Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Complement simplu
2) Evidenţiaţi care este frecvenţa prizelor alimentare, recomandată sugarului în vârstă de 6 luni,
care este alimentat artificial:
a) de 7 ori în zi
b) de 6 ori în zi
c) de 8 ori în zi
d) de 5 ori în zi
e) de 4 ori în zi
5) Selectaţi care este gradul de hipogalactie, corespunzător deficitului de lapte matern egal cu 40%
(din necesarul zilnic al copilului sugar):
a) gradul I
b) gradul II
c) gradul III
d) uşoară
e) severă
7) Indicaţi consecinţele posibile ale deficitului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă
şi a celor preşcolari:
*a) retard în dezvoltarea fizică
b) retard în dezvoltarea neuropsihică
*c) scădere a rezistenţei organismului la infecţii
*d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
8) Indicaţi consecinţele posibile ale excesului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi
a celor preşcolari:
*a) suprasolicitare a sistemului digestiv
*b) suprasolicitare metabolică
c) imunoreactivitate redusă
*d) anemie
*e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
9) Indicaţi care din alimentele enumerate trebuie excluse din raţia zilnică a copilului de vârsta (1-2
ani):
*a) laptele de vaci
*b) condimentele picante, inclusiv sarea
*c) mezelurile afumate
d) grăsimea de porc
e) legumele coapte
10) Indicaţi care din afirmaţii, privind alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani, sunt corecte:
*a) dacă copilul nu e alăptat se recomandă formule de lapte special adaptate, nu lapte de vaci
integru
*b) se recomandă reducerea/excluderea consumului de produse cu conţinut sporit de sare, grăsimi şi
zahăr
*c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate superioară, cantitate şi consistenţă,
adaptate vârstei
*d) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mare ca la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mic ca la adult
12) Evidenţiaţi care din afirmaţii sunt reguli de iniţiere a alimentaţiei artificiale la sugar:
*a) formula de lapte-praf se va introduce în alimentaţie doar când copilul este sănătos
*b) formula de lapte-praf nouă se va introduce progresiv şi treptat
*c) nu se vor introduce simultan două sau mai multe formule de lapte-praf noi
d) dacă masa ponderală stagnează în decurs de 3 zile, se va recurge la o altă formulă de lapte-praf
*e) se vor folosi de preferinţă formulele de lapte adaptate
18) Indicaţi de ce copiilor sugari nu se recomandă administrarea laptelui de vaci integru sau în
diluţii:
a) conţine mai puţin calciu şi natriu
*b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
*c) conţine mai puţin fier, care are o biodisponibilitate redusă, comparativ cu laptele matern
*d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
*e) poate cauza alergie
20) Indicaţi prin ce se deosebeşte alimentaţia adolescentului de cea a copilului mic, în vârstă de 1-3
ani:
*a) prin volumul zilnic de hrană
*b) prin diversitatea alimentelor
c) prin servirea estetică hrănii
*d) prin cantitatea hrănii, administrată la o priză alimentară
*e) prin necesitatea zilnică de calorii
21) Indicați ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:
*a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
*b) dietă hipoalergică
*c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din aportul
caloric)
d) dietă vegetariană
*e) dietă cu cantitate redusă de sare
22)Indicaţi ce particularităţi ale alimentelor sunt recomandate pentru copiii de vârstă fragedă:
*a) se va utiliza doar carne slabă
*b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pârjoale, perişoare)
*c) se vor prefera grăsimile de calitate (uleiuri vegetale, unt, smântână proaspătă)
d) se poate utiliza maioneză pentru sosuri
*e) se vor exclude condimentele picante
23) Indicaţi ce tipuri de bucate se recomandă a fi prezente în alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3
ani:
*a) supele de legume
*b) budinca
*c) salatele din legume/fructe proaspete
*d) salatele din legume fierte
e) carnea prăjită
Complement simplu
1) Evidenţiaţi necesarul de calorii/kg/24 ore pentru copilul nou-născut sănătos:
a) 130
b) 100-110
*c) 120
d) 115
e) 90-100
2) Evidenţiaţi câte mese complementare în 24 ore necesită sugarul în vârstă de 10-12 luni,
alimentat natural:
a) 5 mese
b) 4 mese
*c) 3 mese
d) 4-5 mese
e) 1 masă
3) Care categorie de copii au cea mai înaltă necesitate de proteine şi calorii la kg masă?
a) copiii şcolari
b) copiii sugari în vârstă de la 0 până la 6 luni
c) copiii sugari în vârstă de la 6 până la 12 luni
*d) copiii noi-născuţi
e) copiii preşcolari
4) Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân:
*a) în prima oră după naştere (în primele 30 minute)
b) la 2 ore după naştere
c) la 12 ore după naştere
d) la 6 ore după naştere
e) la 24 ore după naştere
6) Ce reprezintă suplimentul?
a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
b) surplusul de masă corporală acumulat
*c) formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului
d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului
e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni
8) Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:
a) copilul suge mult timp şi des
b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua
d) scaunele sunt scunde
*e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)
9) Indicaţi prin ce se explică avantajul alimentaţiei cu lapte matern pentru dezvoltarea neuropsihică
adecvată a copilului:
a) prezenţa în laptele matern a polizaharidelor
*b) prezenţa în laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta-encefalinei
c) conţinutul mărit al proteinelor serice
d) prezenţa de IgA- secretorie
e) prezenţa de factori imuni nespecifici
10) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului sănătos a
pireului de legume:
*a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 9 luni
11) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a terciului de
cereale:
*a) 6 luni
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
13) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a cărnii:
a) 6 luni
*b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 4 luni
14) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a peştelui:
a) 4 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
*e) 8 luni
15) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a gălbenuşului
de ou:
a) 2 luni
b) 4 luni
*c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni
16) Selectaţi produsul, cu care de regulă se recomandă a începe diversificarea alimentaţiei sugarului:
a) sucul de fructe
*b) pireul de legume
c) pireul de carne
d) biscuiţii
e) gălbenuşul de ou
17) Selectaţii care din produsele enumerate, conform recomandărilor OMS, nu este recomandat
sugarilor:
a) peştele
b) caşcavalul
c) untul
*d) laptele de vaci
e) gălbenuşul de ou
18) Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat natural:
a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare
b) 3 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complimentare, plus apă
c) alimentare excesivă la sân la cerere
*d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări
complementare
e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare
20) Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:
*a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an
d) la vârsta copilului de 10-12 luni
e) la vârsta copilului de 1,5 ani
e) de câte ori doreşte copilul
2) Selectaţi caracteristicile cantitative privind ingredientele nutritive esenţiale ale laptelui matern în
comparație cu cele ale laptelui de vaci:
*a) laptele matern conţine mai puţine proteine
b) laptele matern conţine mai multe proteine
*c) laptele matern conţine mai multe glucide
d) laptele matern conţine mai puţine glucide
e) laptele matern conţine mai puţine lipide
3) Evidenţiaţi alimentele complementare de bază, administrate copilului sugar începând cu vârsta de
6 luni:
a) brânza de vaci
b) pâinea
*c) pireul de legume
*d) terciul din cereale
e) laptele de vaci
11) Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:
*a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
b) conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
*c) conţine factori imuni de protecţie
d) conţine alfa-lactoză
*e) conţine beta-lactoză
12) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se apreciază dacă sugarul suge eficient:
a) face mişcări de sugere frecvente
*b) face mişcări de sugere lente, cu pauze
*c) se aude glutiţia la fiecare 2-3 mişcări de sugere
d) sugarul întrerupe suptul la 5-10 minute
*e) sugarul adoarme la sân sau este satisfăcut
13) Evidenţiaţi în care din patologiile enumerate ale mamei este contraindicată alimentaţia la sân:
*a) cancer mamar
*b) insuficiență renală acută
c) pneumonie acută
d) infecţie respiratorie acută
*e) infecţia cu HIV
14) Evidenţiaţi condițiile necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat natural:
*a) vârsta sugarului este 6 luni
*b) sugar este absolut sănătos
c) vârsta sugarului este 4 luni
d) mama are hipogalactie
e) curba ponderală plată
15) Evidenţiaţi care din semnele enumerate reprezintă incidente/accidente în cadrul alimentaţiei la
sân:
*a) regurgitaţia
b) voma
*c) colica abdominală a sugarului
d) enterocolita
*e) refuzul temporar al sânului
16) Evidenţiaţi care din produsele enumerate se recomandă ca sursă de proteine pentru sugar:
*a) carnea
b) bulionul de carne
*c) gălbenuşul de ou
d) albuşul de ou
*e) brânza/ caşcavalul
17) Consumul insuficient de glucide de către sugar poate cauza:
a) patologia sistemului nervos
*b) reducerea rezervelor de glicogen
*c) hipoglicemie
*d) adaos ponderal scăzut
e) pancreatită
18) Selectaţi care abilităţi şi particularităţi de dezvoltare sunt necesare sugarului în vârsta de 6 luni
pentru începerea diversificării alimentației:
a) mişcări de mestecare complexe
b) muşcatul şi mestecatul
*c) apariţia primelor mişcări de mestecare
*d) deplasarea reflexului de vomă de la centru spre rădăcina limbii
*e) abilitatea de a folosi tacâmul
19) Indicaţi care din problemele mamei sunt considerate factori nefavorizanţi /contraindicații în
alimentaţia la sân:
a) diabetul zaharat
b) infecţia respiratorie acută
*c) infecţia cu HIV
*d) urgenţele postpartum
*e) cancerul mamar
21) Selectaţi factorii reglatori ai funcţiilor specifice umane, prezenţi în laptele matern:
a) Calciul şi Natriul
*b) carnitina
*c) taurina
*d) acizii graşi polinesăturaţi
e) acizii graşi saturaţi
22) Selectaţi avantajele proteinelor laptelui matern faţă de cel din laptele de vaci:
a) proteina laptelui matern este reprezentată majoritar de cazeină
*b) laptele matern conţine mai multe proteinele serice
*c) conţinutul proteic al laptelui matern corespunde necesităţilor copilului
*d) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de α - lactalbumină
e) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de β – lactalbumină
28) Indicaţi ingredientele, conţinutul cărora în laptele matern nu depinde de consumul şi statutul
nutriţional al mamei:
*a) fierul
b) vitamina A, D
*c) calciul
*d) zincul
e) vitaminele gr. B
32) Evidenţiaţi avantajele biologice ale laptelui matern faţă de cel de vaci:
*a) conţine Ig A secretorie
*b) conţine o cantitate mai mare de Fe
*c) asigură sugarului o imunitate pasivă prin conţinutul de factori imunologici
*d) conţine factori de creştere, inclusiv hormoni
e) proteinele laptelui matern nu alergizează organismul sugarului
34) Alimentaţia adecvată, conform necesităților sugarului în primele luni de viață se poate aprecia
după următoarele semne:
*a) curba ponderală ascendentă, corespunzătoare vârstei, cu adaos ponderal lunar minim 500 gr.
*b) starea generală (satisfăcătoare)
c) frecvenţa bolilor respiratorii
*d) frecvenţa miciţilor (mai mare de 6 în 24 ore)
*e) starea copilului după alimentare (satisfăcut, liniştit)
36) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se poate suspecta că lactaţia este insuficientă:
a) sugarul creşte în greutate săptămânal 150g
*b) sugarul are o curbă ponderală plată
*c) sugarul are 5 micţii în 24 ore
*d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
*e) sugarul este agitat, mai ales după alimentare, doarme prost
37) Evidenţiaţi care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sugarului sânt
corecte:
*a) diversificarea va începe la vârsta de 6 luni
*b) diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos
*c) alimentul nou se va administra cu linguriţa
*d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
e) se pot introduce concomitent 2 sau mai multe alimente noi
38) Indicaţi problemele copilului, considerate drept factori nefavorizanţi/contraindicații pentru
alimentaţia la sân:
a) refuzul sânului de către copil
*b) anomaliile de dezvoltare maxilo-facială (palatoschizis, gnatoschizis)
*c) masa mică sau foarte mică la naştere
*d) erorile de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia)
*e) prematuritatea severă
39) Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot conduce la tulburări de nutriţie:
*a) alimentare cu formule de lapte-praf diluate excesiv
*b) alimentare îndelungată la sân, cu introducere tardivă a alimentelor complementare
*c) alimentare cu formule de lapte neadaptate (lapte de vaci)
*d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni
42) Selectaţi caracteristicile cantitative ale microelementelor laptelui matern faţă de laptele de vaci:
*a) laptele matern conţine mai mult Fier decât laptele de vaci
b) laptele matern conţine mai mult Calciu decât laptele de vaci
*c) laptele matern conţine mai puţin Calciu decât laptele de vaci
*d) laptele matern conţine mai puţin Clor decât laptele de vaci
*e) laptele matern conţine mai puţin Natriu decât laptele de vaci
43) Selectaţi care abilităţi sunt de regulă prezente/se dezvoltă la sugarul în vârstă de 6-12 luni şi
sunt necesare pentru consumarea alimentelor complementare:
*a) suptul şi înghiţitul
b) mişcări de mestecare complexe
*c) curăţarea linguriţei cu buzele
*d) muşcatul
*e) mişcările laterale cu limba şi împingerea hranei către dinţi
46) Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
*a) limfocite T, B
*b) macrofagi
*c) anticorpi antivirus
*d) imunoglobuline de clasa A, M
e) calcitonina
48) Indicaţi care sunt restricţiile regimului alimentar al mamei care alăptează:
a) nu există nici un fel de restricţii
*b) se exclud alimentele cu potenţial alergic sporit (fructe exotice, ciocolată, miere)
*c) se exclude usturoiul, condimentele picante
*d) se exclud alimentele, la care sugarul a manifestat anterior reacţii adverse
*e) se consumă cu precauţie ouă, peşte şi sucuri din fructe
49) Indicaţi afirmațiile, care caracterizează rolul protector al alimentaţiei cu lapte matern faţă de
infecţii:
a) laptele matern este bactericid
*b) laptele matern, spre deosebire de alte lichide, are conținut perfect adaptat necesităților sugarului
*c) laptele matern conţine imunoglobulină A secretorie, care protejează de agenţi patogeni la nivel
de mucoase
*d) lactoferina din laptele matern concurează cu bacteriile pentru Fe
*e) laptele matern conţine factori nespecifici de apărare (macrofagi, limfocite, interferoni,
interleukine, etc.)
51) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de ocitocină, oferite mamelor ce
alăptează:
*a) aplicarea cât mai frecventă la sân
*b) alimentarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viaţă
*c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) stoarcerea laptelui rămas după alimentarea sugarului
*e) aplicarea şi poziţionarea corectă la sân
52) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de prolactină, oferite mamelor ce
alăptează:
*a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea
*b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
*d) poziţionarea şi aplicarea corectă la sân
*e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de
viaţă a sugarului
53) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului faţă de laptele matern matur:
*a) colostrul este mai dens
*b) colostrul are conţinut de proteine mai mare
c) colostrul are concentraţia de glucide mai mare
*d) colostrul are concentraţia de vitamină A mai mare
*e) colostrul are conţinut mai bogat în imunoglobuline
Complement multiplu
1) Indicaţi cauzele anemiei fierodeficitare la copii:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. malabsorbţia intestinală;
D. cerinţele crescute ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
2) Precizaţi sediul depozitelor de Fe în organismul uman:
A) nodulii limfatici;
B) ficat;
C) rinichi;
D) ţesutul muscular;
E) splină.
3) Selectaţi semnele clinice ale anemiei fierodeficitare la copii:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia generalizată;
C) modificări trofice ale pielii, părului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Precizaţi indicii de laborator care scad în anemia fierodeficitară la copii:
A) hemoglobina;
B) hematocritul;
C) reticulocitele sângelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
5) Selectaţi afirmaţiile corecte în anemia fierodeficitară la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei;
C) hipercromia;
D) hipocromia;
E) microcitoza.
6) Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia prin deficit de vitamina B 12 la
copii:
A) hematopoieza de tip megaloblastic;
B) diminuarea reticulocitelor;
C) anemia hipercromă;
D) creşterea nivelului fierului seric;
E) anemia microcitară.
7) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru deficitul latent de fier la copii:
A) diminuarea nivelului hemoglobinei;
B) nivelul hemoglobinei în normă;
C) testul cu disferal pozitiv;
D) reducerea nivelului fierului seric;
E) reticulocitoza.
8) Selectaţi produsele alimentare cu absoarbţie optimă a fierului:
A) produsele din carne;
B) crupe;
C) produsele din peşte;
D) legume;
E) fructe.
9) Enumeraţi principiile de tratament în anemia fierodificitară la copii:
A) terapia de substituţie cu plasmă;
B) glucocorticosteroizi;
C) vitamina B12;
D) acidul ascorbinic;
E) substituţie cu preparatele fierului.
10) Indicaţi principiile profilaxiei anemiei fierodeficitare la sugari:
A) preparatele de Fe în ultimele 3 luni de sarcină;
B) alimentaţia cu lapte de vaci;
C) alimentaţia naturală a copilului;
D) preparatele de fier în doze profilactice la toţi copiii sugari;
E) preparatele de fier în doze profilactice prematurilor pe parcursul primului an de
viaţă.
11) Slectaţi indicaţiile optime de tratament pentru un copil de 7 ani care prezintă paliditate, cefalee,
dureri abdominale, în analiza generală a sângelui: Er. – 3,8x1012/l, Hb – 99g/l, Ic – 0,78, în naliza
maselor fecale – ouă de helminţi:
A) Remediu antiparazitar;
B) Antiinflamatoare nonsteroidiene;
C) preparate de fier paranteral;
D) preparate de fier per os;
E) antacide.
12) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 2 ani cu infecţii respiratorii recurente, scaune
instabile, care este palid, pofta de mâncare diminuată, în analiza sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x1012/l;
I.c – 0,72, VSH – 7 mm/h:
A) anemie fierodeficitară;
B) tratamentul cu preparatele de Fe până la normalizarea indicilor sângelui roşu;
C) preparatele de fier administrate până la normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni;
D) preparatele de fier administrate parenteral;
E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24 ore.
13) Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care este palid, excitat, transpiră abundent,
tresare, doarme rău, fontanela mare – 2x3 cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat, hipotonie
musculară difuză, analiza sângelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb – 89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h:
A) anemie gradul I;
B) anemie gradul II;
C) rahitism gr. I, evoluţie acută;
D) rahitism gr. II evoluţie acută;
E) rahitism gr II evoluţie subacută.
14) Indicaţi maladiile cu dereglarea absorbţiei intestinale de fier la copii:
A) Boala celiacă;
B) mucoviscidoză;
C) parazitoze intestinale;
D) bronşită;
E) colecistită.
15) Selectaţi modificările de laborator caracteristice în anemia fierodeficitară la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) mărirea capacităţii de conjugare a fierului în plasmă;
C) reticulocitoza marcată;
D) microcitoză, hipocromie;
E) macrocitoza.
