TRIBUNALUL BUCUREȘTI Exemplar instanță

SECȚIA A III-A CIVILĂ

DOSAR NR. 10816/3/2018
Complet: F 20

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul _________________________ (Nume, prenume), cu domiciliul situat în

_______________________________ (adresa domiciliului sau a reședinței), având CNP
___________________ , în calitate de intervenient în interes propriu, reprezentat convențional prin
______________________________________ (Numele, prenumele / denumirea reprezentantului
convențional, dacă este cazul),

cu domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură

________________________________________ (în situația în care Intervenientul are domiciliul în
străinătate sau în situația în care se dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea
de domiciliu/reședință) și la adresa de poștă electronică _________________________________,
telefon: _____________ , fax: _________________________ ,

în contradictoriu cu,

doamna DĂNCILĂ VASILICA-VIORICA, în calitate de pârâtă,

în temeiul dispozițiilor art. 61 și următoarele din Codul de Procedură Civilă, formulăm prezenta cerere:

INTERVENȚIE VOLUNTARĂ PRINCIPALĂ

prin care solicităm Onoratei Instanțe ca, prin hotărârea pe care urmează să o pronunțe, să constate că, în
speță sunt întrunite condițiile privind atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtei și, pe cale de
consecință, să dispună:

 Constatarea încălcării dreptului la demnitate al intervenientului și obligarea pârâtei la

plata sumei de 1 (un) LEU (se poate modifica după aprecierea fiecărui intervenient în parte) cu
titlu de daune morale;
 Obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

1
În conformitate cu prevederile Art. 411 alin. (1) pct. 2 din C.proc.civ., solicităm JUDECAREA
CAUZEI ÎN LIPSĂ.

I. Scurt istoric al situației de fapt

Încă de la numirea în funcția de prim-ministru în data de 29 ianuarie 2018, pârâta DĂNCILĂ VIORICA
VASILICA, a produs și continuă să producă un prejudiciu de imagine intervenientului, precum și tuturor
cetățenilor români la nivel național și internațional, atât prin înșelarea încrederii cetățenilor români, cât și
prin numeroasele greșeli flagrante de exprimare și prin lipsa unei minime doze de diplomație.

Faptul că pârâta se lasă influențată în mod evident de către conducătorul unui partid politic, are ca rezultat
adoptarea unor decizii vădit contrare intereselor cetățenilor români, precum și la crearea și menținerea
unei imagini denigratoare la adresa demnității intervenientului, ca cetățean român.

Veritabilele gafe făcute de către pârâtă sunt un alt factor ce contribuie la crearea și menținerea unei
imagini nefavorabile atât României, la nivel de stat membru al Uniunii Europene, cât și cetățenilor
acestora, implicit și intervenientului.

Întrucât se încearcă blocarea oricărei forme de protest democratic (manifestații, scrieri literare, etc.),
apreciem că prezentul demers juridic reprezintă o formă veritabilă de protest civilizat, a cărui manifestare
nu va putea fi cenzurată de către regimul politic instaurat la conducerea statului român.

Urmare a comportamentului batjocoritor al doamnei DĂNCILĂ VIORICA VASILICA, precum și a

repetatelor enormități citite, rostite sau bâlbâite cu ocazia oricărei situații în care aceasta se exprima, se
produce o atingere a demnității și imaginii intervenientului, ca cetățean al României si platitor de taxe si
impozite, se solicită respectuos admiterea prezentei cereri reconvenționale față de următoarele:

II. M O T I V E

II.1. SUNT ÎNTRUNITE TOATE CONDIȚIILE PRIVIND ATRAGEREA RĂSPUNDERII

CIVILE DELICTUALE

Dispozițiile art. 5 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, statuează faptul că
membrii Guvernului pot răspunde civil, potrivit dreptului comun.

2
Potrivit dispozițiilor art. 1.349 din Codul Civil, coroborate cu cele ale art. 1.357 și urm. din Codul Civil,
pentru a se putea atrage răspunderea civilă delictuală, este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:

A) săvârșirea unei fapte ilicite;

B) existența unui prejudiciu;
C) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu;
D) săvârșirea cu vinovăție a faptei ilicite prin care s-a cauzat prejudiciul.

Considerăm că, în speță, sunt întrunite cumulativ toate condițiile atragerii răspunderii civile delictuale.

