Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
iul educatiei
, Montessori
din Lake Bluff, Illinois,
copii incepind de la
a optir. A mai publicat:
(tgt*), *to n t e ss o r i in tb e
EDUCA ln
of Hou Cbild.ren Really
le Editura Litera a mai
primii zni de aiayd (2017,
MONTESSo RI
lcsscn).
GHID ESENTIAL PENTRU FORMAREA VIITORULUI
ADULT, DE LA I\ASTERE PANA LA24 DE ANI
#
Bucuregti
2018
TT
Otqrbczsioc Approach
t Bitdt a Addthood
hlkUthld
Baula PolkLillard Cupnrrvs
l9!5 Denise Selhausen
or Scbod<en Books, un imprint al The
rlePcnguin Random House, LLC.
onvcngiilor drepturilor de autor
g Euramencane.
,s*'
{n[,
PnrrnrA
increzitori in ei. Sunt aProaPe ca nigte adulgi in atitu- ironii, daci se ajunge la ele. Se intelege cu toati lume a si
dinlle lor fagi de ceilalgi. Le pasl de intreaga lume' Ba e obisnuit si fie independent. Este doar o temere pe care
chiar au reugit si mi faci si mi implic intr-o activitate de o am eu.
voluntariat pentru oamenii fhr[ adlpost' Apoi a continuar, descriindu-si propria experienti din
A ficut apoi o Pauzd' 9i a sPus: ;coala primari. Ficuse scoala primari si gimnaziul la o
- imi dau seama ci nu-gi vorbesc despre Montessori' gcoali de stat lntr:un cartier recunoscut a fi una dintre
igi spun cum sunt copiii mei pentru ci merg la o gcoali suburbiile de marci ale orasului Chicago. Totugi a spus
Montessori. ci a fost o experiengi in care s-a simtit singur.
Apoi a comentat despre algi copii din vecinitate, care
- Nici unul dinrre profesori nu mi-a fosr menror.
erau prieteni cu fiii lui, mulgi dintre ei lnvlgAnd la o Atmosfera era foarte rece. Metoda Montessori esre un
scoah particulari de modi veche, cu o foarte bunl repu- mod atent de a preda, a continuat el.
tagie privind calitatea inv[gimintului.
in cele din urmi, i-am explicar munca mea legati de
- Nu vreau si-i vorbesc de riu pe acei copii, a con- educagia Montessori.
tinuat el. in esengi sunt copii buni, dar sunt sofisticagi
lntr-o manierl artificiali, ajungind pinl la a fi arogangi' - in acest caz, permire-mi si-gi pun o intrebare in legl-
turi cu ceva ce mi nedumeregte, a rispuns el. Nu toati
Nu mi se Pare ci sunt interesagi si-gi dea silinga si facl
lumea stie ci existl sistemul Monressori. De ce? Este
totul cit mai bine Pentru binele lor. Se pare ci se concen-
foarte bun.
treazd.doar pe ideea de a-i depigi pe ceilalgi'
13
12
Peula Por,r Lrrr-eno Eouce.lre MoNrrssonr
I-am inEeles frustrarea. intr-adevir, au trecut patruzeci a cursurilor cu acces liber, ca urmare a publicirii lucririi
de ani de cAnd am inceput si predau cursuri de gimnaziu de temelie a luiJohn Holt, intitulati lfow Children Fail.
