IntroducereAstăzi, premisele dezvoltării economice ale unei țări rezidă în abundența capitalului.

Sursele

publice de investiții sunt frecvent limitate de diferite interese naționale care tind să capeteprioritate – plata
salariilor și a pensiilor, ținerea sub control a deficitului bugetar, etc. În lipsă

investițiilor, economia pierde. Dacă resursele publice sunt limitate, atunci trebuie încurajată

finanțarea privată.

Investițiile străine directe (ISD) sunt o sursă sănătoasă pe care se poate baza creșterea

economică, inclusiv în perioadele în care stabilitatea economică este în pericol și creșterea

este sub presiune, deoarece:

• ISD sunt complementare surselor publice de finanțare și furnizează capitalul necesar

dezvoltării unei economii;

• ISD creează noi locuri de muncă nu numai în compania în care investesc, ci stimulează și

dezvoltarea celorlalte firme din amonte și aval;

• ISD nu sunt numai un flux de capital, ci și de tehnologie, cunoștințe, practici

organizatorice, care stimulează și generează creșterea economică. Investitorii străini

impun propria modalitate de lucru companiei pe care o dezvoltă și aduc noi tehnologii,

care cresc eficiența angajaților și competitivitatea companiei. Aceste efecte benefice se

propagă în întregul lanț de întreprinderi implicate în realizarea unui produs său serviciu,

care se adaptează pentru a supraviețui pe piață;

• ISD sunt caracterizate de stabilitate pe termen lung. Ceea ce definește ISD este tocmai

interesul durabil al investitorului în compania în care investește. Prin urmare, un investitor

care a pus bazele unei noi companii nu va renunța atât de ușor la investiția sa, chiar și în

perioade economice turbulenţe.

În studiul dat noi am analizat investiţiile directe al statului Franta, analizând dinamica fluxurilor ISD, impactul
lor asupra economiei, veniturile obţinute, precum şi statele cu care Franţa are legături din ISD

1. Dinamica fluxurilor ISD în Frața

 Volumul intrări şi ieşiri de ISD

 În 2009, fluxul investiţiilor directe sunt soldate de ieşirile nete de capitaluri de 63 miliarde de euro
din 2008. Cu toate acestea, într-o perspectivă pe termen lung, ieşirile nete au rămas la niveluri ridicate
în 2008 şi 2009, fiind depăşite doar în 1999 şi în 2000, ani în cursul cărora evaluarea societăţilor cotate
a avut ca rezultat un număr record de fuziuni şi achiziţii transfrontaliere în Franţa precum şi în străinătate
(cf. graficului 1).

Graficul 1.Fluxul investiţiilor directe din 1999 în 2009

O nouă metodă de întocmire şi de prezentare a statisticilor de investiţii

străine directe

Metodele de înregistrare a împrumuturilor intra-grupuri în statisticile investiţiilor directe definite la

începutul anilor 1990 şi care constituie norma de publicare actuală, au ca efect majorarea artificială a
fluxurilor şi stocurilor de investiţii directe, având în vedere extinderea grupurilor internaţionale şi
generalizarea, începând cu mijlocul anilor 2000, a structurilor de finanţare implantate în ţările atractive
din punct de vedere fiscal. Pentru depăşirea supraestimării în creştere a volumului de investiţii directe,
OCDE şi FMI au dezvoltat o nouă metodă, numită “principiul direcţional extins”, constând în
reclasificarea creditelor şi a împrumuturilor intra-grupuri în fuctie de locul de reşedinţă al conducătorului
de grup. Această procedură nu schimbă nici soldul net al împrumuturilor intra-grupuri nici cel al
investiţiilor directe, deoarece ea consta numai în reclasificarea activelor şi pasivelor în raport cu metoda
tradiţională. În schimb, ea reduce semnificativ fluxurile şi stocurile de investiţii directe (cf. Graficelor A
şi B), în măsura în care diversele operaţiuni de creditare şi de împrumut între societăţile rezidente şi
societăţile non-rezidente în cadrul unui grup sunt compensate. În ceea ce priveşte veniturile din
investiţiile directe, ele nu sunt afectate de noua metodologie în raportul relativ al veniturilor din dobânzi
pe datoria intra-grup.

Graficele A şi B. Impactul reclasificării împrumuturilor intre societăţi surori conform regulii

corespunzătoare principiului direcţional extins asupra fluxurilor de investiţii directe franceze în
străinătate şi a celor străine în Franţa

Investiţiile directe franceze în străinătate Investiţiile străine directe în Franţa

