Sunteți pe pagina 1din 55

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

CUPRINS

ARGUMENT

DEMENȚA – BOALA SECOLULUI XXI

CAPITOLUL I - ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

- Structura sistemului nervos


- Măduva spinării
- Trunchiul cerebral
- Cerebelul
- Diencefalul
- Ganglionii bazali
- Emisferele cerebrale

CAPITOLUL II – DEMENȚA – NOȚIUNI GENERALE DESPRE DEMENȚĂ

II.1.Definiție și simptomatologie în demență

II.2. Clasificarea demențelor

II.3. Demența Altzheimer

II.4. Demența vasculară

II.5. Demența senilă

CAPITOLUL III – ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

CAPITOLUL IV – CAZURI PRACTICE

IV.1 CAZUL 1 – Îngrijirea bolnavului cu Demență Alzheimer

IV.2 CAZUL 2 – Îngrijirea bolnavului cu Demență vasculară

IV.3 CAZUL 3 – Îngrijirea bolnavului cu Demență senilă

AGENDA MEDICALĂ

DICȚIONAR MEDICAL

BIBLIOGRAFIE

1
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

«Prejudiciul este identificarea cu mintea care gândește. Înseamnă că nu mai percepi


celelalte ființe umane, ci numai propriul punct de vedere referitor la ființa umană. A reduce
viața altei ființe umane la un concept este deja o formă de violență. Gândirea care nu este
înrădăcinată în conștiință ajunge egoistă și disfunțională. Inteligența lipsită de înțelepciune
este extrem de periculoasă și distructivă. Aceasta este starea mentală a majorității oamenilor.
Pasul următor în evoluția umană este transcederea gândirii. Nu înseamnă să nu mai gândim, ci
pur si simplu să nu ne mai identificăm cu gândurile noastre. Simte energia corpului tău
interior. Zgomotul mental se estompează imediat sau dispare. Simte-o în maini, în picioare, în
abdomen, în piept. Simte viața din tine, viața care animă corpul. În acest fel corpul va deveni
o ușă, ca să spunem așa, către o trăire mai profundă a vieții, dincolo de fluctuațiile emoțiilor și
gândirii.»

Eckhart Tolle, Liniștea care vorbește.

2
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

ARGUMENT

Sistemul nervos face legătura dintre organism şi mediul înconjurător; controlează


şi reglează activitatea tuturor ţesuturilor şi organelor. Sistemul nervos ne controlează
activitatea de la o mişcare la alta, totul fără excepţie; este cea mai complexă şi cea mai
importantă reţea de control şi distribuţie a informaţiilor. Fără sistemul nervos nu există auz şi
vedere. Nu este durere şi bucurie, dar nu sunt nici mişcări coordonate; ar fi de neînchipuit
reglarea unor funcţii fiziologice ca digestia sau respiraţia fără să mai vorbim despre
importanţa memoriei şi a luării de decizii, despre sentimente, afectivitate, gândire şi vorbire.
Demenţa este o boală foarte importantă şi serioasă, iar cunoaşterea noţiunilor de bază legate
de patologia acesteia este esenţială atât pentru pacient cat şi pentru familia acestuia. Rolul
asistentului medical constă în acordarea sprijinului persoanei bolnave prin sprijinirea acestei
şi prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut forţa, voinţa sau
cunoştinţele necesare.

Prin realizarea acestei lucrări de diplomă ca viitor asistent medical, sper să fiu
pregătit şi să recunosc simptomele pentru a putea interveni la timp iar în cadrul lucrării de faţă
am încercat să prezint aspecte legate de demenţă. Am ales această patologie deoarece aceasta
este una din urgenţele medicale, etiologia sa este completă, iar terapia trebuie aplicată imediat
ce diagnosticul este stabilit pentru că această boală poate duce la agravare şi ulterior deces
prin boli asociate sau complicaţii. DEMENȚA îi provoacă bolnavului diferite suferinţe, de la
suferinţă fizică, la disconfort, la lipsa odihnei pană la imposibilitatea de a se hrăni, de a-şi face
toaleta şi de a-şi ajuta semenii.

Scopul acestei lucrări este acela de a arăta importanţa acestei boli şi de a sublinia
importanţa îngrijirii ce trebuie acordate pacientului, indiferent de tipul de demenţă de care
acesta suferă. Mai mult, demenţa este o boală ce afectează psihicul, iar durerea provocată îl
face pe acesta să se gândească doar la durerea sa, acesta negândindu-se la altceva.

Lucrarea este formată din patru capitole. În cadrul primului capitol intitulat
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL, am prezentat sistemul
nervos, structura acestuia şi rolul acestuia.
Capitolul al doilea – DEMENȚA – NOȚIUNI GENERALE DESPRE DEMNȚĂ Reprezintă o
analiză a bolii demenţă din mai multe unghiuri. Astfel, am început capitolul prin prezentarea
noţiunii de demenţă, am continuat cu etiologia, patogenia, şi factori de risc ai acesteia. De
asemenea am prezentat noțiuni generale si caracteristicile demenței Alzheimer, demența
vasculară și demența senilă.
În cadrul capitolului al treilea – ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMNȚĂ, am
specificat cât de important este rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavului de demenţă și
formarea unei echipe ce include atât cadrele medicale cât și familia și persoana diagnosticată
cu demență.
Capitolul al patrulea cuprinde cazurile practice, planurile de îngrijire în funcție de
persoană, vârstă dar și în funcție de boală(demenței Alzheimer, demența vasculară și demența
senilă.) și evoluția ei.

3
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

DEMENȚA – BOALA SECOLULUI XXI

Studiul bătrâneții în contextul desfășurării întregii vieți marchează actualmente


o importantă cotitură atât pentru medicină și psihiatrie, cât și pentru științele sociale. În
condițiile în care omul își petrece aproape o treime din cursul vieții după pensionar, este
esențial să fie reconsiderate concepțiile anterioare privind locul și particularitățile perioadei
târzii a vieții, și aceasta este în general consecința înțelegerii semnificației categoriilor de
vârstă.
Există multe prejudecăți privitoare la vârstnici: înțelegerea sănătății este
constituiută subiectiv. Astfel, în afara așa-numitor indicatori obiectivi ai bolii, atât timp cât o
persoană în vârstă este capabilă să funcționeze independent și să facă față sarcinilor obișnuite
de zi cu zi, morala este ridicată, ceea ce diminuă mult presupusa interferență a bolii asupra
stării de bine a persoanei.
Făcând referire la persoanele foarte vârstnice, cei peste 85 de ani, grup aflat în
cea mai importantă creștere demografică, trebuie reconsiderate concepțiile privind schimbarea
personalității și modificarea capacității de adaptare la schimbările sociale în perioadele
tardive ale vieții ca și procesul de evaluare a nevoilor sociale în perioadele tardive ale vieții ca
și procesul de evaluare a nevoilor sociale și medicale ale acestui grup în secolul XXI.
Reconsiderarea concepțiilor anterioare a arătat că persoanele în vârstă, cel puțin
până la 65 de ani, sunt la fel de sănătoase ca cei mai tineri decât ei, nu prezintă rigiditate a
personalitățiiși nici un declin al funcțiilor congnitive. Îmbunătățirea stării de sănătate,
creșterea nivelului de educație, expectanță crescută de viață, continuarea implicării
profesionale și sociale a acestora conduce la conturarea unui grup de "bătrâni" mult mai
eficienți. De asemena, contribuțiile lor în domeniul activităților creative au demonstrat
reduceri nesemnificative ale capacitășii creative în perioada tardivă a vieții. Mai mult din
jumătate dintre vârstnicii peste 85 de ani continuă să trăiască independent, să fie activi,
implicați în viața familiei și a comunității. Și acest lucru îi determină să aibă o bună dispoziție
și să fie capabili să se adapteze.
În concordanță cu acest nou portret al vârstnicului, competent și creativ, membru
activ al comunității implicat în relații complexe familiare și sociale, grupurile de vârstnici
studiate manifestă în mică măsură egoismul considerat a fi o trăsătură caracteristică
personalității bătrânului. Implicațiile acestor noi concepții despre bătrânețe sunt deosebit de
importante, îndeosebi prin luarea în considerare a prevenției primare a tulburărilor
psihopatologice ale bătrânului care nu era o prioritate până acum. Reconsiderarea creativă a
unor aspect ca: tipul și particularitățile locuinței, asigurarea unei activități sociale bogate,
importanța prietenilor, a continuitării activității profesionale, într-un cuvânt acordarea unui
interes deosebit calității vieții bătrânului a devenit o problemă de maximă prioritate pentru
psihiatrie și științele sociale.
Populația mondială suferă la nivel global un accentuat proces de îmbătrânire,
numărul persoanelor peste 60 de ani suferind o creștere de 450.000.000 în numai 40 de ani. S-
a modificat și structura populației vârstnice ajungând să reprezinte peste 15% în țările
dezvoltate, zona europeană fiind cea mai îmbătrânită. De asemenea, în Europa fenomenul de
4
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

