilizarea ca ghiveci pentru plante,
corectă în relație cu folosirea unor imagini din pliantele publicitare pentru crearea unor
ceilalți sau cu mediul şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
natural .
- identificarea importanţei energiei în viaţa omului, a modalităţilor
de economisire a energie;

- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu privire la anumite


atitudini şi comportamente

- identificarea propriilor greşeli de comportament în munca pe


echipe

- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă propagarea


sunetului prin diverse medii care-i alterează tăria: un radio care se
2

va acoperi cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material izolator,


vată etc.;

- producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad,


tunetul, mersul prin apă etc.;

- identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse


alternative de energie;

- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de energie, prin


utilizarea unor modele (ex.: morişcă, roată pusă în mişcare de o
apă curgătoare/ apa de la robinet); a modalităţilor de economisire a
energie;
2.2. Asocierea emoţiilor - selectarea unor imagini cu personaje care exprimă emoţii de bază
de bază cu elemente (Exemplu: Alegeţi personajele care exprimă bucurie, fericire,
simple de limbaj veselie…) din timpul sau la finalul unei orei
nonverbal şi paraverbal
- jocuri de mimă

- turul clasei: “Cum te simţi astăzi?” (la începutul/finalul zilei, la


începutul/finalul unei activităţi)

- descrierea emoţiilor trăite în jocurile matematice preferate.


3.1. Transmiterea unor - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de şcoală, zile de
mesaje verbale şi naştere, jucăria favorită, o controversă cu un prieten/coleg,
nonverbale simple despre victoria/înfrângerea într-un joc etc.)
propriile expe-rienţe de
viaţă - crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe baza unor
cuvinte cheie: calendar, pădure, furculiţă, zâmbet, adunare

- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de unele situaţii


date

- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi ceilalţi, despre


datele matematice oferite de ipoteza unei probleme

- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă „Eu cred că...”,


„În opinia mea...”
3.2 Identificarea -formularea unor răspunsuri sau întrebări legate de o temă dată.
semnificații unui mesaj
oral/scris -executarea unor instrucțiuni în diferite tipuri de activități.

-identifcarea enunțurilor sadevărate / false referitoare la o


problemă dată.

-ordonarea cronologică a dateor, ca momente ale algoritmurilor de


calcul folosiți, utilizând noțiuni ca: întâi, a doua oară, primul, al
doilea, ....
2

- completarea unor enunțuri/șiruri după modele date.


3.3 Participarea cu -participarea la discuții în perechi/în grup pe teme de interes
interes la dialoguri, în
diferite contexte de -formularea unor mesaje în care să-și exprime inteția de a primi
comunicare informații/lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă

-identificarea unor obiecte /ființe prin descoperirea caracteristi-


cilor acestora pe baza unor întrebări și răspunsuri, în cadrul unor
jocuri de grup.

-decodarea unor informații din diferite surse de învățare.

-emiterea unor predicții asupra căilor de rezolvare dintr-un


exercițiu sau problemă.

-realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului


didactic.
4.1 Explorarea şi crearea -utilizarea unor procedee simple de căutarea informaţiilor de tip
unor conţi-nuturi digitale imagine sau video pe INTERNET
simple în format vizual
sau/şi audio -realizarea unor înregistrări simple de tip imagine, video sau audio,
cu sprijinul adultului

-vizionare de PP –aplicații interactive în jourile pe computer, cu


tematică adecvată, în care instrucțiunile sunt oferite verbal.

CONȚINUTURI:

I. Noțiuni introductive

1.Cifre, cifre ..... Numerația 3.Cifre și jocuri. Socoteli ciudate

2. Cifre și personaje din povești 4. Matematica toamnei

II. Recapitularea cunostintelor insusite până acum la matematică

1. Numere naturale.

2. Desene cu numere

3. Calcule și probleme simple cu arici


2

4. Socotitul.Ordinea operațiilor

III. Vraja numerelor naturale

1. Compararea numerelor naturale

2. Compunerea si descompunerea numerelor

3. Șiruri de numere

4. Numere năzdrăvane

IV. Matematica de sezon

1. Iarna, sărbători, datini...numere si probleme 2. Matematica iernii

V. Matematică si creativitate

1. Curiozitati matematice

2. Asemănări și deosebiri

3. Povești cu numere.

4.Probleme de logică și perspicacitate

VI. Matematica și alte discipline școlare

1. Probleme în versuri

2. Rebusuri. Zâmbiți, vă rog!

3. Desene cu teme matematice

4. Natura și matematica

5. Matematica în cântec
2

VII. Rezolvarea si compunerea problemelor

1. Simboluri matematice

2. Probleme rezolvate prin încercari

3. Probleme practice

4. Compuneri de probleme

VIII. Mărimi şi unităţi de măsură

1. Metrul, litrul, kilogramul, ora, minutul, secunda.

2. Probleme cu unități de măsură

3. Alte modalități de a măsură

4. Curiozități

5. Matematica și Universul

IX. Recapitulare finală-Evaluare

1.Artificii de calcul/trucuri matematice 2. Jocuri matematice

ATITUDINI ŞI VALORI:

ü Atitudine corectă şi responsabilă pentru valorile omenirii

ü Atitudine motivantă pentru învăţare;

ü Atitudine de respect faţă de munca oamenilor, față de mediul înconjurător

ü Altruism, toleranță, solidaritate, respect pentru ceilalți și stimă de sine.

ü Creativitate, spirit critic, capacitate de a lucra în echipă, de a lua lua decizii pentru atingerea
scopului propus;

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

1. METODE TRADIŢIONALE:

a. probe scrise si orale (evaluare sumativă şi formativă) la sfârşitul unităţilor de învăţare şi


în finalul unor lecţii;
2

b. probe practice;

c. teste docimologice.

2. METODE ALTERNATIVE:

a. observaţia sistematică a comportamentului elevului;

b. investigaţia;

c. portofoliul – pe parcursul unităţilor de învăţare;

d. autoevaluarea;

e. expoziții

f. albume fotografice

g. postere

h. ,,Clubul înțelepților”

i. Proiect ,,Cărticică de sărbătoare”

j. Mape tematice

k. Dramatizări ,,La cumpărături”, ,,Pe șantier”, ,,La Zoo”, ,,Micul om de știință”

BIBLIOGRAFIE

1. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, Programa Școlară aprobată prin Ordin


al Ministrului Nr. 5003 DIN 02.12. 2014

2.DRUMUL SPRE PERFORMANȚĂ ÎN MATEMATICĂ, clasa a III-a, Mihaela


Necula, Editura Nomina 2012,

3. EDUTEST, PARALELA 45, MATEMATICA, DANIELA BERECHET, FLORIN


BERECHET, LIDIA COSTACHE, JEANA TITA, 2014, CLASA a III- a

4. MATEMATICĂ – AUXILIAR CLASA a III-a, EURISTICA, Dumitru Pârâială,


Bogdan Dimitrie Pârâială, Cristian Pârâială, Florina Pârâială
2
2

EVALUARE MODUL 2
-PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE-
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : O carte, un prieten în plus