la gcoala de stat din Terrace Park, Ohio, ;i totugi gcolile Aceasti abordare il elibera pe profesorul din clasi de
noastre nu sunt mai apropiate de crearea unei legituri metodele stereotipe ale curriculumului gcolar obisnuit,
intre educagia copiilor gi dezvoltarea lor ca fiinge umane, permitAnd acordarea unei atentii mai mari nevoilor fie-
fiecare copil fiind un om cu o contribugie unici pe care cirui elev in parte si creirii unui mediu de invitare mai
o aduce in cadrul societlgii. Citi vreme nu se realizeazi relaxat gi mai vesel. Aceasti miscare de reformi si alte
acest lucru, gcolile noastre nu vor reusi si-i ajute pe copii asemenea nu au reusit insi si includi componente aca-
si devinl elevi activi, conectaEi la societatea din care fac demice clare, capabile si-i ajute pe copii si atingi. stan-
parte ;i investiEi cu autoritatea de a realiza lucruri in darde inalte in citire, scriere, marematicL si modelarea
cadrul ei. capacititii de gAndire si comunicare clard"; nici nu au
Plringii cauti gcoli care si Ie ajute copiii si se pre- inEeles necesitatea de a privi educatia copilului in ansam-
giteasci pentru lumea schimbirii in care triim. Din blul ei. Scopurile si metodele de la fiecare nivel de virsti
p[cate, ei gisesc in mod consecvent sisteme educagionale trebuie si formeze un lntreg coerent, astfel incit copiii
ancorate in trecut, chdite pe recompense gi pedepse, si-;i atingi potentialul maxim de dezvoltare individuali.
ierarhizlri prin ajustare 9i clasamente in cadrul clasei, Aceste eforturi de reformi au fost, prin urmare, menire
invigare pe de rost gi testare. in primul rind, cind sti gi egecului.
asculti, fiecare elev este izolat la un pupitru, avAnd prin La inceputul anilor 1960, am descoperir o abordare a
urmare prea pufin e ocazii de a-gi dezvolta aPtitudinile educaEiei care echilibreazi libertatea cu responsabilita-
sociale gi de comunicare necesare rezolvlrii problemelor tea in sala de clasi, stabilind in paralel standarde inalte
din lumea reali. de dezvoltare intelectuali gi sociali penrru copii. La fel
in plus, in ultimul deceniu standardele comporta- de important este faptul c5. aceasta cuprinde o viziune a
mentale ;i de disciplini din gcolile americane au suferit dezvoltirii fiingelor umane din copilirie pini la matu-
un perpetuu declin. Sfidarea, insolenga;i diversele grade ritate. in consecinti, esre un plan de educatie logic ;i
de violenEi sunt din ce in ce mai intilnite printre elevi. unitar, care insoteste copilul de la o etapi de dezvoltare
PirinEii sunt preocupagi de impactul atmosferei negative la urmitoarea. Aceasti abordare unici a educatiei este
din gcoali asupra valorilor ;i atitudinilor copiilor lor. metoda Montessori.
Periodic, au fost incercate reforme in domeniul invi- Am avut norocul si fac cuno;tingi cu educatia Monte-
EimAntului. in anii 1960, a fost adoptati o abordare, cea ssori in sala de clasi. Am intimpinat aceasri experienti
14 15
Peura Porr Lrr,rano Enucelre MoNrussonr
I-am ingeles frustrarea. lntr-adevir, au trecut patruzeci a cursurilor cu acces liber, ca urmare a publicirii lucririi
de ani de cAnd am lnceput si predau cursuri de gimnaziu de temelie a luiJohn Holt, intitulati How Children Fail.
la gcoala de stat din Terrace Park, Ohio, ;i totugi ;colile Aceastl abordare il elibera pe profesorul din clasi de
noastre nu sunt mai apropiate de crearea unei legituri metodele stereotipe ale curriculumului scolar obisnuit,
intre educagia copiilor ;i dezvoltarea lor ca fiinge umane, permigind acordarea unei atentii mai mari nevoilor fie-
fiecare copil fiind un om cu o contribuEie unici pe care cirui elev in parte si creS.rii unui mediu de invitare mai
o aduce in cadrul societigii. CAti vreme na se realizeazl relaxat ;i mai vesel. Aceasti mi;care de reformi si alte
acest lucru, ;colile noastre nu vor reugi si-i ajute pe copii asemenea nu au reusit insi si inciudi componente aca-
si devina elevi activi, conectaEi la societatea din care fac demice clare, capabile si-i ajute pe copii si atingi stan-
parte gi investigi cu autoritatea de t retliza lucruri in darde inalte in citire, scriere, matematici si modelarea
cadrul ei. capacitigii de gAndire ;i comunicare clarl; nici nu au
Piringii cauti gcoli care si le ajute copiii si se pre- ingeles necesitatea de a privi educagia copilului in ansam-
giteasci pentru lumea schimbirii in care triim. Din blul ei. Scopurile gi metodele de la fiecare nivel de virsti
picate, ei gisesc in mod consecvent sisteme educaEionale trebuie si formeze un intreg coerenr, astfel lncit copiii
ancorate in trecut, clidite pe recompense gi pedepse, si-si atingS. potentialul maxim de dezvoltare individuali.