îmbătrânire demografică este accentuat de declinul populației tinere și scăderea ratei


fertilității. În România, ca și în celelalte țări europene, apare fenomenul de îmbătrânire
demografică (creșterea ponderii persoanelor vârstnice în totalul populației în paralel cu
reducerea ponderii populației tinere). România înregistrează un nivel scăzut al îmbătânirii
demografice în context european și unul mediu în context mondial. Se estimează că procesul
de îmbătrânire din România va accentua și se va apropia de ca nivel de cel al țărilor din
Europa de vest unde fenomenul va înregistra ritmuri mai lente de creștere.existența unui
număr tot mai mare de octa- și nonagenari constituie o dilemă, o temă de meditație și de
acțiune socială aproape imposibil de surmontat.
Evoluția medicinei a permis celor bătrâni cu probleme de sănătate să ajugă la o
vârstă avansată și a redus dependența acestora de alte persoane iar secolul XX a însemnat o
revoluție în domeniul sănătații publice, cu p alimentație mai bună, condiții mai bune de locuit,
educație și servicii medicale mai bune, toate acestea contribuind la o creștere dramatică a
numărului de persoane în vârstă in toată lumea. Deși toată lumea îmbătrânește, destinul
fiecăruia în ultima treime a vieții este propriu, deferit de a celorlalți. Nu este de aceea deloc
surprinzător că nimeni nu a dat o definiție satisfăcătoare procesului de imbătrânire în care sunt
implicați, într-un amalgam imposibil de descifrat, factorii genetici și factorii de mediu. Mulți
cercetători au ridicat intrebarea dacă demența este consecința naturală a imbătrânirii sau dacă
este un eveniment patologic cu risc mai mare pentru bătrâni. Unele studii arată că factorii
vasculari de risc sunt predictori ai demenței sungerând că exiistă o legătură între etiologiile
bolii vasculare și demențele de origine nevasculară. În ărocesul de îmbătrânire suntem departe
de a fi pe picior de egalitate, aceasta datorită diferențelor de patrimoniu genetic, nivelului
socio-cultural, morbidității asociate, dar și datorită diferențelor între capacitățile de adaptare:
biologică și psihologică.
Îmbătrânirea normală se referă la o realitate statistică și ar corespunde activității și
performanțelor imensei majorități a subiecților aparținând unei grupe de vârstă. Îmbătrânirea
patologică are o definiție medicală și desemnează subiecții prezentâmd afecțiuni cerebrale
vasculare și degenerative legate de vârstă, dar nu determinate de aceasta. În ansamblu,
modificările care însoțesc îmbătrânirea sunt complexe și multifactoriale. Importanța relativă a
ficărui factor trebuie determinată în cazul fiecărui subiect cu scopul de a realiza o îngrijire
corespunzătoare acestuia. Modificările biologice pot fi combătute prin prevenirea și tratarea
tuturor factorilor capabili de afectarea funcționalității cerebrale (carențe, hipertensiune
arterială) dar și prin medicație nootropă. În cazul modificărilor psihologice este esențial să fie
explicat subiectului cum se produce îmbătrânirea normale, să se încerce toate modalitățile de
refacere a stimei de sine (psihoterapie de susținere) dar și a încrederii subiectului în propriile
posibilități (reprezentâd cert o componentă importantă a avantajelor tehnicilor denumite
optimizare cerebrală).
În afara modificărilor sociale, decizia politică poate singură să ducă la a ține seama și a
asigura o mai bună îngrijire a vârstnicilor în societate. Rolul medicului și al asistentului
medical constă în a interveni pe lângă familie dându-le acestora explicațiile necesare unei mai
bune înțelegeri a dificultăților prin care trece subiectul.
Viața lungă de unul singur are o valoare îndoielnică. Calitatea vieții face ca
aceasta să merite să fie trăită la orice vârstă, furnizând un sens scopului, expresiei individuale,
interacțiunii sociale și bunei morale, chiar și atunci când ablitatea mintală sau fizică poate fi
diminuată.

5
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

CAPITOLUL I - ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Organismul uman funcționează prin intermediul organelor care sunt controlate și


coordonate de căte sistemul nervos. Sistemul nervos este format din țesut nervos care
recepționează, transmite și prelucrează toate excitațiile și informațiile pe care le adună atât din
mediul intern cât și din mediul extern. Acesta are capacitatea de a adapta organsmul la mediul
extern și de a-i orienta fumcțiile interne.
Având în vedere permanentele schimbări, modificări ale mediului ambiant și a
relației acestuia cu organismul, sistemul nervos central s-a perfecționat pentru a face față
necesitățior impuse de evoluția naturală.
Sistemul nervos, împreună cu cel endocrin reglează majoritatea funcțiilor
organismului. Sistemul nervos are în special rol în reglara activității musculaturii și a
glandelor secretorii, în timp ce sistemul endocrin regrează în principal funcțiile metabolice.
Neuronul reprezintă unitatea structurală și funcțională a sistemului nervos fiind alcătuit dintr-
un corp celular și prelungiri ale acestuia (dendrite și axoni). Celulele Gliale se sasesc printre
neuroni și au rol de susținere, de a fagocita resturile de neuroni, de sinteză a mielinei și de
legătură între neuroni și capilare. Segmentele sistemului nervos centra sunt: măduva spinării,
trunchiului cerebral, cerebelul, diencefalul și emisferle cerebrale.

Sistemul nervos central (SNC) (sau sistemul nervos al vieții de


relație sau sistemul nervos cerebro-spinal) este reprezentat de organele nervoase care
constituie encefalul, adăpostit de cutia craniană și măduva spinării, în canalul medular
al coloanei vertebrale.
Sistemul nervos central constituie în ansamblul său împreună cu sistemul nervos vegetativ
controlul neuroendocrin asupra organismului, posedând o dublă calitate de control involuntar
cât și voluntar. Protecția mecanică a sistemului nervos central se realizează prin existența unui
înveliș protector format din meninge și lichidul cefalorahidian.