PERIOADA: 3 săptămâni

Nr. Detalieri de
Competențe Activități de învățare Resurse materiale și procedurale Evaluare Data
crt. conținut
1. 2.3. Prezentarea ● Textul literar - citirea individuală, în ● Resurse materiale: text · Tema de lucru în clasă:
ordonată logic a - lectura gând, a textului suport suport Povestea fără sfârşit, după Michael
unui proiect, a textului (3.1); Ende, dicționar, manual şi Culegere de - alcătuirea de propoziții pe
unei activităţi exerciții clasa a IV-a baza unor indicaţii date
derulate în şcoală - utilizarea achiziţiilor
sau extraşcolar lexicale noi în enunţuri ● Resurse procedurale:
proprii (4.5);
3.1. Formularea exercițiul, conversaţia, explicaţia, · Observarea
de concluzii - citirea în forme procedee de citire activă comportamentului
simple pe baza variate a unor enunţuri comunicativ
lecturii textelor din text: în lanţ, ştafetă
informative sau (3.1);
literare
- joc: Găseşte şi Ø Listă de verificare (da,nu):
3.2. Asocierea citeşte! - citirea selectivă
elementelor a textului pe baza unor - concentrare asupra sarcinii
descoperite în repere date de învățător
2

textul citit cu (3.1); de rezolvat;


experienţe
proprii - formularea de - implicarea activă în
răspunsuri la întrebări rezolvarea sarcinii;
3.4. Evaluarea pe baza textului citit
elementelor (3.1); - cooperarea pentru realizarea
textuale care sarcinii.
conduc la - elaborarea, în grup,
înţelegerea de a unor reguli pentru
păstrarea cărţilor (3.2.);
profunzime în
cadrul lecturii - prezentarea în
ordine logică,
4.5. Manifestarea cronologică a unor
interesului imagini care corespund
pentru scrierea momentelor unei
creativă şi pentru întâmplări (2.3);
redactarea de
texte informative - folosirea metodelor
şi funcţionale gândirii critice pentru
explorarea textelor
(3.4.).
2. 3.1. Formularea ● Textul literar - folosirea metodelor ● Resurse materiale: text · Tema pentru acasă
de concluzii –lectura gândirii critice pentru suport Povestea fără sfârşit, după Michael
simple pe baza aprofundată a explorarea textelor Ende, manual şi Culegere de exerciții · Observarea
lecturii textelor textului (3.4.); clasa a IV-a sistematică :
informative sau
literare - citirea selectivă a ● Resurse procedurale: exercițiul, calitatea citirii
textului în funcţie de conversaţia, explicaţia
2

3.2. Asocierea repere date de Ø Lista de control/


elementelor învățător, colegi (Citește verificare:
descoperite în enunțul sau pasajul din
textul citit cu text care te-a făcut să te - citirea folosind tonul
experienţele gândeşti la …) (3.1); adecvat celor povestite;
proprii
- citirea în ritm propriu - adaptarea volumului vocii
3.4. Evaluarea a textului, cu adaptarea şi a ritmului vorbirii la
elementelor intonaţiei impuse de atmosfera povestirii;
textuale care semnele de punctuaţie
conduc la (3.1); - citirea cu intonația impusă
înţelegerea de de semnele de punctuație;
profunzime în - stabilirea de
cadrul lecturii similitudini între - demonstrarea înțelegerii
experienţele proprii şi logicii textului.
4.5. Manifestarea elementele descoperite
interesului în textul citit (3.2);
pentru scrierea
creativă şi pentru - exerciţii de creaţie,
redactarea de elaborarea unui
texte informative chestionar cu privire la
şi funcţionale comportamentul de
lector (4.5).

3. 3.1. Formularea ●Cartea. Tipuri - citirea selectivă a ● Resurse materiale: text · Tema pentru acasă
de concluzii de litere de textului în funcţie de suport Povestea fără sfârşit, după
simple pe baza tipar repere date: cuvintele Michael Ende, cărți de la biblioteca clasei, · Observarea
lecturii textelor scrise cu anumite tipuri sistematică: atitudinea
informative sau creioane colorate, coli albe și colorate,
2

literare de litere,… (3.1); alte materiale pentru realizarea unor elevilor faţă de sarcina dată
coperte
3.2. Asocierea - stabilirea unor Ø Listă de verificare (da, nu):
elementelor similitudini între
descoperite în elementele descoperite - concentrare asupra sarcinii
textul citit cu în observarea ● Resurse procedurale: exercițiul, de rezolvat;
experienţele tipăriturilor şi propriile conversaţia, explicaţia
proprii lucrări realizate (3.2.); - implicarea activă în
rezolvarea sarcinii;
4.5. Manifestarea - participarea, alături
interesului de colegi şi de învățător, - cooperarea pentru realizarea
pentru scrierea la realizarea unor sarcinii.
creativă şi pentru coperte de carte (4.5).
redactarea de
texte informative
şi funcţionale

4. 2.3. Prezentarea ● Proiect - realizarea unei cărţi ● Resurse materiale: coli mari albe sau · Observarea sistematică:
ordonată logic a - Cartea uriaşe pentru colegii de colorate, markere sau creioane colorate,
unui proiect, a la clasa pregătitoare pe grila de evaluare a produsului realizat - concentrare asupra sarcinii;
unei activităţi o temă propusă de cei
derulate în şcoală mici, de profesori sau de - rezolvarea unor sarcini
sau extraşcolar clasă (4.5.); conform instrucțiunilor
● Resurse procedurale: exercițiul, primite
4.5. Manifestarea - discutarea unor criterii demonstrația, explicaţia, activitatea în
interesului pentru aprecierea grup
pentru scrierea prezentării unor
creativă şi pentru proiecte sau teme (2.3.).
2

redactarea de
texte informative
şi funcţionale

5. 3.1. Formularea ● Jurnalul de - citirea selectivă a ● Resurse materiale: jurnale de lectură, · Temă de lucru în
de concluzii lectură textului în funcţie de manual și Culegere de exerciții clasa a clasă: completarea
simple pe baza repere date (3.1); IV-a
lecturii textelor unei pagini din jurnalul de
informative sau - stabilirea unor lectură al clasei
literare similitudini între
elementele descoperite ● Resurse procedurale: ● Tema de lucru pentru
3.2. Asocierea în observarea acasă: completareaunei
elementelor tipăriturilor şi propriile observaţia dirijată, exercițiul, conversaţia, pagini din jurnalul personal de
descoperite în lucrări realizate (3.2.); explicaţia, lectura explicativă, ciorchinele lectură
textul citit cu
experienţele - exerciţii de scriere · Autoevaluarea interesului
proprii creativă pe baza textului pentru lectură
citit (4.5.);
4.5. Manifestarea
interesului - redactarea, în scris, a
pentru scrierea unor mesaje personale
creativă şi pentru pe baza conţinutului
redactarea de textului citit (4.5.);
texte informative
2