II.1.A) Fapta ilicită

Fapta ilicită este definită ca fiind fapta prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate
prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.

Prin săvârșirea acesteia se încalcă regulile generale de comportament în cadrul societății, stabilite prin
lege.

Mimarea funcției de prim-ministru

Prin repetatele apariții publice, pârâta demonstrează că, de fapt, nu exercită funcția de prim-ministru
propriu-zis, ci acționează ca un prepus al conducătorului partidului politic din care face parte, afectând
demnitatea intervenientului, ca cetățean român.

Potrivit art. 107 din Constituția României, Guvernul este condus de către prim-ministru, căruia îi revine și
funcția de a coordona activitatea membrilor acestuia, respectiv a miniștrilor, cu respectarea atribuțiilor
legale care le revin, atribuții în exercitarea cărora reprezintă Statul Român, și implicit cetățenii români.

Cea mai gravă faptă ilicită săvârșită de către pârâtă este că, în realitate, DĂNCILĂ VIORICA
VASILICA, înșală încrederea și își bate joc de demnitatea mea si a tuturor românilor atunci când exercită
funcția de prim-ministru nu în nume propriu, cum ar trebui, ci în numele și la comanda Președintelui PSD
Liviu Dragnea.

Din cauza incompatibilității Președintelui Partidului Social Democrat cu funcția de membru al

Guvernului, implicit de prim-ministru, astfel cum reiese din art. 2 al Legii nr. 90/2001 privind organizarea

3
și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, interpretată prin Decizia Curții Constituționale nr.
304 din 04.05.2017, în prezent este uzurpată funcția de prim-ministru.

Înșelarea votului acordat de către cetățenii unui stat, prin mimarea funcției în care este numită, precum și
crearea și menținerea, cu ocazia fiecărei apariții publice, a imaginii unui premier incompetent, lipsit de
orice putere inclusiv de puterea de a se exprima, fie și agramat, este o faptă de natură a leza, în mod grav,
demnitatea intervenientului.

În acest sens menționăm interviul halucinant în care președintele unui partid politic răspunde în locul
prim-ministrului, și chiar îi ordonă acestuia din urmă să plece din preajma jurnaliștilor (Anexa nr. 1).

Gradul de slăbiciune de care dovadă pârâta, precum și nivelul de influență care este exercitată asupra
acesteia, creează o imagine a unui prim-ministru care mimează rolul unei persoane numită într-o funcție
de înaltă demnitate (Anexa nr. 2).

Evidenta lipsă de putere de gândire, sau de decizie, stânjenesc orice cetatean al României, producând
daune la un nivel de neimaginat, atât pe plan intern, dar și internațional.

Prin favorizarea membrilor clasei politice să exercite funcții pe care nu le pot ocupa propriu-zis întrucât
sunt incompatibili, potrivit legilor aplicabile, se eludează normele de drept menite a garanta procesul
democratic și transparent al guvernării unui stat de drept, membru al Uniunii Europene.

Prin acțiunile și inacțiunile sale, permițând exercitarea unui vădit control asupra activității sale, pârâta
lipsește de substanță funcția pe care o exercită, creând și menținând o vădită atingere adusă dreptului
intervenientului, ca cetățean român, la demnitate.

Greșeli de exprimare

În plus, cu prilejul fiecărei acțiuni publice, pârâta DĂNCILĂ VIORICA VASILICA este o continuă sursă
de amuzament și batjocură la adresa funcției prim-ministrului, dar și la adresa Guvernului României și a
cetățenilor României în general.

În acest sens menționăm numeroasele interviuri în care pârâta a gafat în mod impardonabil, fiind de multe
ori la un pas de declanșarea unor reale incidente diplomatice.

Cu ocazia fiecărei declarații, pârâta dezvoltă un discurs alambicat îmbibat de greșeli gramaticale,
inacceptabile la un asemenea nivel (Anexa nr. 3).

4
Veritabile gafe

În acest sens, menționăm faptul că în cadrul vizitei, din data de 16.06.2018, a premierului estonian Juri
Ratas, pentru inaugurarea rutei Tallinn-Constanța, în discursul său pârâta a uitat cum îl cheamă pe înaltul
oaspete (Anexa nr. 4).

Apreciem că fapta ilicită este săvârșită prin acțiunea de a nu fi fost capabilă să prezinte un minim de
respect față de un înalt oficial al unui alt stat.

