Sunteți pe pagina 1din 1

Grigore Ureche este primul cronicar care a scris în limba română și a cărui opera s-a

păstrat până astăzi. Cronicarul nu scrie la comanda unui domn, așa cum făcuseră
predecesorii săi, astfel el își exprimă propriile-i păreri cu privire la situația internă a
Moldovei, relațiile dintre domni și boieri, viața de la curtea domnească, luptele interne
pentru tronul Moldovei. Se remarcă faptul că Grigore Ureche este interest în primul rând
de calitatea informației redate.
Grigore Ureche vorbește de etnogeneza românească, subliniind, sub influența
umanismului, originea română a neamului românesc, unitatea etnică a românilor,
caracterul latin al limbii române, promovând idea că românii, asemenea altor popoare,
trebuie să aibă o istorie a lor.
Miron Costin a fost unul dintre cei mai învățați cronicari români. Asemenea lui
Grigore Ureche, Miron Costin este interest de consemnarea cât mai exacta a unor date
istorice, dar totodată se dovedește a fi un cronicar filosof, pe care îl preocupă adevărurile
omenești și scopul educative al scrierilor sale. Și în cronica sa apare interesul pentru
etnogeneza românească, se întâlnesc câteva proverb, maxime și expresii populare și nu
lipsește nici credința în semnele dumnezeiești.
Concepția lui Ion Neculce este asemănătoare cu cea a predecesorilor săi: istoria are și
o funcție formative în privința moralității și a religionismului. Ion Neculce este cronicarul
care s-a ocupat de culegerea tradițiilor transmise oral sau păstrate în scris privind diverse
evenimente importante.
La Dimitrie Cantemir s-a remarcat patriotismul, el afirmând că, desi sub apărare
străina, poporul roman și-a păstrat ființa națională, politica și obiceiurile. Deși exagerează
originea pur română a poporului roman, lucrările lui au o valoroasă încărcătură istorică.
Cantemir a fost cel mai mare umanist al nostrum, el scriind, în afară de istorie și
geografie, versuri, proză, matematică, fizică, trage concluzii politice și sociale din faptele
trecutului și ale prezentului.
La fel ca și cronicarii moldoveni, Școala Ardeleană și cărturaii pasoptiști au luptat
pentru emanciparea națională a poporului roman. Ei s-au orientat înspre domeniul istoriei
limbii și al poporului roman, obiectivul lor fundamental fiind demonstrarea originii latine
a limbii române.