şi funcţionale - exerciţii de
reformulare a unui
mesaj, din perspectiva
personală a
elevului(3.2.).
6. 3.1. Formularea ● Textul literar - citirea textului cu · Resurse materiale: text · Observarea
de concluzii –lectura voce tare cu respectarea suport Povestea, de Nichita sistematică: comportamentul
simple pe baza textului regulilor precizate de Stănescu, manual şi de cititor
lecturii textelor învăţător sau scrise în Culegere de exerciții clasa a IV-a
informative sau manual (3.1); Ø Scara de
literare · Resurse procedurale: conversaţia, clasificare (întotdeauna,
- stabilirea unor explicaţia, exerciţiul, tehnici de gândire frecvent, rar):
3.2. Asocierea similitudini între critică
elementelor elementele descoperite - deprinderi de citire (suficient
descoperite în în observarea de tare, astfel încât să fie
textul citit cu tipăriturilor şi propriile auzit);
experienţele lucrări realizate (3.2.)
proprii - respectarea poziției corecte
- formularea, în scris, a a corpului și a cărții;
4.5. Manifestarea unor enunţuri pe baza
interesului textului citit (4.5). - pronunțarea clară
pentru scrierea și accentuarea corectă
creativă şi pentru a cuvintelor.
redactarea de
texte informative
şi funcţionale

7. 3.1. Formularea ● Textul literar - citirea selectivă a · Resurse materiale: text ●Tema pentru acasă
2

de concluzii –interpretarea textului în funcţie de suport Povestea, de Nichita


simple pe baza textului repere date de învățător Stănescu, manual, cvintet
lecturii textelor sau colegi (Citește model elaborat de cadrul didactic Tema de lucru în clasă:
informative sau enunțul sau pasajul din cvintetul cu respectarea
literare care …(3.1); · Resurse procedurale: lectura cerinţelor:
explicativă, citirea selectivă, lectura
3.2. Asocierea - citirea textului cu creativă, conversaţia, explicaţia - versurile respectă regulile de
elementelor reglarea intensităţii şi creare a unui cvintet;
descoperite în volumului vocii precum
textul citit cu şi a ritmului vorbirii, - este respectată tema
experienţele corespunzător precizată.
proprii încărcăturii afective a
mesajului (3.1);
4.5. Manifestarea
interesului - realizarea în scris a
pentru scrierea unei poezii cu formă fixă
creativă şi pentru – cvintetul (4.5);
redactarea de
texte informative - raportarea propriei
şi funcţionale experiențe la contextul
literar (3.2).

8. 2.3. Prezentarea ● Scrierea unui - prezentarea în ● Resurse materiale: manual , · Tema pentru acasă
ordonată logic a text după un ordine logică, imagini care ilustrează momente ale
unui proiect, a șir de ilustrații cronologică a unor acțiunii din povestea ilustrată · Observarea
unei activităţi imagini care corespund sistematică: comportamentul
derulate în şcoală momentelor unei ● Resurse procedurale: de scriitor
sau extraşcolar întâmplări (2.3.);
exercițiul, conversaţia euristică, explicaţia
2

4.4. Povestirea - relatări pe baza Ø Lista de verificare (da, nu):


pe scurt a unei ilustraţiilor date (4.4.);
secvenţe dintr-o -textul conține răspunsuri la
poveste, dintr-un - scrierea creativă pe toate întrebările date;
film, desen baza unor ilustrații care
animat, a unei sugerează începutul, -textul are introducere,
activităţi, a unei continuarea și sfârșitul cuprins și încheiere;
întâmplări acțiunii( 4.5.).
imaginate, trăite -textul are un titlu potrivit;

4.5. Manifestarea -textul este așezat corect în


interesului pagină;
pentru scrierea
creativă şi pentru -textul este scris corect și
redactarea de îngrijit;
texte informative
-interesul față de mesaje
şi funcţionale
audiate.

9. 1.1. Realizarea ● Realizarea - formularea unor · Resurse materiale: manual (manual ● Observarea sistematică:
de deducţii de predicţii, predicţii, pe baza unor digital), ilustraţii corespunzătoare textului comportamentul de ascultător
simple pe baza ascultare şi fragmente de text audiat
audierii unui text comunicare audiate (1.1.); Ø Scara de
literar sau · Resurse procedurale: conversaţia, clasificare (întotdeauna,
informativ - formularea unor explicaţia, exerciţiul, tehnici frecvent, rar):
accesibil enunţuri pe baza unor
ilustraţii (2.3); de gândire critică – metoda predicţiilor
2.3. Prezentarea
ordonată logic a - crearea unor
2

unui proiect, a poveşti pe baza


unei activităţi cuvintelor de sprijin şi a
derulate în şcoală indicaţiilor date de
sau extraşcolar cadrul didactic (4.5);

4.5. Manifestarea
interesului
pentru scrierea
creativă şi pentru
redactarea de
texte informative
şi funcţionale
10. 3.1. Formularea ● Textul literar - citirea textului cu · Resurse materiale: manual, text ● Tema pentru acasă
de concluzii –lectura voce tare cu respectarea suport Scrisoare, de Ana Blandiana,
simple pe baza textului regulilor precizate de dicționar ● Observarea sistematică:
lecturii textelor învăţător sau scrise în comportamentul de cititor
informative sau manual (3.1); · Resurse procedurale: conversaţia,
literare explicaţia, exerciţiul, Ø Scara de
- stabilirea unor clasificare (întotdeauna,
3.2. Asocierea similitudini între tehnici de gândire critică frecvent, rar):
elementelor experienţele personale
descoperite în şi cele prezentate în - deprinderi de citire(suficient
textul citit cu textul literar (3.2.); de tare, astfel încât să fie
experienţe auzit);
proprii - formularea, în scris, a
unor enunţuri pe baza -respectarea poziției corecte a
3.4. Evaluarea textului citit (4.5); corpului și a cărții;
elementelor
textuale care - folosirea metodelor - pronunțarea clară
2

conduc la gândirii critice pentru și accentuarea corectă


înţelegerea de explorarea textelor a cuvintelor.
profunzime în (3.4.).
cadrul lecturii

4.5. Manifestarea
interesului
pentru scrierea
creativă şi pentru
redactarea de
texte informative
şi funcţionale
11. 3.1. Formularea ● Textul literar - citirea selectivă a · Resurse materiale: manual, text · Tema pentru acasă
de concluzii –interpretarea textului în funcţie de suport Scrisoare, de Ana Blandiana
simple pe baza textului repere date de învățător · Tema de lucru în clasă:
lecturii textelor sau colegi (Citește versul
informative sau sau strofa din care … · Resurse procedurale: un mesaj adresat Soarelui
literare (3.1); respectând cerinţe date:
lectura explicativă, citirea selectivă,
3.2. Asocierea - citirea textului cu lectura creativă, conversaţia, explicaţia - sunt respectate regulile de
elementelor reglarea intensităţii şi scriere corectă;
descoperite în volumului vocii precum
textul citit cu şi a ritmului vorbirii, - este utilizată o formulă de
experienţe corespunzător adresare din poezie;
proprii încărcăturii afective a
mesajului (3.1); - este respectată tema
3.4. Evaluarea precizată.
elementelor - realizarea unei
textuale care scrisori adresate unui
2

conduc la astru, cum este soarele


înţelegerea de (4.5);
profunzime în
cadrul lecturii - stabilirea unor
corespondenţe între
4.5. Manifestarea propria experiență şi cea
interesului relevată de autor în
pentru scrierea contextul literar (3.2);
creativă şi pentru
redactarea de - folosirea metodelor
texte informative gândirii critice pentru
şi funcţionale explorarea unei poezii
(3.4.).