 Orientarea sectorială a volumului de ISD

La sfârşitul anului 2009, două sectoare au reprezentat o parte importantă din investiţiile directe
franceze în străinătate: activităţile financiare şi de asigurare, cu 31% din total – din care o cincime
pentru societăţile holding – şi industriile manufacturiere,26%.Deşi stocurile lor nu au scăzut
niciodată în valoare odată cu sfârşitul anului 1999, cu excepţia anului 2002, acestea din urmă au
văzut cota lor relativă în scădere cu 10 puncte în 10 ani. La rândul lor, activităţile financiare şi de
asigurare au văzut cota lor în creştere de 13 puncte între 1999 şi 2004, cunoscând o tendinţă de declin
ulterior. Sectorul de informare şi comunicare, puţin internaţionalizat la începutul perioadei este acum
bine reprezentat printre domeniile de investiţii, cu 8% din investiţii. În cele din urmă, sectorul de
comerţ şi reparaţii de automobile şi-a păstrat o cotă stabilă de investiţii pe toată perioada ,de
aproximativ 6% (a se vedea tabelul 2).
În ceea ce priveşte stocurile de investiţii străine în Franţa, situaţia nu este diferită, cel puţin în linii
generale , cu două sectoare dominante la sfârşitul anului 2009: activităţile de finanţare şi de asigurare,
31% din total - 40 % pentru investiţii în holdinguri - şi industria prelucrătoare, 24%.Ponderea
investiţiilor în companii rezidente de fabricaţie a scăzut cu aproape 11 puncte în zece ani, dar rămâne
mai mare decât cotă din procesul de fabricaţie în PIB, arătând că investitorii străini sunt departe de
a pustii acest sector al economie. Fabricarea de maşini şi alte echipamente de transport, rafinarea
petrolului, metalurgie, industria lemnului şi editarea sunt sub-sectoare a căror pondere a scăzut cel
mai mult într-un deceniu, în timp ce industria chimică, industria în special de automobile şi farmacie
au fost mai puternice.
Caracterul specific al investiţiilor străine directe în Franţa este greutatea imobiliară: cumulul de a
deţine proprietate în sensul strict şi a investiţiilor străine în sectorul imobiliar a fost de peste 22% din
investiţia totală la sfârşitul anului 2009, ceea ce reprezintă o dublare a cotei sale în zece ani şi de
patru ori a valorii stocului. Două alte sectoare majore, de asemenea, au crescut rapid de la sfârşitul
anului 1999, sectorul de sprijinire a afacerilor, care se încadrează în agenţiile de ocupare temporară,
a crescut de la mai puţin de 1% din total la mai mult de 5%, iar sectorul de informare şi comunicare,
a crescut de la 2% la 5%. În schimb, ponderea comerţului şi reparare de automobile a scăzut cu 6
puncte în aproximativ zece ani, la puţin peste 1% la sfârşitul anului 2009 (cf.tabelului 2).

Tabelul 2:Repartizarea sectorială a stocurilor de investiţii directe

Sursă: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010
 Structura investitorilor pe naţionalităţi

Deşi reclasificarea creditelor intra-grupuri în conformitate cu regulă de principiu direcţional

extins va reduce cota de investiţii cu principalele ţări de tranzit de capital, UE rămâne de departe
în această prezentare, zona de decontare preferată de investitori francezi, reprezentând 61% din
stocul total la sfârşitul anului 2009. Alte ţări industrializate au primit la rândul lor, 25% din
investiţiile franceze în aceeaşi zi şi restul lumii 14%.Statele Unite ale Americii cum era de
aşteptat a fost prima ţară gazdă, cu 17% din total, , urmată de Belgia (15%), aleasă de numeroase
grupuri franceze pentru a stabili sediul şi centrul de numerar european sau global, urmată de
Regatul Unit (11%) şi Olanda (10%).Cel mai mare partener comercial, Germania, a primit doar
6% din stocurile franceze în străinătate şi Italia 4%.Prima ţară în curs de dezvoltare, Brazilia, a
contat pe 2% din stoc, şi China a ocupat doar un rol marginal, cu mai puţin de 1% din total (cf.
graficului 6).

Graficul 6: Ţările de prima destinaţie a stocurilor de investiţii străine franceze în străinătate la

sfârşitul anului 2009
Sursă: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010

Distribuirea stocurilor de investiţii străine directe în Franţa este chiar mai concentrată decât
stocurile de investiţii franceze în străinătate. La sfârşitul anului 2009, ţările UE au reprezentat
astfel, trei sferturi din investiţii, în alte ţări industrializate 21% şi restul lumii doar 4%. Investiţiile
din 6 ţări, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Belgia şi Germania,
au contribuit cu până la 75% din stocul total (cf.graficului 7).
Graficul 7.Ţările de sursa imediată a stocurilor de investiţii străine directe în Franţa la sfârşitul
anului 2009

Repartizarea geografică a stocurilor de investiţii directe în funcţie de ţara de destinaţie sau din
sursă imediată de investiţii nu permite cunoaşterea tarilor de destinaţie finală sau a ţărilor de
origine finală şi şi, prin urmare, este părtinitoare de o supra-reprezentare a tarilor-rascruci din
care investiţiile sunt redistribuite către alte destinaţii.Prin alocarea tuturor investiţiilor directe,atât
din capitaluri proprii cât şi din împrumuturi ,la ţările de investitor final ,corectează prejudecata,
evidenţiind astfel ca grupurile franceze deţin o pondere significativa (60,8 miliarde de euro la
sfârşitul anului 2009, sau 14%) din stocurile de investiţii străine directe în Franţa.Prezenta Franţei
între primele ţări de origine a investiţiilor străine directe dezvăluie caracterul încă incomplet al
corectării operate de noile standarde internaţionale,acestea se aplica numai la acele împrumuturi
intra-grupuri între societăţile surori.Astfel,investiţiile de 60,8 miliarde acordate la sfârşitul anului
2009 investitorilor rezidenţi finali corespund investiţiilor în capitalul social,ca filialele non-
rezidente ale grupurilor franceze au efectuat în Franţa sau în avantajul acestor reinvestiţii de către
entităţile non-rezidente ale grupurilor franceze în propriile lor filiale rezidente.
Excluzând Franţa, ţările ale căror pondere relativă creşte mai mult după alocarea stocurilor în
funcţie de ţările de reşedinţă a ultimului investitor este SUA.Aşa că nu a fost decât al patrulea
în Franţa potrivit tarilor de prima consideraţie (după Olanda,Luxemburg şi Regatul Unit), SUA
devine prima ţară care investeşte după repartizarea în funcţie de ultimul investitor ponderea să
majorându-se cu 7 puncte la 19%. Acest lucru este surprinzător, dat fiind rolul important şi de
durată a grupurilor multinaţionale de origine americană în lume şi de amploarea reţelelor
internaţionale ale filialelor lor care le permit să investească în diferite platforme regionale.
Elveţia (+ 0,5 puncte procentuale, până la 7%), Germania (+ 2 puncte la 12%) şi Regatul Unit (+
4 puncte la 17%) sunt alte ţări a căror pondere creşte .În schimb, Olanda, Luxemburg şi Belgia
vor partea lor de investiţii străine în Franţa pentru a reveni la un nivel mai compatibil cu greutatea
lor economică şi cu cel al grupurilor lor internaţionale (cf.graficelor 8 şi 9).