Stânjenitor a fost și incidentul provocat de faptul că drapelul Estoniei a fost arborat invers, eroarea
diplomatică corectată chiar de către premierul estonian.

O altă faptă ilicită, săvârșită prin inacțiune, a fost produsă prin faptul că pârâta a privit întâmplarea fără să
aibă nicio reacție și, în loc să îți ceară scuze, l-a aplaudat pe omologul său, odată cu sala, demonstrând
astfel faptul că persoana numită în funcția de prim-ministru nu este capabilă să gestioneze situații simple
de natură a afecta imaginea și demnitatea României și a cetățenilor săi (Anexa nr. 4).

Șirul de fapte ilicite culminează cu declarația făcută de către pârâtă în data de 25.07.2018, cu ocazia
deplasării în Muntenegru, când a gafat în mod impardonabil, încurcând capitala statului Muntenegru cu
capitala statului Kosovo, stat nerecunoscut de către România (Anexa nr. 5).

Dreptul intervenientului la demnitate

Potrivit art. 1 alin. (3) al Constituției României, demnitatea este consacrată ca valoare supremă a statului.

Demnității umane îi pot fi aduse atingeri nu doar prin excludere, ci și prin includere. Includerea unei
persoane într-un grup de apartenență, includere care afectează valorizarea sa ca ființă umană, este contrară
demnității sale.

Criteriile de constituire a grupului de apartenență pot fi cele de nediscriminare sau altele. Astfel,
includerea persoanei intervenientului ca aparținând cetățenilor statului Român al cărui Guvern este
condus de pârâtă, ce dă dovadă de un nivel de slăbiciune și intelectual inacceptabile pentru funcția pe care
o deține, accentuează o prejudecată devalorizantă, fiind astfel contrară demnității intervenientului.

Imaginea nefavorabilă pe care o creează pârâta prin faptele sale este de natură a aduce atingere demnității
persoanei intervenientului.

5
Conform art. 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, demnitatea umană este
inviolabilă. Aceasta trebuie respectată și protejată.

Raportat la acțiunile și inacțiunile pârâtei apreciem că este îndeplinită condiția existenței faptei ilicite ca
temei al atragerii răspunderii civile delictuale.

II.1.B) Prejudiciul

Prejudiciul, ca element esențial al răspunderii civile delictuale, constă în rezultatul sau efectul negativ
suferit de o anumită persoană, ca urmare a conduitei culpabile a persoanei, a cărei atragere a răspunderii
se solicită.

Prejudiciul produs de către pârâtă se răsfrânge asupra drepturilor legitime ale intervenientului pe mai
multe planuri, după cum urmează:

a) Prejudiciul prin inducerea în eroare cu privire la exercitarea funcției de prim-ministru

Prin acțiunea ilicită a pârâtei de a nu exercita cu conștiință și diligență funcția de înaltă demnitate în care a
fost numită, se produce un grav prejudiciu intervenientului, ca cetățean român.

Prin nivelul de influență pe care îl acceptă asupra deciziilor și acțiunilor sale, pârâta prejudiciază grav
interesele și drepturile intervenientului, ca cetățean român, de a fi guvernat de către un prim-ministru cu o
minimă voință proprie.

Încălcarea încrederii acordate acestei funcții, precum și imaginea creată ca urmare a unei efective mimări
a celei de-a doua funcție în stat, sunt de natură a leza demnitatea de român a intervenientului.

b) Prejudiciul la nivel național și internațional

Raportat la imaginea creată la nivel național, dar și internațional, în special în ceea ce privește diplomația
statului Român, apreciem că prejudiciul este demonstrat prin reacțiile mass-media.

6
Imaginea publică existentă la nivelul întregii țări, ca rezultat al săvârșirii faptelor ilicite de către pârâtă, a
fost prejudiciată, situație care se răsfrânge direct asupra cetățenilor români, respectiv și asupra
intervenientului (Anexa nr. 2).

Ca urmare a gradului de slăbiciune și incompetență de care dă dovadă, precum și ca urmare a multitudinii

de greșeli de exprimare sau veritabile gafe nescuzabile, imaginea cetățeanului român, și implicit și a
intervenientului, are de suferit.