12. 3.1. Formularea ● Textul literar - citirea individuală, în ● Resurse materiale: text · Tema pentru acasă
de concluzii în versuri gând, a textului suport suport Scrisoare, de Ana Blandiana, cărţi
simple pe baza (3.1); de poezii, manual şi Culegere de · Tema de lucru în clasă
lecturii textelor exerciții clasa a IV-a ;
informative sau - activităţi în perechi pe analiza unor texte în versuri
literare baza unor întrebări ● Resurse procedurale: exercițiul, după cerinţe date:
reciproce (3.1); conversaţia, explicaţia, procedee de citire
3.4. Evaluarea activă, brainstorming-ul, jocul didactic -gruparea versurilor în strofe;
elementelor - folosirea metodelor
textuale care gândirii critice pentru -numărul de versuri,
conduc la explorarea textelor
înţelegerea de (3.4.); lungimea versurilor dintr-o
profunzime în strofă;
cadrul lecturii - utilizarea achiziţiilor
2

4.5. Manifestarea lexicale noi în enunţuri -modul cum versurile dintr-o


interesului proprii (4.5); strofă rimează;
pentru scrierea
creativă şi pentru - crearea de rime pe -scrierea primului cuvânt din
redactarea de tema Cartea (4.5). fiecare vers.
texte informative
şi funcţionale

13. 2.3. Prezentarea · Recapitulare - identificarea unor ● Resurse materiale: text suport ● Interevaluarea: prezentarea
ordonată logic a imagini care corespund Cartea cu visuri, după Otilia Cazimir, unor lucrări personale
unui proiect, a – Textul literar titlul unei cărţi (2.3.); manual, dicționar
unei activităţi (în proză și în
derulate în şcoalăversuri) - formularea de Resurse procedurale: conversaţia,
sau extraşcolar concluzii directe pe bazaexplicaţia, exerciţiul, jocul didactic
- Scrierea informațiilor din textul
3.1. Formularea citit (3.1);
de concluzii imaginativă
simple pe baza - exerciţii de
lecturii textelor reformulare a unor
informative sau mesaje pe baza textului
literare citit (3.2.);

3.2. Asocierea - folosirea metodelor


elementelor gândirii critice pentru
descoperite în explorarea textelor
textul citit cu (3.4.);
experienţe
proprii - prezentarea unei cărţi,
2

3.4. Evaluarea ilustrarea a ceea ce îşi


elementelor imaginează (4.4.);
textuale care
conduc la - elaborarea unor
înţelegerea de enunţuri respectând
profunzime în cerinţe date (4.5).
cadrul lecturii

4.4. Povestirea
pe scurt a unei
secvenţe dintr-o
poveste, dintr-un
film, desen
animat, a unei
activităţi, a unei
întâmplări
imaginate, trăite

4.5. Manifestarea
interesului
pentru scrierea
creativă şi pentru
redactarea de
texte informative
şi funcţionale
14. 3.1. Formularea ● Evaluare Itemii de evaluare · Resurse materiale: · Proba scrisă
de concluzii vizează:
simple pe baza - Textul literar fişe de evaluare
lecturii textelor – formularea de
2

informative sau în concluzii pe baza · Resurse procedurale: conversaţia,


literare informațiilor din textul exerciţiul
proză citit (3.1);
3.2. Asocierea
elementelor - Scrierea – exerciţii de
descoperite în reformulare a unui
textul citit cu imaginativă mesaj, din perspectiva
experienţe de receptor (3.2.);
proprii
– raportarea propriei
3.4. Evaluarea experiențe la cele
elementelor prezentate în textul
textuale care literar (3.4);
conduc la
înţelegerea de – crearea unui text scurt,
profunzime în pe baza unui suport
cadrul lecturii vizual și a unor criterii
date de cadrul didactic
4.4. Povestirea (4.5.);
pe scurt a unei
secvenţe dintr-o – prezentarea unei cărţi,
poveste, dintr-un ilustrarea a ceea ce îşi
film, desen imaginează (4.4.).
animat, a unei
activităţi, a unei
întâmplări
imaginate, trăite

4.5. Manifestarea
2

interesului
pentru scrierea
creativă şi pentru
redactarea de
texte informative
şi funcţionale
15. 3.1. Formularea ● Textul literar Ameliorare-dezvoltare:· Resurse materiale: ● Evaluarea după rezolvarea
de concluzii în versuri sarcinilor de ameliorare şi
simple pe baza ● Activităţile de învăţare fişe de ameliorare şi dezvoltare
lecturii textelor cu caracter ameliorativ dezvoltare, Culegere de exerciții clasa a
informative sau se vor stabili în funcţie IV-a ;
literare ● Scriere de problemele
creativă (individuale sau ale · Resurse procedurale: ● Autoevaluarea
3.2. Asocierea majorităţii elevilor) ce
elementelor vor fi identificate după conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul
descoperite în evaluarea sumativă. didactic
textul citit cu
experienţe ● Activităţile de
proprii dezvoltare vor avea un
grad ridicat de
3.4. Evaluarea dificultate şi vor fi
elementelor stabilite pentru elevii
textuale care care vor demonstra
conduc la realizarea tuturor
înţelegerea de obiectivelor de evaluare
profunzime în vizate prin proba de
cadrul lecturii evaluare sumativă.