16) Enumeraţi modificările morfologice ale eritrocitelor în anemia fierodeficitară la copii:
A) anizocitoză, microcitoză;
B) eritrocite în formă de ţintă;
C) poikilocitoză;
D) sferocitoză;
E) macrocitoză.
17) Indicaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial în anemia fierodeficitară la copii:
A) anemia hemolitică dobândită;
B) talasemia;
C) anemia cu celule în semilună;
D) hemofilia;
E) purpura trombocitopenică imună.
18) Precizaţi afirmaţiile corecte în anemia foliodeficitară la copii:
A) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră;
B) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie;
C) se dezvoltă în boli maligne;
D) poate fi în sarcină;
E) administrarea fenobarbitalului nu influenţează metabolismul acidului folic.
19) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni, la care după ce s-a întrodus complementul
sub formă de terci din cereale prezintă deficit ponderal, diaree cu scaun abundent, fetid, lipicios, în
coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++, analiza sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb – 90g/l. Indice de
culoare 0,76.
A) mucoviscidoză;
B) boala celiacă;
C) anemie fierodeficitară;
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale;
E) administrarea preparatelor de fier.
20) Indicaţi deciziile optime ale medicului pentru un copil de 3 luni sănătos, venit în centrul medical
pentru vaccinare, la care în analiza sângelui Er.4,2x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu necesită administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2-3 luni per os.
21) Selectaţi semnele sideropeniei caracteristice anemiei fieriprive la copii
A) tremurul în extremităţi;
B) modificările pielii, unghiilor, părului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Indicaţi maladiile pentru care este caracteristică anemia microcitară la copii:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb;
D) anomalii ale membranei eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Enumeraţi maladiile pentru care este caracteristică anemia macrocitară la copii:
A) anemie B 12-deficitară;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii.
24) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care se află doar laalimentaţie naturală, are
indicii sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72, nivelul fierului seric – 11 mcm/l:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pentru 2 luni.
25) Selectaţi recomandările medicului pentru un copil de 9 săptămâni, născut prematur cu greutatea
de 2300 g. la alimentaţie naturală, acuze nu prezintă, analiza generală a sângelui cu toţi indicii la
valori de normă:
A) preparate de fier per os în doză profilactică 1-2 mg/kg corp/zi;
B) preparate de fier per os 6 mg/kg corp/zi;
C) nu necesită preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la vârsta de 1 an.
26) Selectaţi afirmaţiile corecte în profilaxia specifică a anemiei fierodeficitare la sugari:
A) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămâni;
B) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelară;
C) doza de Fe este 6 mg/kg în zi;
D) doza de Fe este 1–2 mg/kg în zi;
E) durata profilaxiei este 1–2 ani.
Cm
1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A. Pancitopenie periferică
B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
Cm
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
Cm
3. Anemia aplastică poartă următoarele caractere:
A. Congenital
B. Ereditar
C. Achiziţionat
D. Neoplastic
E. Limfoproliferativ
Cm
4. Anemia aplastică Fanconi este o patologie:
A. Congenitală
B. Ereditară
C. Achiziţionată
D. Imunopatologică
E. Cromozomială
Cm
5. Anemia aplastică la copii include în sine următoarele:
A. Granulocitopenie
B. Trombocitopenie
C. Eritropenie
D. Reticulocitoză
E. Trombocitoză
Cm
6. Anemia aplastică la copii clinic se caracterizează prin următoarele:
A. Sindrom anemic
B. Sindrom hemoragic
C. Dereglare de ritm cardiac
D. Funcţie respiratorie diminuată
E. Infecţii bacteriene severe recidivante
Cm
7. Anemia aplastică se defineşte prin prezenţa următoarelor:
A. Majorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
B. Defecte funcționale a elementelor stromale ale măduvei osoase
C. Micşorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
D. Concentraţia normală al elementelor hematopoietice
E. Reducerea numărului de elemente hematopoietice
Cm
8. Granulocitopenia la copil cu anemie aplastică induce riscuri:
A. Mielofibroza
B. Infecţii bacteriene
C. Infecţii fungice
D. Sindrom mielodisplastic
E. Afectare neoplastică
Cm
9. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică achiziţionată prin următoarele:
A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achiziţionat
C. Afectarea cromozomială
D. Afectarea membranei eritrocitare
E. Afectarea totală a hematopiezei
Cm
10. Anemia aplastică achiziţionată la copii are caractere:
A. Idiopatic
B. Ereditar
C. Postinfecţios
D. Congenital
E. Posttoxic
Cm
11. Diagnosticul anemiei aplastice la copil se realizează prin prezenţa criteriilor:
A. Numărului de sideroblaşti inelari
B. Numărului de trombocite
C. Cantităţii de hemoglobină
D. Numărului de granulocite
E. Numărului de reticulocite
Cm
12. Argumentele esenţiale în confirmarea diagnosticului anemiei aplastice la copii sunt:
A. Numărul absolut al limfocitelor
B. Numărul relativ al limfocitelor
C. Celularitatea măduvei ososa
D. Raportul ţesut hematopoietic/ţesut adipos
E. Pancitopenia periferică
Cm
13. Gradul de severitate al anemiei aplastice la copil este determinat de următoarele:
A. Gradul de afectare a hematopoiezei
B. Prezenţa sindromului hemoragic
C. Prezenţa sindromului anemic
D. Gradul granulocitopeniei
E. Intensitatea proceselor infecţioase
Cm
14.În anemia aplastică Fanconi tratamentul esenţial include următoarele:
A. Transplantul măduvei osoase
B. Terapia antisecretorie
C. Terapia de substituţie
D. Administrarea vitaminelor
E. Utilizarea preparatelor desensibilizante
Cm
15. Următoarele preparate posedă efect mielotoxic confirmat:
A. Sulfanilamide cu eliberare lentă
B. Chloramfenicolul
C. Retinol acetat
D. Alfatocoferol
E. Sulfasalazina
Cm
16. Evidenţiaţi factorii cu risc confirmat de aplazie medulară
A. Nitriţi şi nitraţi
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust
Complement multiplu
Cm
1. Selectaţi factorii de risc pentru bronşita obstructivă la copii:
a) Prematuritatea
b) Focarele cronice de infecţie orofaringe
c) Antecedente alergologice familiale
d) Alimentaţia naturală exclusivă
e) Tabagismul pasiv/activ
Cm
2. Selectaţi simptomele clinice pentru bronşita acută la copii:
a) Matitate localizată
b) Respiraţie aspră
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm
3. Notaţi manifestările clinice în bronşita acută obstructivă la copii:
a) Tuse, inclusiv nocturnă
b) Dispnee inspiratorie
c) Stridor
d) Dispnee expiratorie
e) Sunet submat localizat
Cm
4. Enumeraţi factorii favorizanti în bronşiolita acută la copii:
a) Alimentaţia naturală
b) Microambianţă aglomerată
c) Unicul copil în familie
d) Fumatul pasiv
e) Prezenta unor frati mai mari
CM
5. Selectaţi semnele de obstrucţie bronşică la copil cu bronşiolita acută:
a) Expir prelungit
b) Hiperinflaţie
c) Raluri sibilante
d) Inspir prelungit
e) Tusea
CM
6. Selectaţi afirmaţiile corecte caracteristice în bronşiolita acută la copii:
a) Se întâlneşte preponderent la sugarul mic
b) Afectează frecvent copiii de vârstă scolară
c) Este inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
d) Mai frecvent este de etiologie bacteriană
e) Obstrucţia bronşiolară
CM
7. Enumeraţi semnele clinice respiratorii caracteristice în bronşiolită la copii:
a) Tahipnee severă
b) Distensie toracică emfizematoasă
c) Stridor
d) raluri subcrepitante bronşiolare la expir şi inspire difuze
e) expir prelungit cu geamăt expirator
CM
8. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la copii:
a) Administrarea enzimelor sistemice
b) Fluidificarea secreţiilor bronşice
c) Aportul adecvat de lichide în organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
CM
9. Enumeraţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii:
a) Este principalul agent cauzal al bronşiolitei
b) Reinfectarea este frecventă, îndeosebi în colectivităţile de copii
c) Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs, care necesită spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare
e) Formează imunitate de durată, practic pe viaţă
Cm
10. Selectaţi afecţiunile copilului care evoluează cu dispnee expiratorie:
a) Bronşită obstructivă
b) Bronşiolita
c) Crupul
d) Abces faringian
e) Pneumonie acută necomplicată
Cm
11. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale copilului:
a) Astm bronşic
b) Bronşită acută obstructivă
c) Bronşiolită
d) Atelectazii pulmonare
e) Pneumonie nosocomială
Cm
12. Enumeraţi criteriile de apreciere a gradului de severitate în bronşiolita acută la copii:
a) Saturaţia cu oxigen
b) Prezenţa semnelor de detresă respiratorie
c) Episoade de apnee
d) Caracterul tusei
e) Nivelul hemoglobinei
13. Precizaţi condiţiile care cresc riscul de formă severă de bronsiolită acută la copii:
a) Prematuritatea
b) Alimentaţia naturală
c) Greutatea mică la naştere
d) Vârsta peste 3 ani
e) Boli pulmonare preexistente
Complement simplu
1. Cs Indicați celula cu rol principal în patogenia astmului bronșic la copii:
A. Limfocitele
B. Celulele endoteliale
C. Eozinofilele
D. Monocitele
E. Fibroblaștii
2. Cs Marcaţi clasa de imunoglobuline care este implicată în patogenia astmului bronşic atopic
la copii:
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG
4. Cs Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru astmul bronşic la
copii:
A. Creşte permiabilitatea capilarilor
B. Creşte secreția locală de mucus
C. Relaxarea musculaturii bronşice
D. Bronhospasm
E. Edemațierea mucoasei bronșice
10. Cs Indicați metoda utilizată pentru aprecierea variabilității zilnice a semnelor de astm
bronşic la copii:
A. ECG
B. Cardiointervalografia
C. PEF-metria
D. R-grafia cutiei toracice
E. Nivelul IgE serice
11. Cs Selectați biomarkerul procesului inflamator alergic regăsit în sputa pacientului cu astm
bronşic la copii:
A. Eozinofilie
B. Leucocitoză
C. Neutrofilie
D. Monocitoză
E. Trombocitopenie
13. Cs Copilul manifestă semnele clinice ale exacerbării de astm bronșic. Care investigație de
laborator va oferi echipei medicale informația de bază pentru aprecierea statusului respirator
la copil?
A. Hemoleucograma
B. Gazometria arterială
C. Ureea serică
D. Timpul tromboplastinei partial activate
E. Nivelul IgE serice
14. Cs Un copil de 7 ani cu astm bronșic joacă fotbal la orele de educație fizică la școală. În timpul
jocului copilul începe să tușească, manifestă respirație șuierătoare și senzație de sufocare. Ce
medicație trebuie de administrat pentru a obține ameliorarea rapidă a stării pacientului?
A. Prednisolon
B. Montelukast
C. Salbutamol
D. Fluticason propionat
E. Teofilină
16. Cs Indicați care dintre factorii de risc nu este implicat în patogeneza astmului bronșic la
copii:
A. Dermatita atopică în primii ani de viață
B. Expunerea în copilărie la acarienii prafului de casă
C. Fumatul matern
D. Detresa respiratorie la nounăscut
E. Infecțiile respiratorii frecvente în primii ani de viață
17. Cs Selectați afirmaţia care nu este caracteristică pentru astmul bronșic la copii:
A. Aspirina poate provoca exacerbarea astmului bronșic
B. Tusea poate fi manifestare a astmului bronșic
C. Wheezing-ul poate să nu fie prezent în timpul exacerbării de astm bronșic
D. Semnul „plămân silențios” este un semn favorabil
E. Prezența pulsului paradoxal este un semn al evoluției severe a maladiei
18. Cs Evoluția severă a astmului bronșic la copii este prognozată în caz de:
A. Copilul vorbește rar
B. Cianoza
C. PCO2 mai mare de 40
D. Nivelul PEF mai jos de 50% de la valorile prezise
E. Prezența tuturor semnelor de mai sus
19. Cs Indicați afirmația care nu prezintă factor de risc pentru astmul bronșic la copii:
A. Anamneza familială pozitivă (cazuri de astm la membrii familiei)
B. Prezența dermatitei atopice din primul an de viață
C. Fumatul în familie
D. Mediul rural de trai
E. Expunerea la alergeni
Complement multiplu
11. Cm Enumerați alergenii alimentari care mai des provoacă exacerbarea de astm bronşic la
copii:
A. Ouăle
B. Citricele
C. Peştele şi produsele de mare
D. Arachidele, nucile
E. Porumbul
12. Cm Indicați factorii declanșatori ai exacerbării de astm bronşic la copii:
A. Praful de casă
B. Mucegaiuri
C. Polenuri
D. Fumul de ţigară
E. Aerul cald
13. Cm Selectați factorii de risc pentru dezvotarea astmului bronşic la copiii de vârsta timpurie:
A. Infecțiile respiratorii acute
B. Anemia feriprivă
C. Astmul bronșic la unul din părinți
D. Dermatita atopică
E. Rinita alergică
16. Cm Marcați factorii de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic la copiii cu vârsta sub 5 ani:
A. Sexul feminin
B. Trei epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
C. Dermatita atopică
D. Istoric de astm la unul din părinţi
E. Sensibilizare la aeroalergeni
20. Cm Precizați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a exacerbării severe de astm bronşic
la copii:
A. Oxigenoterapie
B. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
C. Corticosteroizi sistemici
D. Antileucotriene
E. Antibioticoterapie
21. Cm Enumerați preparatele de bază indicate pentru menținerea controlului astmului bronşic la
copii:
A. Antiinflamatoare nesteroidene
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Antileucotriene
D. Bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune
E. Remediile antihistaminice
Complement multiplu
CM 1. Selectaţi criteriile de clasificare etiologică a cardiomiopatiilor primare la copii:
A. Genetice
B. Dobândite
C. Restrictive
D. Virale
E. Mixte
CM 2. Indicaţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la copii :
A. Creatininkinaza fracţia MB
B. Troponina cardiacă T
C. Lactatdehidrogenaza
D. Antistreptolizina O
E. Troponina cardiacă I
A. Coxsackie A
B. Coxsackie B
C. Adenovirusurile
D. Herpesvirus
E. Parvovirusul B19
A. Radiografia cardiopulmonară
B. Biopsia endomiocardică
C. Electrocardiografia
D. Ecocardiografia
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
Complement multiplu
CM
1) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a
copilului în primul an de viaţă:
A. tiroida
B. pancreasul exocrin
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CM
2) Enumerați criteriile de aprecierea a maturității biologice pentru fete:
A. dezvoltarea glandei mamare
B. apariția menarhei
C. pilozitatea axilară și pubiană
D. perimetrul toracic
E. perimetrul cranian
CM
3) Enumerați cauzele deficitului de creștere staturală la copii:
A. deficitul hormonului de creștere
B. hipertiroidismul
C. hipotiroidismul
D. carențele nutritive
E. maladii cronice decompesate
CM
4) Enumerați cauzele deficitului ponderal la copii:
A. subalimentarea
B. carențe psiho-sociale
C. boli genetice, sindromul Prader-Willi
D. hipertirioidism
E. deficite imune
CM
5) Indicaţi factorii endogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorii genetici
B. factorii hormonali
C. factorii ereditari
D. factorii patologici
E. mediul geografic
CM
6) Enumerați criteriile de apreciere a maturității biologice la băieți:
A. talia
B. masa corporală
C. formula dentară
D. dezvoltarea sexuală
E. tensiunea arterială
CM
7) Indicaţi criteriile maturizării biologice ale copiilor:
A. apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
B. apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
C. aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
D. creşterea taliei
E. creşterea masei corporale
CM
8) Precizaţi legile, care explică mecanismul creşterii la copii:
A. legea alternantei
B. legea proporţiilor
C. legea antagonismului morfologic şi ponderal
D. legea creşterii inegale
E. acceleraţia
CM
9) Indicaţi factorii exogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorul alimentar
B. mediul geografic
C. factorii socio-economici
D. factorii afectiv-educativi
E. factorii genetici
CM
10) Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:
A. hipofiza
B. timusul
C. tiroida şi paratiroidele
D. suprarenalele şi glandele sexuale
E. pancreasul exocrin
CM
11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. acţiune anabolică
B. stimulează creşterea
C. acţiune catabolică
D. stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
E. accelerează metabolismul bazal
CM
12) Marcaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare al copiilor:
A. acţiune anabolică
B. încetinesc creşterea staturală la pubertate
C. stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
D. stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
E. accelerează metabolismul bazal
CM
13) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:
A. factori genetici
B. factori endocrini
C. factori interni ai patologiei
D. alimentaţia
E. factori comportamentali
CM
14) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
B. intervin în procesele de mineralizare a scheletului
C. intervin în metabolismul hidroelectrolitic
D. stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
E. accelerează metabolismul bazal
CM
15) Precizați care sunt mecanismele de creștere ale organismului uman:
A. creșterea de volum a celulelor (hipertrofia)
B. micșorarea de volum a celulelor (hipotrofia)
C. hiperplazia celulelor
D. hipoplazia celulelor
E. accelerația
14. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite cardiace la copii cu sindromul
QT lung simptomatic:
A. Glicozide cardiace
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Sedative
E. Blocantele canalelor de calciu
Complement multiplu
1. Enumerați semnele clinice specifice în tahicardia supraventriculară paroxistică moderată la sugar:
A. Debut brusc
B. Letargie
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare
2. Marcați particularitățile pediatrice ale aritmiilor la copii:
A. Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât tulburările de conducere
B. Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
C. Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu necesită tratament
3. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită la copii:
A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecvența de recurențe
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav
4. Marcați particularătățile ECG la sugar:
A. Unda P pozitivă în derivațiile I și II