ierarhizbri prin ajustare ;i clasamente in cadrul clasei, Aceste eforturi de reformi au fost, prin urmare, menire
invigare pe de rost gi testare. in primul rAnd, cind sti gi e;ecului.
asculti, fiecare elev este izolat la un pupitru, avAnd prin La inceputul anilor 1960, am descoperit o abordare a
urmare prea puEin e ocazii de a-;i dezvolta aptitudinile educatiei care echilibreazi.libertatea cu responsabilita-
sociale ;i de comunicare necesare rezolvirii problemelor tea in sala de clasi, stabilind in paralel standarde inalte
din lumea realL. de dezvoltare intelectuali ;i sociali penrru copii. La fel
in plus, in ultimul deceniu standardele comporta- de important este faptul ci. aceasra cuprinde o viziune a
mentale ;i de disciplinl din ;colile americane au suferit dezvoltirii fiintelor umane din copilirie pini la matu-
un perperuu declin. Sfidarea, insolenEa gi diversele grade ritate. in consecinti, esre un plan de educatie logic gi
de violengi sunt din ce in ce mai intAlnite printre elevi. unitar, care insotegte copilul de la o etapi de dezvoltare
Piringii sunt preocupagi de impactul atmosferei negative la urmatoarea. Aceasti abordare unica a educatiei este
din gcoali asupra valorilor gi atitudinilor copiilor lor. metoda Montessori.
Periodic, au fost incercate reforme in domeniul lnvi- Am avut norocul si fac cunogtinEi cu educatia Monte-
qimintului. in anii 1960, a fost adoptati o abordare, cea ssori in sala de clasi. Am intimpinat aceasri experienti
14 15
Pruu Porr Lrrunno Eoucnlre MoNrrssonr
feri idei preconcepute ;i am vizut nemijlocit beneficiile si m-am oferit voluntar pentru proiecte comunitare
pentru copii. Eram asistentl la o clasl de pre;colari, unde Montessori, inclusiv mai multe programe Head Start si
inviga al treilea dintre cei pe atunci patru copii ai mei. un studiu de cercetare Montessori la Universitatea din
Treptat, mi-a devenit clar in decursul acelui prim an cI Cincinnati. La sfArsirul acestei perioade, am scris o carte,
abordarea Montessori este ferm inridicinati in tiparele Montessori: A Modern Approacb, cu caracrer inrroduc-
de dezvoltare ale copiilor. Se pare ci aceasta este pregiti- tiv in educatia Monressori, desrinati pirintilor de copii
rea elementari pe etape de dezvoltare, dar in acelagi timp pre;colari.
elibereazi energia umani naturali ;i trezegte motivagia Abia in 1981 am devenit profesoar5. Monressori, cer-
interioari, ceea ce-i ajuti pe copii si obgini rezultate tificati de Asociatia Internagionali Monressori.* in acel
intelectuale ;i sociale mai bune. in aceasti clasi, pre- rrn am urmat cursuri internationale de instruire pentru
gitirea indirecti (la limbaj gi calcul) a lnceput cAnd ei nivelul elementar Ia Milwaukee Montessori Institute. in
aveau trei ani, ceea ce a flcut posibil ca ni;te copii de paralel, mi-am implinit visul de a deschide propria gcoali
cinci ani si inceapl si citeasci gi sI scrie spontan, precum clementari Montessori. impreuni cu al doilea dintre cei
si si rezolve probleme de matematici - adunare, scidere, cinci copii ai mei, care de-acum crescuserL, Lynn Jessen,
inmulgire;i impirgire -, ingelegAnd sistemul zecimal. Au o profesoari Montessori cu experienri, ;i cu Jane Linari,
ajuns la acest nivel neobignuit de dezvoltare printr-un o prieteni si colegi de catedri, am fondat $coala Forest
proces de explorare ;i descoperire, folosind materiale Illuff din Lake Bluf( Illinois.