Organizarea sistemului nervos central

Rinencefal, Amigdala, Hipocampus, Neocortex,


Telencefal
Ganglionii bazali, Ventriculii laterali
Prozencefal
Epitalamus, Talamus, Hipotalamus, Subtalamus,
Sistemul Encefal Diencefal
Hipofiza, Epifiza, Ventriculul III
nervos
Tectum, Pedunculii cerebrali, Pretectum, Apeductul
central Mezencefal
Trunchiul lui Sylvius
cerebral Metencefal Puntea, Cerebel
Rombencefal
Mielencefal Medulla oblongata
Măduva spinării

La om, sistemul nervos apare în urma dezvoltării intrauterine a ectoblastului


regiunii postero-mediale embrionare, situată anterior nodului lui Hensen și posterior de

6
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

mugurele cordal.1 La acest nivel ectodermul se îngroașă formând placa neurală, ulterior șantul
neural, care în dezvoltarea acestuia marginile se îngroașă devenind creste neurale.
Dezvoltarea ulterioară facilitează transformarea șanțului neural, care se închide și devine tub
neural. Închiderea începe medial către extremități, comunicarea cu exteriorul se va realiza
prin intermediul neuroporului anterior și neuroporului posterior, care se vor închide ulterior.
Dezvoltarea ulterioară duce la formarea a trei
vezicule: prozencefal, mezencefal și rombencefal. În săptămâna a 6-a, prozencefalul se va
divide în telencefal și diencefal, iar rombelcefalul se va împărții în metencefal și mielencefal.

Măduva spinării este o coloană de țesut nervos aproximativ cilindrică, în lungime


de circa 40 cm, situată în intriorul canalului vertebral de la creier până la vertebrle inferioare.
Ete compusă din aglomerări de neuroni și fascicule de fibre nervoase.

Materia cenușie – denumire a aglomerării neuronale- are forma de H pe secțiunea


tranversală, cu un corn posterior și unul anterior în fiecare jumătate. Cel anterior este compus
din neuroni motori, în timp ce cornul posterior conține corpii celulari ai neuronilor de
asociație și senzitivi.
Materia cenușie este înconjurată de materie albă și este împărțită în trei cordoane și conține
fasciculele ascendente și descendente care conectează creierul la măduva spinării în ambele
direcții. Fasciculele descendente propagă impulsurile motorii de la crier la sistemul nervos
periferic iar fasciculele ascendente duc impulsurie senzitive către creier.

Funcția primară a măduvei spinării este de a funcționa ca un sistem de conducere


în ambele sensuri între creier și sistemul nervos periferic. Această funcție este îndeplinită prin
intermediul neuronilor senzitivi și motori, fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi
ce pleacă din diferite părți ale crierului. Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării,
și la capătul lor, la are distanță de creier vin în contact cu dendritele sau cu corpii celulari ai
neuronilor senzitivi sau motori aparținând sistemului nervos periferic. Mesajele pot fi
transmise prin intrmediul sinapselor, între neuronii periferici și cei spinali.

A doua funcție a măduvei spinării este de a controla activitățile reflexe simpre.


Aceasta se obține prin neuroni ale căror prelungiri se extind pe distanțe mici în sus și în jos
prin ăduva spinării și prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și
cei motori. Un nerv este un fascicul alcătuit din fibre motorii și senzitive împreună cu țesutul
conjuctiv și vasele sanuine. Nervii principali sunt în număr de 43 de perechi cu originea în
sistenmul nervos central: 12 perechi se desprind din porțiunea inferioară a reierului (nervii
cranieni) și 31 de perechi din măduva spinării
(nervii spinali).

Trunchiul cerebral este localzat în continuarea măduvei spinării având formă


de trunchi de con cu baza mare în sus și este alcătuit din substanță cenușie sub formă de
nuclei și substanță albă printre ei și la exterior. Cuprinde bulbul rahidian (lângă măduvă),
puntea lui Varolio (localizată transversal) și mezencefalul care conține nuclei importanți
(exemple: nucleul roșu,substanța neagră sau nucleu cu rol de orientare vizuală și auditivă).
La nivelul bulbului rahdian se închid următoarele reflexe: de deglutiție, de vomă, salivar
(parotida), secretorii, motorii digestive, respiratorii și adaptive cardiovasculare.

1
Ifrim M., Niculescu Ghe. – Atlas de anatomie topografică și funțională a sistemului nervos și analizatorio. ISBN
979-978-664-286-9

7
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

În puntea lui Varolio se inchide reflexul salivar (submaxilar șși sublingual), masticator,
lacrimal, de clipire, respirator și cardiovascular coordonate de substanța reticulară.
La nivelul mezencefalului se află reflexele pupilare și de acomodare la distanță, refpexele
statice și statokinetice legate de menținrea poziției corpului.
Nervii craniei sunt ăn număr de 12 și apațin trunchiului cerebral cu excepția nervilor olfactivi
și optici.

Encefalul (creierul) este localizat în cutia craniană și are aproximativ 1500g.


Este legat de corp prin 12 perechi de nervi cranieni din care 10 perechi își au originea în
trunchiul cerebral. Nervii sunt: senzitivi ( aduc informații de la organele de simț la creier),
motori (duc comenzi la mușchi) și micști (cu fibre senzitive și motorii)2.
Encefalul este alcătuit din trunchiul cerebral, cerebel, diencefal și emisferele cerebrale.

Cerebelul (crierul mic) este localizat în partea posterioară a cutiei craniene și


este format din două emisfere cerebeloase brăzdate de șanțuri și cute unite printr-o formațiune
numită vermis (tradus din latină: vierme inelat). Cea mai mare parte a cerebelului este
reprezentată de materia albă, materie albă medulară sau centru medular ce constă din axoni
mielinizați și nevroglii (celule Gliale). Cerebelul are formă ovoidă, turtit, cu un diametru
transversal ce măsoară cu aproximație 10 centimetrii, diametrul sagial de 6 centimetrii, iar
diametrul vertical de aproximativ 4 centimetrii cântărind între 120-150 de grame, ceea ce
semnifică 1/8 din greutatea totală a unui adult.

Diencefalul (creierul intermediar sau reierul mare) este localizat în prelungirea


trunchiului cerebral și acoperit de emisfere cerebrale cu alcătuire din mase de substanță
nervoasă: talamus, metatalamul (cu rol vizual și auditiv), epitalamus (conține glanda epifiză și
are rol olfactiv) și hipotalamus. Hipotalamusul răspunde de unele reflexe comportamentale și
emoționale apărute la stimulii noi interine în reglarea funcțiilor vegetative ale viscereelor,
intrvine în trmoreglare. În aportul de alimente și lichide, diureză, funcție sexuală, somn, frică,
furie, controleaza activitatea sistmului endocrin, intervine în controlul circulației, respirației,
metabolismului energetic. Acesta este controlat de către scoarța emisferelor cerebrale.3

Ganglionii bazali sunt masă de substanță cenușie situate la baaza emisferelor


cerebrale, deasupra și lateral de talamus. Sunt implicați în reglarea motilității automate,
stereotipe, comandată de scoarța cerebrala facând parte din căile extrapiramidale.
Ganglionii bazali alcătuiesc o cale extrapiramidală, care modelează activitatea musculară.
Influențele inhibitorii trimise scoarței în condiții de repaus asigură repartizarea egală a
impulsurilor motorii corticale necesare menținerii posturii, iar în condiții de mișcare
repartizarea adecvată stimulilor motori pentru musculatură.
Prin intervenția nucleilor bazali mișcările devin armonioase și se efectuează cu randament
maxim în vederea atingerii unui scop bine precizat.

Emisferele cerebrale sunt despărțite de fisura intermisferică și unite bazal prin


corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe, fiecar emisferă prezentând trei fețe: esternă,
internă și bazală. Până în luna a 5-a a vieții intraauterine, scoarța cerebrală reprezintă doar o
deresiune pe fața laterală, în rest fiind netedă iar marginile acestei depresiuni cuprind partea

2
Miu A., Olteanu A. (2003) – Neuroștiințe. De la mecanisme moleculare și celulare la comportament și evoluție.
Vol. I Dezvoltarea sistemului nervos, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
3
Olteanu A., Lupu V.(2000) – Neorofiziologia sistemelor senzitvo-senzoriale, Presa Uniersitară Clujeană, Cluj-
Napoca.

8
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

ventrală a lobului frontal și din partea superioară a lobului temporal. Până la naștere creierul
este neted iar cutarea apare după naștere prin apariția șanțurilor primare, secundare și terțiare.