B. Unda P poate fi negativă în derivația III
C. Unda T în toate derivațiile este pozitivă
D. Unda T poate fi negativă, aplatizată sau bifazică în derivația a III
E. Unda Q adâncă în derivațiile precordiale stângi
5. Alegeți aritmiile cu absența pulsului periferic la copii:
A. Asistolia
B. Fibrilația atrială
C. Fibrilația ventriculară
D. Disociația electromecanică
E. Ritm idioventricular
6. Indicați testele biologice importante în diagnosticul etiologic al aritmiilor la copii
A. Electrocardiograma
B. Marcherii de inflamație
C. Marcherii leziunii miocardice
D. Hemoleucograma
E. Concentrația electroliților în ser
7. Indicați aritmiile provocate la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale
de cord:
A. Sindromul Wolff-Parkinson-White
B. Bradicardie sinusală
C. Tahicardie ventriculară
D. Disfuncţia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss
8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infecții respiratorii repititive
D. Maladie cardiacă subiacentă
E. Anemia carențială
9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:
A. Monomorfe rare
B. În salve
C. De gradul I după Lown
D. Tip bigemenie
E. Polimorfe
10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale la copil:
A. Deficitul de puls
B. Absența pulsului
C. Puls cu amplitudine variabilă
D. Puls şi zgomote cardiace iregulate
E. Zgomotul I accentuat la apex
11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu amiodaronă la copii:
A. Grețuri și inapetență
B. Hipoglicemie
C. Hipo- sau hipertirioidism
D. Bradicardie
E. Hipotonie
12. Numiți manevrele vagale care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară la sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea medicamentelor antiaritmice
D. Manevra Valsalva
E. Poziționare cu membre inferioare ridicate
13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. Prescurtarea intervalului PR
B. Prescurtarea intervalului QT
C. Prezența undei delta pe complexul QRS
D. Complexul QRS îngust
E. Complexul QRS lărgit și deformat
14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii:
A. Stare confuzională
B. Convulsii
C. Bradicardie importantă
D. Deprimarea contractilității miocardului
E. Alungirea intervalului QT
15. Indicați factorii care determină simptomatologia copilului în criza de
tahicardie paroxistică supraventriculară:
A. Vârsta
B. Durata și frecvența crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
16. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de
tahicardie supraventriculară la copii:
A. Antiaritmice din clasa a IIa
B. Antiaritmice din clasa a IIIa
C. Antiaritmice din clasa IA
D. Antiaritmice din clasa IC
E. Adenozina
17. Numiți criteriile ECG în tahicardia joncțională ectopică la copii:
A. Complexul QRS îngust
B. Frecvența contracţiilor cardiace 140-270 bpm
C. Prezenţa undelor „f” aspect „dinţi de ferestrău”
D. Adesea asociază disociația atroventriculară
E. Interval PR prescurat
18. Indicați scopul tratamentului de durată al tahicardiilor supraventriculare la copii:
A. Controlul simptomatologiei
B. Prevenirea morţii subite
C. Controlul/prevenirea disfuncţiei ventriculare
D. Prevenirea episoadelor noi
E. Micşorarea frecvenţei contracţiilor cardiace
19. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:
A. Dispneea
B. Palpitații cu ritm rapid
C. Sincopa
D. Lipotemie
E. Crize hipoxice
20. Marcați factorii de risc de moarte subită în flutter-ul atrial la copii:
A. Gravitatea afecțiunii cardiace de bază
B. Dimensiunea cavităţii atriului stâng
C. Recurența episoadelor aritmice pe fondalul tratamentului medicamentos
D. Asocierea prolapsului de valvă mitrală
E. Asocierea hipertensiunii pulmonare
21. Alegeți manevrele vagale utilizate în urgențele tahiaritmiilor la copii mari:
A. Submersia facială în apă rece
B. Manevra Valsalva
C. Ingestia rapidă de apă foarte rece
D. Masajul carotidian unilateral
E. Presiunea pe globii oculari
22. Enumeraţi cauzele bradicardiei sinusale la copii:
A. Hipertirioidie
B. Stimulare vagală
C. Sindromul QT lung congenital
D. Creşterea presiunii intracraniene
E. Hipotirioidie
23. Precizați afirmațiile pentru fibrilația ventriculară la copii:
A. Majoritatea cazurilor se produc pe boli cardiace structurale
B. Asociază frecvent cardiomiopatia dilatativă
C. Unde neregulate, cu morfologie și amplitudine variabilă pe ECG standard
D. Mecanismul de producere este microreintrarea
E. Mecanismul de producere este formarea anormală a impulsului
24. Enumerați investigațiile noninvazive utilizate în diagnosticul etiologic al aritmiilor la sugar:
A. Ecocardiografia
B. ECG standard
C. Catetrismul cardiac
D. Teste de efort
E. Monitorizarea ambulatorie ECG Holter
25. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:
A. Polimorfe
B. Gradul III după Lown
C. Asociată malformaţiilor congenitale cardiace
D. Asociată sindromului QT lung
E. Monomorfă rară
26. Indicați criteriile ECG pentru ritm atrial rătăcitor:
A. Asociază sindromul Wolff-Parkinson -White
B. Se asociază frecvent cu perioade de bradicardie sinusală
C. Se înregistrează cel puțin 4 morfologii diferite ale undei P
D. Schimbarea treptată a morfologiei și axei undei P
E. Alungirea progresivă a intervalului PR până la undă P blocată
27. Marcați efectele adverse ale betaadrenoblocantelor la sugar:
A. Bradicardizare excesivă
B. Hipotensiune
C. Vasoconstricție periferică şi bronhospasm
D. Toxicitate pulmonară
E. Fotosensibilitate
28. Alegeți indicațiile de administrarea a amiodaronei în aritmiile copilului:
A. Prevenirea recurenţelor tahicardiilor supraventriculare
B. Tahicardia ventriculară susținută
C. Flutter-ul și fibrilația atrială după corecția chirurgicală a malformaţiilor congenitale cardiace
D. Prevenirea extrasistoliilor ventriculare
E. Tahicardia joncțională ectopică
29. Indicați aritmiile întâlnite în defectul septal atrial necorectat la copii:
A. Fibrilația atrială
B. Flutter-ul atrial
C. Tahicardia supraventriculară paroxistică
D. Bradicardie sinusală
E. Tahicardie ventriculară
30. Precizați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent la copii:
A. Bradicardie marcată simptomatică
B. Bloc atrioventricular complet congenital
C. Boala nodului sinusal simptomatic
D. Tahicardie supraventriculară paroxistică
E. Bloc atrioventricular de gradul I
31. Alegeți cauzele blocului atrio-ventricular gradul II tip Mobitz II la copii:
A. Intoxicaţie digitalică
B. Febra reumatismală acută
C. Miocardita acută
D. Hipokaliemie
E. Cardiomiopatie aritmogenă a ventriculului drept
32. Indicaţi cauzele tahicardiilor ventriculare la copii:
A. Cardiopatii congenitale
B. Implantarea cardiostimulatorului
C. Cardiopatii dobândite
D. Postchirurgie cardiacă corectivă
E. Hipotensiune
33. Numiți cauzele cardiovasculare ale sincopelor la copii:
A. Bradiaritmii extreme
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Stenoza aortică
D. Extrasistolie supraventriculară rară
E. Sindromul QT lung
34. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram. dreptă a fascicului Hiss la copii:
A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2
B. Durata complexului QRS normală
C. Durata intervalului PR prescuratată
D. Prezența undei delta (ð)
E. Unda T inversată
35. Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru intoxicația digitalică la copii:
A. Extrasistolii atriale sau ventriculare
B. Bloc atrioventricular
C. Bradicardie sinusală
D. Prescurtarea intervalului PR
E. Tahicardie ventriculară
36. Menționați cauzele sindromului QT lung la copii:
A. Defecte genetice
B. Cardiomiopatii primare
C. Sindromul tahi-bradicardie
D. Aritmie atrială
E. Tulburări electrolitice
Dezvoltarea fizică a copiilor: principii de apreciere şi evaluare. Complement simplu
3) Selectaţi glanda endocrină cu influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
9) Indicaţi formula de calcul a masei corporale ideale a copilului în primele 6 luni de viaţă:
a) mn + (800 x 6) + 400 (n-6), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
b) mn +(800 x n), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
c) 10,5+2 (n -1), unde n – numărul de ani
d) 19-2 x (5-n), unde n – numărul de ani
e) n x 5-20, unde n – numărul de ani
12) Selectați enunțul care caracterizează legea alternanţei creșterii și dezvoltării la copii:
a)segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
13) Selectați enunțul care caracterizează legea proporţiilor creșterii și dezvoltării la copii:
a)segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
14) Selectați enunțul care caracterizează legea antagonismului morfologic şi ponderal creșterii și
dezvoltării la copii:
a)segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
15) Selectați enunțul care caracterizează legea creşterii inegale ale creșterii și dezvoltării la copii:
a)segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
16) Selectați enunțul care caracterizează indicele ponderal în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a)greutatea corpului corespunzătoare taliei
b)talia corespunzătoare vârstei
c)raportul între greutatea reală a corpului şi cea ideală
d)greutatea corpului ideală pentru vârstă
e)raportul între greutatea ideală şi cea reală a corpului
17) Selectați enunțul care caracterizează indicele nutriţional în aprecierea stării de nutriţie a
copilului:
a)raportul între greutatea reală şi cea ideală, corespunzătoare taliei
b)talia corespunzătoare vârstei
c)greutatea ideală pentru vârstă
d)raportul între greutatea reală şi cea ideală
e)raportul între talia reală şi cea ideală
18) Selectați enunțul care caracterizează indicele statural în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a)greutatea corespunzătoare taliei
b)raportul între talia reală şi cea ideală
c)greutatea pentru vârstă
d)raportul între masa reală şi cea ideală
e)raportul între masa reală şi cea ideală corespunzătoare taliei
20) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi de lapte la copii sugari:
a)la vârsta de 6-10 luni
b)la vârsta de 2-3 luni
c)la vârsta de 8-12 luni
d)la vârsta de 7-10 luni
e)la vârsta de 16-20 luni
Complement multiplu
1) Selectați glandele endocrine care exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării
fizice a copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
7) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care greutatea sau talia corpului se situează:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90
8) Indicaţi care sunt criteriile pentru estimarea complexă a dezvoltării fizice la copii:
a)nivelul maturităţii biologice
b)gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
c)acceleraţia dezvoltării fizice
d)talia corpului
e)greutatea corpului
12) Selectați semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă în perioada pubertară:
a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) apariţia pilozităţii pubiene
d) modificarea vocii
e) apariţia ciclului menstrual
13) Tabele centilice permit aprecierea următoarelor:
a) vârstei biologice a copilului
b) amplasarea exactă pe scara standard a fiecărui criteriu antropometric
c) procentul de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat
d) nivelul de dezvoltare fizică a copilului
e) indicii funcţionali ai copilului examinat
15) Enumeraţi metodele utilizate în fiziometrie pentru aprecierea dezvoltării fizice a copiilor:
a)spirometria
b)dinamometria
c)puterea de întindere
d)elasticitatea tegumentelor
e)maturizarea biologică
22) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea dezvoltării fizice la copii în primul an
de viaţă sunt:
a)dentiţia
b)creşterea ponderală
c)creşterea staturală
d)perimetrul toracic
e)perimetrul craniului
26) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a)alimentaţia
b)mediul geografic
c)factorii socio-economici
d)factorii genetici
e)factorii afectiv-educativi
27) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a)factorii genetici
b)mediul geografic
c)factorii ereditari
d)factorii interni ai patologiei
e)factorii hormonali
28) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică
29) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a)gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b)elasticitatea tegumentelor
c)puterea de întindere
d)forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e)semnele de maturizare biologică
3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A. Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice
4. Cs Tratamentul în cazul colicistitei acute la copii nu include:
A. Antibioticele
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antispasticele
D. Analgezicele
E. Regimul igieno – dietetic
6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A,D, şi K
B. Vitaminelor B şi C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală
B. Radiografia abdominală simplă
C. Ecografia veziculei biliare
D. Scintigrafia radioizotopică
E. Tomografia computerizată abdominală
14. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare căilor biliare tip hipoton-
hipokinetic la copii:
A. Spasmul sf. Oddi
B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare
C. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi sunt scăzute
D. Vezica biliară este mică în volum
E. Atrezia căilor biliare intrahepatice
15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru disfuncția căilor biliare
hipotone la copii:
A. Durerile surde, disconfortul în hipocondrul drept
B. Greţurile, inapetenţă
C. Gustul amar matinal
D. Durerea acută, violentă
E. Meteorism, constipaţia
17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:
A. Modului sedentar de viaţă
B. Traumei plexului solar
C. Anomaliilor vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţiei ereditară
E. Cistită
18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru disfuncția vezicii biliare
hipertone (hiperkinetice) la copii:
A. Greţuri, vărsături bilioase
B. Durere acută, colicativă în hipocondriul drept
C. Durere acută, colicativă în hipocondriul stâng
D. Dureri în hipocondrul drept la efort fizic
E. Durerea survine postprandial, după stres
Complement multiplu
1. Cm Determinaţi care poate fi etiologia colecistitelor acute la copii :
A. Bacteriană
B. Virală
C. Parazitară
D. Autoimună
E. Alimentară
3. Cm Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru declanşarea colecistielor acute la copii:
A. Inflexiuni la diferite nivele ale vezicii
B. Septuri intravezicale
C. Normokinezia căilor bliare
D. Hipofuncţia pancreatică exocrină
E. Hipermotilitatea gastrică
8. Cm Precizaţi care sunt modificările hematologice, caracteristice pentru colecistita acută bacteriană
la copii:
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C. Leucocitoză
D. Neutrofilia
E. VSH sporit
9. Cm Stabiliţi care sunt modificările ultrasonografice depistate în caz de colecistită acută la copii:
A. Mărirea în volum a vezicii bilare şi îngroşarea pereţilor mai mult de 3 mm
B. Îngroşarea şi dedublarea pereţilor vezicii biliare
C. Subţierea pereţilor vezicii biliare
D. Dereglări de motriciate cu stază bilară
E. Prezenţa anomaliilor de dezvoltare posibile a colecistului
16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cornice la copii:
A. Dispeptic.
B. Algic.
C. De insuficienţă hepatică
D. Asteno-vegetativ
E. De intoxicaţie
17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la copil:
A. Sîcîitoare, surde, de compresie
B. Acute, violente
C. Se accentuează la 20-30 min după alimente reci. grase, picante
D. Se accentuează la efort fizic intens
E. Se pot localiza în hipocondriul drept
27. Cm Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Hepatita virală acută în anamneză
B. Disfuncţiile neurocirculatorii de diferită geneză
C. Maladiile endocrine
D. Maladiile cronice ale tractului gastrointestinal
E. Pneumonia
28. Cm Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipertonice ale vezicii biliare la
copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”
29. Cm Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipotonice ale vezicii biliare la
copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”
30. Cm Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Giordano
B. Koher
C. Ortner
D. Kehr
E. Murphy
32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul disfuncției vezicii biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
A. Vezica biliară mărită în volum
B. Vezica biliară micşorată în volum cu ½ peste 1 oră, după dejun
C. Configuraţia triunghiulară a vezicii urinare
D. Vezica biliară micşorată mai puţin de ½ peste 1 oră după mîncare
E. Vezica biliară mică
33. Cm Marcaţi semnele USG în disfuncția vezicii biliare tip hiperton-hipokinetic la copil:
A. Excreţia bilei este încetinită;
B. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după mîncare cu 1/2;
C. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după dejun, mai mult de 2/3;
D. Vezica biliară mică;
E. Gaz liber în abdomen.
34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul disfuncției
vezicii biliare la copil:
A. Ulcer gastric perforat
B. Colecistite
C. Litiaza biliară
D. Pneumonie bazală pe dreapta
E. Pielonefrită acută
4. Precizaţi numărul criteriilor majore Jones în diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. 4
b. 6
c. 3
d. 5
e. 2
8. Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. Toată viaţa
Complement Multiplu
9. Menţionaţi caracteristicile clinice ale coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:
a. Manifestările coreei apar treptat
b. Mişcări involuntare, bruşte, repetitive
c. Mişcări coordonate ale membrilor
d. Grimase, zâmbete inadecvate
e. Mişcările sunt accentuate de emoţii şi activitate fizică
11. Menţionaţi caracteristicile procesului inflamator activ în Febra reumatismală acută la copii:
a. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive
b. Creşterea globulinelor
c. Leucocitoză
d. Creşterea fibrinogenului
e. Trombocitoză
12. Numiţi criteriile de confirmare ale infecţiei streptococice în Febra reumatismală acută la copii:
a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidază
d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN
13. Determinaţi condiţiile posibile de stabilire a diagnosticului de Febră reumatismală acută la copii:
a. 2 criterii majore+o dovadă a infecţiei streptococice
b. 1 criteriu major+2 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
c. 1 criteriu major+3 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
d. 2 criterii majore+ 2 criterii minore
e. 1 criteriu major+1 criteriu minor+ o dovadă a infecţiei streptococice
Complement Multiplu.