Graficul 8: Ţările de ultima origine a stocurilor de investiţii străine directe în Franţa la sfârşitul
anului 2009
 Graficul 9: Principalele abateri pe tari după identificarea tarilor ultimului investitor

Sursă: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010

O analiză a aniilor 1999-2009 releva o amploare a creşterii capitalurilor investite în Franţa prin prin
intermediul ţărilor terţe :astfel veniturile lor au trecut de la 33 de miliarde la sfârşitul anului 1999 la
aproape 110 miliarde la sfârşitul anului 2009 (cf. graficului 9) ,sau de 17% la peste 25% din totalul
investiţiilor străine în Franţa.La începutul perioadei, identificarea ţării de reşedinţă a investitorului final
poate evidenţia, în esenţă, prezenţa companiilor franceze şi, într-o măsură mai mică, creşterea în greutate
în rândul grupurilor de investitorii americani în Franţa.În ultimii anii,se constată de asemenea,ca
grupurile germane şi britanice efectuează o pondere significativa a investiţiilor lor în Franţa,prin
intermediul ţărilor terţe (în special Olanda, Luxemburg şi Belgia).
 Impactul crizei economice globale asupra fluxurilor de ISD
Analiza ISD în perioada crizei economice are o importanţă economică deosebită pentru toate dimensiunile
temporale: pentru înţelegerea scăderii ISD în perioada crizei economice şi pentru a explica situaţia economică
din prezent, dar şi pentru a anticipa evoluţia viitoare a ISD după o perioadă de criză economică mondială.
Analiza impactului crizei asupra ISD este esenţială pentru înţelegerea mecanismelor economice dintr-o fază a
ciclului economic- faza de criză. Această fază imprimă asupra ISD modificări specifice, ţinând cond de faptul că
teoria economică confirmă legătura puternică dintre creşterea economică şi ISD. În perioada de criză are loc o
scădere a ratei de creştere economică, ceea ce va afecta clar şi determinantul principal al creşterii economice-
ISD. Pe parcursul recentei crize economice este important de descris evoluţia ISD. Această cercetare subliniază
importanţa analizei ISD, cu precădere în perioadele de criză. Câteva modele econometrice sunt propuse pentru
stocul intern de ISD în România în perioada 1990-2015, dar şi în perioada de după declanşarea crizei
economice globale (2008-2015).
Anul 2008 a marcat sfârşitul unui ciclu de creştere a investiţiilor internaţionale, care a început în 2004
şi care a înregistrat un record istoric al intrărilor de ISD de 1900 miliarde de dolari în 2007.
Având în vedere impactul în curs de desfăşurare al crizei economice şi financiare la nivel mondial, se
estimează că fluxurile de ISD să scadă cu 15% în 2008. O nouă scădere a fluxurilor de ISD poate fi de aşteptat în
2009, ca o consecinţă a crizei asupra corporaţiilor transnaţionale .
Scăderea fluxurilor de ISD în perioada 2008 – 2009 este rezultatul a doi factori majori care afectează
piaţa internă, precum şi investiţiile internaţionale. În primul rând, capacitatea firmelor de a înveşti a fost
redusă de o scădere a accesului la resurse financiare, atât pe plan intern – datorită declinului profiturilor
corporative, cât şi pe plan extern – ca urmare a unei disponibilităţi mai mici şi costului mai ridicat al
finanţării. În al doilea rând, tendinţa de a înveşti a fost afectată negativ de perspectivele economice, în special în
ţările dezvoltate, care sunt afectate de cea mai severă recesiune a erei post-razboi. Impactul ambilor factori este
agravat de faptul că, de la începutul anului 2009, un nivel ridicat al percepţiei asupra riscului determina
companiile să-şi reducă costurile şi programele de investiţii, astfel încât să devină mai rezistente la orice altă
deteriorare a mediului de afaceri.
Toate cele trei tipuri majore de investiţii străine directe (ISD de valorificare a pieţelor, ISD de valorificare a
resurselor, ISD de eficientă) vor fi afectate de aceşti factori, dar într-o măsură diferită.
Regresul investiţiilor străine directe au afectat în special fuziunile transfrontaliere şi achiziţiile (M&A). A
luat deasemenea forma unui val crescând de cesiuni şi restructurări. ISD de tip greenfield au fost mai puţin afectate
în 2008, dar sunt susceptibile de a fi afectate din ce în ce mai mult în 2009, un număr mare de proiecte de investiţii
noi fiind în prezent anulate sau amânate.
Impactul crizei asupra ISD diferă, în funcţie de regiune şi sector. Ţările dezvoltate au fost până acum
cele mai afectate, cu o scădere semnificativă a fluxurilor de ISD în 2008, în principal datorită
perspectivelor pieţei lente. Fluxurile de ISD au continuat să crească în economiile în curs de dezvoltare
în anul 2008, însă la o rata mult mai mică decât anul precedent. Toate regiunile în curs de dezvoltare, cu
excepţia Asiei de Vest, au înregistrat valori mai mari ale intrărilor de ISD, în 2008. Impactul crizei asupra