4.5. Manifestarea
2

interesului
pentru scrierea
creativă şi pentru
redactarea de
texte informative
şi funcţionale
2

MODULUL 3

TEMA 3.1 – MEDII INCLUZIVE

Poate fiecare profesor a încercat să răspundă la un moment dat la întrebări de genul:


De ce nu toţi elevii mei progresează în acelaşi fel? Cum pot să-i ajut pe toţi să înţeleagă? Cum
pot să-i ajut pe cei care învaţă mai greu?
Un prim pas în oferirea răspunsurilor la aceste întrebări stă în faptul că profesorul ar
trebui să accepte, în primul rând, diversitatea dintr-o clasă; faptul că fiecare elev are propriile
sale capacităţi intelectuale, diferite de cele ale altor colegi, că fiecare are stilul său propriu de
a învăţa şi fiecare are nevoile sale în privinţa asimilării de informaţii. A
Aşadar, unul dintre cele mai importante aspecte a le învăţământului actual este nevoia
sa de adaptare la necesităţile copiilor, oricare ar fi acele necesităţi şi oricare ar fi copiii – fie că
sunt copiii cu CES, fie că pur şi simplu sunt copii cu un ritm mult mai încet de învăţare.
O astfel de metodă de adaptare o constituie şcoala incluzivă, o şcoală ce se axează pe
includerea acelor copiii sau chiar grupuri ce au fost anterior marginalizate şi care implică în
procesul de învăţare şi de luare a deciziilor părinţii, îngrijitorii şi consilierii specializaţi.
S-a dovedit că metodele utilizate în cadrul claselor incluzive pot îmbunătăţi
semnificativ performanţa tuturor elevilor. In comparaţie cu educaţia în centre sau şcoli
speciale, care are riscul de a-i menţine pe copii şi adolescenţi în afara societăţii, şcoala
incluzivă constituie un teren de pregătire ideal pentru viitoarea lor integrare în societate. In loc
să-i izolăm şi să spunem că sunt „dificili”, „turbulenţi” sau chiar „handicapaţi”, am putea să
admitem faptul că aceşti copii ar putea progresa mai mult într-o clasă obişnuită, dacă noi,
profesorii, am accepta că educaţia este pentru toţi.
Cel mai important lucru de luat în considerare este că predarea în cadrul diversităţii
implică predarea pentru fiecare individ în parte. Ţinând cont de interesele fiecărui elev, de
experienţele şi ţelurile sale facem, de fapt, un pas important în educaţia elevilor şi integrarea
lor în societate, după terminarea studiilor. Mai mult, putem spune că diferenţele dintre indivizi
sunt mult mai pregnante decât cele dintre grupuri. Din acest punct de vedere, poate una dintre
cele mai mari provocări căreia trebuie să-i facă faţă un profesor este adaptarea stilului de
predare astfel încât să corespundă necesităţilor fiecărui elev în parte.
Trebuie precizat, de asemenea, că alături de cadrele didactice şi colegii de clasă, un rol
important în asigurarea succesului copiilor cu CES este atribuit familiei şi părinţilor acestor
copiii. A fost demonstrat, de altfel, că în acele cazuri în care părinţii şi familia, în general s-au
implicat activ în procesul de învăţare, copiii cu CES au avut rezultate mult mai eficiente. Prin
această implicare activă a familiei se crează, de fapt, o comunitate incluzivă ce-i va ajuta pe
copiii cu CES să se integreze mai repede şi cu mai mult succes în societate, după terminarea
studiilor.
Concluzionând, putem spune că incluziunea nu-i implică numai pe copiii cu CES; ea
este de fapt o realitate şi recunoaşterea faptului că fiecare copil este unic. Şcoala incluzivă ne
demonstrează, aşadar, că suntem unul, dar nu unul şi acelaşi.
2

TEMA 3.1.1 – ROLUL DISCIPLINEI DP ÎN FORMAREA VIITORULUI


ADULT

Dezvoltarea personală reprezintă o disciplină de studiu ce include activităţi şi


experienţe care au scopul să:

 susţină elevii în procesul de autocunoaştere, relaţionare corectă cu colegii, familia şi mediul din
care face parte;
 să dezvolte abilităţile de comunicare eficientă şi management eficient al emoţiilor¸ să
îmbunătăţească starea de conştientizare a propriului potenţial,
 să dezvolte talentele şi abilităţile personale, orientate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii prin
aderarea la valorile societăţii contemporane, prin a contribui la realizarea aspiraţiilor şi viselor
personale într-un mediu de viaţă sănătos şi sigur .
Curriculum la disciplina Dezvoltare personală are ca finalitate formarea
competenţelor, prin achiziţii specifice disciplinei, dar şi prin valorificarea interdisciplinară a
achiziţiilor căpătate în cadrul altor discipline şcolare.
Elaborarea curriculumului Dezvoltare personală se bazează pe următoarele principii:
 Principiul axiologic
 Principiul abordării sistemice şi dezvoltării graduale a competenţelor
 Principiul învăţării centrate pe elev în relație activă cu mediul său de viață;
 Principiul valorificării responsabile şi productive a parteneriatului profesor –elev –
familie – comunitate
 Principiul motivaţiei optime şi implicării active
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate
 Principiul respectării autonomiei şi libertăţii individuale.

TEMA 3.1.2. – ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE


Titlul filmului: POVESTEA UNUI RECHIN

Ideea centrală: „O captura comica a studioului care l-a adus și pe Shrek,


POVESTEA UNUI RECHIN e un hit plin de haz! Oscar, un amarat de spalator de
limbi la spalatoria de balene locala, devine un erou atunci cand spune o
minciuna mare cat un rechin alb. Pentru a-si pastra secretul, Oscar face
echipa cu un rechin vegetarian, Lenny, cei doi formand o pereche foarte
ciudata. Cand minciuna incepe sa iasa la suprafata, prietena lui Oscar, Angie,
si Lenny trebuie sa-l ajute sa-l infrunte pe cel mai temut rechin si sa-si
gaseasca adevaratul loc in recif.

Valorile promovate: Este o poveste despre importanța acceptării lucrurilor care te fac
diferit și a propriilor puteri, indiferent cât de înspăimântătoare, ciudate și magice pot
părea, despre faptul că trebuie să îți învingi fricile, si despre puterea familiei și legăturile
dintre membrii acesteia.

CLASA: Pregătitoare
2

ARIA CURRICULARĂ: Consiliere şi orientare

OBIECTUL: Dezvoltare personală

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Întâmplări din vacanţă

SUBIECTUL: Fiinţe preferate

TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi și deprinderi

FORMA DE ORGANIZARE: activitate integrată

SCOPUL: Formarea priceperii și deprinderii de identificare a fiinţei preferate

COMPETENȚE SPECIFICE:

Dezvoltare personală

2.3.Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu


acestea.

*Matematică şi explorarea mediului:

1.1.Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31.

*Comunicare în limba română:

2.4.Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru


comunicare.

STRATEGIA DIDACTICĂ :

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exercițiul, demonstrația, jocul, munca


independentă, învăţarea prin descoperire, exerciíu-joc.

Mijloace de învăţământ: flip – chart, fişe de lucru, markere,


jetoane,videoproiector,laptop, lipici, foarfece

BIBLIOGRAFIE:

1. Programa școlară pentru disciplinele Dezvoltare personală (clasa pregătitoare, clasa


I și clasa a II-a), Nr. 3418/19.03.2013;

2. Mirela Mihăescu, Ştefan Pacearcă, Aniţa Dulman, Crenguţa Alexe, Otilia


Brebenel, Dezvoltare personală, Caietul elevului pentru clasa pregătitoare, Bucureşti, 2016;

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
2

1.Moment organizatoric

Organizez colectivul de elevi, pregătesc materialele necesare, asigur climatul favorabil


învăţării.