1. Termogeneza se realizează prin următoarele mecanisme:
a. Activarea proceselor metabolice
b. Convecție
c. Evaporare
d. Creșterea tonusului muscular
e. Scăderea tonusului muscular
2. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme:
a. Radiație
b. Convecție
c. Conducție
d. Evaporare
e. Vasoconstricție
3. Indicați mecanismele fiziologice de termoliză la copii:
a. Activitate musculară crescută
b. Frison
c. Vasodilatație periferică
d. Transpirație
e. Convecție
4. Indicați mecanismele de realizare a termogenezei la copii:
a. Frisonul
b. Intensificarea proceselor metabolice
c. Transpirația excesivă
d. Vasoconstricția periferică
e. Activitatea musculară crescută
5. Selectați substanțele pirogene de origine exogenă la copii:
a. Interleikina-8
b. Endotoxinele bacteriene
c. Leucotrienele
d. Medicamentele
e. Prostaglandina E
6. Indicați examenele paraclinice de prima intenție, recomandate în febră la copii:
a. Determinarea Proteinei C- reactive
b. Aprecierea statusului imun
c. Radiografia pulmonară
d. Examenul sumar de urină
e. Cistografia
7. Selectați remediile antipiretice, recomandate in tratamentul febrei la copii:
a. Diazepamul
b. Paracetamolul
c. Acidul Acetilsalicilic
d. Diclofenacul
e. Ibuprofenul
8. Indicați metodele generale de asistență la copil cu febră:
a. Oferirea de lichid suplimentar
b. Loțiuni cu apă caldă
c. Loțiuni cu alcool sau Acid Acetic
d. Aerisirea și umedifierea mediului
e. Frecventarea colectivităților
9. Selectați structurile anatomice, unde sunt localizați centrii de termoreglare la copii:
a. Cerebel
b. Corpul Calos
c. Hipotalamusul anterior
d. Trunchiul cerebral
e. Hipotalamusul posterior
10. Selectați de la care nivele primesc informații centrii de termoreglare la copii:
a. Piele
b. Mușchi
c. Fanere (păr, unghii)
d. Epiteliu ciliar
e. Mediul intern
11. Indicați structurile anatomice, care intervin în procesul de termogeneză la copii:
A. Pancreasul
B. Tiroida
C. Hipofiza
D. Suprarenalele
E. Ficatul
12. Selectați afirmațiile corecte privind hipertermia la copil:
a. În hipertermie este păstrat echilibrul termogeneză – termoliză
b. În hipertermie este dereglat echilibrul termogeneză-termoliză
c. Hipertermia se datorează acumulării de căldură exogenă
d. Hipertermia se datorează acumulării de căldură endogenă
e. Hipertermia cauzează întotdeauna convulsii la copiii mici
13. Examinarea bacteriologică este necesară în următoarele stări febrile la copii:
a. Infecții virale acute
b. Dureri în abdomen cu diaree
c. Erupția dinților
d. Otită acută
e. Dureri în regiunea lombară
14. Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele caracteristici:
a. Durează peste 15 minute
b. Pot genera status convulsiv
c. Nu se repetă în serie în aceeași zi
d. Adesea se manifestă unilateral
e. Apar în afara unui context febril
15. Convulsiile febrile simple la copii au următoarele caracterisitici:
a. Anamneza neurologică negativă
b. Apar în context de febră
c. Sunt primar generalizate
d. Durează peste 15 minute
e. Se repetă în aceeași zi
16. Pierderile fiziologice de căldură la copil se produc prin următoarele mecanisme:
a. Iradiere
b. Termogeneză
c. Convecție
d. Evaporare
e. Conducție
17. Variațiile nictemerale ale temperaturii corporale la copil sunt determinate de:
a. Temperatura mediului
b. Activitatea fizică
c. Activitatea sistemului endocrin
d. Culoarea pielii
e. Tranzitul gastrointestinal
18. Indicați cauzele posibile ale sindromului febril la copii:
a. Luxația congenitală de șold
b. Infecțiile virale
c. Infecțiile bacteriene
d. Febra metabolică
e. Hipocalcemia
19. Enumerați cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari:
a. Otita acută
b. Pneumonia acută
c. Infecția tractului urinar
d. Rahitismul
e. Anemia carențială
20. Selectați preparatele, recomandate în tratatmentul stării de rău epileptic la copii:
a. Dexametazona
b. Sulfatul de Magneziu
c. Diazepamul
d. Fenobarbitalul
e. Fenitoina
21. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la nou-născuți și sugarii sub 3
luni:
a. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră pot să nu prezinte semne evidente/caracteristice de
infecție, iar temperatura corporală poate fi crescută sau scăzută
b. La nou-născuții și sugarii sub 3 luni cu febră semnele clinice locale pot fi absente (febra
izolată)
c. Starea generală la nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră se poate deteriora rapid
d. Copilul nou-născut poate fi contaminat cu germenii din canalul vaginal
e. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră localizează bine focarul de infecție
22. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii mai mari de 5 ani:
a. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de obicei descriu bine simptomele, pe care le suportă
b. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, tolerează mai bine pierderea de lichide
c. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot manifesta infecții tipice sau altele, de ex. infecții cu
Mycoplasma sau Mononucleoză infecțioasă
d. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot avea o maladie febrilă cauzată de patologie organică a
SNC, de origine psihogenă
e. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de origine infecțioasă, necesită spitalizare obligatorie
23. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii, cu vârsta cuprinsă
între 3 luni și 5 ani:
a. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, localizează infecția mai bine decât
nou-născuții, dar e posibil să nu poată verbaliza ce simt
b. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, sunt expuși către contaminare în
colectivități
c. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții virale
d. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții bacteriene tipice
cu Pneumococ, Meningococ sau Hemofillus Influensae
e. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, necesită spitalizare obligatorie pentru
investigarea cauzei febrei
24. Indicați criteriile, utilizate pentru identificarea riscului unei maladii severe la copilul febril,
conform sistemului semafor:
a. Culoarea tegumentelor
b. Activitatea copilului
c. Semnele respiratorii
d. Hidratarea și circulația
e. Nivelul temperaturii corporale la copil
25. Indicați ce este recomandat în plan de conduită terapeutică a copilului cu febră:
a. Hidratarea adecvată a copilului
b. Asigurarea unui confort de mediu (t camerei 20-220C), evitarea supraâncălzirii copilului
c. Amplificarea circulației aerului (ventilator, fereastra deschisă)
d. Medicația antipiretică
e. Medicația antibacteriană
1. Cs. Indicaţi care dun următorii nu este factor de protecţie a mucoasei gastrice la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E. Bifido- şi lactobacteriile
3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofîcă
D. Hipertrofică
E. Erozivă
4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare
5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la
copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”
9. Cs Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare pentru diagnosticul gastritei cronice la
copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic
10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată
11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul caracteristic (patognomic) este pirozisul, de sine stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită
12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina
14. Cs Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa
15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia
16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică
„H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia
18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
19. Cs Determinaţi prin ce se manifestă ritmicitatea durerilor abdominale în cazul ulcerului
duodenal:
A. Dureri, ce apar primăvara-iarna
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute după alimentație
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore după alimentație sau noaptea
E. Durerea nu este ritmică
20. Cs Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament
cronic cu prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate de fier
D. Acid ursodezoxicolic
E. Enzime pancreatice
Complement multiplu.
1. Cm Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienţa cardiac
7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric bacteriei
“Helicobacter pylori” :
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
C. Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice
8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei
10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii ulceroase
la copii:
A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni
17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Cefazolină
E. Claritromicina
19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina
20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină,
claritrimicină, lansoprazol), afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei avea
1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză și ce îi recomandați mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului
21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina
24. Cm Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferențial al
gastritei cronice la copii:
A. Hepatita cronică
B. Pancreatita acută
C. Dereglările funcționale
D. Boala ulceroasă
E. Colita ulceroasă
35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
A. Afecțiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în punctele de
rezistenţă minimă.
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului
36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric sau
duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Sindrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian
38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10
Complement multiplu
1. Cm Enumeraţi leziunile fiziopatologice esențiale în glomerulonefrita acută la copii:
a. reducerea fluxului sanguin renal
b. reducerea suprafeţei de filtrare glomerulară
c. microtromboformare cu depunere fibrină capilare glomerulare
d. creşterea permeabilităţii membranei bazale glomerulare
e. creşterea eliminării substanţelor azotate
2. Cm Enumerați substanțele proinflamatorii care intervin în patogenia leziunilor glomerulare în
glomerulonefrită la copii:
a. activarea complementului
b. enzimele proteolitice
c. IgE (reagine)
d. acidul hialuronic
e. citokinele
3. Cm Enumerați sindroamele clasice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. hipertensiv
b. icteric
c. edematos
d. retenţie azotată
e. hemoragic
4. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. edeme periferice
b. oligurie
c. hipotensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
5. Cm Enumeraţi testele de confirmare a infecției streptococice la copil cu glomerulonefrita acută:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. titrul crescut de antihialuronidază
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în culturi faringiene
d. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
e. prezenţa streptococului β-hemolitic la puncție bioptică renală
6. Cm Marcaţi modificările în sedimentul urinar în cazul glomerulonefritei acute poststreptococice
la copil:
a. proteinurie moderată
b. crioglobulinurie
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
d. hematurie macroscopică
e. cilindri hematici, granuloşi
7. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. edeme generalizate
b. oligurie
c. hipertensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
8. Selectaţi criteriile de diagnostic pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. proteinurie neselectivă
b. proteinurie selectivă marcată
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
9. Cm Marcaţi modificările de laborator caracteristice pentru glomerulonefrită acută
poststreptococică la copil:
a. nivel seric crescut de creatinină, uree
b. complementul seric scăzut
c. nivel seric de Ig E crescute
d. nivel seric crescut de colesterol
e. hipergamaglobulinemie
10. Cm Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copil:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. complementul seric scăzut
c. hipoalbuminemie sub 25 g/l
d. nivel seric crescut de colesterol
e. crioglobulinemie
11. Cm Selectaţi criteriile pentru diagnosticul pozitiv în sindromul Alport la copii:
a. oligurie
b. edeme generalizate
c. hematurie microscopică persistentă
d. istoric familial de nefrită hematurică
e. hipoacuzie neurosensorială
12. Cm Edemele din sindromul nefrotic idiopatic la copii sunt determinate de:
a. hipertensiunea arterială
b. reducerea presiunii coloid-osmotice a plasmei
c. creșterea permiabilității membranei bazale glomerulare pentru proteine
d. creșterea reabsorbției tubulare de sodiu
e. hipervolemie
13. Selectaţi variantele morfologice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbari minimale glomerulare
b. glomerulonefrită atipică colaptoidă
c. glomeruloscleroză focal-segmentară
d. proliferare mezangială difuză
e. glomerulonefrită exudativ-proliferativă
14. Precizați complicațiile caracteristice pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
a. leziune renală acută
b. hipocalcemie
c. encefalopatie hipertensivă
d. hipotensiune arterială
e. edem pulmonar acut
15. Enumerați criteriile ce definesc sindromul nefritic acut la copli:
a. oligoanurie
b. edeme moderate
c. purpură cutanată vasculară
d. hipertensiune arterială
e. retenție azotată
16. Precizați restricțiile dietetice în periaoda de stare la copil cu glomerulonefrită acută:
a. aport suplimentar de lichide
b. aport redus de sodiu și potasiu
c. aport redus de lichide
d. aport redus de proteine
e. aport redus de glucide
17. Selectați maladiile după care poate debuta glomerulonefrita acută poststreptococică la copil:
a. streptodermie
b. varicela
c. scarlatina
d. faringoamigdalita
e. parotidita infecțioasă
Teste pentru studenţi la tema „Hepatitele cronice şi ciroza hepatică la copii”
Complement simplu.
1. CS. Indicaţi care este complicaţiia hepatitei autoimune la copii, cu exepţia:
A. Insuficienţa hepatica acută
B. Ascita
C. Hemoragia digestivă
D. Cancerul intestinal
E. Insuficienţa respiratorie cronică
3. CS. Indicaţi care este efectul aşteptat al propranololului în ciroza hepatică la copii, cu
exepţia:
A. Reduce hipertensiunea portală
B. Are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic
C. Are efecte vasoconstrictoare asupra sistemului venos portal
D. Acţionează asupra hemodinamicii portale
E. Creşte debitul cardiac
5. CS. Selectaţi marcherii specifici pentru statutul de copil vindecat după suportarea HVB
formă acută:
A. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs +
B. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs -
C. AgHBs negativ
D. AgHBe negativ
E. ADN VHB negativ
8. CS. Selectaţi marcherul imunologic de fază acută ce caracterizează hepatita virală acută A:
A. Anti-HBcor IgM
B. Anti-HCV IgM
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-HAV IgG
E. ARN VHG
10. CS. Selectaţi marcherul de fază acută pentru HVC acută la copii:
A. Anti-HCV IgM
B. Anti-HCV IgG
C. ARNVHC
D. Genotipul VHC
E. ALT majorat
11. CS. Indicaţi criteriul de fază acută pentru confirmarea HVD acute coinfecţie la copii:
A. AgHBs negativ
B. AgHBs pozitiv + anti-HVD IgM
C. Anti-HVD IgG +
D. ADN VHB pozitiv
E. ADN VHB negativ
15. CS. Selectaţi care din parazitozele menţionate afectează ficatul, cu exepţia:
A. Larva migrans viscerală (toxocaroza)
B. Fascioloza
C. Alveococoza
D. Echinococoza
E. Oxiuroza
16. CS. Care din remediile menţionate sunt indicate pentru tratamentul hepatitei în
toxocaroza formă viscerală Ia copil:
A. Pirantel pomoat
B. Albendazol
C. Vermox
D. Decaris
E. Metronidazol
17. CS. Selectaţi criteriul diagnostic pozitiv pentru toxocaroză în formă viscerală cu
afectare hepatică la copii:
A. Anti-Toxocara Caniş et Cathis IgG în titru 1 : 800
B. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 200
C. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 50
D. Anti- IgE serice majorate
E. Hipereozinofilie
18. CS. Selectaţi metoda de examinare paraclinică pentru diagnosticul fasciolozei hepatice la
copii:
A. Examinarea materiilor fecale la ouă ale helmintului
B. Determinarea majorării serice a ALT
C. Examinarea hemogramei şi a nivelului de eozinofile
D. Examinarea sonografică a ficatului şi veziculei biliare
E. Efectuarea esofagoduodenoscopiei
19. CS. Selectaţi semnul clinic caracteristic encefalopatiei hepatice în ciroza hepatică:
A. Asterixisul
B. Malnutriţia dobândită
C. Constipaţia
D. Contracturi în articulaţiile mici
E. Supraoboseală la effort fizic
20. CS. Indicaţi care dintre probele de laborator confirmă prezenţa insuficienţei hepatice la
copii:
A. Indice de protrombină sub 70%
B. Indice de protrombină mai mare de 100%
C. Bilirubină totală majorată
D. Creatininemie serică
E. Reticulocităza
Complement multiplu
1. CM. Indicaţi simptomele clinice şi de laborator specifice fibrozei chistice la copii:
A. Expectoraţii abudente purulente, hemoptizie
B. Insuficienţă respiratorie progresivă
C. Semne meningiene
D. Hepatosplenomegalie
E. Elastaza 1 pancreatică în materii fecale sub 100 ug/g materii fecale
12. CM. Selectaţi remediile antivirale aprobate pentru tratamentul HVBC la copii:
A. Lamivudină
B. Aciclovir
C. Interferon alfa 2b pegilat
D. Entecavir
E. Adefovir
13. CM. Indicaţi care sunt remediile antivirale aprobate în tratamentul HCVC la
adolescenţi:
A. Silimarina
B. Sofosburir/Ledipasvir
C. INF alfa 2b pegilat+Ribavirină
D. Daclatasvir
E. Acidul ursodeoxicolic
17. CM. Indicaţi care dintre probele de laborator menţionate confirmă prezenţa insuficienţei
hepatice la copiii cu ciroză hepatică:
A. Hiperbilirubinemie indirectă
B. Hiperproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Timp protrombinic majorat
E. INR majorat
18. CM. Selectaţi criteriile sonografice semnificative pentru hipertenzia portală la copii:
A. Diametrul venei portale majorat
B. Viteză sanguină diminuată în venele sistemului portal
C. Colaterale porto-renale prezente
D. Ascită în cavitatea abdominală
E. Hiperecogenitate difuză în parencimul ficatului
19. CM. Indicaţi semnele clinice caracteristice atreziei congenitale a veziculei biliare la
nounăscut:
A. Icter mucocutanat din control fracţiei directe a Bi
B. Icter muco-cutanat din contul fracţiei indirecte a Bi
C. Acolie
D. Urini hiperpigmentate
E. Scaune colorate
20. CM. Selectaţi metoda instrumentală sensibilă pentru confirmarea atreziei veziculei
biliare la nounăscut:
A. USG a veziculei biliare cu repaos alimetar de 4-6 ore
B. RMN în regim de colangiografie cu contrast
C. EGDS
D. TC abdominală
E. Scintigrafia ficatului
21. Indicaţi marcherii specifici pentru sindromul de colestază la copii:
A. Hepatomegalie
B. Majorare de gamaglutamiltranspeptidaze
C. Majorarea colesterolului
D. Fibroză hepatică de gradul F3
E. Hipoalbuminemie
22. Sindromul de hepatocitoliză şi colestază în hepatita cronică la copil este caracterizat prin
următoarele semne de laborator:
A. Nivel crescut al transaminazelor ALAT şi ASAT
B. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei indirecte
C. Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 şi LDH 5
D. Nivel crescut al bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP
23. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este manifestat prin prin următoarele
modificări:
A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombină;
B. Nivel seric crescut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Nivel seric crescut de fosfatază alcalină
D. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel seric crescut al colesterolului
5. Cs Selectaţi investigația imagistică noninvazivă pentru evaluarea unui copil cu infecție de tract urinar:
a. cistografia micțională
b. urografia intravenoasă
c. scintigrafia renală
d. ecografia rinichilor și vezicii urinare
e. biopsia renală
6. Cs Cistografia micțională este standartul de aur pentru confirmarea următoarei anomalii la copii:
a. anomalia vaselor intrarenale
b. refluxul vezico-ureteral
c. agenezia renală
d. aplazia renală
e. hipoplazia renală
10. Cs Selectați care dintre următoarele nu este cauză de reflux vezico-ureteral secundar la copii:
a. anomalie congenitală – obstrucție subvezicală
b. anomalie congenitală la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
c. disfuncție neurogenă a vezicii urinare
d. valve de uretră posterioară
e. infecție acută de tract urinar
11. Cs Precizați care nu este factorul de protecție locală a tractului urinar la copii:
a. Ig A secretorie locală
b. uroproteina Tamm-Horsfal
c. pH - urinar
d. osmolaritatea urinară
e. Ig G secretorie locală
15. Cs Selectați afirmația care nu este corectă cu privire la tratamentul infecției de tract urinar la copii:
a. terapia parenterală cu antibiotice este obligatorie la toți copiii cu infecție urinară
b. copiii cu reflux vezico-ureteral necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
c. inițierea imediată a tratamentului antimucrobian reduce severitatea cicatricilor renale
d. copiii cu bacteriurie asimptomatică nu necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
e. durata optimă a terapiei cu antibiotice la copiii cu infecție urinară necomplicată este 7-14 zile
18. Cs Selectaţi testul de laborator pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită acută la copii:
a. proteinuria nictimerală
b. urina la săruri timp 24 ore
c. urocultura pozitivă
d. proba Zimnitchi
e. coagulograma
19. Cs Precizaţi care dintre următoarele nu reprezintă complicația pielonefritei acute la copii:
a. carbuncul renal
b. necroză papilară
c. pionefroză
d. polichistoza renală
e. cicatrici renale
20. Cs Selectaţi care din următoarele nu este criteriu de apreciere a eficacității antibioticoterapiei în infecția
de tract urinar la copii:
a. ameliorarea clinică la 48-72 ore de la inițierea tratamentului
b. diminuarea leucocituriei
c. sterilizarea urinei
d. diminuarea sindromului toxico-infecțios
e. persistența hematuriei
Complement multiplu
1.Cm Selectaţi principalii agenți cauzali ai pielonefritei la copii:
a. e.coli
b. pneumococi
c. proteus
d. klebsiella
e. infecția micoplasmatică cu M.tuberculosis
14. Cm Selectaţi manifestările clinice caracteristice pielonefritei la copiii nou-născuți și sugarii mici:
a. dereglări gastrointestinale
b. durere suprapubiană
c. febră neregulată cu debut brusc
d.ascensiune ponderală nesatisfăcătoare
e. manifestări de șoc endotoxinic
16. Cm Selectaţi maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul diferențial în pielonefrita acută la
copii:
a. glomerulonefrita
b. polichistoză renală
c. cistita
d. bronșita acută
e. litiază renală
17. Cm Enumerați factorii de risc pentru „leziuni renale” la copii cu pielonefrita acută:
a. vârsta mică (în special sub 1 an)
b. obstrucţia anatomică sau neurogenă a căilor urinare
c. reflux vezico ureteral sever
d. episoadele recurente ale pielonefritei acute
e. lipsa episoadelor recurente ale pielonefritei acute
20. Cm Enumeraţi modificările prezente în analiza generală a sângelui la copii cu pielonefrită acută:
a. viteza de sedimentare a hematiiilor accelerată
b. leucocitoză
c. eozinofilie
d. creșterea nivelului de hemoglobină
e. trombocitopenie
21. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare a căilor urinare la copii:
a. colică renală
b. pielonefrita
c. traume abdominale
d. apendicită acută
e. hipersensibilitate la preparatele de iod
23. Cm Enumerați preparatele utilizate pentru tratamentul profilactic al infecției de tract urinar la copii :
a. trimetoprim
b. cefuroxim
c. cefixim
d. nitrofurantoin
e. gentamicina
24. Cm Indicați criteriile pentru spitalizarea copiilor cu infecții ale tractului urinar:
a. vârsta < 6 luni
b. nu acceptă lichid per os
c. stare toxică
d. obstrucție urinară
e. stare medie
Complement multiplu.
