Sunteți pe pagina 1din 2

Facultatea CCIA

Specializarea: CCIA/ CONSTRUCŢII


Anul II
Disciplina: Căi de comunicaţii şi poduri

EXPLICAŢII FOTOGRAFII
pentru
Podul de pe şoseaua Colentina, peste râul Colentina din Bucureşti

FOTO 1, 2, 3, 4, 5, 6: Elevaţie pod peste rîul Colentina (obstacolul de traversat), de pe


şoseaua Colentina din Bucureşti, sector 2:
- 3 deschideri simplu rezemate de 14,60+20,75+14,60 m
- lungime totală pod cca. 60,00 m
- suprastructura realizată din 24 (= amonte (1+7)+aval (1+15)) grinzi din
beton precomprimat cu armatura postîntinsă (hgr =1,00 m, distanţa interax
cca. 1,60 m şi 1,10 m la rostul longitudinal) cu placă de monolitizare
(lăşime cca 0,40 m); pe fiecare deschidere exista cate o antretoază în
câmpul deschiderii şi câte una pe reazeme;
- infrastructuri din beton armat: două culei masive+2 pile cadru/ lamelare.
FOTO 7: partea carosabilă are 28,00 m laţime, şi susţine cîte 3 benzi de circulaţie auto pe sens
+cîte un sens linie de tramvai;
FOTO 8: cele două trotuare pietonale au câte 6,00 m lăţime fiecare, fiind prevăzute la fiecare
margine a bordurilor cu câte un parapete direcţional (pentru protecţia
pietonilor împotriva eventualelor autovehicule care părăsesc partea
carosabilă) şi la limita podului cu câte un parapete (de 1,00 m înălţime)
pentru protecţia pietonilor împotriva căderii lor în afara podului; lăţimea
totală a podului este de 40,60 m (include şi cele două grinzi de margine de
câte 0,30m fiecare);
FOTO 9, 10, 11, 12: imagini cu vedere de jos în sus asupra suprastructurii podului
(suprastructura realizată din grinzi din beton precomprimat cu armatura
postîntinsă cu placă de monolitizare; pe fiecare deschidere exita cate o
antretoază în câmpul deschiderii şi câte una pe reazeme); se vad, de
asemenea, tuburile prin care se scurge apa colectată de pe partea carosabilă
prin gurile de scurgere; pe sub pod se văd conducte de diverse mărimi care
traversează obstacolul (râul Colentina) prin intermediul podului (prin fixare
de suprastructura podului – grinzi, placă de monolitizare, antretoaze)
FOTO 13:Pile executate pe 1/ 2 din lăţimea podului ca pile cu elevaţia în cadru (5 stâlpi
circulari şi rigla fiind bancheta cuzineţilor, pe care sunt dispuse aparatele
de reazem pe care reazemă grinzile podului), iar pe cealaltă jumătate ca
pile lamelare. (podul s-a executat circulându-se iniţial pe câte 1/ 2 din
podul de lemn ce a fost înlocuit de actualul pod, şi apoi pe jumătatea de
pod construită în etapa întâi);
FOTO 14, 15, 16: Aparatele de reazem sunt din oţel turnat (tangenţiale cel fixe şi cu rulou
cele mobile – cele din imagine); iniţial podul nu a avut dispozitive
antiseismice pentru împiedicarea deplasării suprastructurii de pe
infrastructuri la producerea cutremurelor, ele fiind adăugate ulterior:
bloculeţele de beton ce se vad pe bancheta cuzineţilor pe pile şi culei în
apropierea aparatelor de reazem.
FOTO 17, 18: Trotuarele destinate circulaţiei pietonale (6,00 m lăţime)
2

FOTO 19: Prin intermediul podului trec obstacolul (râul Colentina) şi cabluri (probabil
electrice) agăţate de grinda de margine a consolei trotuarului;
FOTO 20: Parapete metalic pentru protecţia pietonilor împotriva căderii lor în afara podului
(1,00 m înălţime);
FOTO 21, 22: Parapete metalic direcţional pentru protecţia pietonilor la eventualele deplasări
în afara părţii carosabile a autovehiculelor care circulă pe partea carosabilă
(adormire a şoferilor la volan, acroşaje sau coliziuni între autovehiculele
care circulă pe partea carosabilă a podului;
FOTO 23, 24, 25, 26, 27: Dispozitive de dilatare liniară pe trotuare şi pe partea carosabilă în
dreptul aparatelor de reazem mobile (permit deplasări din temperatura –
scurtare/ alungire); prin alcătuirea lor acestea asigură continuitatea parţii
carosabile şi etanşeitatea acesteia la pătrunderea apelor meteorice care cad
pe pod, permiţâd alungirea/scurtarea betonului din suprastructura podului
la variaţii de temperatura şi rotiri libere la încărcarea suprastructurii
podului cu convoaie de autovehicule şi pietoni pe trotuare;
FOTO 28: Pile executate pe 1/ 2 din lăţimea podului ca pile cu elevaţia în cadru (stâlpi
circulari şi rigla fiind bancheta cuzineţilor, pe care sunt dispuse aparatele
de reazem pe care reazemă grinzile podului), iar pe cealaltă jumătate ca
pile lamelare. (podul s-a executat circulându-se iniţial pe câte 1/2 din podul
de lemn ce a fost înlocuit de actualul pod şi apoi pe jumătatea de pod
construită în etapa întâi);
FOTO 29, 30, 31: Pile cadru (sau lamelare pe cealaltă jumatate de pod) + rostul vizibil
deschis pe grinda de la marginea trotuarului+dispozitive antiseismice
(bloculeţele de beton de pe bancheta cuzineţilor) necesare pentru a
împiedica deplasarea suprastructurii pe pile la producerea cutremurelor;
FOTO 32: Elevaţie culee + zid întors + dispozitive antiseismice;
FOTO 33: Prindere cabluri electrice cu bride de console fixate în grinda de margine a
trotuarului.

S-ar putea să vă placă și