Citesc mesajul

Dragi copii,

Pe parcursul zilei vom călători și vom explora o lume minuntă.

Unii dintre noi poate vom șovăi,dar numai mergând pe drumuri noi veți reuși să învățați
despre voi, despre ceea ce ne înconjoară, despre curaj,joc, succes, prietenie.

Ideile voastre sunt prețioase pentru că sunt unice.

Vă urez o călătorie minunată!

3. Captarea atenţie şi legătura cu lecţia nouă

Prezint elevilor videoclipul “Cântecul gheţii” .

Se iniţiază o discuţie în legătură cu videoclipul vizionat .

Solicit elevii să stabilească legătura dintre personaj si fiinţa preferată.

4. Anunţarea subiectului şi comunicarea obiectivelor lecţiei

Astăzi, la ora de Dezvoltare personală, vom vorbi despre fiinţele preferate, despre rolul pe
care acestea îl au în viaţa noastră.

5. Dirijarea procesului de învăţare

- Solicit elevilor să extragă câte un jeton şi să-l plaseze la locul potrivit(oameni, animale,
plante)

- Joc Fântâna miraculoasă

Cercul în care sunt asezaţi copiii se imaginează ca fiind marginea unei fântâni
miraculoase.Fiecare copil va spune, pe rând dorinţele:

“Dacă aş putea fi o altă vieţuitoare, aş fi…………, pentru că…………”


2

- Solicit elevii să coloreze şi să decupeze animalul preferat, să-i dea numele pe care îl
doreşte. Animalele selectate vor fi plasate pe planşa suport Vaporul Albinuţelor

- Solicit elevii să indice câţi colegi preferă acelaşi animal.

6.Activităţi recreative

- Propun elevilor jocul „ Mima”.Elevii vor iesi în faţa clasei în grupuri de câte cinci şi vor
mima un animal.Ceilalti sunt solicitaţi să ghicească animalul mimat de colegi.

7. Aprecieri şi recomandări

Prezint elevilor concluziile personale şi îi evidenţiez pe aceia care au participat activ la


lecţie.

TEMA 3.1.3. - DIZABILITATE – IMPLICAȚII ASUPRA ÎNVĂȚĂRII

Sintagma cerinţe educative speciale - CES se referă la cerinţele în plan educativ ale unor
categorii de persoane, cerinţe consecutive unor disfuncţii sau deficienţe de natură intelectuală,
senzorială, psihomotrice, fiziologică sau că urmare a unor condiţii psihoafective, socioeconomice sau
de altă natură; aceste cerinţe plasează persoană/elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilatii
din jur, stare care nu-i permite o existenţa sau o valorificare în condiţii normale a potenţialului
intelectual şi aptitudinal de care acesta dispune şi induce un sentiment de inferioritate ce
accentuează condiţia să de persoană cu cerinţe speciale.
Implicaţii ale ADHD/ADD în procesul de învăţare.
Strategii de intervenţie în procesul didactic
O persoană cu tulburare hiperactivă cu deficit de atenţie (ADHD) sau doar cu deficit de
atenţie (ADD) are dificultăţi în filtrarea informaţiilor care-i „invadează” creierul, aşa că îşi pierde uşor
concentrarea, tinde să dea răspunsuri înainte să gândească până la capăt şi nu ştie/nu poate să se
oprească din manifestări, deoarece are o activitate reglatorie foarte slabă. Unui copil cu ADHD/ADD îi
ia mai mult să se stabilizeze în sarcină şi să se concentreze în comparaţie cu un copil care nu are
aceasta condiţie internă; poate avea dificultăţi la urmărirea instrucţiunilor; are deseori un nivel de
inteligenţă mai ridicat decât media, dar studiul li se pare o activitate dificilă; are de multe ori
probleme de socializare. ADHD / ADD are o componentă genetică. Nu apare din cauza lipsei de
îngrijire parentală, dar mediul în care creşte copilul şi sprijinul de care are parte influenţează
gravitatea simptoamelor , precum şi abilitatea personală (învăţată în timp) de a gestiona aceste
simptome. Elevii cu ADHD / ADD au nevoie de clase luminoase, spaţioase, interesante dar nu
suprastimulative (coloristică şi materiale didactice expuse în mod limitativ). Dispunerea corectă a
băncilor este esenţială: se va alege o bancă situată pe o laterală, care să ofere atât punct de contact
cu restul clasei, cât şi spaţiu personal şi senzaţia de copilul îşi va găsi o poziţie stabilă şi confortabilă,
ceea ce îi va permite să se concentreze mai bine asupra procesului de învăţare. Scaunul trebuie să fie
stabil, cu mânere, pentru ca elevul să-şi poată sprijini spatele / mâinile şi să-şi ţină genunchii îndoiţi în
unghiul potrivit, dându-i posibilitatea şi de mişcări de mică amplitudine. De asemenea, necesită un
2

spaţiu liniştit creat în cadrul clasei, care îi poate ajuta să se concentreze asupra unei sarcini specifice.
Beneficiile organizării unui colţ liniştit al clasei pot părea dedicate doar unui singur copil, dar toţi
copiii pot beneficia de existenţa acestui colţ liniştit şi astfel, el se poate transforma într-unul dintre
cele mai valoroase spaţii ale clasei.
Spaţiile liniştite sunt necesare pentru că:
- Elimină motivele de nelinişte - elevii ştiu exact ce se aşteaptă de la ei în momentul în care
sunt trimişi să lucreze în acest spaţiu.
- Sunt lipsite de lucruri care distrag atenţia
- elevii nu trebuie să se concentreze la altă activitate din clasa şi, în timp ce lucrează, pot
învăţa să faca abstracţie de ea.
- Cresc atenţia faţă de sarcina de lucru
- Măresc şansele de succes - elevii primesc sarcini adecvate capacităţilor lor, instrucţiuni clare
şi sprijin.
Atitudini şi activităţi recomandate pentru lucrul cu copilul ADHD / ADD:
- Uitaţi-vă la el şi staţi cât mai aproape de el atunci când daţi instrucţiuni;
- Împărţiţi sarcinile în fragmente adaptate capacităţii de concentrare a elevului; - Sarcinile
trebuie să fie scurte, cu instrucţiuni clare, pe care copilul le va repet înainte de a începe să lucreze;
- Se vor folosi elemente vizuale ajutătoare;
- Se vor scrie liste de verificare pe tablă;
- Se va verifica progresul în timpul sarcinii de lucru;
- Pentru că e posibil să scadă concentrarea pe măsură ce se instalează oboseala, sarcinile mai
dificile se vor programa în timpul dimineţii;
- Dacă un copil are probleme cu concentrarea asupra sarcinii, îi poate fi de folos să se mişte
câteva minute; poate împărţi creioane / fişe sau poate şterge tabla;
- Stabiliţi reguli simple şi clare pe care să le afişaţi. Acestea trebuie să includă reguli despre
cum se pun întrebările, despre întreruperi şi comportamentul la clasă;
- Orice comportament pozitiv / adecvat va fi recompensat social: un gest, un cuvînt, o privire;
- Daţi feed-back precis şi imediat pentru reacţii şi comportamente precise;
- Evitaţi să sancţionaţi întreaga clasă pentru acţiunea unui singur copil;
- Dacă elevul refuză o sancţiune, rugaţi-l să se gândeasca preţ de câteva minute la refuzul său.
Explicaţi-i că trebuie să foloseasca timpul pentru a decide dacă acceptă consecinţele sau este gata sa
înfrunte o consecinţă mult mai serioasă