1. Cm. Boala celiacă este intoleranţa la proteinele din următoarele cereale:
A. Grâu
B. Orz
C. Soia
D. Orez
E. Secară
2. Cm. Boala celiacă este rezultatul interacţiunii următorilor factori patologici:
A. Factorul infecţios-parazitar
B. Infecţia virală persistentă
C. Factorul genetic
D. Factorul toxic-gliadină
E. Factorul imunologic
3. Cm. Distrugerea enterocitelor în boala celiacă este datorată următoarelor mecanisme:
A. efectului toxic al gliadinei
B. prin intermediul Ig E
C. mecanismelor imunologice
D. acţiunea cronică a virusurilor
E. acţiunea cronică a microbilor
4. Cm. Marcați leziunile caracteristice la biopsia intestinală în boala celiacă la copii:
A. Hipoplazia criptelor intestinale
B. Număr crescut de limfocite intraepiteliale
C. Hipocelularitate în lamina propria
D. Atrofia vilozitară subtotală
E. Doar o reacţie vasculară
5. Cm. Selectaţi semnele digestive tipice în boala celiacă la copii:
A. Saune apoase, cu mucus, spumoase, frecvente
B. Diaree cu mucus, puroi, sânge
C. Scaune voluminoase, fetide, steatoreitice
D. Abdomen voluminos (pseudoascită)
E. Anorexie rebelă constantă
6. Cm. Indicaţi tipurile de anticorpi valabili pentru diagnosticul de boală celiacă la copii:
A. Antistreptolizina
B. Antiendomisiali
C. Antireticulina
D. Antitransglutaminazici
E. Antinucleari
7. Cm. Enumeraţi manifestările clinice comune în boala celiacă atipică la copii:
A. Sindromul anemic cronic
B. Osteoporoza prematură
C. Artrita deformantă
D. Nanismul
E. Neuropatie periferică
8. Cm. Selectaţi afirmaţiile corecte în tratamentul bolii celiace la copii:
A. Regimul dietetic este unica condiţie pentru vindecare
B. Excluderea parţială a glutenului din alimentaţie
C. Excluderea absolută a glutenului din alimentaţie
D. Regimul fără gluten toata viaţa
E. Regimul fără gluten până la pubertate
9. Cm. Marcaţi produsele alimentare contraindicate în boala celiacă la copii:
A. Din orez
B. Din grâu
C. Din soia
D. Din secară
E. Din porumb
10. Cm. Indicaţi produsele alimentare permise în boala celiacă la copii:
A. Din hrişcă
B. Din porumb
C. Din soia
D. Din orz
E. Din secară
11. Cm. Enumeraţi manifestările clinice în forma tipică de boala celiacă la copii:
A. Diaree cu polifecașie, steatoree
B. Osteoporoza prematură
C. Artrita deformantă
D. Retard staturo-ponderal
E. Distensie abdominală (aspect de păiangen)
12. Cm. Precizaţi caracteristicele genetice ale fibrozei chistice la copii:
A. Boala autosomală X-lincată
B. Boală monogenică
C. Boală autosomal -recesivă
D. Boală autosomal –dominantă
E. Aberaţie cromosomială
13. Cm. Enumeraţi organele afectate primar în fibroza chistică la copii:
A. Creierul
B. Glandele sexuale femenine
C. Căile biliare hepatice
D. Pancreasul
E. Mucoasa traheobronşică
14. Cm. Pentru ileusul meconial din fibroza chistică sunt caracteristice:
A. Debuteză în primele 24-48 ore după naştere
B. Diaree, vărsături, meteorism
C. Vărsături bilioase, deshidratare
D. Lipsa eliminării de meconiu
E. Radiologic-absenţa aerului în colon
15. Cm. Precizați caracteristicele diareei din fibroza chistică la copii:
A. Scaune steatoreice, nedigerate
B. Scaune voluminoase, lucioase, fetide
C. Scaune apoase, frecvente, acide
D. Scaune cu mucus, sînge, puroi
E. Scaune cu aspect normal
16. Cm. Selectaţi manifestările clinice caracteristice pentru fibroza chistică la copii:
A. Dermatita atopică
B. Tuse recidivantă, dispnee, wheezing
C. Diaree cronică-steatoree
D. Ileus meconeal
E. Malnutriţie staturoponderală
17. Cm. Indicaţi elementele fiziopatologice esenţiale în fibroza chistică la copii:
A. Secreţie abundentă de mucus vîscos, deshidratat
B. Obstrucţia canalelor excretorii ale glandelor exocrine
C. Dezvoltarea fibrozei pulmonare
D. Secreţie normală de mucus
E. Secreţiile celulelor afectate sunt sărace în calciu, proteine
18. Cm. Enumeraţi examenele paraclinice care confirmă diagnosticul de fibroză chistică la copii:
A. Nivele crescute de IgE serice
B. Nivele crescute anticorpi antiendomisiali
C. Testul sudorii pozitiv
D. Creatoree, steatoree în mase fecale
E. Nivele scăzute tripsina în masele fecale
19. Cm. Selectați metodele de tratament în fibroza chistică la copii:
A. Dieta hipercalorică
B. Dieta fără gluten
C. Mucolitice
D. Substituţie cu enzime pancreatice
E. Kinetoterapie
20. Cm. Terapia nutriţională din fibroza chistică la copii include următoarele:
A. Dieta bogată în glucide
B. Dieta bogată în lipide
C. Suplinire cu vitamine liposolubile
D. Substituţie cu enzime pancreatice
E. Dieta fără gluten
Cs
1. Precizați patologia bronhopulmonară în care nu este prezent hipocratismul digital:
A. Boala bronşiectatică cu evoluţie severă
B. Fibroză chistică
C. Bronşiolită obliterantă
D. Bronşiectazii unilaterale, lobulare
E. Dischinezii ciliare
Cs
2. Mecanisme etiopatogenetice în realizarea displaziei bronhopulmonare sunt, cu excepţia:
A. Imaturitatea pulmonară morfologică
B. Toxicitatea oxigenoterapiei
C. Hiperreactivitatea bronşică
D. Detresa respiratorie în perioada neo-natală
E. Ventilaţia pulmonară cu presiune pozitivă crescută
Cs
3. Semnul radiologic ce indică în mod direct prezenţa bronşiectaziilor este:
A. Pneumoscleroza focală cu diminuarea volumului pulmonar
B. Condensarea interstiţiului pulmonar
C. Imagini pronunţate în „fagure de miere”
D. Deformaţia cupolei diafragmului
E. Hipertransparenţă compensatorie în segmentele limitrofe
Cs
4. Ce maladie poate fi cauza în realizarea patologiei pulmonare cronice secundare?
A. Mucoviscidoza
B. Sindromul Kartagener
C. Sindromul cililor imotili
D. Traheobronhomegalie
E. Pneumonii segmentare cu component atelectatic
Cs
5. Bronșita cronică obstructivă la copil evoluiază clinic, exceptând:
A. Raluri crepitante localizate
B. Respiraţie aspră
C. Raluri uscate
D. Wheezing
E. Dispnee expiratorie
Cs
6. Ce maladie poate fi fonul de realizare a patologiei pulmonare cronice primare?
A. Fibroza chistică
B. Pneumonia segmentară
C. Sindromul lobului mediu
D. Pneumonia destructivă
E. Pneumonia trenantă în focar
Cs
7. Care din următoarele nu este anomalie bronhopulmonară?
A. Sindromul Marfan
B. Agenezia bronşică lobară unilaterală
C. Hipoplazia pulmonară
D. Sindromul Makleod
E. Malformaţia vaselor pulmonare
Cs
8. Ce semn clinic caracterizează o patologie bronhopulmonară cronică?
A. Picior plat
B. Degete hipocratice
C. Arahnodactilie
D. Brahidactilie
E. Mătănii costale, şasţ submamar Harrison
Cs
9. Diagnosticul de certitudine pentru depistarea deformaţiilor bronşice este:
A. Scintigrafia pulmonară
B. Radioscopia pulmonară
C. Radiografia pulmonară
D. Bronhoscopia
E. Computer tomografia pulmonară
Cs
10. Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistică, forma mixtă la copil ?
A. Insuficienţă pancreatică exocrină cronică
B. Surplus de masă din perioada de sugar
C. Expectoraţii mucopurulente, vîscoase, permanent
D. Semne de pneumoscleroză focală la radiografia pulmonară
E. Bronșectazii cilindrice, sacciforme, bilateral
Cs
11. Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei ciliare primare ?
A. Bronhografia
B. Examenul bacteriologic al expectoraţiilor bronşice
C. Microscopia electronică a cililor epiteliului nasal, bronşic
D. Scintigrafia pulmonară
E. Radiografia sinusurilor paranasale
Cs
12. Criteriul major care confirmă diagnosticul de muciviscidoză este:
A. Anamnesticul familial pozitiv pentru fibroza chistică
B. Degete în forma de “beţişoare de tobă”
C. Concentraţia ionilor de Cl- în testul sudorii mai mare de 60 ME/l
D. Depistarea radiologică a bronşectaziilor
E. Respiraţie şuierătoare
Cs
13. Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic bronhopulmonar la un copil în vârstă de 2 ani
se vor efectua următoarele investigaţii, cu excepţia:
A. Radiografia toracelui
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Testul sudorii
D. Investigarea microbiologică a sputei
E. Efectuarea testelor funcţionale respiratorii
Cs
14. Hemosideroza pulmonară poate fi argumentată prin următoarele expresii, cu excepţia ?
A. Este o afecţiune rar întâlnită la copii
B. Se caracterizează prin acumulări patologice ale Ferului (hemosiderină) în pulmoni
C. Etiologia este cunoscută
D. Copilul prezintă tuse, dispnee, hemoptizii, vărsături „în zaţ”
E. Se determină anemie microcitară, limfocitoză, eozinofilie
Cs
15. Indicaţi metoda cea mai utilă în cazul unui copil cu tusă cronică şi wheezing ?
A. Radiografia cutiei toracice
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
D. Spirometria
E. Eco grafia pulmonară
Cs
16. Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al afectării mediastinului şi atelectazia
pulmonară?
A. Computer tomografia cutiei toracice
B. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
C. Radiografia cutiei toracice
D. Eco grafia pulmonară
E. Spirometria
Cs
17. Bronhoscopia la copii se indică în următoarele situaţii, cu excepţia ?
A. Extragerea corpului străin din arborele bronşic
B. Recoltarea probelor pentru bacteriologie după extragerea corpului străin
C. Biopsia mucoasei bronşice
D. Terapia locală cu remedii antiseptice şi antibacteriene în atelectazii rezistente la tratament
E. Pentru a aprecia caracterul deformaţiilor bronşice
Complement multiplu
Cm
1. Care teste au importanţă diagnostică în identificarea displaziei bronhopulmonare primare la copil
?
A. Computer tomografia
B. Saturaţia cu O2 a sângelui
C. ECG
D. Radiografia cutiei toracice
E. Testul sudorii
Cm
2. Care caracteristici determină evoluţia nefavorabilă a fibrozei chistice la copii:
A. Infecţia cu: Pseudomonas aeruginosa
B. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
C. Cord pulmonar
D. Insuficiența respiratorie cronică
E. Curba ponderală în descreştere
Cm
3. Tratamentul unui copil cu displazie bronhopulmonară primară v-a include:
A. Kineziterapie activă, pasivă şi drenaj postural pe parcursul vieţii
B. Tratament de substituţie cu enzime pancreatice pe parcursul vieţii
C. Tratament antibacterial al acutizărilor infecţiilor respiratorii
D. Tratament inhalator cu antibiotice şi expectorante
E. Imunizare specifică (vaccinare antigripală şi antipneumococică)
Cm
4. Care sunt semnele clinice în sindromul Kartagener?
A. Sindromul bronhoobstructiv
B. Bronşectazii
C. Sinusite cronice
D. Amigdalite cronice
E. Situs viscerum inversus
Cm
5. Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de realizare a unor procese cronice
bronhopulmonare:
A. Pneumonii segmentare complicate cu atelectazii
B. Pneumonie segmentară acută
C. Pneumonia destructivă
D. Pneumonie interstiţială
E. Sindromul lobului mediu
Cm
6. Ce semne radiologice indică la prezenţa bronşiectaziilor?
A. Opacitatea lobulară triunghiulară cu vârful spre hil
B. Imagini pronunţate în „fagure de miere”
Deplasarea organelor mediastinale spre partea afectată
C. Deformaţia cupolei diafragmului pe partea afectată
D. Sindrom de condensare a lobului micşorat în volum
Cm
7. Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile interstiţiale pulmonare cronice la copii
?
A. Tusă uscată asociată cu dispnee
B. Catar respirator cu evoluţie favorabilă
C. Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică după drenajul postural
D. Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea exprimată
E. Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare
Cm
8. Ce modificări radiologice sînt sugestive pentru pneumoscleroză la copii?
A. Emfizem pulmonar
B. Deplasarea mediastinului
C. Diminuarea volumului pulmonar
D. Opacităţi reticulare (rețea cu linii)
E. Opacităţi difuze ”în sticlă mată”
Cm
9. Diagnosticul diferenţial al alveolitei fibrozante idiopatice la copil ?
A. Bronşita obstructivă
B. Maladii inflamatorii ale ţesutului conjuctiv
C. Pneumonia franco-lobară
D. Alveolite alergice extrinseci
E. Infecţia respiratorie acută
Cm
10. Care sunt măsurile terapeutice la un copil cu alveolită fibrozantă idiopatică?
A. Antiinflamatorii nesteroide
B. Excluderea factorilor cauzali de risc
C. Corticoterapie sistemică
D. Terapie simptomatică (antibiotice, expectorante)
E. Oxigenoterapie
Cm
11. Cu care maladii se va efectua diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice primare la copil?
A. Sinuzita cronică
B. Bronşita acută
C. Boala bronşiectatică
D. Sindromul Мoune-Кuhn (traheobronhomegalia)
E. Fibroza chistică
Cm
12. Indicaţiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei diagnostice la copii sunt:
A. Pneumonii complicate cu atelectazie cu eșec de la tratamentul conservativ
B. Emfizem acut unilateral cu deplasarea mediastinului
C. Aspiraţie de corp străin în arborele bronşic
D. Tuse cronică
E. Pneumonia franco-lobară
Cm
13. Tratamentul unui copil cu fibroză chistică prevede ?
A. Kinetoterapia activă şi pasivă (tuse provocată, drenaj postural, gimnastică respiratorie)
B. Antitusive
C. Ameliorarea clearance-ului mucociliar (soluţia salină hipertonică inhalator, ambroxol)
D. Regim alimentar hipercaloric
E. Controlul infecţiei pulmonare (antibiotice parenteral, oral, inhalator)
Cm
14. Cauzele insuficienţei respiratorii la copii sunt:
A. Pneumonia
B. Astmul bronşic
C. Maladii obstructive ale căilor respiratorii superioare (epiglotit, laringospasm)
D. Pleurezie exudativă
E. Bronşita acută
Cm
15. Enumeraţi simptomele clinice respiratorii la copilul cu insuficienţă respiratorie:
A. Ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)
B. Semne de luptă respiratorie (tiraj, respiraţie paradoxală, participarea musculaturii
auxiliare)
C. Agitaţie, iritabilitate
D. Tahicardie
E. Dispnee
Cm
16.Care sunt posibilele complicații ale maladiei bronșiectatice?