investiţiilor străine directe pentru ţările în curs de dezvoltare este de aşteptat să fie mult mai dramatic în 2009: un
declin al fluxurilor de ISD este probabil să aibă loc în aceste ţări, datorită unui regres al ISD, atât în materie de
valorificare a resurselor, cât şi de eficientă.
 Industriile cele mai afectate de scăderea fluxurilor de ISD în 2008 sunt cele din domeniul serviciilor
financiare, industria auto, a materialelor de consum şi industria bunurilor de consum. Dar consecinţele crizei se
extind rapid şi asupra ISD din alte domenii, variind de la sectorul primar la serviciile non-financiare. Practic, toate
sectoarele au fost afectate de o scădere a achiziţiilor şi fuziunilor transfrontaliere în 2008, exceptând industria
petrolului şi a mineritului şi întreprinderile agro-alimentare. Pe termen scurt, impactul negativ al recesiunii
actuale asupra perspectivelor globale de ISD ar trebui să fie cel dominant.
Un an record pentru ISD în 2007. În perioada 2003-2007, fluxurile de ISD au urmat un trend
ascendent, alimentat de creşterea economică mondială stabilă, liberalizarea în curs de desfăşurare în
regimurile de investiţii şi punerea în aplicare a strategiilor de internaţionalizare pe scară largă de către
un număr tot mai mare de corporaţii transnaţionale (CTN). Aceasta a condus la un nivel fără precedent
a fluxurilor de ISD în 2007, cu intrări ajungând la un record istoric de 1900 miliarde dolari.
Criza şi-a pus pentru prima dată amprenta asupra ISD la începutul anului 2008. Instabilitatea
financiară generată de criză economică declanşată în SUA în vara anului 2007, a dus la o deteriorare
progresivă a situaţiei investiţionale. În prima jumătate a anului 2008, o serie de indicatori deja sugerau
un declin al perspectivelor privind creşterea economică, precum şi o scădere a încrederii investitorilor.
Acest climat nefavorabil a început să-şi pună amprenta asupra programelor de investiţii, inclusiv a ISD,
la începutul anului 2008.
Potrivit studiului realizat de UNCTAD în perioada aprilie-iunie 2010, privind perspectivele
investiţiilor mondiale, 40% dintre companiile respondente deja menţionaseră la acel moment că
instabilitatea financiară a avut un „negativ” sau „foarte negativ” impact asupra cheltuielilor şi a
programelor de investiţii.
Un şoc brutal în octobmrie 2008. Pe parcursul primelor opt luni din 2008, sistemul financiar
mondial a trecut printr-o perioadă de relativa vigoare, conducând astfel la aşteptări optimiste cu privire
la rezultatul crizei în curs de desfăşurare. Dar, ulterior, o criză brutală a izbucnit din nou, atunci când
principalele firme din SUA, precum Lehman Brothers şi AIG (American Internaţional Group), apoi şi
istitutiile financiare europene, precum Fortis, Dexia şi un număr de bănci islandeze au arătat semne de
insolventa şi unele dintre ele chiar s-au prăbuşit. Criza s-a extins apoi în mărime şi turbulenţele pe scară
largă au urmat pieţele financiare, lovind multe economii dezvoltate şi emergente.

2.Impactul ISD asupra economiei gazdă

 Efectele asupra pieţii muncii
Investițiile sunt cruciale pentru creșterea productivității muncii. În Franţa, formarea capitalului brut fix
per angajat creștea cu ritmuri sporite începând cu anul 2000, ceea ce s-a transpus și în niște salturi
corespunzătoare ale productivității muncii. După anii 2008-2010 însă, ritmurile de creștere ale ambilor
indicatori aproape că s-au înjumătățit, inclusiv din cauza înrăutățirii eficienței pieței muncii. Eficiența pieței
muncii este unul din factorii care influențează decizia investitorilor, iar percepția acestora în ceea ce privește
modul de funcționare a pieței muncii a devenit tot mai negativă. Astfel, indicatorul „Eficiența pieței muncii”,
calculat de către Forumul Economic Mondial, a scăzut continuu în perioada 2010-2017, de la 6.5 la 5,5
puncte din cele 7 maximum posibile. Pentru schimbarea tendinței de pe piața muncii sunt necesare nu doar
ajustarea legislației muncii, dar și politici de stimulare a concurenței și de diminuare a economiei
neobservate. Însă în ultima perioadă se observă o creşterii al acestui criteriu, datorită măririi numărului
populaţiei.
Efectele asupra firmelor locale
ISD favorizează intrarea pe piață a unui nou actor economic și se produc modificări în:
 raporturile concurențiale din ramura respective
 raporturile de colaborare cu
-firmele din ramurile situate în amonte (furnizori) sau
-firmele din ramurile din aval (beneficiari) față de domeniul de implantare
 Înlăturarea de pe piață a firmelor locale care nu fac față concurenței
 Stimularea firmelor locale (pe verticală) în a le determina sp caute noi surse de competitivitate
-dezvoltarea unor noi nuclee de competență, de activităși economice competitive
 Pentru furnizori și beneficiari ISD:
 -creează noi oportunități de afaceri
Încurajează dezvoltarea și inovarea la nivelul respectivelor segmente