TEMA 3.1.4. - PLANUL DE ACȚIUNE

Programul de interventie personalizat este un instrument de planificare si


coordonare, este o parte componenta a planului de servicii. Programul de interventie
personalizat este un instrument de lucru permanent, pentru unul sau mai multi membri ai
echipei interdisciplinare care isi coordoneaza interventiile in directia realizarii scopurilor
stabilite in planul de servicii pentru copilul si familia sa.

2. Caracteristicile Planului Personalizat de Interventie


2

Programul de interventie personalizat (P.I.P.), este o tehnica de planificare si


coordonare, ca si planul de servicii personalizat (P.S.P.). Amandoua fac ca individul sa aiba o
viziune cat mai completa a nevoilor sale; asigura continuitatea, complementaritatea si
calitatea serviciilor, ca raspuns la diversele cerinte. P.I.P. constituie o parte a P.S.P., el este o
tehnica de lucru permanenta pentru unul sau mai multi membrii ai echipei, care isi
coordoneaza interventiile in directia realizarii scopurilor stabilite in P.S.P., pentru persoana
respectiva.

Programul de interventie trebuie sa specifice:

1. Directive realizate

2. Mijloacele utilizate pentru a atinge obiectivele (metode psihologice si

terapii educationale integrate, aplicate pe un singur individ)

3. Durata interventiilor

4. Evaluare la finalul P.I.P..

Programul de interventie personalizat si planul serviciilor personalizat sunt doua


tehnici diferite, ele avand functii diferite. Planul serviciilor fixeaza obiectivele generale si
stabileste prioritatile pentru a raspunde necesitatilor globale ale individului, iar programul de
interventie precizeaza modalitatile de interventie, prin care se ating scopurile vizate. Deoarece
planul serviciilor vizeaza satisfacerea ansamblului cerintelor individului, campul sau de
aplicare este foarte larg. Campul de aplicare a programului de interventie se limiteaza la un
singur scop de dezvoltare si invatare a acestuia. Planurile serviciilor se desfasoara un timp mai
indelungat, fata de programele de interventie care constituie doar o etapa sau o parte a
intregului. Pentru a elabora un plan de servicii ce inglobeaza mai multe domenii, trebuie
constituita o echipa interdisciplinara in timp ce pentru realizarea unui program de interventie
este necesara o echipa restransa. Ea se compune doar din persoane calificate. De exemplu,
logopezii vor stabili un program de interventie in domeniul lor de activitate. Acolo unde se
incheie planul serviciilor, prinde viata programul de interventie.

3. Elementele componente ale Planurilor Personalizate de Interventie

Programul de interventie personalizat se compune din mai multe elemente:

 obiectivele invatarii;

 strategiile de interventie si de invatare pentru fiecare dintre obiectivele utilizate;

 un mecanism continuu de revizuire a programului de interventie si de luare a deciziilor


ce privesc continuarea programului.

Prima etapa a unui program de interventie personalizat consta in elaborarea obiectivelor


invatarii, care sunt mai specifice si mai precise decat scopurile. Fiecare actiune face obiectul
enuntului unui obiectiv. Un enunt al obiectivului invatarii contine descrierea
comportamentului reprezentativ al achizitiei vizate, descrierea conditiilor de realizare a
comportamentului, pragul minim de reusita pe scara achizitiilor.
2

Program personalizat de interventie

Obiective generale Obiective operationale de invatare


Strategie
Precizeaza comportamentele asteptate Stabileste actiunile si
din partea copilului la sfarsitul
perioadei de interventie. mijloacele pentru a atinge

obiectivele, cine raspunde

de aceasta si modalitatile de
realizare.

Utilitatea celor doua instrumente prezentate este reliefata de urmatoarele aspecte:

 coordoneaza eforturile serviciilor sociale, serviciilor medicale si paramedicale,


educationale intr-un cadru unitar;

 permite o evaluare exacta a progreselor copiilor cu nevoi speciale si reevaluarea


periodica a obiectivelor generale si specifice propuse;

 constituie instrumente valoroase de lucru pentru cadrele didactice din scolile speciale
sau scolile obisnuite in care sunt integrati copiii cu nevoi speciale;

 permit o abordare complementara a procesului instructiv-educativ alaturi de


programele scolare existente si adaptarile lor;

 permit pregatirea copiilor cu nevoi speciale pentru integrarea intr-o scoala obisnuita
sub diferite forme;

 asigura copiilor cu nevoi speciale integrati in scoala obisnuita o imagine reala a


demersurilor intreprinse, a eficacitatii acestora, precum si selectarea obiectivelor
realiste ale viitoarelor interventii sau ale procesului instructiv-educativ.

Programul Personalizat de Interventie este un instrument de planificare a activitatii


educative pe o perioada de 6 luni. Este elaborat pe baza evaluarilor realizate asupra copilului;
acesta este structurat pe patru coloane, de obicei, care cuprind realitatile copilului, obiectivele
formative, actiunile educative si constatarile periodice si finale.

Realitatile copilului se cunosc prin studierea lui psihopedagogica consemnate in fisele


specifice de evaluare, si pot fi numeroase. In P.P.I. se trec doar acele aspecte care vor face
obiectul actiunii pedagogice, psihopedagogice si perioada pentru care se elaboreaza acest
proiect. Un asemenea procedeu presupune o ierarhizare a realitatilor copilului din care vor fi
retinute pentru P.P.I. acele realitati care necesita cea mai mare atentie si urgenta pedagogica
pentru interventie.
2

Cateva dintre realitatile copilului ar putea fi: motricitate si manualitate, dificultati


senzoriale, procese cognitive, afectivitate, traume afective, trebuinte specifice, atitudinea fata
de scoala/centru, comunicarea interpersonala, autonomia personala, vointa, aptitudini,
interese, comportament, relatia cu familia, randamentul la ora, activitati, motivatia
activitatilor. Alte realitati: nervozitate excesiva, comportament disimulat, violenta,
agresivitate, comportament revendicativ etc.

Intr-o a doua coloana se consemneaza obiectivele pedagogice care se impun sa fie


atinse pornindu-se de la realitatile copilului, iar in coloana a treia, activitatile, mijloacele,
metodele si actiunile terapeutice prin care se va urmari atingerea obiectivelor propuse in
coloana a doua.