A. pneumothorace
B. abcesul
C. tromboembolismul pulmonar
D. hemoptizie
E. empiema pleură
2. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic
la copii:
a. 2
b. 4
c. 11
d. 5
e. 1
3. Notaţi anticorpii care reprezintă un test valoros în diagnosticul Lupusului eritematos sistemic:
a. Complementul C3, C4 crescut
b. Anticorpi antinucleari majorați
c. Anticorpi anti-Sm micșorați
d. Antistreptolizina-O crescută
e. LE celule crescute
Complement Multiplu
1. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic:
a. Metildopa
b. Procainamide
c. Diclofenac
d. Clorpromatina
e. Vitamina E
10. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Nevrite periferice sau craniene
b. Psihoze
c. Meningită aseptică
d. Convulsii febrile
e. Accidente vasculare cerebrale
4. Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice:
a. Anomalii de pigmentare
b. Edemaţierea pielii
c. Faţa cu aspect de mască
d. Fenomenul Raynaud
e. Ulceraţii tegumentare
Complement Multiplu
Complement Multiplu
6. Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent
complicaţiile oculare:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita cu entezite
e. Artrita psoriazică
8. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar
eroziunile osoase:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
11. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
a. Forma sistemică
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulară
d. Forma oligoarticulară
e. Artrita psoriazică
Complement Multiplu
1. Numiţi variantele evolutive ale Artritei juvenile idiopatice:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita psoriazică
e. Artrita reactivă
15. Notaţi caracteristicile stadiului radiologic III după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Osteoporoză difuză marcată
b. Eroziuni osoase
c. Tumefiere uşoară periarticulară
d. Contracturi articulare
e. Lărgirea spaţiului articular
20. Precizaţi în care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu
Metotrexat:
a. Forma poliarticulară seropozitivă
b. Forma oligoarticulară cu complicaţii oculare
c. Artrita psoriazică
d. Forma poliarticulară seronegativă
e. Forma oligoarticulară
Complement multiplu
1. Indicaţi anomaliile anatomice caracteristice Tetralogiei Fallot:
A. Defect de sept ventricular
B. Stenoză pulmonară
C. Defect de sept atrial
D. Hipertrofia ventriculului drept
E. Dextropoziţia aortei
2. Indicaţi semnele clinice caracteristice în defectul de sept ventricular cu debit mare la sugar:
A. Dispnee/tahipnee
B. Dificultăţi de alimentaţie
C. Suflu diastolic
D. Deficit ponderal
E. Infecţii respiratorii recurente
3. Apreciaţi care din malformaţiile congenitale de cord enumerate se consideră malformaţii vasculare:
A. Anomalia Ebstein
B. Coarctaţia de aortă
C. Transpoziţia vaselor magistrale
D. Anomalia arcului aortic
E. Ventricul unic
4. Indicaţi factorii determinanţi în evoluţia naturală a defectului septal ventricular:
A. Dimensiunile defectului
B. Localizarea defectului
C. Presiunea în aortă
D. Presiunea în artera pulmonară
E. Grosimea peretelui ventriculului stâng
5. Selectaţi criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet:
A. Defect de sept atrial de tip ostium primum
B. Defect de sept ventricular cu localizare înaltă
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Valvă atrioventriculară comună
E. Defect de sept ventricular muscular
6. Enumeraţi malformaţiile congenitale de cord cianogene:
A. Tetralogia Fallot
B. Fereastra aortopulmonară
C. Transpoziţia de vase mari
D. Defect de sept ventricular
E. Canal arterial permiabil
7. Precizaţi semnele clinice în coarctaţia de aortă de tip postductal:
A. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mică decât la membrele superioare
B. Cianoză centrală
C. Hipertensiune arterială sistemică
D. Diminuarea pulsului la membrele inferioare
E. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mare decât la membrele superioare
8. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare în circuitul pulmonar:
A. Tetralogia Fallot
B. Transpoziţia de vase mari
C. Defect septal atrial
D. Drenaj venos pulmonar aberant
E. Canal arterial persistent
9. Precizaţi complicaţiile postchirurgicale în malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga –
dreapta:
A. Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate
B. Hipertensiune sistemică
C. Şunturi reziduale
D. Endocardită infecţioasă
E. Hemoragii intestinale
10.Selectaţi caracteristicile clinice ale defectului de sept atrial cu debit mic:
a. Suflu continuu la focarul aortei
b. Asimptomatic
c. Suflu sistolic discret cu maximum de auscultaţie la baza cordului
d. Suflu sistolo-diastolic la baza cordului
e. Dispnee de efort mic şi repaos
11. Precizaţi în care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:
a. Stenoză severă de valvă aortică
b. Coactaţia de aortă
c. Canal arterial permiabil
d. Defect de sept atrial
e. Foramen ovale patent
12. Durerea toracică de origine cardiacă se produce având ca substrat:
a. anomalii ale arterelor coronare
b. stenoza aortică strânsă
c. coarctaţia de aortă
d. hipervolemie pulmonară
e. anomalii minore de cord
13. Enumeraţi metode de investigaţii invazive în diagnosticul malformaţiilor cardiace congenitale:
a. angiografia cardiacă
b. ventriculografia prin rezonanţă magnetică nucleară
c. cateterism cardiac
d. electrocardiografia
e. ecocardiografia
14. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord cu evoluţie asimptomatică:
a. defect de sept ventricular de tip muscular mic
b. foramen ovale patent
c. stenoza aortică largă
d. stenoza arterei pulmonare largă
e. defect de sept ventricular cu debit mare
15. Precizaţi malformaţiile congenitale de cord cu evoluţie severă:
a. transpoziţia vaselor magistrale de tip D
b. foramen ovale patent
c. defect de sept ventricular cu debit mare
d. coarctaţia de aortă de tip preductal
e. canal atrioventricular complet
16. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord palide:
a. defect de sept atrial
b. transpoziţia vaselor magistrale
c. Tetralogia Fallot
d. canal arterial permiabil
e. defect de sept ventricular
17. Enumeraţi malformaţiile cardiace congenitale cianotice:
a. atrezia valvei tricuspide
b. transpoziţia vaselor magistrale
c. Tetralogia Fallot
d. stenoza aortică
e. stenoza arterei pulmonare largă
18. Enumeraţi anomaliile tractului de ieşire din ventriculul stâng:
a. stenoza aortică valvulară
b. stenoza aortică subvalvulară
c. stenoza pulmonară valvulară izolată
d. stenoza ramurilor arterei pulmonare
e. stenoza valvei mitrale
19. Selectaţi anomaliile tractului de ieşire din ventriculul drept :
a. stenoza valvei pulmonare
b. stenoza pulmonară subvalvulară
c. atrezia valvei tricuspide
d. stenoza aortică valvulară
e. stenoza aortică subvalvulară
20. Enumeraţi anomaliile valvelor atrioventriculare:
a. stenoza mitrală congenitală
b. atrezia valvei tricuspide
c. anomalia Ebştein
d. stenoza valvei pulmonare
e. stenoza valvei aortice
21.Indicaţi explorările imagistice recomandate în stenoza arterei pulmonare:
a. examenul radiologic cardiopulmonar
b. ecocardiografia
c. cateterismul cardiac
d. angiografia cardiacă
e. monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale
22. Precizaţi formele anatomice ale stenozei valvei aortice:
a. stenoza aortică valvulară
b. stenoza aortică supravalvulară
c. stenoza subaortică
d. stenoza aortică infundibulară
e. stenoză aortică de tip infantil
23. Indicaţi malformaţiile cardiace cu şunt stânga-dreapta :
a. defect de sept atrial
b. defect de sept ventricular
c. fereastra aorto-pulmonară
d. canal arterial permeabil
e. boala Ebştein
24. Apreciaţi malformaţiile congenitale cardiace complexe:
a. transpoziţia vaselor magistrale
b. drenaj venos pulmonar aberant total
c. ventriculul drept cu cale dublă de ieşire
d. defect de sept atrial
e. defect de sept ventricular
25. Enumeraţi formele anatomice ale defectului de sept atrial în funcţie de sediul defectului :
a. ostium secundum
b. ostium primum
c. sinus venos
d. sinus coronarian
e. infundibular
26. Enumeraţi schimbările hemodinamice în caz de malformaţii cardiace congenitale cu şunt stânga-
dreapta:
a. Faza hipervolemică
b. Faza mixtă (hipervolemică şi hipertensivă)
c. Faza de sclerozare
d. Faza de hipersecreţie
e. Faza de hiposecreţie
27. Precizaţi factorii decisivi în severitatea evoluţiei Tetralogiei Fallot:
a. fluxul dreapta-stânga în relaţie cu gradul de stenoză
b. infecţiile pulmonare
c. mărimea defectului de sept ventricular
d. dimensiunile atriului drept
e. trabecule suplimentare în ventriculul stâng
28.Apreciaţi modificările radiologice cardiopulmonare în Tetralogia Fallot:
A. cord normal sau mărit uşor
B. inimă în „sabot”
C. vascularizaţie pulmonară redusă
D. hipervascularizaţie pulmonară
E. cord sub formă sferică
29. Selectaţi complicaţiile Tetralogiei Fallot:
A. embolii
B. eritremie secundară
C. abces cerebral
D. edem pulmonar
E. crize hipoxice
30. Indicaţi ce include maladia Ebştein:
A. atriul drept de dimensiuni mari
B. deplasarea valvei tricuspide în cavitatea ventriculului drept
C. reducerea volumului ventriculul drept şi a fluxului pulmonar
D. şunt dreapta-stânga
E. şunt stânga-dreapta
31. Precizaţi evoluţia naturală în cazul canalului atrioventricular comun:
A. favorabilă
B. nefavorabilă
C. depinde de gradul şuntului stânga-dreapta
D. depinde de nivelul rezistenţei vaselor pulmonare
E. depinde de gradul insuficienţei valvelor atrioventriculare
32. Indicaţi tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total:
a. tipul supracardiac
b. tipul cardiac
c. tipul infracardiac
d. tipul subdiafragmatic
e. tipul supradiafragmatic
33. Selectaţi explorările imagistice recomandate în drenajul venos aberant total la copii:
a. Examenul radiologic cardiopulmonar
b. Ecocardiografie
c. cateterismul cardiac şi angiografia selectivă
d. electrocardiograma
e. rezonanţă magnetică nucleară cardiacă
34. Precizaţi care grupe de preparate sunt indicate în insuficienţă cardiacă congestivă la copii
secundară malformaţiilor cardiace congenitale:
a. inhibitori ai enzimei de conversie
b. antagonişti ai aldosteronului
c. diuretice de ansă
d. antiinflamatoare
e. betablocante
35. Numiţi simptomele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale cu şunt stânga dreapta
cu debit mare la sugari:
A. Dispnee
B. Dificultăţi în alimentaţie
C. Hipocratism digital
D. Diaforeză
E. Infecţii respiratorii recurente
36. Numiţi semnele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale la sugari:
A. Suflu cardiac organic
B. Cianoza
C. Hepatomegalia
D. Cardialgii
E. Palpitaţii
37. Numiţi malformaţiile cardiace congenitale asociate cu cianoză centrală:
A. Tetralogia Fallot
B. Drenaj venos pulmonar aberant total
C. Canal atrio-ventricular
D. Transpoziţia de vase mari
E. Coarctaţia de aortă
38. Menţionaţi criteriile clinice sugestive în defect de sept atrial mic :
A. Dispnee
B. Retard ponderal
C. Creştere şi dezvoltare normală
D. Fără semne de insuficienţă cardiacă
E. Suflu sistolic la baza cordului
39. Enumeraţi semnele clinice comune în coarctaţia de aortă preductală:
A. Insuficienţă cardiacă congestivă
B. Şoc cardiogen
C. Oboseală la supt
D. Cianoză generalizată
E. Asimptomatic
40. Tratamentul crizelor de « rău hipoxic » la sugar cu malformaţie cardiacă congenitală include:
A. Poziţionare genupectorală
B. Corectarea acidozei
C. Adminstrarea sedativelor
D. Administrarea betablocantelor
E. Banding al arterei pulmonare
41. Enumeraţi manifestările clinice în defect de sept ventricular la sugar:
A. Tahipnee de efort şi repaos
B. Cardialgii
C. Transpiraţii excesive
D. Oboseală la supt
E. Cianoză
8. Selectaţi care dintre cele enumerate nu este criteriu pentru aprecierea gradului de malnutriţie la
sugari:
A. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
B. Indicele ponderal
C. Hipertrofia amigdalelor
D. Indicele de nutriţie
E. Indicele statural
18. Indicați criteriul definitoriu pentru malnutriţie protein-calorică de gradul III la copii:
A. Indicele nutriţional 0,80-0,71
B. Talia normală
C. Indicele nutriţional 0,89-0,81
D. Curba ponderală descendentă cotinuu
E. Indicele ponderal 0,75-0,61
19. Precizaţi semnul clinic caracteristic în malnutriție proteică (Kwashiorkor) la copii la copii:
A. Diaree cu sânge, mucus, puroi
B. Poliurie
C. Ţesutul adipos subcutan păstrat
D. Icter sclero-tegumentar
E. Edeme periferice
COMPLIMENT MULTIPLU
1. Enumeraţi cauzele frecvente de malnutriţie dobândită la copii:
A. Carenţe de îngrijire a copilului
B. Carenţe alimentare calitative
C. Bolile infecţioase şi parazitare
D. Creşterea activităţii dizaharidazelor
E. Malabsorbţia intestinală
14. Enumeraţi semnele clinice prezente la un copil sugar cu malnutriţie de gradul III:
A. Bula Bichat prezentă
B. Toleranţa digestivă păstrată
C. Apetit scăzut până la anorexie
D. Pielea atârnă în pliuri pe coapse și fese
E. Hipotonie şi atrofie musculară
21. Indicaţi care sunt complicațiile precoce ale malnutriției severe la copii:
A. Nanismul hipofizar
B. Insuficienţa cronică respiratorie
C. Infecțioase - Sepsis
D. Acidoză metabolică
E. Hipovitaminoze
8. Selectaţi care tip lapte matern conţine cea mai mică cantitate de grăsimi:
a) Colostru
b) Laptele tranzitor
c) Laptele matern maturizat
d) Laptele mamei care a născut copil la termenul de 30 săptămâni
e) Laptele de vacă
11.Marcaţi care poate fi pierderea maximală în greutate în primele zile de viaţă la nou-născut:
a) 15% din greutate
b) 200 grame
c) 400 grame
d) 6% din greutate
e) 10% din greutate
Complement multiplu
9.Indicaţi care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-născuţi se determină la vârsta
de un an:
a) Reflexul de căutare
b) Reflexul Robinson
c) Reflexul Babinschii
d) Reflexul Moro
e) Reflexul de supt
Resuscitarea neonatală. CS
6.Selectaţi indicaţia optimală pentru aspiraţia meconiului din trahee la nou născut:
a) Sonda endotraheală
b) Sonda de aspiraţie 6 sau 8 Fr
c) Sonda de aspiraţie introdusă prin larigoscopie directa
d) Sonda nasogastrică
e) Sonda gastrică
Complement multiplu
1.Indicaţi gesturile de reanimare neonatală pentru componenta B al ABC-ului reanimării:
a) Folosirea balonului şi a măştii
b) Medicaţia
c) Introducerea sondei endotraheale
d) Ventilarea cu presiune pozitivă
e) Stimularea tactilă
3.Indicaţi care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern la
copil:
a) Fracturi costale
b) Stop cardiac
c) Ruptura hepatică
d) Pneumotorax
e) Stop respirator
4.Selectaţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Malformaţii cardiace congenitale ductal dependente
e) Pneumotoraxul
8.Marcaţi primele patru măsuri necesare de efectuat în cazul excursiei neadecvate a cutiei
toracice în timpul ventilării cu presiune pozitiva la nou născuţi:
a) Mărim frecventa ventilarii pina la 80 pe minut
b) Confirmăm că gura copilului e întredeschisă
c) Aspirăm conţinutul căilor respiratorii
d) Controlăm ermeticitatea etanşeizării măştii pe faţă
e) Schimbăm poziţia copilului ca să restabilim permeabilitatea căilor respiratorii
4.Marcaţi care din Candide cel mai frecvent provoacă candidoza la nou-născuţi?
a) Candida tropicalis
b) Candida parapsilosis
c) Candida albicans
d) Candida krusei
e) Candida glabrata
Complement multiplu
Complement multiplu
4.Selectaţi principiile de bază ale terapiei respiratorii în caz de detresă respiratorie neonatală:
a) Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii
b) Oxigenarea adecvată
c) Înlăturarea cauzelor detresei respiratorii
d) Administrarea bicarbonatului de natriu
e) Administrarea de adrenalina
Icterele neonatale. Boala hemolitică a nou-născutului.
CS
1.Selectaţi afirmaţia adevărată pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" neonatală:
a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă
b) Nivelul bilirubinei în cordonul ombilical este egal cu 40 mcmol/l
c) Predomină bilirubina directă
d) Creşterea bilirubinei pe oră - 5-6 mcmol/l
e) Anemie în sângele periferic
3.Indicaţi afirmaţia corectă referitor la cauza icterului din prima zi după naştere:
a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Alimentaţie la sân
c) Incompatibilitatea după Rh factor
d) Hipertireoidism
e) Icter fiziologic
4.Care din factori provoaca icterul patologic la nou nascuti in primele 24 ore
a) Imaturitatea ficatului la nou-născuţi
b) Intestinul steril la nou-născuţi
c) Transfuzie placento-fetală
d) Activitate înaltă a β-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi
e) Incompatibilitatea Rh/factor
Complement multiplu
2.Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-
născutului?
a) Anemie cu reticulocitoză
b) Acidoza metabolică
c) Hipoglicemia
d) Icter din primele ore de viaţă
e) Hepatosplenomegalia
2.Alegeeţi care tip al retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului se numeşte displastic?
a) Masa corporală mică
b) Masa şi lungimea mică
c) Masa lungimea normal plus anomalie congenitala
d) Masasi lungimea mare + anomalie congenitală
e) Retard de crestere a lungimiei si a masei + anomalie congenitală
6.Selectaţi care din stările enumerate mai jos este afirmatie gresita pentru prematuri:
a) Simptomul Finkelştein
b) Lanugo
c) Sclerema
d) Hipotonie musculară
e) Scorul Ballard 39puncte
Complement multiplu
1.Indicaţi elementele care corelează cu vârsta gestaţională a fătului:
a) α-fetoproteina
b) Lungimea brațului fătului stabilit ecografic
c) Testul cu oxitocină
d) Estriolul în urină la mamă
e) Diametrul biparietal al capului la făt
2.Selectaţi criteriile care indică prezenţa retardului în dezvoltarea fizică intrauterină a fătului:
a) Prematurii cu masa corespunzătoare termenului de gestaţie
b) Prematurii cu masa mai mică ca termenul de gestaţie
c) Copii născuţi la termen sau prematurii la care masa corporală este sub percentila 10
d) Greutatea la naştere mai mult de 3000 gr.
e) Talia la naştere 52 cm
11. Cs Selectați momentul apariției durerii abdominale în cazul pacreatitei cronice la copii:
A. Dimineața, postprandial
B. După alimentație și în a doua jumatate a zilei
C. În prima jumătate a zilei
D. În a doua jumătate a zilei, în lipsa alimentației
E. Noaptea, după mese ușoare
15. Cs Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul insuficienței pancreatice excretorii la copii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale
B. Determinarea glucozei în sânge
C. Determinarea elastazei-1 în sânge
D. Determinarea lipazei în masele fecale
E. Determinarea amilazei în sânge
16. CS. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic pancreatitei acute la copii:
A. durere intensivă în „bară” în epigastru
B. durere la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. meteorismul abdominal
E. vome repetate
17. CS. Selectați semnul de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică exocrină la copii:
A. steatoree
B. majorare a AST și ALT
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
18. CS. Precizați indicele de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică endocrină la copii:
A. steatoree
B. hipercolesterolemie
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
19. CS. Selectați indicele de laborator sugestiv pentru pancreatita acută la copii:
A. hiperbilirubinemie
B. hiperamilazemie
C. hipercolesterolemie
D. viteză crescută de sedimentare a hematiilor (VSH)
E. hiperglicemie
20. CS. Selectați afirmația corectă pentru definiția de pancreatită acută la copii:
A. este o tulburarea digestivă funcțională a pancreasului
B. este o inflamație a pancreasului brusc instalată, cu o durată sub 6 luni
C. este o maladie inflamatorie cu o durată mai mare de 6 luni
D. este o stare reactivă a pancreasului
E. este o inflamație cu evoluție lentă, blândă, recidivantă
21. CS. Selectați din maladiile enumerate cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la copii:
A. bolile digestive la nivelul stomacului și duodenului
B. alimentația artificială
C. anomaliile congenitale de cord
D. hepatita virală acută A
E. sindromul colonului iritat
22. CS. Indicați investigația instrumentală neinvazivă pentru confirmarea pancreatitei acute la copii:
A. colangiopancreatografia retrogradă
B. esofagogastroduodenoscopia
C. TC abdominală fără contrast
D. ecografia abdominală
E. dopplerografia tractului portal
23. CS. Selectați investigația instrumentală pentru confirmarea definitivă a pancreatitei acute la copii:
A. Scintigrafia hepato-biliară
B. Esofagogastroduodenoscopia
C. RMN abdominală cu contrast
D. Sonografia abdominală
E. Radiografia baritată a tractului digestiv superior
24. CS. Precizați semnul clinic caracteristic pentru pancreatita cronică în acutizare la copii:
A. durere intensivă în hipocondrul drept al abdomenului
B. durere abdominală la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. durere localizată în fosa iliacă drepta
E. hiperestezie cutanată în fosa iliacă stânga
25. CS. Selectați afirmația corectă caracteristică pancreatitei cronice la copii:
A. proces inflamator fibrozant în pancreas ce durează mai mult de 6 luni
B. proces inflamator în pancreas ce durează mai puțin de 6 luni
C. proces inflamator reversibil până la însănătoșire
D. tulburare funcțională a sfincterului Oddi de tip pancreatic
E. tulburare funcțională a sfincterului Odii de tip bilio-pancreatic
Complement multiplu
1. Cm Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Afecțiuni metabolice, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă
10. Cm Selectați testele pentru aprecierea funcţiei incretorii a glandei pancreatice la copii:
A. Insulina
B. C-peptida
C. Glucagonul
D. Glucoză în sânge şi urină
E. Elastaza-1 în fecalii
21. CM. Selectaţi investigațiile informative pentru precizarea diagnosticului de pancreatită acută la copii:
A. ALT, AST
B. amilaza în sânge
C. diastaza în urină
D. lipaza în sânge
E. elastaza 1 pancreatică în sânge
2) Indicaţi care dintre simţurile copilului este cel mai bine dezvoltat la naştere:
a) auzul
b) văzul
c) sensibilitatea tactilă
d) sensibilitatea termică
e) gustul
4) Indicaţi către ce vârstă este încheiată mielinizarea majorităţii structurilor SNC la copii:
a) către vârsta de 1 an
b) către vârsta de 4-5 ani
c) către vârsta de 2 ani
d) către vârsta de 7-8 ani
e) către vârsta de 12 ani
11) Indicaţi termenul în ontogeneza a sistemul nervos, când din neuroepiteliu se formează foiţa
medulară şi tubul medular:
a) în a 2-5 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) în a 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
c) în a 5-6 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) în a 12 săptămâna de dezvoltare intrauterină
e) în a 16-20 săptămâna de dezvoltare intrauterină
12) Cele 5 compartimente de bază ale sistemului nervos se formează la termenul de:
a) 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) 2-5 săptămâni de dezvoltare intrauterină
c) 16-20 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) 5-6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
13) Către ce vârstă copilul fixează privirea asupra obiectelor fixe?