Efectele asupra comerțului exterior

Exploatarea avantajelor competitive statice. ISD pot fi mijloace effective pentru a exploata avantajele
comparative existente.
Crearea avantajelor competitive dinamice cu ajutorul cunoștințelor și tehnologiilor mai avansate. În
țările care au o industrie li o bază tehnologică mai avnsat, STN pot crea centre de cercetare-dezvoltare
care în conlucrare cu centrele locale vor contribui la elaborarea și implementarea inovațiilor.
Pentru a realiza un export cu success nu este sufficient de a dispune doar de produse competitive ci și
de experiență de marketing și acces pe piețe internaționale.

 Efecte asupra balanţei de plăţi externe

Soldul final al operaţiunilor derulate ca urmare a unei ISD rezultă din patru tipuri de intrări şi ieşiri de
mijloace valutare:

-influxul iniţial de capital financiar, dacă el este prezent (uneori componenta financiară a pachetului
investiţional lipseşte);

-repatrierile de dividende sau dobânzi la împrumuturile acordate de firma-mamă;

-veniturile obţinute din exporturile realizate;

-cheltuielile de mijloace valutare pentru importuri.

Dacă la acestea adăugăm şi eventuala practicare a unor preţuri de transfer de către CTN (pentru
optimizare financiară la nivelul complexului transnaţional), se vede clar faptul că nu se pot face
aprecieri generale cu privire la efectul pozitiv sau negativ al intrărilor de ISD asupra balanţei de plăţi
externe a ţării receptoare, ci numai examinări ale unor situaţii particulare.;

Investiţiile străine directe promovează comerţul internaţional prin legături orizontale cu sucursalele
firmelor - mamă, ceea ce duce la creşterea competiţiei pe piaţa ţării gazdă, promovează proiecte de
joint-venture cu partenerii locali şi există şi un potenţial de se stabili relaţii în domeniul cercetări şi
dezvoltări cu universităţi locale şi centre de cercetare;

Se creează competiţie pentru firmele locale şi le forţează să se restructureze, să devină competitive sau
să dispară. Totodată creşterea concurenţei vine cu efect asupra reducerii costurilor, introducerea
produselor noi, creşterea calităţii şi perfecţionarea tehnicilor de vânzare;

Se asigură o creştere şi distribuire mai echitabilă a veniturilor, ca urmare a salariilor plătite angajaţilor,
dar şi a creşterii veniturilor încasate de către stat, din impozite, scăderea preţurilor de producţie,
creşterea utilizării forţei de muncă.

Capitolul 4.Investiţiile străine directe în Franţa ale principalelor tari

 Elveţia

Companiile elveţiene au un interes dovedit în piaţa franceză, unde continua să investească active. Elveţia
este clasata pe locul şase intre investitorii străini care crează locuri de muncă în Franţa.

Companiile elveţiene în Franţa

În Franţa se afla 1600 de companii elveţiene, angajând 169.000 oameni. În 2009, Elveţia a urcat pe
locul 6 între investitorii străini în Franţa, cu 35 de proiecte create sau 1.741 locuri de munca menţinute.
Numărul proiectelor investiţionale ale Elveţiei a înregistrat o creştere solidă din anul 2007, media anuală
de creştere fiind de 23%.

Sectoare
În 2009, o treime din proiectele elveţiene au fost fost aplicate în 2 sectoare: agro-alimentare(14%),
medicamente şi biotehnologii aplicate(17%). Au fost câteva proiecte aplicate şi în activităţi bazate pe
tehnologie, şi anume extinderea şi crearea remarcabilă a unui centru Novartis de cercetare şi dezvoltare.

Tipul de investiţii
În 2009, a predominat crearea şi extinderea de societăţi (49%,respectiv 41%), astfel, combinându-
le, acestea au reprezentat 90% din proiecte şi 49% din locuri de munca create sau menţinute. Preluările
au reprezentat doar 10% din proiecte, dar 51% din locurile de munca create sau menţinute; acest fapt s-
a datorat achiziţiilor de facilităţi de producţie şi a unui centru mare de luare a deciziilor.

Societăţile de investiţii regionale

 Proiectele investiţionale aflatate în proprietatea Elveţiei exista în toată Franta. În 2009, două treimi
din proiectele investiţionale au fost concentrate în trei regiuni: Ile-de-France(29%), unde numărul de
proiecte a crescut de la 2 în 2007 la 10 în 2009, Alsace(20%) şi Rhône-Alpes(17%).