concrete, aflate la indemini. Lynn preda la clasa lntii, care cuprindea cincisprezece
La fel de important, in termeni de dezvoltare umani, copii in vArsti de trei si patru ani. in anul urmitor aceasti
este ci ace$ti copii erau independengi gi increzitori in clasi de pre;colari cuprindea douizeci si cinci de copii,
sala de clasi, iar creativitatea, fericirea si dragostea lor de iar Jane a inceput o clasi elementari. De atunci ;coala
inviqituri erau evidente. imi amintesc ci am fost deose- 1r crescut, iar acum are aproximativ o sut5. cincizeci de
bit de surprinsi de blAndegea neobi;nuiti a copiilor 9i de copii cu virste intre optsp rezece luni 9i cincispre zece ani.
preocuparea lor unul fag| de celilalt, precum ;i de grija Copiii vin din diverse comunititi din orasul Chicago,
cu care mAnuiau obiectele care-i inconjurau. De fapt, nu tunii dintre ei ficand o naveti cu durara de pAni la o
mai vizusem in viaga mea copii atit de mici care si fie - Sediul central international al AsociaEiei Internationale Monte-
atit de autodisciplinagi gi de responsabili. ssori, organizarie infiintati de Maria Montessori ln \929 penrru
in anii urmitori am absolvit un curs de master in tontinuarea cerceririi in domeniul educagiei gi pregirirea profesorilor,
cstc in Amsterdam, Olanda (161 Koninginneweg. 1075 CN).
educagie la Universitatea Xavier din Cincinnati, Ohio,
16 17
Prur.e Por"r Lrr"r.ano Eoucelre MoNrsssonr
ferl idei preconcepute gi am vLzat nemijlocit beneficiile si m-am oferit voluntar penuu proiecte comunitare
pentru copii. Eram asistenti la o clasi de pre;colari, unde Montessori, inclusiv mai multe programe Head Start ;i
inviEa al treilea dintre cei pe atunci patru copii ai mei. un studiu de cercerare Monressori la Universitatea din
Treptat, mi-a devenit clar in decursul acelui prim an ci Cincinnati. La sfArsitul acestei perioade, am scris o carte,
abordarea Montessori este ferm inridicinati in tiparele Montessori: A Modern ,Lpproacb, cu caracrer introduc-
de dezvoltare ale copiilor. Se pare ci aceasta este pregiti- tiv in educatia Monressori, destinati pirintilor de copii
rea elementari pe etape de dezvoltare, dar in acela;i timp prescolari.
Ge
elibereazi energia umani naturali si treze;te motivagia Abia in 1981 am devenit profesoari Monressori, cer-
interioari, ceea ce-i ajuti pe copii s[ obEini rezultate rificati de Asociagia Internationali Montessori.* in acel
intelectuale gi sociale mai bune. in aceasti clasi, pre- an am urmat cursuri internaEionale de instruire pentru
gitirea indirecti (la limbal gi calcul) a inceput cind ei nivelul elementar la Milwaukee Montessori Institute. in
aveau trei ani, ceea ce a ficut posibil ca nigte copii de paralel, mi-am implinit visul de a deschide propria;coali
cinci ani si inceapi si citeasci 9i si scrie spontan, precum elementari Montessori. impreuni cu al doilea dintre cei
gi si rezolve probleme de matematici - adunare, scidere, cinci copii ai mei, care de-acum crescuseri, Lynn Jessen,
inmulgire gi impirgire -, ingelegAnd sistemul zecimal. Au o profesoari Montessori cu experienEi, si cu Jane Linari,
ajuns la acest nivel neobi;nuit de dezvoltare printr-un o prieteni. gi colegi de catedri, am fondat Scoala Forest
proces de explorare gi descoperire, folosind materiale Bluff din Lake Blufe Illinois.