a) de la naştere
b) de la a 10 zi după naştere
c) de la vârsta de 2 luni
d) de la vârsta de 1 lună
e) de la vârsta de 3 luni
15) Către ce vârstă la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele superioare?
a) la vârsta de 3 luni la
b) la vârsta de 1 lună
c) la o săptămână după naştere
d) la vârsta de 2 luni
e) vârsta de 20 zile
16) Indicaţi vârsta, când la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele inferioare:
a) către vârsta de 1 lună
b) la vârsta de 4 luni
c) către vârsta de 2 luni
d) către vârsta de 3 luni
e) către vârsta de 2 săptămâni după naştere
22) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă perioada vorbirii motorii:
a) la vârsta de 6-7 luni
b) la vârsta de 7-8 luni
c) la vârsta de 8-9 luni
d) la vârsta de 10-12 luni
e) la vârsta de 5-6 luni
23) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului în vârstă de 12 luni:
a) 1-2 cuvinte
b) 15 cuvinte
c) 20 cuvinte
d) 5 cuvinte
e) 8-10 cuvinte
24) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului la vârsta de 2 ani:
a) 40 - 50 cuvinte
b) 50 - 100 cuvinte
c) 200 - 300 cuvinte
d) 100 - 150 cuvinte
e) 300 cuvinte
Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a sistemului nervos central:
a) 10-12 săptămâni de gestaţie
b) 3-4 săptămâni de gestaţie
c)12-18 săptămâni de gestaţie
d)prima săptămână de gestaţie
e)20-28 săptămâni de gestaţie
2) Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii de vârstă fragedă:
a)jocul
b)gimnastica curativă
c)masajul
d)comunicarea
e)administrarea de nootropi
11) Selectaţi care din reflexele necondiţionate (arhaice) enumerate dispar către vârsta de 2 luni:
a) reflexul de sugere
b) reflexul Babchin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de suport (sprijin)
e) reflexul Moro
13) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-născuţi:
a) reflexul de trompă
b) reflexul de sprijin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de apucare Robinson inferior
e) reflexul Babchin
19) Indicaţi care sunt caracteristicele pentru cerebelul copiilor de vârsta fragedă:
a) este dezvoltat insuficient
b) este bine dezvoltat
c) e este relativ mic în dimensiuni
d) emisferele sunt mici
e) girusurile sunt superficiale
33) Indicaţi condiţiile de bază, necesare pentru dezvoltarea neuropsihică adecvată a copilului:
a)dezvoltare morfo-funcţională corespunzătoare vârstei a sistemului nervos central
b)activitate motorie intensă
c)mediul, în care creşte copilul
d)comunicarea
e)activităţile de joc cu copilul
Complement multiplu
1. Indicaţi perioadele copilăriei cu prevalenţa imunităţii pasive:
a) nou-născut
b) sugar
c) preşcolar
d) şcolar mic
e) vârsta pubertară
2. Indicaţi particularităţile perioadei de copil sugar (28 zile-1 an):
a) creştere staturo-ponderală continua in ritm rapid .
b) dezvoltare treptată al abilitatilor socio-afective şi a memoriei
c) aparitia primului sistem de semnalizare;
d) existenţă stărilor tranzitorii (icter fiziologic, criză genitală, pierdere fiziologică în greutate)
e) apariția dentiției și dezvoltarea funcției digestive care permit diversificarea alimentației.
17. Indicaţi pentru care tip de pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5%
eritrocite:
A) purulentă
B) seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică
E) fibrinoasă
18. Precizați cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia
predomină neutrofilele:
A) etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) etiologie alergică
E) etiologie virală
Complement multiplu
Cm
1. Enumerați criteriile de diagnostic ale pneumoniei comunitare la copil, după OMS, recomandate
pentru sectorul primar de asistenţă medicală:
A. Prezența tusei
B. Tahipnee
C. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
D. Tirajul cutiei toracice
E. Leucocitoza, neutrofiloza
Cm
2. Selectați factorii de risc pentru declanșarea pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Malnutriţia
B. Stările imunocompromise
C. Alimentaţia artificială cu lapte praf
D. Rahitismul
E. Prematuritatea
Cm
3. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pneumonia comunitară la copilul mic:
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
B. Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tirajul cutiei toracice
Cm
4. Indicaţi semnele clinice caracteristice în pneumonia interstiţială la copii:
A. Semnele clinice caracteristice infecţiei virale respiratorii inferioare
B. Tiraj intercostal şi substernal
C. Examen fizic pulmonar sărac
D. Respiraţie diminuată
E. Tusa intensivă şi dispnee
Cm
5. Precizaţi afirmaţiile corecte pentru pleureziile metapneumonice la copii:
A. Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator
B. Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumoniei
C. Exudatul pleural este seros-fibrinos
D. În hemoleucogramă se constată leucocitoză marcată, VSH crescut
E. Complexele imunocirculante la valori majorate
Cm
6. Selectaţi agenţii etiologici cauzali în pneumoniile comunitare la copil şcolar:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Enterobacteriile
E. Pseudomonas aeruginosa
Cm
7. Sindromul de condensare pulmonară din pneumonia comunitară la copii se manifestă prin
următoarele:
A. Raluri ronflante bilateral, difuze
B. Submatitate localizată
C. Expir prelungit
D. Accentuarea vibraţiilor vocale
E. Raluri crepitante localizate
Cm
8. Enumeraţi semnele de ineficacitate a tratamentului antibacterian în pneumonia comunitară la copii:
A. Sindrom febril rebel
B. Infiltraţie pulmonară redusă la examenul radiologic control
C. Leucocitoză progresivă
D. Agravarea stării generale
E. Progresarea simptomatologiei pulmonare
Cm
9. Selectaţi caracteristicele bronhopneumoniei în focar la copil:
A. Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios, care domină examenul fizic pulmonar
B. Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică
C. Se localizează preponderent bilateral, diseminat
D. Se produce preponderent la copilul > 5 ani.
E. Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm
Cm
10. Radiografia pulmonară va evidenţia următoarele în pneumonia necomplicată la copii:
A. Emfizem lobular
B. Interlobită
C. Accentuarea desenului pulmonar
D. Opacităţi micro-macronodulare
E. Accentuarea desenului inrestiţial
Cm
11. Eenumeraţi complicaţiile pulmonare în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la copii:
A. Pleurezia
B. Otita purulentă
C. Meningita purulentă
D. Atelectazii pulmonare
E. Distrucţie pulmonară
Cm
12. Selectaţi complicaţiile extrapulmonare în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la
copii:
A. Otita purulentă
B. Pleurezia
C. Meningita purulentă
D. Enterocolita acută
E. Malabsorbţia intestinală
Cm
13. Enumeraţi criteriile clinice de diagnostic pozitiv în pneumonia comunitară la copii:
A. Febra peste 390C peste 3 zile
B. Respiraţie aspră şi raluri buloase difuze
C. Respiraţie accelerată
D. Diminuarea vibraţiilor vocale în zona afectată
E. Respiraţie atenuată, raluri crepitante localizate
Cm
14. Enumeraţi semnele clinice respiratorii în pneumonia comunitară la copii:
A. Expir prelungit şi geamăt expirator
B. Matitate sau submatitate localizată
C. Tirajul cutiei toracice
D. Accentuarea vibraţiilor vocale în zona afectată
E. Respiraţie atenuată, raluri crepitante localizate
Cm
2. Cs În patogenia rectocolitei ulcero-hemoragice la copii sunt stabilite următoarele verigi, în afară de:
A. Implicarea sistemului imun al mucoasei intestinale
B. Efectele citotoxice limfocitare
C. Lezarea autoimună şi nespecifică a celulei ţintă
D. Acţiunea amilazei pancreatice
E. Implicarea sistemului neuropeptidic
4. Cs Precizaţi colonul unde este localizat procesul inflamator în forma uşoară a rectocolitei ulcero-
hemoragice la copii:
A. Transvers
B. Sigmoid
C. Rect
D. Sigmoid şi col transvers
E. Cec
6. Cs Precizaţi investigaţia în baza căreia se poate stabili diagnosticul clinic definitiv de rectocolită
ulcero-hemoragică la copii:
A. Modificări în hemogramă
B. Prezenţa proteinei C reactive în ser
C. Prezenţa sîngelui în scaun
D. Rezultatul endoscopiei
E. Radiografia panoramică abdominală
7. Cs Notaţi afecţiunea care are mai multe semne comune clinico-patogenice cu rectocolita ulcero-
hemoragică la copii:
A. Dizenteria acută
B. Amebiaza şi balantidiaza
C. Campilobacterioza
D. Boala Crohn
E. Papiloza rectocolonică
10. Cs Boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sunt patologii intestinale cronice inflamatorii, având
un şir de similitudini. Totuşi există diferenţe patofiziologie esenţiale. Precizaţi unde se iniţiază
procesul în boala Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie proximală
B. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la afectare transmurală
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la regiunea ileocecală
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu afectare limitată la nivelul mucoasei.
11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicaţi care din următoarele
manifestări este caracteristică pentru patologia respectivă:
A. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică stângă
B. Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de actul defecaţiei
D. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
E. Au loc chemări imperative la defecaţie
13. Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este adevărată:
A. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
B. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de viaţă
D. Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-europeni, evrei, în special Ashkenazi şi Sepharzi
E. Nu se asociază cu patologiile reumatologice.
14. Cs Precizaţi preparatul cu cea mai demonstrată eficacitate în tratamentul bolii Crohn fistulizante la
copii:
A. Mesalazina
B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul
15. Cs Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragică, faţă de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea stratului muscular
C. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
D. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a rectului
16. Cs Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie locală, din cadrul bolii Crohn la copii:
A. Fisura anală
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozantă
17. Cs Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile de spitalizare, în cazul acutizării rectocolitei
ulcero-hemoragice:
A. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
B. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corecţia malabsorbţiei
19. Cs Pentru inducerea remisiei la un copil cu rectocolita ulcero-hemoragică, pacientului i s-a prescris
sulfasalazina. Luând în consideraţie reacţiile adverse ale preparatului, atunci care din cele ce urmează
reprezintă o recomandare adecvată:
A. Administrarea unimomentană a dozei zilnice
B. Administrarea preparatului pe nemâncate, cu cca 1 oră înaintea mesei
C. Sistarea preparatului în cazul virării culorii urinei în portocaliu
D. Administrarea preparatului cu o cantitate suficientă de apă (250ml, risc de nefrolitiaza)
E. Nu este nevoie de suplinire lichidiană în cazul utilizării sulfasalazinei.
20. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de susţinere în cazul bolii Crohn rezistente la
tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9 (acidul folic)
Complement multiplu
1. Cm Marcaţi factorii imunopatologici în cazul patogenezei rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:
A. Deficitul de fracţii ale complementului seric
B. Cantităţile mari de fracţii ale complementului în ser
C. Scăderea sintezei interferonului
D. Scăderea activităţii fagocitare a leucocitelor
E. Prezenţa în exces a limfocitelor citotoxice şi a anticorpilor antimucoasă intestinului gros
19. Cm Evidenţiaţi prin ce se caracterizează tabloul radiologic baritat în colita ulceroasa la copil:
A. Edemaţierea şi îngroşarea mucoasei ce cauzează un aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceraţiile aftoide (discrete colecţii de bariu înconjurate de un halou radiotransparent)
C. Inflamaţiile transmurale şi fibroza;
D. Stenozele lungi şi strînse la nivelul ileonului care alternează cu zone dilatate: „semnul sforii”
E. Ulcerele profunde, care penetrează mucoasa şi se extind în submucoasă sub formă de ulceraţii
în „buton de cămaşă”
20. Cm Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical de urgenţă,
în cazul pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. Perforaţia intestinală
B. Hemoragia persistentă
C. Megacolonul toxic
D. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate
E. Forma fulminantă a bolii.
F.
21. Cm Precizați care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. S0 – după scorul Montreal
B. Rectoragia cronică şi recurentă
C. Faza activă a bolii
D. Remisia paraclinică a bolii
E. Remisia clinică a bolii
22. Cm Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii administrate
copiilor cu rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Leucopenie
B. Hipotensiunea arterială până la colaps
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii
E. Semnele de deshidratare
24. Cm Marcaţi manifestările extraintestinale cu afectare articulară în cazul pacienţilor cu boala Crohn:
A. Artropatiile seronegative
B. Spondilita anchilozantă
C. Spondilolisteza anterioară
D. Artrita reumatoidă
E. Sacroileita
25. Cm Determinaţi în baza căror manifestări clinice se efectuează aprecierea gravităţii bolii Crohn la
copii:
A. Frecvenţa scaunului
B. Temperatura corporală
C. Frecvenţa respiratorie
D. Deficitul ponderal
E. Formula leucocitară
26. Cm Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent se consideră a fi complementari în
inducerea bolii Crohn:
A. Coxiella burnetti
B. Mycobacteriumul paratuberculosis
C. Leptospira interrogans
D. Listeria monocytogenes
E. Bartonella hensellae
28. Cm Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
A. Derivatii acidului acetilsalicilic
B. Suplimentele de acid folic
C. Derivaţii acidului aminosalicilic
D. Antibioicele şi probioticele
E. Anticolinesterazicele
31. Cm Selectaţi care din patologiile listate mai jos se asociază cu malabsorbţie intestinală:
A. Boala Whipple (lipodistrofia intestinală)
B. Boala Crohn
C. Dischinezia intestinului gros
D. Boala celiacă
E. Rectocolita ulcerohemoragică
32. Cm Marcaţi care produse alimentare sunt interzise pacienţilor cu boala Crohn:
A. care stimulează motilitatea intestinală
B. Bogate în potasiu
C. Bogate în grăsimi animale
D. Bogate în oxalaţi
E. Picante şi iritative
33. Cm Coprocultura poate facilita diagnosticul diferenţiat al Bolii inflamatorii cornice intestinale cu
următoarele maladii:
A. Campylobacterioza
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza
D. Strongyloidoza
E. Escherichioza
37. Cm Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita
pseudomembranoasă care necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Glicopeptidele
B. Cefalosporinele
C. Streptograminele
D. Fluorchinolonele
E. Lincosamidele
39. Cm Marrcaţi caracteristicile patologiei intestinale inflamatorii cronice explicate de teoria igienii:
A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a
helmintiazelor
B. Rata mai frecventă a patologiei intestinale inflamatorii cronice la afroamericani, comparativ cu
caucazienii.
C. Riscul scăzut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a
helmintiazelor
D. Incidenţa crescută a patologiei intestinale inflamatorii cronice în emisfera nordică, comparativ cu cea
sudică.