Franţa ca o destinaţie în Europa

După o perioadă de creştere constantă în 2003 şi 2007 în întreaga lume şi în Europa (creşteri medii
anuale de 19% respectiv 21%), proiectele investiţionale străine ale Elveţiei au scăzut cu o medie anuală
de 8%, respectiv 3%, în 2008 şi 2009. Totuşi, investiţiile Elveţiei în Franţa au rămas foarte dinamice.
Numărul de investiţii a crescut cu o medie anuală de 23% din 2007. În 2009, Frântă a fost beneficiarul
lider în Europa al proiectelor Elveţiei, atrăgând aproape un sfert din proiecte(22%) (14% ducându-se în
Germania şi 13% ducându-se în Marea Britanie).

Marea Britanie

Franţa este principalul beneficiar al investiţiilor engleze în Europa. Începând cu 2000, mai mult de
520 de proiecte confirmate de afacerile engleze au contribuit la crearea sau menţinerea a peste 24.000
de locuri de muncă.

Companiile engleze în Franţa

 Marea Britanie a fost al 3-lea mare investitor european în Franţa în 2009, după Germania şi Italia,
cu 39 de noi proiecte investiţionale şi 1.201 noi locuri de munca create.

Sectoare
Aproape jumătate din toate proiectele erau în sectoarele serviciilor comerciale şi financiare(33%) şi
serviciilor software şi IT (15%). Alte sectoare principale au fost industria automobilelor(8%) şi serviciile
de consultanţă, inginerie şi afaceri(8% versus 17% în 2007).

Tipul de investiţii
Investiţiile engleze în 2009 s-au concentrat în crearea de firme, care au reprezentat 75% din
proiectele investiţionale şi 68% din locurile de munca engleze în Franţa. Expansiunile au reprezentat
15% din toate proiectele şi 16% din locurile de munca create, în timp ce preluările de firme au reprezentat
10% din proiecte şi 17% din locurile de munca create sau menţinute. O analiză a investiţiilor privind
activitatea de afaceri releva dominanta sectorului de servicii: centre de luare a deciziilor, business-to-
business şi comerţul business-to-consumer şi servicii au reprezentat 70% din toate proiectele. Scăderea
numărului de proiecte în activităţile de producţie a continuat şi au reprezentat doar 13% din proiectele
din 2009 faţă de 20% în 2007.

Societăţile de investiţii regionale

Investiţiile engleze în 2009 s-au răspândit în aproape o duzină de regiuni, incluzând Nord-Pas-de-
Calais(8%), Alsace(8%), Haute-Normandie(8%) şi Provence-Alpes-Côte-d’Azur(8%), dar s-au
concentrat în special în Ile-de-France, care a găzduit 40% din proiecte.

Franţa ca o destinaţie în Europa

Numărul de proiecte investiţionale engleze în străinătate a crescut constant începând cu 2003, dar a
luat o întorsătură nefavorabilă în 2007. Marea Britanie este al 3-lea mare investitor din Europa, după
Germania şi Franţa. După o perioadă de creştere constantă între anii 2003 şi 2006, numărul proiectelor
investiţionale de creare de locuri de muncă în Franta a avut un declin brusc începând cu anul 2007, cu o
medie anula de 25%. Cu toate acestea Frântă a rămas liderul european gazda pentru proiectele engleze
din 2009.

China şi Hong Kong

 China, al doilea mare exportator de bunuri din lume, se afla totodată şi pe scena de investiţii
internaţionale. Investiţiile chineze în Europa, în special, au crescut constant în ultimii ani.
Aproximativ 100 companii din China continentală şi Hong Kong se afla în Franţa, angajând peste
8.000 de oameni.
În 2009, 22 de proiecte investiţionale de creare de locuri de munca au fost anunţate faţă de 17 în
2008, generând 1.483 de locuri de muncă în Franţa.

Companiile din China continentală în Franţa

China continentală a fost în 2009 al 11-lea mare investitor în Franţa cu 18 noi proiecte investiţionale
şi 1.139 de locuri de munca create.

Sectoare
Între 2000 şi 2008, principalele 3 sectoare care obţinut investiţii chineze erau chimicalele şi
plasticele(13% din proiecte), echipamente electrice, electronice şi IT(12%) , transport şi logistica(10%).
În 2009, proiectele investiţionale chineze a pătruns într-o varietate de sectoare: energie şi alte
concesii(17%), sticla şi ceramică(17%),servicii comerciale şi financiare(11%), maşinărie şi
echipamente(11%), şi telecomunicaţii(11%). Au fost puţine noi proiecte chineze în sectorul de energie(3
proiecte în 2009).

Tipuri de investiţii
În 2009, preluările de firme au reprezenta 33% din proiecte. Creările de societăţi au văzut o creştere
solidă, reprezentând 56% din proiecte şi se concentrau mai puţin pe crearea de birouri de vânzare, aşa
cum s-a demonstrat de crearea unui centru de cercetare şi dezvoltare în tehnologiile wireless, cum ar fi
în regiunea Ile-de-France.

Societăţile de investiţii regionale

Companiile chineze aflate în Franţa au gravitat până acum în principal spre Ile-de-France(50% din
proiecte în 2009) şi regiunea Rhône-Alpes. De exemplu, 3 mari grupuri chineze - Huawei, ZTE şi
Lenovo – şi-au situat sediile lor europene în Ile-de-France, în timp ce multe alte companii chineze au
ales această zonă pentru a-şi stabili centrele strategice de luare de decizii. Mai multe achiziţii de uzine
au avut loc în regiunile Auvergne, Champagne-Ardenne, Basse-Normandie şi Ile-de-France.