concrete, aflate la indemini. Lynn preda la clasa intAi, care cuprindea cincisprezece
La fel de important, in termeni de dezvoltare uman5., copii in vArsti de trei ;i patru ani. in anul urmitor aceasri.
este ci ace;ti copii erau independengi gi increzitori in clasi de prescolari cuprindea dou[zeci si cinci de copii,
sala de clasi, iar creativitatea, fericirea gi dragostea lor de iar Jane a inceput o clasi elementari. De atunci scoala
invitituri erau evidente. imi amintesc ci am fost deose- a crescut, iar acum are aproximativ o suti cincizeci de
bit d" surprinsi de blindegea neobignuiti a copiilor;i de copii cu virste intre optsptezeceluni gi cincisprezece ani.
preocuparea lor unul faEI de celilalt, precum gi de grija Copiii vin din diverse comunitiEi din orasul Chicago,
cu care minuiau obiectele care-i inconjurau. De fapt, nu unii dintre ei ficAnd o naveti cu durata de pAn[ la o
mai vizusem in viaga mea copii atAt de mici care si fie - S.d"rl ..""r1 international al Asociagiei Internationale Monte-
atAt de autodisciplinaqi;i de responsabili. ssori, organizatie infiingati de Maria Monressori in 7929 penrru
in anii urmitori am absolvit un curs de master in continuarea cercetirii in domeniul educagiei gi pregitirea profesorilor,
educaEie la Universitatea Xavier din Cincinnati, Ohio, estein Amsterdam, Olanda (161 Koninginneweg. 1075 CN).
16 17
Paur-e Por-r Lrrraro EouceTre MoNrrssonr
ori. Avem noui profesori Montessori ;i oPt Profesori ocupe locul in comunitare, la timpul lor, in calitate de
asistenEi la clasi, precum si un director ;i o secretari. adulgi responsabili, care-si aduc contribuEia in societate.
Togi profesorii impart intre ei sarcinile administrative Succesul educagiei Montessori se bazeazipe intelege-
ale gcolii. Aceasti responsabilitate comuni ne-a permis rea faptului ci, de la inceput, educatia copilului trebuie
si creim un puternic spirit de munci in echipi ;i a dus priviti in totalitatea ei. Scopurile si metodele folosite
la eliminarea structurilor birocratice care impovlreazi la fiecare etapl de virsri trebuie si se imbine, penrru a
multe ;coli existente tn prezent. Ne-a permis, de aseme- forma un ror coerenr, de la nagtere gi pAni la maturitate.
nea, sI luim decizii administrative cu accent pe e ducagie, Urmitoarele capitole prezintl abordarea Montessori ca
plstrind in acela;i timp in prim-plan nevoile copilului, pe un plan unitar de educatie, care insotesre copilul de
ale pirintelui gi ale profesorului. la un stadiu de dezvoltare al autoformirii la urmirorul,
in ultimii ani, am predat la una dintre clasele primare, recunoscind faptul ci fiecare plan de dezvoltare trebuie
pentru copii intre trei gi ;ase ani. Este o experiengi pe cledit pe cel dinainte. Rolul educatiei la fiecare virsti
care, pe lAngi cisnicie si maternitate, o preluiesc mai pre- cste si ajute acest proces al dezvoltirii continue penrru
Stind agezati pe podea, studiind
sus de orice in viaga mea. fiecare copil.