E. Frecvenţa sporită a bolii Crohn şi a colitei ulceroase în mediul urban.
40. Cm Selectaţi argumentele care demonstrează că tratamentul chirurgical este mai puţin eficient în
cazul pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasă:
A. Pentru că afectarea intesinală este continuă
B. Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
C. Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, începând cu mucoasa bucală
D. Fiindcă se afectează doar rectul
E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple
Compliment multiplu
1. Indicaţi în care din malformaţiile congenitale enumerate este prezentă cianoza generalizată:
a. dextrocardia
b. atrezia arterei pulmonare
c. transpoziţia vaselor magistrale
d. ductul arterial comun persistent
e. artezia valvei tricuspide
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
a. în anemie
b. în tireotoxicoză
c. în malformaţii congenitale de cord
d. în vicii cardiace dobândite
e. în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:
a. hipertireoză
b. anemie
c. stări febrile
d. gastrite
e. rahitism
4. Indicaţi în ce situaţii are loc accentuarea zgomotelor cardiace la copii:
a. emoţii
b. miocardite
c. efort fizic
d. hipertireoidism
e. stenoză arterei pulmonare
5. Evidenţiaţi caracteristicele suflurilor organice:
a. intensitate mică
b. intensitate mare
c. asociere cu freamăt
d. propagare în afara limitelor cordului
e. dispar după efort
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează traseul ECG la copii:
a. masa corporală
b. poziţia cordului în cutia toracică
c. raportul între masa ventriculului stâng şi a celui drept
d. grosimea pereţilor ventriculelor
e. valoarea tensiunii arteriale
7. Determinaţi particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou-născut:
a. fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
b. ţesutul conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare bună a miocardului
d. vascularizare slabă a miocardului
e. peretele ventriculului stâng este seminficativ mai gros decât ai celui drept
8. Apreciaţi particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:
a. poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
b. poziţia cordului este transversală
c. este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
d. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult
9. Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a. nu se asociază cu freamăt
b. nu se propagă în afara limitelor cordului
c. se percep numai la baza cordului
d. se asociază cu freamăt
e. se propagă în afara limitelor cordului
10. Indicaţi în care malformaţie cardiacă congenitală se constată şunt dreapta-stânga:
a. tetralogia Fallot
b. transpoziţia a vaselor magistrale
c. canal arterial permiabil
d. defect septal interatrial
e. defect septal interventricular
11. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la hemodinamica fetală:
a. circuitul mic nu funcţionează
b. funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
c. presiune practic echivalentă între aortă şi artera pulmonară
d. artera pulmonară transportă sângele în plămâni în volum deplin
e. este prezent defect de sept ventricular
12. Indicaţi ce modificări apar după expulzarea fătului şi realizarea primului inspir:
a. sistarea circulaţiei ombilicale odată cu ligaturarea și secţionarea cordonului
ombilical
b. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare
c. închiderea canalului arterial
d. închiderea foramenului ovale
e. creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
13. Evidenţiaţi în ce maladii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:
a. hipertensiune arterială
b. miocardite
c. pericardite
d. emfizem pulmonar
e. hipotrofie
14. Enumeraţi caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
a. intensitate mare
b. propagare în afara limitelor cordului
c. auscultaţie în punctul Botkin-Erb
d. se asociază cu freamăt
e. dispar la schimbarea poziţiei corpului
15. Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:
a. diaforeză
b. tahipnee
c. retard ponderal
d. cianoză
e. cardialgii
16. Caracterizaţi particularităţile hemodinamice ale circulaţiei fetale:
a. existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între vasele magistrale
b. minut - volumul mai mare al circuitului mare
c. presiune scăzută în artera pulmonară
d. asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
e. presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
a. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
b. creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
c. închiderea căilor fetale de comunicare
d. maturizarea vascularizaţiei pulmonare
e. creşterea presiunii în artera pulmonară
18. Selectaţi la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a circulaţiei fetale:
a. prematuri
b. peste termen
c. la termen
d. dismaturi
e. născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumeraţi care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fără legătură
patologică între circuitul mare şi circuitul mic:
a. defectul de sept ventricular
b. dextrocardia
c. anomalia Ebstein
d. stenoza aortei
e. stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa şuntului
stânga-dreapta:
a. defectul septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. coarctaţia de aortă de tip adult
d. sindrom Eisenmerger
e. defectul septului ventricular
21. Indicaţi anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular cu şunt dreapta-stânga:
a. Defect al septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. transpoziţia vaselor magistrale
d. stenoză severă de arteră pulmonară cu defect de sept interventricular
e. Tetralogia Fallot
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de vârstă
fragedă:
a. prezenţa aritmiei respiratorii
b. bradipnee
c. tensiunea arterială relativ mare
d. frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
e. tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi antecedentele heredo-colaterale importante în anamnesticul copilului, suspect pentru o cardiopatie
congenitală:
a. malformaţii cardiace congenitale la membrii familiei
b. existenţa cosanguinităţii
c. moarte subită la rude de gradul I şi II
d. patologii digestive la rude de gradul I şi II
e. patologii pulmonare cronice la rude de gradul I şi II
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a copiilor,
suspecţi pentru o cardiopatie:
a. agresiuni toxice în timpul sarcinei ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b. suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c. expunere la radiaţii în timpul sarcinei
d. ce preparate medicamentoase a urmat mama în timpul sarcinei
e. câte sarcini a avut mama până în prezent
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt semne clinice importante pentru
copiii suspecţi la cardiopatie:
a. oboseală în timpul alimentaţiei
b. retardul ponderal
c. prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d. prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e. accese hipoxice
26. Indicaţi semne/simptome de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a. cianoză
b. dureri articulare
c. dureri precordiale
d. strănut
e. dispnee/tahipnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a. pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
b. rărirea marcată, până la oprire a pulsului
c. rărirea marcată, până la oprire a respiraţiei
d. tensiunea arterială menţinută
e. lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:
a. efectuarea când copilul e liniştit sau în timpul somnului
b. se va examina doar regiunea precordială
c. aprecierea parametrilor antropometrici
d. se va examina doar tegumentele şi mucoasele vizibile
e. se va realiza inspecţia generală a întregului organism
29. Indicaţi ce informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular la copii:
a. prezenţa edemelor
b. şocul apexian
c. perceperea freamătului
d. calitatea circulaţiei periferice
e. prezeţa suflurilor
30. Indicaţi caracteristicile zgomotelor cardiace la copii în raport cu adulţii:
a. sunt mai frecvente
b. sunt mai intense
c. au tendinţa de egalizare (la sugar)
d. sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e. poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
a. intensitatea după scara Lewine 4-6
b. intensitatea după scara Lewine 1-2
c. nu sunt însoţite de freamăt
d. dispar după schimbarea poziţiei corpului
e. nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii oferă radiologia cardiopulmonară în examenul sistemului cardiovascular la
copii:
a. patologiile organelor cutiei toracice
b. caracteristica circulaţiei pulmonare
c. estimarea excursiei pulmonare
d. aspectul umbrei cordului
e. aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
a. masa miocardului
b. ritmul cardiac
c. frecvenţa cardiacă
d. minut volumul cardiac
e. diselectrolitemiile
34. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă fragedă:
a. diaforeză
b. tahipnee
c. acrocianoza
d. cianoza
e. icterul teumentelor
35. Estimaţi parametrii funcţionali ai hemodinamicii:
a. tensiunea arterială
b. puls
c. frecvenţa contracţiilor cardiace
d. presiunea în artera pulmonară
e. presiune în ventriculul drept
36. Apreciaţi ce reprezintă lipotimia:
a. pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea circulaţiei sangvine
b. pierderea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea circulaţiei sangvine
c. pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea respiraţiei
d. pieredrea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea respiraţiei
e. tensiunea arterială fără modificări
37. Indicaţi elementele structurale ale pericardului la copil:
a. o structură distinctă care înconjoară inima
b. conţine fibre de colagen
c. conţine ţesut elastic
d. este format din 2 foiţe cu o cantitate mică de lichid între ele
e. conţine ţesut muscular
38. Apreciaţi particularităţile reglării nervoase a activităţii cardiace la copilul de vârstă fragedă:
a. predominarea sistemului nervos simpatic
b. predominarea sistemului nervos parasimpatic
c. influenţă redusă a nervului vagus
d. influenţa cresută a nervului vagus
e. are posibilităţi de reglare a conductibilităţii cardiace
39. Evidenţiaţi caracteristicile esenţiale ale sistemului cardiovascular la sugar:
a. diafragma ridicată
b. torace scurt
c. cord poziţionat mai orizontal, topografic mai sus
d. șoc apexian situat în spaţiul IV intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare
e. diafragma amplasată mai jos
40. Indicaţi elementele caracteristice în structura histologică a miocardului la nou-născuţi:
a. miofibrile foarte subţiri
b. ţesut conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare sporită a miocardului
d. vascularizare redusă a miocardului
e. ţesut conjunctiv bine dezvoltat
Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii. Complement simplu.
Cs
1. Precizaţi definiţia trombocitopeniei la copii:
A. Scăderea vădită a factorului Willebrand
B. Lipsa factorului antihemofilic A.
C. Disfuncţia trombocitară
D. Lipsa factorului antihemofilic B
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs
2. Indicaţi cauza determinantă în trombocitopatii la copii:
A. Scăderea factorului XII
B. Disfuncţia trombocitară
C. Afectarea mixtă a hemostazei
D. Coagulopatie nedeterminată
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs
3. Selectaţi investigaţia care nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie la copii:
A. Mielograma
B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
C. Aprecierea numărului de trombocite
D. Determinarea timpului de sîngerare
E. Determinarea timpului de coagulare
Cs
4. Precizaţi tipul de sîngerare caracteristic pentru trombocitopenie la copii:
A. Hematom
B. Peteşial-macular
C. Mixt
D. Vascular-purpural
E. Angiomatos
Cs
5. Alegeţi afirmaţia corectă pentru boala Willebrand:
A. Hemoragii abundente
B. Tip hematom de sîngerare
C. Tip mixt de sîngerare
D. Hemartroze
E. Erupţii vascular-purpurale
6. Selectaţi testul care nu caracterizează sistemul vascular-trombocitar al hemostazei la copii:
A. Durata sîngerării după Duke
B. Aprecierea numărului de trombocite
C. Aprecierea morfologiei trombocitare
D. Aprecierea timpului trombinei
E. Aprecierea funcţiilor trombocitare
Cs
7. Indicaţi manifestarea tipică în trombocitopenie la copii:
A. Formarea hemoragiilor pe palme și tălpi
B. Hemartroza
C. Sindromul hemoragic cutaneo-mucos
D. Hemoragiile gastrointestinale
E. Hematomele subcutane
Cs
8. Selectaţi semnul care nu caracterizează sindromul hemoragic cutanat în trombocitopenie la copii:
A. Spontanietatea apariţiei
B. Localizarea strict specifică
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
D. Policromia
E. Asimetria
Cs
9. Pentru purpura trombocitopenică imună la copii nu este caracteristic:
A. Numărul scăzut de trombocite
B. Durata de viaţă a trombocitelor scăzută
C. Numărul normal de trombocite
D. Prezenţa anticorpilor antitrombocitari
E. Prezenţa de megacariocite
Cs
10. Alterarea funcţiilor trombocitare la copii include următoarele, în afară de:
A. Deficitul de factor III
B. Sindromul trombocitelor cenuşii
C. Modificările adezivităţii trombocitelor
D. Scăderea fibrinogenului plachetar
E. Factorii fizici, chimici
Cm
1. Enumeraţi simptomele clinice caracteristice pentru purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematoame
D. Echimoze
E. Metroragii
Cm
2. Precizaţi principiile de tratamentul în trombocitopatii la copii:
A. Glucocorticosteroizi
B. Antiagregante trombocitare
C. Preparate de magneziu, carbonat de litiu
D. Plasma proaspăt congelată
E. Tratament simptomatic
Cm
3. Enumeraţi principiile de tratamentul în purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Glucocorticosteroizi
B. Imunoglobulină intravenos
C. Concentrate de factor VIII
D. Splenectomie
E. Masă trombocitară
Cm
4. În trombocitopatii la copii pot fi dereglate următoarele funcţii:
A. de adezivitate şi agregare a trombocitelor
B. de coagulare sangvină
C. de contractibilitate a cheagului sanguin
D. fibrinolitică
E. de autoliză
Cm
5. Precizaţi consecinţele reducerii şi/sau lipsei trombocitelor la copii:
A. Dereglări de coagulare sanguină
B. Majorarea permeabilităţii vaselor sanguine
C. Dereglări funcţionale trombocitare
D. Majorarea fragilităţii vaselor sanguine
E. Majorarea potenţialului anticoagulant
Cm
6. Trombocitopatiile la copii sînt determinate de următoarele:
A. Deficienţa calitativă a sistemului trombocitar al hemostazei
B. Dereglările microcirculaţiei în rezultatul activării în exces a tromboplastinei
C. Insuficienţa cantitativă al sistemului trombocitar al hemostazei
D. Toate tipurile de “incompetenţă” trombocitară
E. Insuficienţa factorilor de coagulare
Cm
7. Enumeraţi semnele şi simptomele caracteristice pentru purpură trombocitopenică imună la copii:
A. Sindromul hemoragic cutanat
B. Splenomegalia
C. Limfoadenopatia
D. Metroragiile
E. Hepatomegalia
Cm
8. Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică are următoarele indicaţii:
A. În forma umedă cu evoluţie peste 6 luni
B. În forma acută cu sîngerări grave
C. Suspecţie la hemoragie intracraniană
D. Sindrom hemoragic cutanat
E. Hemoragii în organele interne
Cm
9. Alegeţi indicaţiile corecte pentru un copil cu sindrom hemoragic cutanat pronunţat şi cu reducerea
numărului de trombocite:
A. Aplicaţii cu acid aminocapronic
B. Aplicarea masei hemostatice
C. Administrarea subcutanată a heparinei
D. Administrarea glucocorticosteroizi
E. Perfuzia masei trombocitare
Cm
10.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Morbiditatea este maximă la vârsta copilăriei
B. Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentă
C. Există o netă predominanţă a afectării sexului feminin
D. Debut frecvent la vârsta 3 ani până la 7 ani
E. Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare
Cm
11. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru boala Willebrand:
A. Transmitere recesiv, X-lincat
B. Este o consecinţă a dereglării sintezei moleculei factorului de coagulare VIII
C. Se caracterizează prin defect în sistemul de coagulare
D. Se caracterizează prin defect în sistemul vascular-trombocitar al hemostazei
E. După traumatisme sângerarea se instalează tardiv – peste 1-3 ore
См
12. Enumraţi caracteristicele esenţiale ale purpurei trombocitopenice imune la copii:
A. Distrucţia excesivă a trombocitelor
B. Producţia medulară insuficientă a trombocitelor
C. Defect funcţional al trombocitelor
D. Sindrom hemoragipar cutaneomucos
E. Trombocitopenie marcată
Urgenţe majore în pediatrie. Teste pentru studenți. Complement simplu.
1. Selectaţi indicația corectă în managementul iniţial al crizei de astm bronşic la copil la nivel
medical primar:
A. Salbutamol 2 pufuri, repetat consecutiv la 15-20 min.
B. Sulfat de magneziu i/v lent.
C. Teofilină i/v lent
D. Ambroxol sirop oral
E. Dexametazonă inhalator
2. Precizaţi ce reprezintă Stridorul la copil:
A. Tuse bitonală
B. Expirul prelungit
C. Glas răguşit
D. Inspirul prelungit zgomotos
E. Tirajul cutiei toracice
3. Precizaţi semnul caracteristic pentru respiraţia asmatiformă la copii:
A. Inspirul prelungit zgomotos
B. Expirul prelungit zgomotos
C. Tirajul cutiei taracice
D. Respiraţia accelerată
E. Cianoza feţei
4. Precizaţi semnul caracteristic pentru mastoidită la copii:
A. Tumefiere dureroasă după ureche
B. Durere în ureche
C. Eliminări purulente din ureche
D. Ganglioni limfatici cervicali măriţi
E. Depuneri albicioase în gît
5. Indicaţi manevra de dezobstruare în aspirație de corp străin a căilor aeriene la copil mic:
A. Masaj cardiac extern
B. Cardioversia sincronă
C. 5 lovituri interscapulare urmate de 5 compresiuni toracice
D. Traheostomia
E. Cricotomia
6. Precizaţi volum expanderul de prima alegere în şoc hipovolemic la copil:
A. Glucoza 10%
B. Glucoza 5%
C. Albumina umană
D. Plasma umană
E. Ringer sau ser fiziologic
7.Precizaţi volumul unui bolus de volum expander administrat la copil cu şoc hipovolemic:
A. 10 ml/kg
B. 20 ml/kg
C. 25 ml/kg
D. Bolus unic de 500ml
E. Bolus unic de 1000 ml
8.Precizaţi intervalul de timp pentru readministraraea la necesitate de volum expander la copilul
cu şoc hipovolemic:
A. 10 minute
B. 15 minute
C. 20 minute
D. 30 minute
E. 60 minute
9.Selectaţi preparatul de prima alegere în şoc anafilactic la copii:
A. Epinefrina
B. Cloropiramina clorhidrat
C. Dexametazona
D. Diazepam
E. Atropina
10. CS. Precizați valorile tensiunii arteriale sistolice minime la sugar:
a. 50 mm Hg
b. 60 mm Hg
c. 70 mm Hg
d. 80 mm Hg
e. 90 mm Hg
11. CS.Precizați raportul dintre compresiuni sternale și respirații la copii cu stop
cardiorespirator:
a. 3:1
b. 5:1
c. 15:2
d. 30:2
e. 30:5
12. CS.Selectați volumul diurezei la copil în șoc hipovolemic:
a. <1ml/kg/h
b. <2ml/kg/h
c. <3ml/kg/h
d. <4ml/kg/h
e. <5ml/kg/h
13. CS. Selectați valorile normale ale timpului de reumplere capilară la copil:
a. până la 2 secunde
b. până la 3 secunde
c. până la 4 secunde
d. până la 5 secunde
e. până la 6 secunde
14. CS.Pentru pacientul inconștient (copil) care respiră, managementul de prima intenție este:
a. poziția laterală de siguranță
b. 5 respirații salvatoare
c. 30 de compresiuni toracice
d. cicluri de câte 30 de compresii toracice si 2 insuflații
e. 15 compresiuni toracice
15. CS. Selectați indicația pentru administrarea de adrenalină în urgențe la copii:
a. activitate electrică fără puls
b. șoc hipovolemic
c. bloc atrio-ventricular gradul 1
d. flutter atrial
e. fibrilație atrială
16. CS.Aritmiile care produc stop cardiac sunt urmatoarele, cu excepția:
a. fibrilația ventriculară
b. asistolia
c. tahicardia paroxistică supraventriculară
d. disociația electro-mecanică
e. tahicardia ventriculară fără puls
17. CS. Precizați zona compresiunilor toracice externe la copil cu stop cardiorespirator:
a. în 1/3 inferioara a sternului, pacientul fiind plasat pe plan moale
b. în 1/3 medie a sternului cu frecvența de 60/min
c. în 1/3 inferioară a sternului cu frecvența de 100/min, pacientul plasat pe plan dur
d. parasternal stâng, corespunzător 1/3 inferioară a sternului
e. în 1/3 superioară a sternului cu frecvența de 100 /min
18. CS. Indicați energia șocului electric în defibrilarea unui copil:
a. 4 J/kg
b. 2 J /kg inițial, apoi 4 J/kg
c. depinde de tipul de defibrilator
d. 150 J
e. 80 J
19. CS.Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră după
permeabilizarea căilor respiratorii este :
a. poziția laterală de siguranță
b. 5 ventilații salvatoare
c. 15 compresiuni toracice
d. cicluri de câte 15 compresiuni toracice si 2 ventilații
e. aprecierea reflexului fotomotor
20. CS. Precizați doza de adrenalină care se administrează în resuscitarea cardio-pulmonară la
copil:
a. 1 mg intravenos
b. 0,1 mg intravenos
c. 0,01 mg/kg intravenos sau intraosos
d. 0,02 mg /kg intracardiac
e. 0,01mg/kg endotraheal
21. CS.Selectați indicația corectă în obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la
copilul peste 1an, făra semne de insuficiența respiratorie:
a. încurajarea tusei, transportare le spital
b. instituirea resuscitării cardio-respiratorii
c. aplicarea compresiunilor abdominale
d. aplicarea loviturilor interscapulare
e. poziția laterală de siguranță
22. CS. Precizați calea de administrare a medicamentelor în resuscitarea cardio-respiratorie la
copil:
a. intracardiac
b. intravenos periferic sau intraosos
c. peroral
d. intramuscular
e. subcutanat