Fisurile primare împart creierul în lobi iar lobii centrali se împart în:
1. Lobul frontal – alcătuiut din grupul frontal superior, mediu și inferior;
2. Lobul parietal – format din lobul parietal superior și inferior, grupul post- central;
3. Lobul occipital – cuprine cuneus, grupul occipital lateral, grupul occipital temporal medial și
lateral;
4. Lobul temporal – cu grupul temporal superior, median și inferior.

Scoarța cerebrală a omului a atins în cursul evoluției cea mai înaltă treaptă de
dezvoltate datorită numărului mare de celule și neuroni și gliale, ramificări bogate ale
acestora, creând posibilități nelimitate de conexiuni și asocieri între diferitele etaje ale
cortexului. Procesul de dezvoltare a sistemului nervos începe din luna a 2-a a vieții
intrauterine, procesele de diferențiere durând pană la 25-30 de ani, chiar mai mult. Grosimea
scoarței cerebrale variază între 1,5 – 4,5 mm, pe o secțiune se pot observa două fâșii, externă
și internă.

Există două tipuri de cortex: izocortex și allocortex.


Izocortexul este alcătuit din 6 sau 7 straturi celulare (molecular, granular intern și extern,
piramidal intern și extern, multiform),găsindu-se în lobul parietal, termporal și occipital.
Allocortexul are o structură particulară cu fibre dispuse radiar.

9
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

Scoarța cerebrală coordonează întreaga activitate a sistemului nervos datorită fibrelor se


protecție ce vin de la centrii senzitivi și senzoriali periferici și a fibrelor aferente ce conduc
impulsurile nervoase corticale la centrii ssubcorticali. Fibrele de asociașie asigură conexiunile
dintre ariile corticale cu aceeași emisferă, numărul de asocieri fiind nelimitat, prin prin fibre
de asociație ascendente, descendente și orizontale, precum și între celulele aceluiași grup,
celulelel grupurilor învecinate sau la distanță. Fibrele lungi de asociație asigură conexiunile
dintre ariile corticale situate la istanță și sunt situate profund în substanța albă.
Pe scoarța cerebrală s-au pus în evidență centrii de proiecție a sensibilității
somatie, a motricității, a analizatorilor, centrii rin a căror cooperare se realizează acțiuni
complexe ca scrisul sau vorbitul precum și ariile de asociație din jurul acestora.

10
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

CAPITOLUL II – DEMENȚA - NOȚIUNI GENERALE DESPRE DEMENȚĂ

II.1.Definiție și simptomatologie în demență

Demența este un sindrom clinic caracteriat prin pierderea sau declinul progresiv al
unor funcții intelectuale comparativ cu un nivel anterior în absența tulburărilor de conștiență
și trebuie diferențiată de deficitul de dezvoltare psihică și anume, întârzierea mintală.
Demența se caracterizează prin degenerescența nervoasă datorată micșorării numărului de
neuroni, atrofia creierului și przența plăcilor senile.

Simptomatologie în demență

Simptome cognitive:
- tulburările de memorie în sensul diminuării cantitative (hipomnezia); sunt evidente și
marchează pe plan clinic debutul demenței. Ele se agravează progresiv până la amnezie retro-
anterogradă (pierdere progresivă a informațiilor dinspre prezent spre trecut) și uneori aparția
unor paramnezii de tipul ecmneziei;
- hipoprosexia este constantă, accentuându-se progresiv până la pierderea totala a capacității
de concentrare (aprosexie);
- dezorientarea în timp, spațiu și la propria persoană - sunt simptome invariabile în stadii mai
avansate ale procesului deteriorativ;
- gândirea devine lentă și săracă în conținut (sărăcie ideativă), uneori incoerentă; în stadiile
incipiente pot să apară idei delirante nesistematizate cu tematică de persecuție; în stadii
avansate alterarea gândirii este cvasitotală reflectându-se prin emiterea unor sunete fără sens
sau mutism;
- pe plan perceptiv se instalează treptat agnoziile, uneori la debut pot apărea tulburări
calitative ale percepției - inconstante - caracteristice sunt halucinatiile olfactive, gustative și
percepții false din sfera organelor genitale.

Simptome afective:
- în stadii incipiente apare depresie ca o reacție la conștientizarea instalării procesului
deteriorativ;
- iritabilitatea se poate asocia depresiei - apare dispoziția disforica;
- în stadii avansate apare o aplatizare a reacțiilor afective la stimuli, dublată de explozii
afective de tipul afectelor fără o cauză aparentă.

Simptome comportamentale:
- primele simptome pe plan comportamental se referă la scăderea interesului pentru activități
și a inițiativei (simptome care pot determina confuzie diagnosticată cu episodul depresiv);
- progresiv apar perioade de akinezie întrerupte de perioade de agitație, comportamentul
devine dezorganizat, fără sens, abundând stereotipiile și perseverările motorii și verbale.

II.2. Clasificarea demențelor

1.Demenţe de tip degenerativ

a. Grupa demenţelor de tip Alzheimer


- Boala lui Alzheimer
- Demenţa senilă tip Alzheimer

11
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

- Demenţa presenilă simplă Gillespie

b.Grupa demenţelor din cursul bolilor neurologice degenerative


- Boala lui Parkinson
- Boala lui Huntington
- Atrofiile cerebeloase
- Boala de neuron motor (scleroza laterală amiotrofică)
- Paralizia supranucleară progresivă
- Hipertensiunea ortostatică esenţială
- Epilepsie

2. Demenţele pe fond vascular


- Demența multifocală
- Boala lui Binswanger
- Demenţa lacunară

3. Demenţele ireversibile prin agenţi infectanţi


- Encefalopatiile de tip spongios
- Boala lui Jakob-Creutzfeldt
- Boala lui Heidenhain
- Boala lui Pick
- Encefalopatiile din SIDA, herpes simplex, herpes zoster

4. Demenţele posttraumatice
- Post macrotraumatisme (deschise şi închise)
- Post microtraumatisme repetate (demenţa pugilistică)

5. Demențe anoxice
- De origine cardiacă
- Prin intoxicaţie cu oxid de carbon

Din ansamblul demenţelor cele mai frecvente sunt cele din grupa Alzheimer (44,8% sub 70 de
ani ; 52,7% peste 70 de ani) urmate de cele pe fond vascular. Demenţele mixte (de tip
Alzheimer dar şi cu leziuni vasculare) reprezintă a treia categorie de demenţe statistic
importantă.

12
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

II.3. Demența în boala Alzheimer

Definiție: Boala Alzheimer este o atingere cronică, cu evoluție progresivă a unei părți a
creierului, caracterizată prin alterarea intelectuală ireversibilă, ducând în cele din urmă la
demență. Boala se caracterizează prin degenerescență nervoasă, datorată micșorării numărului
de neuroni, atrofia creierului și prezența plăcilor senile.
Neurologul german Alois Alzheimer este cel care a descris pentru prima dată această boală în
1906, la autopsia unei paciente cu demență el a observat acumularea unor substanțe proteice
sub formă de plăci și degenerescența neurofibrilară, considerate în continuare principalele
semne ale bolii Alzheimer.

Etiologie:
- Factori genetici:
- riscul pentru copiii parinților cu boala Alzheimer este de 10 % (față de 0,1 % in populația
generală);
- riscul pentru frații pacienților cu boala Alzheimer este de 4 % (față de 0,1 % in populația
generală);
- Factori biochimici:
- scăderea nivelului cerebral al acetilcolinei probabil prin deficit de sinteză (reducerea
activității enzimei AcetilColinTransferază implicată în sinteza acetilcolinei).