noul puzzle cu harta Asiei, invlgAnd s[ pronunt numele Capitolul 1 prezinti o introducere succinri. in ori-
Kazahstan, Azerbaidjan, Kirgizstan ;i Tadjikistan im- ginea si teoria educatiei Montessori. PirinEii care sunr
preuni cu copiii - care se descurci mult mai ugor decit interesaEi, in principal, de aspectele practice ale cursuri-
mine -, sunt ;i eu cuprinsi de entuziasmul cu care l;i des- Ior de zi cu zivor dori s[ treaci direct la capirolele urmi-
coperi lumea. toare, dar pot reveni la aceste capitole debaz6,ori de cAte
ori au neyoie de informagii fundamentale. Capitolul 2
Aceasti carte ilustr ,^ru abordirii Montessori, oferi o imagine de ansamblu a educatiei Montessori la
^ri"rgura
care-i ajutipe copii si se dezvolte, devenind adulEi integrali nivel primar. Nu am reperar aici informagiile mai deta-
in societate. Arati modul in care educagia Montessori Iiate referitoare la copiii cu virste sub gase ani, care sunr
imbini libertatea cu responsabilitatea, le asiguri un rol cuprinse in cartea mea intitulatd, Montessori: A Mod.ern
mai activ copiilor in cadrul propriului proces de invlgare, Approach. Cititorii care doresc mai multe detalii despre
standarde lnalte de excelengi academici, con;tiingi soci- cducaEia copilului la virste mai fragede, acasl sau la
ali 9i dezvoltare morali, precum ;i o viziune asuPra uma- gcoali, ar trebui si citeasci aceasti lucrare mai veche a
nitigii gi a propriilor realiziri care-i inspiri pe copii si-gi mea. Corpul principal al acestei cirEi, reprezentAnd anii
1B 19
Peur-e Por.r Lrr-reno
ori. Avem noui profesori Montessori gi opt profesori ()cupe locul in comunitare, la timpul lor, in calitate de
asistengi la clasi, precum gi o secretari.
;i un director ;rdulti responsabili, care-si aduc conrribugia in societate.
Togi profesorii lmpart intre ei sarcinile administrative Succesul educatiei Montessori sebazeazi pe intelege-
ale ;colii. Aceasti responsabilitate comuni ne-a permis rct faptului ci, de la inceput, educatia copilului trebuie
si creim un puternic spirit de munci in echipi gi a dus priviri in totalitatea ei. Scopurile si metodele folosite
la eliminarea structurilor birocratice care impovareazi la fiecare etapl de virsti trebuie sI se imbine, penrru a
multe ;coli existente ln prezent. Ne-a permis, de aseme- lirrma un ror coerenr, de la nagtere ;i pAni la maturitate.
nea, si luim decizii administrative cu accent pe educaEie, LJrmitoarele capitole prezintd, abordarea Montessori ca
pistrind in acela;i timp in prim-plan nevoile copilului, l)c un plan unitar de educarie, care insotesre copilul de
ale pirintelui gi ale profesorului. l,r un stadiu de dezvoltare al autoformirii la urmirorul,
in ultimii ani, am predat la una dintre clasele primare, rL^cunoscand faptul ci fiecare plan de dezvoltare trebuie
pentru copii intre trei ;i ;ase ani. Este o experiengi pe cladit pe cel dinainte. Rolul educatiei la fiecare vArsti
care, pe lingi cisnicie ;i maternitate, o preguiesc mai pre- cste si ajute acest proces al dezvoltirii continue pentru
sus de orice in viaga mea. StAnd agezat|pe podea,smdiind liccare copil.