Franţa ca o destinaţie în Europa

Începând cu 2003, numărul de proiecte investiţionale de creare de locuri de muncă în toată lumea a
crescut cu o medie anuală de 17% (de la 108 la 303 proiecte în 2009) şi de 33% în Europa (de la 24 la
110 proiecte). Începând cu anul 2007, creşterea a încetinit pentru proiectele legate de Europa, dar rămâne
la o medie anuală de aproape 20%. Frântă a fost al 4-lea mare beneficiar de investiţii chineze în Europa,
după Germania, Marea Britanie şi Rusia. În 2009, 8% din proiectele legate de Europa erau găzduite de
Franţa(40% ducându-se în Germania şi 10% în Marea Britanie).

Companiile Hong Kong în Franţa

Frântă a fost al 19-lea mare investitor în Franţa în 2009 cu 4 noi proiecte investiţionale şi 344 de
locuri de munca create în 2009. La ora actuală sunt aproape 20 grupuri de filiale din Hong Kong în
Franţa.

Sectoare
În 2009, erau 2 proiecte în sectoarele de transport şi depozitare, unul în serviciile comerciale şi unul
în mobilier şi bunuri de uz casnic.

Tipuri de investiţii
 Începând cu anul 2003, 83% din proiectele din Hong Kong au fost creări de firme. Ele au reprezentat
jumătate din proiectele din 2009, incluzând deschiderea de unităţi noi de producţie mai ales în sectorul
de logistică.

Societăţi de investiţii regionale

Ile-de-France a fost principala destinaţie pentru proiectele investiţionale din Hong Kong în 2009 :
un proiect de creare şi unul de preluare de firme au fost înregistrate în această regiune. O creare s-a
înregistrat în regiunea Nord-Pas-de-Calais şi o extindere în Languedoc-Roussillon.

Franţa ca o destinaţie în Europa

Numărul de proiecte investiţionale din toată lumea conduse de companiile Hong Kong între anii
2003 şi 2009 a rămas relativ constant. Franţa este al 3-lea mare beneficiar european de proiecte din Hong
Kong, după Marea Britanie, Spania şi Germania.

Belgia

Franţa a fost beneficiarul principal de creere de locuri de muncă a investiţilor belgiene în Europa,
pentru mai mult de un deceniu. Numărul de proiecte din Belgia a rămas stabil în 2009, comparativ cu
anii anteriori.

Companii belgiene în Franţa

 Există peste 3.300 companii belgiene în Franţa cu 180,850 de angajaţi. În 2009, Belgia a fost al
şaptelea mare investitor străin în Franţa cu 30 de proiecte, cu crearea sau menţinerea a 628 de locuri de
muncă.

Sectoare
În 2009, trei sferturi din investiţiile belgiene au fost răspândite în î următoarele cinci sectoare:
comercial sau de servicii financiare (23%) - în cazul în care numărul anual de proiecte belgiene aproape
s-a dublat din 2007, de la 4 la 7 - agro-alimentare (17% servicii), software şi IT (13%), metale şi
prelucrarea metalelor (13%), transport şi logistică (10%).

Tipul de investiţie
2009 a fost caracterizat prin proporţia de creare a companiilor (43%) şi extinderi (37%), care când
sunt combinate a reprezentat 78% din locurile de muncă create. Preluările au reprezentat doar 13% din
proiecte şi 19% din locurile de muncă create sau menţinute
Proiectele belgiene de investiţii în Franţa ,în 2009 au fost în principal în activităţi de producţie, care
au reprezentat 40% din proiecte.Mai precis,ei au implicat adesea creările şi extinderile filialelor de
producţie în sectoarele de metale şi energie,precum şi achiziţiile de instalaţii de producţie în sectorul
agro-alimentar. Comerţul şi serviciile au reprezentat 43% din proiecte.

Companiile regionale de investiţii

Companiile belgiene investesc în companii din toată Franta.În 2009 ,cele două regiuni gazde
principale au fost Nord-Pas-de-Calais (23% din proiecte) şi Ile-de-Franta (20%).

Franţa ca o destinaţie în Europa

Fluxurile de proiecte de investiţii din Belgia variază în funcţie de ciclul economic şi sunt mult mai
concentrate în Europa decât în altă parte în lume.
După o perioadă constantă de creştere 2003-2007, la o rată anuală medie de 25% pentru investiţii în
întreaga lume şi 32% pentru proiectele din Europa, numărul de proiecte belgiene a scăzut brusc în 2008
şi 2009, cu aproximativ 23% în Europa şi 16 % total.
Franţa a găzduit 29% din proiectele belgiene în Europa în 2009, 12% merge spre Regatul Unit şi
5% în Germania.

Germania
 Germania a urcat în topul listei ţărilor de provenienţa a investiţiilor străine directe pentru crearea
de locuri de muncă în Franţa.Acestea au reprezentat 18% din proiecte în Franţa în 2009 şi 21% de locuri
de muncă create sau menţinute de către companiile străine Companiile germane cresc puternic în
sectoarele energiei regenerabile.

Companiile germane în Franţa

Peste 3.000 de companii germane din Franţa angajează aproximativ 300.000 de oameni. Cu 113
proiecte anunţate în 2009, Germania a înlocuit Statele Unite ca principal investitor al Franţei, contribuind
cu 18% din toate proiectele.