Tablou clinic:
13
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

• Debutul este lent progresiv, poate îmbrăca mai multe expresii clinice:
- debut de tip demențial - instalarea și agravarea progresivă a tulburărilor de memorie;
- debut de tip psihotic - instalarea unui delir paranoid cu tematică de gelozie sau prejudiciu;
- debut de tip depresiv - instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizării de
către pacient a inițierii procesului degenerativ (simptomele depresive pot “masca” o perioadă
simptomele tipice ale demenței).

• Perioada de stare este marcată de instalarea simdromului AAA (Afazo – Agnozo –


Apraxie)

Afazia:
- aspect predominant senzorial (pacientul nu mai întelege mesajul celorlalte persoane dând
răspunsuri unui alt subiect subiect decât cel referitor la discuția în curs);
- dificultăți în găsirea cuvantului potrivit;
- alterarea pronunției cuvintelor - datorită logocloniilor, vorbirea devine neinteligibilă.

Agnoziile:
- agnozia structurilor spațiale - suportul dezorientării spațiale a pacienților, ei nu mai pot
ansambla obiectele pentru a forma o imagine unitară a mediului, nu mai pot aprecia corect
distanțele;
- agnozia optica – nerecunoașterea culorilor, a formelor și fizionomiilor.

Apraxiile:
- inițial diminuarea progresivă a îndemânării cu imposibilitatea executării unor activități
uzuale (încheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul ușii, etc);
- dezorganizarea completă a comportamentului – mișcarile devin neinteligibile și lipsite de
scop, având caracter stereotip și iterativ sau substitutiv;
- agravarea tulburărilor de memorie - amnezie retro-anterogradă și ecmnezie;
- afectivitatea este relativ bine conservată, inițial anxietate datorată dificultăților de exprimare
verbală, ulterior buna dispoziție nemotivată întreruptă de reacții de furie și iritabilitate;
- hipertonia musculară este caracteristica acestei demențe dar ea se instalează relativ tardiv în
perioada de stare;
- uneori apar crize epileptice de tip Grand Mal.

• Stadiul terminal

- tablou clinic de demență profundă, fiind imposibilă realizarea unei igiene minime;

14
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

- apar reflexele timpurii - musculatura bucală este în permanență mișcare, duc toate obiectele
la gură, sug și mestecă in permanență;
- decesul survine ca urmare a unor infecții intercurente sau în cadrul crizelor epileptice.

Diagnosticul se confirmă prin aspectul cerebral caracteristic evidențiat prin examinare CT


înaă consultul are loc tardiv, atunci când semnele și simptomele majore încep să apară. Nu
există un test clinic care să identifice boala Alzheimer și, în general, diagnosticul este stabilit
prin excluderea altor boli și afecțiuni ce se manifestă prin simptome asemănătoare:
hipotiroidie, anemia Biermer, deficitul de vitamina B12, sau acid folic, depresie, o tumoare
cerebrală, un hematom subdural sau accidente cerebrale vasculare (AVC).

Tratamentul simptomelor psihice – simptomele acestei afecțiuni includ agitație, depresie,


halucinații, anxietate și tulburări de somn. În cazul în care simptomele de Alzheimer se
manifestă des și puternic, medicațiea devine necesară și medicul specialist ar putea să
recomande antipsihotice, medicamente anticonvulsive, anxiolitice, beta-blocante, inhibitori
selectivi ai recăpătării serotoninei (SSRI), benzodiazepine (diazepam și valium) sau sedative
atipice.

Dacă vorbim de prevenire, trebuie subliniat faptul că nu există mijloace sigure pentru a ține
departe această afecțiune. În schimb, specialiștii recomandă menținerea unei activități
intelectuale continue, mișcare, o dietă echilibrată, bogată în fructe și legume, renunțarea la
fumat. Anumite medicamente din categoria antiinflamatoarelor nesteroidiene (ibuprofen,
indometacin, aspirina) pot scăderea riscul de apariție al apariție al acestei boli. Un studiu
recent arată că alăptarea face minuni în acest caz. Femeile care au alăptat mai mult de 6 luni
au un risc mai mic de a dezvolta această boală întrucât alăptarea aduce o reechilibrale
hormonală fiziologică după cele 9 luni de sarcină. Riscul de a dezvolta Alzheimer scade chiar
și la femeile care au în familie rude diagnosticate cu această boală.

15
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

II.4. Demența vasculara

Demenţa vasculară este a doua cauză de demență, după boala Alzheimer.


Aceasta este cauzată de lezarea creierului prin afecţiuni cerebrovasculare sau cardiovasculare
– de obicei, accidentele vasculare cerebrale, prin reducerea fluxului sanguvin la nivelului
creierului.
Mai poate rezulta şi din afecţiunile genetice, endocardite (infecţii ale valvelor inimii) sau
angiopatie amiloidă (apare prin depunere de amiloid la nivelul pereţilor arterelor mici şi
arteriorelor, cauzând hemoragii cerebrale). În multe cazuri, demenţa vasculară poate coexista
cu boala Alzheimer. Faţă de persoanele care suferă de Alzheimer, cele cu demenţă vasculară
îşi menţin personalitatea şi un nivel normal de răspuns emoţional chiar şi în stadiile mai
avansate ale bolii. Cei care suferă de demență vasculară, de cele mai multe ori, sunt agitaţi în
timpul nopţii şi au probleme, ce se regăsesc la persoanele cu accident vascular cerebral,
precum depresia şi inconștiența.

Există mai multe tipuri de demență vasculară, ce variază ca simptome şi cauze:

1.Demenţa multi-infarct este cauzată de mici şi numeroase accidente vasculare cerebrale.


Aceasta. include multiple zone afectate, denumite infarcte, împreună cu alte leziuni extinse în
creier. Nu toate accidentele vasculare cerebrale determină apariţia demenţei, însă, în unele
cazuri, un singur accident vascular este necesar pentru a o cauza. Demenţa apare mai des
atunci când accidentul vascular cerebral se produce în partea stângă (emisferă) a creierului
şi/sau în hipocamp (o structură importantă a creierului pentru memorie).

16
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

2.Demenţa cu corpi Lewy reprezintă unul dintre cele mai frecvente tipuri de demență
progresivă. Acest tip de demență apare, de obicei, sporadic, la persoanele care nu au
antecedente în familie. În demenţa cu corpi Lewy, celulele din cortexul creierului şi din
substanţa neagră (altă parte a creierului) mor. Multe dintre celulele nervoase rămase în
substanţa neagră conţin nişte structuri anormale denumite corpi Lewy.
Simptomele demenţei cu corpi Lewy seamănă cu cele din boala Alzheimer şi pot include
tulburări de memorie, confuzie şi scăderea judecăţii. Simptomele tipice ale acestui tip de
dementă, însă, includ halucinaţii vizuale, mers cu paşi mici şi postura corpului flexată şi pot
varia ca intensitate de la o zi la alta. Persoanele care suferă de această boală mai trăiesc
aproximativ încă 7 ani după debutul simptomelor. Această boală nu se vindecă, iar
tratamentul este eficace doar pentru a ameliora unele dintre simptome.

3.Demenţa frontotemporală sau a lobului frontal al creierului descrie un grup de boli


caracterizate prin degenerarea celulelor nervoase – în special a celor din lobii frontal şi
temporal. În comparaţie cu boala Alzheimer, demenţa lobului frontal nu include depuneri de
amiloid, însă există o altă proteină specifică ce se depune la nivelul creierului. Acest lucru
întrerupe activitatea normală a creierului şi poate cauza moartea celulară.