Exemplu:

Realitatile copilului Obiective pedagogice


Copilul este izolat in grupa, nu are Diminuarea izolarii copilului pana la inlaturarea ei.
prieteni, nu participa la jocurile
colective. Activitati:

- identificarea cauzelor;

- identificarea copiilor de care s-ar putea apropia mai


usor;

- desfasurarea de jocuri colective in care copilul izolat


va fi pus in relatie directa si apropiata cu cei de care se
poate apropia. Constientizarea la copil a capacitatilor
de interrelationare, de comunicare si colaborare cu
alti copii.

In ultima coloana educatorul isi va consemna constatarile si observatiile atat pe


parcursul perioadei de desfasurare a programului pedagogic, cat si in finalul acestuia astfel ca,
daca va fi necesara continuarea sau reluarea acestui obiectiv educativ sa existe posibilitatea de
a revedea ce s-a realizat in perioada data a P.P.I..

Dupa incheierea perioadei preconizate pentru P.P.I., pe baza insemnarilor din ultima
coloana si a realitatilor copilului la data respectiva se procedeaza la elaborarea unui nou
P.P.I..

P.P.I.-ul valorifica informatia acumulata despre copil si devine astfel principalul


instrument de planificare a muncii de interventie pentru personalul educativ specializat.

Planurile de interventie, in serviciile educative, trebuie sa indice pentru copil/elev, in


functie de obiectivele fixate urmatoarele:
1) nivelul de integrare dorit/urmarit;
2) adaptarile necesare la ritmul invatarii;
3) respectarea principiilor pedagogice;
4) seviciile complementare si personalul solicitat;
2

5) echipamentele specializate necesare;


6) resursele financiare necesare pentru mijloace, transport etc.

Ecaterina A. Vrasmas (2004, pag. 176-177) identifica urmatoarele componente intr-un


plan de interventie educationala in rezolvarea dificultatilor de invatare:
 informatii initiale despre copil si problemele care constituie cerintele educative
speciale la acel moment (acestea sunt culese prin: teste psihologice, probe scolare,
observatii, discutii, anchete sociale, studiul produselor activitatii, analiza rezultatelor
scolare etc.);
 evaluarea problemelor (sub forma enumerarii lor sau formularii unui diagnostic
prescriptiv);
 anticiparea unor rezultate (prin prognosticul initial si prin descrierea momentelor cheie
ale interventiei);
 consemnarea unei/unor examinari initiale, a unor examinari periodice si a unei
examinari finale;
 descrierea metodelor de interventie si a mijloacelor folosite;
 pasii interventiei (etapele sau treptele interventiei) adoptati tipului de probleme
intalnite si individualizati;
 inregistrarea progreselor;
 consemnarea rezultatelor interventiei si observari periodice;
 formele de sprijin alese prin parteneriatul cu specialistii, familia, scoala etc.;
 acceptul parintilor si o forma de responsabilizare comuna a acestora cu profesionalistii
implicati.

Cel mai bun plan de interventie este cel care se potriveste copilului/ cerintelor/ nevoilor sale.

EVALUARE M. 3
SCHIȚĂ DE PROIECT

Clasa: a II-a
Aria curriculară: Consiliere și orientare

Disciplina: Dezvoltare personală


Unitatea de învăţare: Călătorii imaginare
Subiectul lecției: Emoții şi comportamente
Tipul lecţiei: de consolidare şi sistematizare
2

Scopul: Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive


faţă de sine şi ceilalţi

COMPETENȚE SPECIFICE:
DEZVOLTARE PERSONALĂ:

1.1. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între sine şi ceilalţi după criteria
simple;
2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate;
2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu ceilalţi
ACTIVITĂŢI INTEGRATE:

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ:


2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare;
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor
convenţionale;
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI


1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa
numerelor, estimări, aproximări
Obiective operaţionale:
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1: sǎ mimeze trăirea unei emoţii de bază, cu ajutorul cunoştinţelor acumulate


O2: să asocieze emoții unor situații date
O3: să identifice emoţiile personajelor în diferite momente ale povestirii
O4: să analizeze emoţiile personajelor din perspectiva relaţiei cauză-efect
2

O5: să găsească cuvinte cu înţeles asemănător pentru stările emoţionale


precizate
RESURSE:
A) Metodologice:
a) metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, jocul de mimă, exerciţiul,
sinteza, asocierea, observaţia.
b) mijloace didactice: fișă de lucru, planşe, imagini, Cutiuţa emoţiilor, cântece,
etichete cu stări emoţionale, jetoane, culori.
c) forme de organizare: frontală, individuală.
B) Temporale: ~ durata lecţiei: 45 minute
2
2

I. Moment Se asigură materialele necesare pentru desfășurarea lecției în condiții optime.


organizatoric
II. Captarea atenţiei Se realizează prin ordonarea în ordine crescătoare a 8 jetoane ce conţin numere în concentrul 0-
1000.
Fiecare număr va avea asociat o literă cu ajutorul cărora vom descoperi titlul lecției.

III. Anunțarea temei Informez elevii asupra conţinutului activităţii şi a obiectivelor propuse.
și a obiectivelor Scriu pe tablă titlul lecției: „Emoţii şi comportamente”
IV. Reactualizarea Se realizează printr-un joc intitulat Cutiuţa emoţiilor. Elevii vor extrage din această cutiuţă câte un
cunoştinţelor bileţel pe care este scris câte un enunţ ce indică o anumită emoţie. Ei vor trebui să mimeze emoţia
sugerată de enunţ.
V. Consolidarea Le voi prezenta elevilor câteva imagini cu personaje din povești cunoscute de ei (Cenuşăreasa, Albă
cunoştinţelor ca Zăpada, Capra cu trei iezi, Fata babei și fata moșneagului, Scufiţa Roşie, Cei trei purceluși,
Punguța cu doi bani). Sarcina elevilor este de a identifica titlul poveştii din care face parte imaginea.
Fiecare imagine prezintă o emoţie. Elevii vor recunoaşte emoţiile personajelor şi vor asocia imaginile
cu emoticonul corespunzător.
Se va purta o discuţie despre importanţa exprimării emoţilor în relaţiile cu ceilalţi.
2

VI. Obţinerea Elevii vor audia diverse cântece şi vor recunoaşte emoţia transmisă de mesajul fiecărui cântec, prin
performanţei intermediul unor cartonaşe ce prezintă tipurile de emoţii.
O altă activitate va consta în identificarea cuvintelor cu sens asemănător pentru emoţiile învăţate.

VIII. Asigurarea Le voi înmâna elevilor o fişă de lucru care conţine un careu în care vor trebui să găsească şi să
retenției și a coloreze doar emoţiile negative, utilizând culori reci.

transferului

IX. Încheierea Vor fi făcute aprecieri, recomandări generale şi individuale.


activității