noul puzzle cu harta Asiei, invigind si pronung numele Capitolul 1 prezinti o introducere succinri in ori-
Kazahstan, Azerbaidjan, KArgizstan ;i Tadjikistan im- ginea si teoria educatiei Monressori. PlrinEii care sunr
preuni cu copiii - care se descurci mult mai ugor decit interesagi, in principal, de aspectele practice ale cursuri-
mine -, sunt si eu cuprinsi de entuziasmul cu care igi des- Itrr de zi ca zivor dori si treaci direct la capitolele urmi.-
coperi lumea. toare, dar pot reveni la aceste capitole debazi,ori de cAte
ruri au nevoie de informagii fundamentale. Capitolul 2
Aceasti carte ilustr ,^ru abordrrii Montessori, oferi o imagine de ansamblu a educatiei Montessori la
^nirrgura
care-i ajuti pe copii si se dezvolte, devenind adulgi integraEi nivel primar. Nu am reperar aici informatiile mai deta-
in societate. Arati modul in care educaqia Montessori liate referitoare la copiii cu virste sub sase ani, care sunt
imbini libertatea cu responsabilitatea, le asiguri un rol cuprinse in cartea mea intitulatd, Montessori: A Modern
mai activ copiilor in cadrul propriului proces de invigare, lpproach. Cititorii care doresc mai multe detalii despre
standarde inalte de excelengI academici, congtiinEi soci- cducatia copilului la virste mai fragede, acasi sau la
ali gi dezvoltare morall, precum gi o viziune asupra uma- ycoali, ar trebui si citeasci aceasti lucrare mai veche a
nitigii si a propriilor realiziri care-i inspiri pe copii si-gi rnea. Corpul principal al acestei ci.rri, reprezentind anii
1B 19
Prure Por-r Lrrrano Eoucerra MoNrsssoRr
de gcoali elementari ai copilului, este cuprins in capito- Montessori din primii sase ani de viagi. De aceea este posi-
lele de la 3 pini la 8. Din cite gtiu eu, aceasta este prima bil ca piringii si fie preocupari de faptul ci micutii lor nu
dati cAnd teoria gi practica Montessori pentru clasele vor putea beneficia de o educatie elementari Montessori
elementare sunt prezentate in detaliu Pentru necunosci- tlaci nu au urmar mai intAi o scoali primari Montessori.
tori. Capitolul 9 descrie succint ideile Montessori pen- l)in fericire, nu e caztl. Profesorii Monressori, la fel ca
tru educagia liceali gi universitari. Este un capitol menit toti profesorii buni de pretutindeni, iau copilul de la
si-i ajute pe plringi si vadi unde vor ajunge copiii lor Ia nivelul la care se afli si folosesc toate mijloacele necesare
sfArgitul educaEiei elementare Montessori ;i si le antici- l)cntru aJ ajuta in dezvoltarea lui. De fapt, profesorii de
peze nevoile pe mlsuri ce ajung la adolescenEi gi la matu- ;coali elementari Montessori au un avantaj in aceasti
ritatea timpurie. Capitolul 9 cuprinde intreaga viziune privingi datoriti flexibilitiEii gi abordirii individuale,
educagionali Montessori, referindu-se la punctele forte integrate in educaqia Monressori la fiecare nivel de vA.r-
si la scopurile tinlrului pe parcursul anilor esenliali ai srI. Unii dintre cei mai bine evoluati elevi si absolventi ai
maturitigii timpurii. pcolii noastre elemenrare nu au parricipat la programul
Ultimul capitol descrie statutul actual al educagiei nostru primar.
Montessori in Statele Unite gi potengiala sa contribugie Pe de alti parte, avantajele penrru copiii care au par-
in viitor. Subliniez rolul gcolilor charter gi magnet* in ticipat la un curs primar Montessori inainte si treaci
rispindirea educaEiei elementare Montessori in inv[- l;r nivelul elementar vor deveni evidente pentru citi-
gimintul public, precum ;i in dezvoltarea gcolilor tor din capitolele acesrei cirEi, care descriu programul
Montessori independente. Mai analizez starea actuali clcmentar. Acesti copii ,,pregitiEi" sunt obisnuiti si
a cercetirii in cadrul educagiei Montessori ;i pregitirea xccepte responsabilitatea penrru actiunile lor in cadrul
elevilor Montessori pentru viitoarea lor educagie. runci comunitlti, si inceapi gi si. termine o activitate in
Montessori ;i-a conceput planul pentru ;coala ele- rnod independent de indrumarea constanri a profeso-
mentari pe baza stirii avansate de autoformare a copi- rului. Ei sunr gara sL exploreze si si descopere, folosind
lului Montessori, care a fost posibili datoriti educagiei rrraterialele Montessori, si si realizeze proiecte scrise si
- S,."Iil. ora.le impreuni cu colegii lor, inci din prima zi de clasl
-"-*ne charter sunt variante locale ale sistemului public
de educagie, specializate pe domenii; sunt finangate atit de la bugetul de
primari. Daci algi copii nu stiu si citeasci., si scrie si si
stat, cAt gi de organizagii de piringi sau companii din zona respectivi.