4.Boala Huntington este ereditară, fiind cauzată de anomalia unei gene pentru o proteină
denumită huntingtina. Copiii persoanelor cu această boală au şanse de 50% de a o moşteni.
Boala Huntington cauzează degenerarea în multe regiuni ale creierului şi a măduvei spinării.
Simptomele apar, de obicei, în jurul vârstei de 30-40 de ani, iar speranţa de viaţă după
diagnostic este de 15 ani. Simptomele cognitive ale bolii încep cu schimbări de personalitate
minore, precum iritabilitate, anxietate, depresie ce progresează spre demenţa severă. Mulţi
pacienţi au şi un comportament psihotic. Boala Huntington mai cauzează şi coreea – mişcări
aritmice involuntare ale corpului, slăbiciune musculară şi tulburări de mers.

Diangnosticul se pune in baza mai multor examene de specialitate.


Examenul neurologic este obligatoriu, putând decela semne neurologice
specifice care sa orienteze diagnosticul către boli neurologice primare care în unele cazuri se
asociază cu demenţă: boala Wilson, boala Creutzfeldt-Jakob.

17
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

Examenul fizic evidenţiază deficite neurologice focale precum semnul Babinski


unilateral, hemipareză, deficit de câmp vizual periferic sau pareză pseudobulbară. Importanţa
examenului neurologic rezidă şi din faptul că poate face diferenţierea între o demenţă
vasculară şi o demenţă de tip Alzheimer.
Examenul psihiatric poate depista tulburări non-cognitive, ca tulburări de
comportament, depresie, episoade psihotice sau obsesive, stări confuzionale, iritabilitate sau
stări de dezinhibiţie. În cadrul examenului neuropsihic obligatoriu trebuie să se facă evaluarea
funcţiilor cognitive prin teste neuropsihologice, precum şi evaluarea activitaţii zilnice prin
chestionare specifice.
Examenele imagistice, în special IRM (imagistica prin rezonanta magnetica),
evidenţiază arii multiple de infarct la nivel cortical. La unele persoane s-au descoperit
anomalii ale substanţei albe subcorticale în ambele emisfere cerebrale, aspect cunoscut şi sub
denumirea de boală difuză a substanţei albe sau leukoaraioza. Investigaţiile imagistice sunt
utile şi pentru a exclude alte patologi cerebrale. Examenul electroencefalografic (EEG) poate
fi necesar la cazuri selecţionate pentru a se dovedi cauza suspicionată a demenţei, ca de
exemplu boala Creutzfeldt-Jakob sau encefalita.În cazuri rare, se poate face o biopsie
cerebrala atunci cand se suspectează o cauză de demenţă care poate fi tratată. Dupa deces, se
poate efectua o autopsie pentru a se identifica cu certitudine cauza demenţei. Această
informaţie poate fi utilă pentru membrii familiei care pot fi îngrijoraţi în legătură cu cauzele
genetice.
Diagnosticul diferențial se va face cu: schizofrenia, delirium, sindromul depresiv
major, tulburările amnestice și deficitele vârstei înaintate.

Ca si prevenție se recomandă chemarea imediată a unei ambulanţe (961) sau apelarea la un alt
serviciu de intervenţie rapidă (112) în cazul în care apar brusc semne ale unui accident
vascular cerebral sau ale unui accident ischemic tranzitor (AIT). Acestea pot fi oricare dintre
următoarele prezentate mai jos:
- amorţirea, slăbiciunea sau incapacitatea de a mişca faţa, braţul sau piciorul, în special pe o
parte a corpului ;
- tulburări de vedere la nivelul unui ochi sau al ambilor, cum ar fi neclaritate,
întunecarea/înceţoşarea vederii, pete, vedere dubla, pierderea vederii sau senzaţia că o umbră
s-a lasat peste ochi;
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti la care se adauga
tulburari de - - mers, ameteală, pierderea echilibrului sau a coordonarii ;
- durere de cap severă fără o cauză cunoscută.

Este necesară solicitarea imediată a unui doctor în cazul în care o persoană devine
brusc confuză, tulburată emoţional sau nu pare să ştie cine este sau unde se află. Acestea sunt
semne de delirium, care poate fi provocat de o reacţie la un medicament sau de o afecţiune
medicală mai veche care se agravează sau de una nou aparută dar este necesară şi consultarea
unui doctor în cazul în care partenerul de viată sau o altă persoană apropiată are o pierdere de
memorie recent instalată si îngrijorătoare care este mai mult decât un episod ocazional de
uitare. Aceasta poate fi un semn precoce de demenţă.

18
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

II.5. Demența senilă

Demenţa senilă este alterarea globală, progresivă şi ireversibilă a funcţiilor psi-


hice. Modificările cognitive care apar în cursul îmbătrânirii şi cele din boala Alzheimer
progresivă se înscriu pe un continuum. Demenţele ocupă în prezent un loc important în cadrul
disciplinelor neuropsihiatrice prin semnificativa creştere a incidenţei lor. Ele au o deosebită
importanţă şi în cadrul geriatriei deoarece incidenţa lor creşte cu vârsta şi constituie o
problemă de gerontologie socială prin afectarea unui număr mare de persoane. în prezent
incidenţa lor se admite că este de 5-7% din populaţia vârstnică (de peste 65 de ani) şi ajunge
la 20% din populaţia de peste 80 de ani.4
Se evidențiază trei clase de alterări psihice:

1.Tulburările afective îmbracă forme diferite de depresiuni uneori foarte marcate (în special
în fazele iniţiale) până la stări hipomaniacale euforice sau colerice. Instabilitatea emoţională
foarte frecventă este una din cazurile ce împiedică integrarea bolnavului cu demenţă în mediul
ambiant (social, familial).

2. Tulburările vigilenţei se manifestă prin stări de somnolenţă prelungită, dar de cele mai
multe ori printr-o inversare a ritmului veghe-somn, cu stări de agitaţie psihomotorie nocturne.

3. Tulburările de comportament dau personalităţii premorbide cu o coloratură egocentrică


excesivă, însoţite de obicei de stereotipuri şi repetări continue ale aceloraşi gesturi, fraze,
acţiuni etc. Motivaţiile se reduc până la o inerţie totală sau devin aberante şi duc la
fenomenele compulsive (dromomanie, colecţionarism de obiecte inutile, acţiuni ilegale
antisociale).Asa ca bolnavii se neglijează (nu se spală, nu se rad, nu mai au grijă de
îmbrăcăminte etc.) şi nu-şi mai controlează sfincterele (devin gatoşi).

Orice bolnav cu tulburările cognitive ce definesc tabloul clinic al demenţelor trebuie


supus unui examen neurologic minuţios.
Demenţele se însoţesc în formele mai avansate de tulburări neuropsihologice care
afectează limbajul (diferite forme de afazii ), activitatea motorie (variate aspecte de apraxie) şi
recunoaşterea (diferite agnozii). Prezenţa lor permite localizarea predominant (sau exclusiv)
corticală a procesului patologic.
În fazele prefínale ale demenţelor degenerative apar tulburările neuropsihologice ce
domină tabloul clinic. Iar sindroamele demenţiale se pot însoţi de tulburări neurologice mai
mult sau mai puţin evidente din seriile piramidală, extrapiramidală şi foarte rar cerebeloasă.
În faza finală a demenţelor senile (în special a celor degenerative vasculare
multifocale) semnele neurologice devin dominante. Apar reflexul de prehensiune forţată,
mişcări automate de sugere şi mestecare, hipertonii, posturi patologice (în general bolnavii au
poziţia fetală cu tripla flexiune a membrelor inferioare) şi tulburări sfincteriene (bolnavii
devin gatoşi cu escare).

Evoluţia stărilor demenţiale este variabilă. în majoritatea cazurilor se constată o


progresie lentă continuă sau aproape continuă care poate dura între 1 şi 12 ani (cu o medie de
4-5 ani). Alteori progresia este întreruptă de perioade staţionare (în platou). în cazul
demenţelor pe fond vascular evoluţia este în salturi cu agravări bruşte (uneori însoţite de
semne neurologice de focar) şi cu remisiuni parţiale.