II.1.C) Raportul de cauzalitate

Raportul de cauzalitate dintre conduita pârâtei și prejudiciul suferit de către intervenient, rezultă din faptul
că imaginea cetățenilor români, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, este conturată prin
acțiunile și inacțiunile pârâtei, ca fiind cea a unui stat incapabil de a avea un conducător executiv, sau de a
avea un minim contact diplomatic cu reprezentanți ai altor state.

La nivel național, atingerea adusă demnității se concretizează prin aceea că o persoană aservită, incapabilă
să conducă orice instituție, rămâne la cârma țării înșelând încrederea și inteligența, fiind doar o marionetă
a unui conducător de partid politic care, din cauza problemelor sale penale, nu poate fi numit în funcția de
prim-ministru.

Raportul de cauzalitate impune existența unei legături de la cauză la efect între prejudiciul produs și faptul
generator.

Apreciem că din multitudinea împrejurărilor în care s-au săvârșit faptele ilicite de către pârâtă, se
identifică împrejurările care au contribuit în mod direct la producerea prejudiciului.

Întrucât considerăm că se dovedește existența raportului de cauzalitate dintre faptele ilicite și prejudiciu,
solicităm admiterea cererii reconvenționale.

II.1.D) Vinovăția

Sub aspect terminologic, art. 1.357 alin. (1) C.civ. folosește noțiunea de vinovăție, incluzându-se astfel
cele două forme: intenția și culpa.

7
Alin. (2) al art. 1.357 C.civ. statuează faptul că autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară
culpă, cu referire la neglijența sau imprudența pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi
manifestat-o față de propriile interese.

Cu privire la fapta ilicită de a nu exercita în mod direct funcția ocupată, apreciem că forma de vinovăție
ce se va reține va fi cea a intenției, întrucât în mod deliberat, pârâta permite imixtiunile altor persoane în
desfășurarea atribuțiilor și obligațiilor ce îi revin.

Cu privire la faptele ilicite reprezentate de greșelile de exprimare sau de gafe, apreciem că se va reține
săvârșirea acestora din culpă, sub forma imprudenței sau neglijenței, situație în care va trebui să se aibă în
vedere gradul de severitate pe care societatea îl manifestă față de comportamentul unor anumiți membri ai
săi în raporturile dintre aceștia și cei pe care îi reprezintă, sau în raporturile cu terțe persoane.

Apreciem că, în ceea ce privește exigențele pe care societatea (incluzând și electoratul) le are de la înalții
demnitari sunt și trebuie să fie menținute la un nivel ridicat.

Prin natura funcției, apreciem că este de datoria pârâtei să depună minime diligențe în vederea prezentării
unui discurs cel puțin cursiv, având o narativă logică, fără a produce greșeli de exprimare, greșeli care
dovedesc o lipsă totală de respect față de reprezentanții statelor cu care intră în contact pârâta.

Întrunindu-se și condiția vinovăției, apreciem că nu există niciun impediment pentru ca Onorata Instanță
să admită prezenta cerere și să oblige pârâta la plata sumei de 1 (un) LEU cu titlu de daune morale
pentru atingerea adusă demnității intervenientului.

III. CONCLUZII

Având în vedere cele expuse, apreciem că se impune admiterea cererii de intervenție voluntară principală,
astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință, să se constate încălcarea dreptului la demnitate al
intervenientului, precum și obligarea pârâtei DĂNCILĂ VIORICA VASILICA la plata sumei de 1
(un) LEU (se poate modifica după aprecierea fiecărui intervenient în parte) cu titlu de daune morale.

De asemenea, solicităm obligarea intervenientei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate

de prezentul demers juridic.

8
IV. ÎN DREPT

Ne întemeiem prezenta cerere de intervenție voluntară principală pe dispozițiile art. 61 și următoarele din
Codul de Procedură Civilă, pe dispozițiile art. 5 din Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială,
precum și pe dispozițiile art. 1.357 și următoarele din Codul Civil.

V. PROBE

În susținerea afirmațiilor formulate în prezenta cerere reconvențională, înțelegem să propunem:

- proba cu înscrisuri;
- proba cu martori;
- proba cu interogatoriul pârâtei.

În ceea ce privește proba cu înscrisuri, ne bazam pe probele deja depuse la dosar de Călin Petrar si pe
cele atașate prezentei cereri (daca exista).

Cu deosebit respect,
_________________