Sectoare
În 2009, două sectoare au fost deosebit de căutate de către societăţile germane: energie şi alte
concesii (27% din toate proiectele germane) şi servicii comerciale sau financiare (14%). investiţiilor
germane în energiile regenerabile, un sector high-tech, dublat între 2007 şi 2009 pentru a ajunge la 31
de proiecte în 2009.
Cu toate acestea, a existat o scădere marcantă în proiecte în sectorul de metale şi prelucrarea
metalelor şi în transport şi depozitare, care a scăzut de la 21% din proiecte în 2007 la numai 5% în 2009.

Tipul investiţiei
Investiţiile germane s-au concentrat în principal pe crearea de companii (53% din toate proiectele
germane în 2009) şi extinderi (41%). Proiectele anunţate de investitori germani au fost în mare parte
concentrate în producţie / fabricarea / activitatea de asamblare (42%) şi de comerţ şi servicii (31%).

Companiile regionale de investiţii

 Investitile germane sunt răspândite în întreaga ţară. Regiunile gazda de conducere, în 2009, au fost
Ile-de-France (19% din toate proiectele în Franţa), Rhône-Alpes (18%) şi Provence-Alpi-Coasta de Azur
(11%). Prezenta tot mai mare a investiţiilor germane în regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur este un
rezultat al unei creşteri în proiecte în sectorul energiei regenerabile, care a reprezentat 75% din toate
proiectele germane efectuate în această regiune în 2009.

Franţa ca o destinaţie în Europa în 2009

Germania a fost cel mai mare investitor european de pe continent.Ca urmare a creşterii constante
2003-2007, proiecte germane din Europa au fost în scădere începând cu anul 2007. În 2009, Franţa a
fost ţara gazdă de conducere pentru proiectele din Germania, ce găzduieşte 18% din toate proiectele
Europa-legat (14% merge la Regatul Unit, 11% în Rusia).

Olanda

Companiile olandeze au o prezenţă substanţială în Franţa, unde 30 de proiecte noi de investiţii au

fost înregistrate în 2009.

Companiile olandeze în Franţa

2.500 de companii olandeze sunt prezente în Franţa, cu 392,600 de angajaţi. În 2009, Olanda a fost
cel de-al optulea mare investitor din Franţa. În acelaşi timp, numărul de proiecte (30) a revenit la nivelul
din 2007, crearea sau la menţinerea de 1253 de locuri de muncă.
 Sectoare
În 2009, cele trei sectoare au reprezentat aproape jumătate din toate proiectele de investiţii: mobilier
şi bunuri de uz casnic (20%), energie şi alte concesii (17%) şi textile şi îmbrăcăminte (10%). A fost un
număr tot mai mare de proiecte în sectorul energetic (cinci proiecte în 2009, faţă de cea din 2006).

Tipul de investiţie
2009 a fost caracterizat printr-o predominanţă creere de companii, care au reprezentat 80% din
proiecte şi 66% de locuri de muncă create sau menţinute. Peste jumătate din toate proiectele implicate
business-to-business sau business-to-commerce şi serviciilor de consum, în special cu noi pieţe de
desfacere cu amănuntul în mobilier şi bunuri de uz casnic, precum textile şi îmbrăcăminte.

Companiile regionale de investiţii

Regiunile gazdă primare în 2009, au fost Ile-de-France (37% din proiecte) şi Aquitaine (13%), care
când sunt combinate primesc jumătate din toate proiectele noi.

Franţa ca o destinaţie în Europa

Proiectele din Olanda au crescut cu o medie anuală de 7% între 2003 şi 2009 şi au accelerat în
continuare din 2007. Europa a primit, de asemenea, un număr tot mai mare de proiecte din 2003 (în
creştere cu o medie anuală de 9%), cu o scădere uşoară din 2007 (creştere anuală medie de doar 5%). În
2009, Franţa a fost beneficiarul de conducere de proiecte olandeze în Europa. Aceasta a primit 19% din
proiectele olandeze din Europa, urmată de Germania (16%) şi Regatul Unit (12%).
Concluzii
În condiţiile expansiunii fenomenului de globalizare şi, ca o consecinţă, a înlăturării barierelor politice,
economice şi tehnologice, abilitatea de participare a unei ţări în activitatea mondială reprezintă un
indicator important al performanţei şi competitivităţii acesteia. Pentru a rămâne competitiveafacerile
economice internaţionale contemporane se extind dincolo de tradiţionalul schimb de bunuri şi servicii,
luând forma fuziunilor şi achiziţiilor, societăţilor mixte, acordurilor de licenţiere şi altor forme de cooperare
în afaceri prin intermediul investiţiilor străine directe. Investiţia străină directă reprezintă capitalul social
investit şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social
subscris al unei întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte
acesta şi întreprinderea în care a învestit, precum şi profitul reinvestit de către acesta. Dincolo de fonduri,
investitorul străin furnizează know-how, tehnologie, proceduri de management şi marketing

Efectind această lucrare noi am analizat statul Franta din punct de vedere al ISD, utilizând informaţia pe
care am găsit-o. Astfel concluzionând lucrarea dată putem spune că acest stat este unul din cele mai
puternice din punct de vedere economic din Europa iar ISD este respectiv la un nivel ridica,chiar dacă
periodic cifra data osciliaza.