4
Bălăceanu Stolnici Constantin(1984) – Anatomiștii în căutarea sufletului, Editura Albatros, București.

19
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

Chiar în cazul demenţelor lent progresive (de tip degenerativ) se pot observa
agravări (uneori acute) şi remisiuni ale acestor agravări, de obicei expresia suprapunerii unor
complicaţii, care pot da impresia unei evoluţii ondulante.

Se descriu 3 faze în demența lent progresivă:

1. Faza iniţială, caracterizată prin tulburări de memorie şi de comportament ca şi prin reacţii


afective ce permit integrarea cu dificultate a bolnavului în mediul său familial dar îi îngăduie
un oarecare grad de autonomie ;
2. Faza de stare, definită printr-o dezintegrare cognitivă cu dezorientări temporo- spaţiale mari
care fac ca bolnavul să fie complet dependent. In această fază de cele mai multe ori bolnavul
se integrează greu în familie şi apare necesitatea asistării sale în mediul aziliar ;
3. Faza finală care are drept trăsătură caracteristică instalarea unui sindrom de imobilizare.
Bolnavul devine grabatar şi gatos.

Moartea bolnavilor cu demenţă senilă survine prin complicaţii infecţioase intercurente


(pulmonare, urinare etc.) şi prin deteriorarea somatică generală (caşexie, escare întinse etc.).

20
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

CAPITOLUL III – ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

Cele mai dificile probleme cu care se confruntă familia bolnavului cu demeţă


sunt instabilitatea afectivă, insomniile, dromomania, refuzul hranei, refuzul igienei corporale,
incontinenţa urinară. Unul din cele mai supărătoare simptome este senzaţia de pericol iminent,
de panică, declanşată de stresuri minore. Avertizată, familia poate interveni din timp,
înlăturând factorii declanşatori, ameliorând mediul, distrăgând atenţia bolnavului.
Educarea familiei, organizarea anturajului familial sunt considerate resurse
terapeutice importante într-o boală atât de dificilă cum este demenţa. În prezent, există din ce
în ce mai multe preocupări de studiu al mecanismelor de adaptare a familiilor care îngrijesc
un vârstnic dement. Incontinenţa urinară, dromomania, tulburările somnului pot fi parţial co-
rectate prin ducerea permanentă a bolnavului la urinat, prin supraveghere, împiedicare a
somnului în timpul zilei, terapie medicamentoasă. Atenţia şi supravegherea trebuie instituite
obligatoriu asupra bolnavilor care rămân singuri la domiciliu, care continuă să fumeze, să
gătească, manevrarea gazelor, deosebit de riscantă expunând la accidente. Uneori membrii
familiei se simt vinovaţi pentru boala celui apropiat, se simt părăsiţi, fară ajutoare din afară;
alteori sunt puşi să ia decizii, să se ocupe de treburile casnice pentru prima oară. În unele
forme uşoare, bolnavii îşi conservă personalitatea, putând fi bunici buni şi utili, integrându-se
în viaţa de familie.
În ceea ce priveşte îngrijirea bolnavilor, una din problemele dificile şi
dezagreabile, incontinenţa urinară, poate fi ameliorată şi chiar evitată prin ducerea bolnavului
la toaletă, o dată la câteva ore, menţinerea unui aport suficient de lichide, deshidratarea fiind
între altele şi factor de agravare a tulburărilor cerebrale (stări confuzionale). Se va evita
ingestia de lichide după orele 18:00 pentru a diminua pierderile de urină din timpul nopţii.
Familiile care se informează şi sunt informate asupra modului de îngrijire a bolnavilor au cele
mai puţine probleme. Trebuie văzut dacă ambianţa familială într-un caz dat are rol decisiv fie
în întârzierea, fie în prevenirea internării acestor bolnavi în cămine; instituţionalizarea în
cămin duce de multe ori la adâncirea bolii.
Demenţa vârstnicilor nu este doar rezultatul modificărilor organice, ci şi al
influenţelor unor factori psiho-sociologici, care se precipită într-o anumită perioadă în viaţa
vârstnicului: pierderea rudelor, pierderea prietenilor, conştientizarea îmbătrânirii, organizarea
unui mediu ambiant cooperant, a unei atmosfere de înţelegere poate duce la ameliorări.
Bolnavii necesită suportul anturajului pentru activităţile lor zilnice. Un exemplu important
este obişnuirea bolnavului cu o rutină regulată. Se apreciază că rolul familiilor în îngrijirea
demenţilor vârstnici în condiţiile creşterii numărului acestora devine fundamental,
instituţionalizarea asigurând asistenţa doar a unei mici părţi din totalul acestor bolnavi (circa
5-6%).
Îngrijirea pacientului cu demenţă la bolnavii instituţionalizaţi, metode de
resocializare, activităţi de grup, metode psihologice pot duce la o întârziere a declinului prin
îmbunătăţirea capacităţii intelectuale, integrare socială, creşterea capacităţii de autoservire.
Anturajul bolnavului, personalul de îngrijire trebuie să aibă cunoştinţe despre nursing
specifice, cit şi o bună informare bio-etică, resurse de dăruire şi răbdare, afecţiune şi
devotament. Acesta se impune să conlucreze cu familiile. Sunt importante măsurile pentru
îmbunătăţirea spiritului de orientare în timp şi spaţiu şi la propria persoană, prin educarea
persoanelor de îngrijire, pentru a da informaţii despre timpul, locul şi persoanele cu care vine
în contact, explicarea motivaţiei îngrijirilor acordate.
În multe cazuri suspiciunea bolnavilor că li s-au furat unele lucruri, provine din
tulburările de memorie şi de orientare, nefiind capabili să le găsească. Pe de altă parte,
capacitatea de orientare a acestor bolnavi scade şi mai mult dacă le sunt afectate auzul şi

21
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

văzul. Aceste aspecte trebuie tratate de anturajul familiei sau spitalicesc, cu înţelegere şi
răbdare.
Pe măsură ce simptomatologia se ameliorează, bolnavii sunt stimulaţi să se ajute singuri.
O altă direcţie de intervenţie psiho-socială este constituită de măsurile pentru
crearea, în unitatea de termen lung în care este asistat, a unui mediu ambiant simplu şi stabil
pentru a permite orientarea şi cât mai normal posibil: pregătirea meniurilor ca acasă, ceea ce
determină creşterea apetitului şi are un efect sedativ; aranjarea camerelor astfel încât să aibă
lucruri personale, familiale; purtarea hainelor proprii atenuează sentimentul înstrăinării.
Să nu se uite că mediul înconjurător poate afecta comportamentul bolnavilor demenţi.
Urmând să ţină seama de acest fapt, tratamentul caută să creeze o atmosferă apropiată de cea
familială.
O altă măsură simplă, care decurge din aceeaşi condiţionare psiho - socială
etiologică a deteriorării intelectuale, o constituie crearea condiţiilor de acces liber, nestingherit
al rudelor şi prietenilor care să vină cât mai des în vizită la bolnav. Un mediu ambiant
custodial impus, pus sub semnul unei "discipline administrative, interioare" este stresant,
fiindcă impune restricţii comunicării, stânjeneşte raporturile interpersonale, ceea ce adânceşte
procesul de izolare şi, consecutiv, de deteriorare.
Educarea familiei şi a altor persoane din anturaj, instruirea personalului din
unităţile de asistenţă sunt o altă cale de a influenţa favorabil îngrijirile şi evoluţia acestor
bolnavi. Informarea, instruirea şi susinerea familiei sunt incluse ca parte a tratamentului
suferindului de demență.