crlculeze, trebuie si-si petreaci primele luni invigAnd
$colile-magnet sunt foarte selective, au Programe speciale si un stan-
dard academic ridicat. (n. red.) ilccste lucruri. Capacitatea acestor copii de autoorientare
20 21
Paur-e Por-r Lrr,rano Eouce.lra MoNrsssoRr
de ;coali elementari ai copilului, este cuprins in capito- Montessori din primii gase ani de viagi. De acee a este posi-
lele de la 3 pAni Ia 8. Din cite gtiu eu, aceasta este prima bil ca pirinEii si fie preocupagi de faptul ci micutii lor nu
dati cAnd teoria gi practica Montessori pentru clasele vor putea beneficia de o educatie elementari Montessori
elementare sunt prezentate in detaliu pentru necunosc[- tlaci nu au urmar mai intAi o scoali primari Montessori.
tori. Capitolul 9 descrie succint ideile Montessori pen- l)in fericire, nu e cazal. Profesorii Montessori, la fel ca
tru educagia liceali ;i universitari. Este un capitol menit toti profesorii buni de pretutindeni, iau copilul de la
sI-i ajute pe piringi si vadi unde vor ajunge copiii lor la nivelul Ia care se afli si folosesc toate mijloacele necesare
sfArgitul educaEiei elementare Montessori ;i si le antici- l)cntru a-l ajata, in dezvoltarea lui. De fapt, profesorii de
pe ze nevoile pe mlsuri ce ajung la adolescengl gi la matu- ;coali elementari Montessori au un avantaj in aceasti
ritatea timpurie. Capitolul 9 cuprinde intreaga viziune privinti datoriti flexibilitigii gi abordirii individuale,
educaqionali Montessori, referindu-se la punctele forte integrate in educagia Monressori la fiecare nivel de vir-
gi la scopurile tAnirului pe parcursul anilor esenliali ai sri. Unii dintre cei mai bine evoluagi elevi si absolventi ai
maturitigii timpurii. pcolii noasrre elemenrare nu au participat la programul
Ultimul capitol descrie statutul actual al educagiei nostru primar.
Montessori in Statele Unite gi potengiala sa contribuEie Pe de alti parte, avantajele penrru copiii care au par-
in viitor. Subliniez rolul gcolilor charter ;i magnet* in ricipat la un curs primar Montessori inainte si treaci
rlspAndirea educagiei elementare Montessori ln invi- l;r nivelul elementar vor deveni evidente pentru citi-
gimAntul public, precum ;i in dezvoltarea gcolilor tor din capitolele acestei clrti, care descriu programul
Montessori independente. Mai analizez starea actuali clcmentar. Acesti copii ,,pregitigi" sunt obignuigi si
a cercetirii in cadrul educagiei Montessori ;i pregitirea ;rccepte responsabiliratea penrru ac{iunile lor in cadrul
elevilor Montessori pentru viitoarea lor educagie . tunci comunititi, si tnceap5. ;i si termine o activitate in
Montessori ;i-a conceput planul pentru ;coala ele- rnod independent de indrumarea constanri a profeso-
mentari pe baza stirii avansate de autoformare a copi- rului. Ei sunt gata si exploreze si si descopere, folosind
lului Montessori, care a fost posibili datoriti educaEiei rrraterialele Montessori, si sI realizeze proiecte scrise si
- S,."lrl. orale impreunl cu colegii lor, lnci din prima zi de clasi.
-n-*ne charter sunt variante locale ale sistemului public
de educagie, specializate pe domenii; sunt finangate atAt de la bugetul de
primari. Daci alEi copii nu gtiu si citeasci., si scrie si sL
stat, cit gi de organizagii de pirinqi sau companii din zona respectivi.
eulculeze, trebuie si-si petreaci primele luni invigAnd
$colile-magnet sunt foarte selective, au Programe speciale si un stan-
dard academic ridicat. (n. red.) ilccste lucruri. Capacitatea acestor copii de autoorientare
20 21