Sunteți pe pagina 1din 3

Ce jocuri de calculator cunoașteţi?

Cum trece timpul când staţi în faţa calculatorului?


Ce preferaţi: jocul la calculator sau lectura unei cărţi? De ce?
Sorin, cartea şi calculatorultorul
În după-amiaza unei zile de toamnă, aproape
lipit de tastele calculatorului, Sorin gonea cu
viteză o maşină prin labirintul traseului. Ocolea
cu multă uşurinţă toate obstacolele pe care
le ştia deja pe de rost. Furat de joc, uitase, ca
de obicei, de cărţile şi caietele adunate lângă
calculator. Deodată se auzi o voce timidă:
– Sorine! Sorine!
Băiatul sări ca ars de la masă.
– Cine-i acolo? Cine eşti? strigă el înfricoşat.
– Sunt eu, Sorine, cartea „Prisaca”, pe care ai
părăsit-o de câteva săptămâni. Ştii cât a muncit
asupra mea poetul Tudor Arghezi? M-a gândit
zile şi nopţi în şir, mi-a ales cu grijă cuvintele şi le-a potrivit cu multă
măiestrie. Sun t o parte frumoasă din sufletul şi gân durile poetului. Dar
fără tine, mă simt ca o vioară la care nu cântă nimeni. De ce nu mă citeşti?
Pentru copii ca tine am fost scrisă! Ştii câte taine ai afla despre lumea
micilor vietăţi?
– Dar… nu am timp…, zise Sorin, însă îşi dădu imediat seama
că „Prisaca” ştie cu ce se ocupă el în timpul liber.
– Şi, apoi, ca să ajung la tine, au mai trudit atâţia
oameni! Autorul m-a dus la editură. Acolo textele au fost
culese cu litere de tipar la un calculator ca al tău. Pictorul
m-a înfrumuseţat cu ilustraţii. Machetatorul
mi-a aşezat cu grijă, tot la calculator, textele
şi desenele în pagină. La tipografie mi-au
cusut foile şi mi-au pus copertele. Apoi m-au
tipărit în mii de exemplare. Toţi oamenii
aceştia s-au gândit că fac un lucru de mare
folos pentru tine!
Sorin plecă ochii uimit şi ruşinat. Deschise
cartea încet, îi netezi filele şi începu să citească.
Să înţelegem textul!
1 De ce Sorin a uitat de toate?
2 Cine îi vorbi cu voce timidă?
3 Ce i-a reproșat cartea băiatului?
4 Ce i-a comunicat ea despre munca autorului?
5 Care este „drumul cărţii” aflat de Sorin?
6 De ce, după cele auzite, Sorin a reluat lectura cărţii?
7 Ce cărţi aveţi în biblioteca personală? Pe care o citiţi acum?
8 În ce scop folosiţi voi calculatorul?

Să dezlegăm tainele textului!


1 Citiţi expresiv textul.
2 Formaţi perechi de cuvinte cu sens asemănător: deodată, timidă,
pe neaşteptate, sfioasă, înfricoşat, a potrivi, speriat, a aranja,
măiestrie, taină, au trudit, iscusinţă, mister, au muncit.
3 Realizaţi corespondenţa dintre expresiile selectate din text și explica-
ţiile potrivite.

„...a sărit ca ars...” • cartea se simte inutilă, fără


valoare, dacă nu e citită;
„...Furat de joc..., ...” • a sărit repede (de surprindere,
de spaimă, de indignare);
„...mă simt ca o vioară la • atras, captivat de jocul la
care nu cântă nimeni.” calculator.
4 Ordonaţi ideile principale ale textului, apoi citiţi fragmentele cores-
punzătoare.
Ascultând povestea cărţii, Copilul află drumul pe
Sorin reia lectura care îl parcurge cartea de
volumului „Prisaca”. la autor până la cititor.
Cartea „Prisaca” îi vorbeşte Sorin este captivat de
băiatului despre bucuria pe jocul la calculator.
care i-o poate aduce cititul.

5 Povestiţi:
a) fragmentul în care este prezentat drumul cărţii;
b) fragmentul despre jocul băiatului la calculator.
6 Formulaţi întrebări pentru următoarele răspunsuri:
• Sorin ascultă cu atenţie povestea cărţii.
• Pictorul înfrumuseţează cărţile cu ilustraţii.
7 Continuaţi enunţurile utilizînd informaţiile din text.
• Sorin era pasionat de .
• Cartea „Prisaca” i-a explicat băiatului .
• Băiatul a înţeles .
• Din cărţi aflăm .
8 Alegeţi trăsăturile de caracter ce i se potrivesc „cărţii” din text:
• povăţuitoare • înţeleaptă • revoltată
• convingătoare • nepăsătoare • îndrăzneaţă
9 a) Citiţi enunţurile și descoperiţi sensurile expresiilor evidenţiate:

Sorin îşi dădu seama cât de importantă importante,


este cartea în viaţa omului. valoroase;
Copilul a ţinut seama de sfaturile cărţii. înţelese;
După ce a ascultat povestea cărţii, Sorin a a ţinut cont;
citit o seamă de povestiri interesante.
Din cărţi înveţi mereu lucruri de seamă. mai multe, un şir de...
b) Folosiţi expresiile de mai sus în enunţuri proprii.
10 Alcătuiţi enunţuri în care să utilizaţi cuvintele: calculator, labirint,
autor, carte, cuvinte, taste.
11 Dezmierdaţi cuvintele de mai jos:
carte – ; băiat – ; suflet – ;
caiete – ; masă – ; cuvinte – ;
text – ; ochi – ; joc – .
12 Construiţi câte o propoziţie în care cuvintele „ochi” și „obicei” să aibă
alte sensuri decît în text.

13 Să lucrăm în echipă!
V-ar plăcea să învăţaţi la școală cu învăţători și profesori sau cu un cal-
culator performant, care i-ar înlocui pe aceștia? Argumentaţi opţiunea.