22
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

CAPITOLUL IV – CAZURI PRACTICE

IV.1 CAZUL 1 – ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ ALZHEIMER

CULEGERA DATELOR

Nume: A
Prenume: N
Vârsta: 68
Sexul: feminin
Cetățenie: română
Domiciliul: Neagra Șarului, Județul Suceava
Ocupație: pensionară
Nivel de instruire: școală profesională
Alergică la: Diclofenac, Ampicilină, Algocalmin
Data internării: 13.02.2019
Data extrnării: 17.02.2019
Număr zile de spitalizare: 5 zile
Statut de asigurat: asigurat CNAS
Tipul internării: urgență
Diagnostic la internare: Demență în boala Alzheimer, hipertensiune arterială – puseu
Motivele internării:
-neliniște psihomotorie
-insomnii mixte
-idei de inutilitate, idei delirante de interpretare
-hipomnezie mixtă
-cefalee
-vertij
-tulburări de echilibru
-edeme

ANAMNEZA
Antecedente heredo-colaterale:
-mama și tatăl hipertensivi
Antecedente personale:
-boli ale copilăriei: varicelă, oreon, rujeolă
-menarha: la 14 ani, cicluri regulate
-nașteri: 2
-avorturi: 0
-menopauză: la 46 ani
Antecedente patologice:
-spondiloză cervicală
-ulcer duodenal
-HTA
Condiții de viață și de muncă: locuiește singură după decesul soțului, pensionară.
Toxice: bea o cafea pe zi, neagă consumul de alcool și băuturi alcoolice, neagă consumul de
tutun.
Medicamente: Venlafaxina, Memantina, Rivastigmina, Solian, Nitromint, Aspenter, Enalapril,
Diurex.

23
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

ISTORICUL BOLII
Pacientă, în vârstă de 68 de ani, cu antecendente psihiatrice, se prezintă de urgență la Spitalul
Municipal Vatra Dornei. Bolnava este cunoscută ca hipertensivă de aproximativ 3 ani, cu
ascensiune maximă până la 190mmHg. A urmat tratament ambulatoriu și internare în spital în
urmă cu un an de
zile. În urmă cu două săptămâni a prezentat o cefalee intensă occipitală însoțită de amețeli,
tulburări de echilibru, neliniște, psihomotorie, insomnii mixte și este parțiaș orientată
temporo-spațial. A fost examinată de medicul de gardă care i-a prescris tratament
antihipertensiv – diuretice. Prezintă o ușoară scădere de tensiune, își reîncepe activitatea, însă
TA se menține crescută, pacienta având perioade de vetij și cefalee. Este reexaminată de
medic și i se recomandă internarea.

EXAMENUL PSIHIATRIC
Ținută ordonată, igienă corespunzătoare, facies anxios, privire anxioasă, mimică și gestică
hipermobile, contact verbal spontan, dialog relativ dificil de realizat, limbaj de intensitate
scăzută, atitudine retrasă, prag perceptiv coborât, hipomnezie mixtă, capacitate de
abstractizare diminuată, bradipsie, idei de inutilitate, idei delirante de interpretare, iritabilitate,
neliniște psihomotorie, parțial orientată temporo-spațial, insomnii mixte și hipobulie.

EXAMENUL OBIECTIV LA INTERNARE


Tegumente și mucoase: palide, ușoară hiperestezie la atingere.
Țesut adipos: normal reprezentat pe membre, abdomen – pliu abdominal 2 cm.
Ganglioni limfatici: nedureroși, nepalpabili.
Aparatul respirator: torace noermal conformat, ușoară dispnee.
Aparatul cardio-vascular: TA = 190/95mmHg, puls perceptibil. Ușoară tahicardie, șoc
apexian coborât în jos și în stânga, hipertrofia ventriculului stâng.
Aparatul digestiv: lipsuri dentare, abdomen suplu la palpare, tranzit intestinal prezent.
Aparatul uro-genital: loje renale libere, nedureroase, micțiuni frecvente.
Aparatul locomotor: masele musculare normal reprezentate cu tonicitate și troficitate normală,
deformări ale coloanei vertebrale datorate unei spondiloze.
SN- ROT prezente, cefalee, anxietate.

EXAMENE PARACLINICE
ECO – Ficat cu Lda=146mm, LSH=91mm, ecogenitate crescută, cu atenuare posterioară.
Colicist alitiazic. Pancreas omogen, cu diametre păstrate. Splină cu diametre mormale,
omogenă. Rinichi: bilateral cu diametrul și IP în limite normale, fără stază urinară sau ectazii
pielo-caliceali. Fără ascită în cavitatea abdominală în momentul examinării.

24
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

EVALUAREA PACIENTULUI ȚINÂND CONT DE CELE 14 NEVOI


FUNDAMENTALE

NR. NEVOIA IND (-) PROBLEMA SURSA DE OBIECTIVE


CRT. DEP (+) DIFICULTATE
1. Nevoia de a + Tulburări Cefalee Să aibă un ritm
respira și a avea circulatorii HTA respirator
o bună Tahicardie Tahipnee regulat
circulație Dispnee Oboseală la efort
HTA
2. Nevoia de a bea + Alimentație Creșterea Să nu aibă
și a mânca inadecvată prin valorilor TA grețuri și
deficit Grețuri, vărsături vărsături
3. Nevoia de a + Nu se poate Cefalee Să poată
elimina deplasa la Vertij elimina
toaletă Oligurie independent
neînsoțită Edeme și
Eliminare tulburări de
neadecvată echilibru
calitativ și
cantitativ
4. Nevoia de a se + Edeme la Oboseală Să nu mai
mișca și a avea nivelul Dispnee prezinte edeme
o bună postură membrelor Dificultate de
Circulație și schimare a
postură poziției, lipsă de
neadecvată cunoaștere a
mijloacelor de
diminuare a
edemelor
5. Nevoia de a + Insomnie Durere Să își exprime
dormi și a se Cefalee Cefalee starea de bine
odihni Disconfort Anxientate Să se poată
Iritabilitate poată odihni
Lipsa de
cunoaștere a
mijloacelor de
favorizare a
somnului
6. Nevoia de a se + Dificultate în a Oboseală Să se îmbrace /
îmbrăca și se îmbrăca / Slăbiciune dezbrace
dezbrăca dezbrăca singură
7. Nevoia de a _ _ _ _
mențime
temperatura
corpului în
limite normale
8. Nevoia de a fi + Dezinteres față Oboseală Să-și facă
îngrijit și a de măsurile de Tulburări de singură
proteja igienă echilibru măsurile de

25
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

tegumntele și Carențe de Dezinteres față igienă


mucoasele igienă de imaginea de
sine
Perturbarea
imaginii de sine
9. Nevoia de a + Prezintă risc Boala de bază Să fie
evita pericole crescut de echilibrată
accidente, psihic și să
vulnerabilitate beneficieze de
un mediu de
siguranță
10. Nevoia de a + Deficit de Dificultate la Să comunice
comunica atenție și acceptarea eficient
comunicare rolului de
Hipomnezie bolnavă
mixtă
11. Nevoia de a + Neliniște față de Frică de moarte Să-și exprime
acționa conform semnificația absența
propriilor propriei dezordinii
convingeri și existențe
valori, de a
practica religia
12. Nevoia de a fi + Sentiment de Lipsa de Să-și exprime
preocupat în neputință cunoaștere a controlul
vederea stării sale de situației
realizării sănătate și a
tratamentului
13. Nevoia de a se + Dificultate Slăbiciune Să exprime
recreea Dezinteres Durere interes în
Lipsă de interes îndeplinirea
activității
14. Nevoia de a + Cunoștințe Cunoștințe Să dobândească
învăța cum să-și insuficiente insuficiente, cunoștințele
păstreze asupra bolii, a stânjeneala de a necesare și să le
sănătatea măsurilor de întreba medicul aplice
prevenire a sau asistenta
diagnosticului medicală
medical,
tratamentului, a
satisfacerii
nevoilor sale

26
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

PLAN DE NURSING AL PACIENTEI A. N.

DATA DIAGNOSTIC INTERVENȚII PROPRII ȘI EVALUAREA


DE NURSING DELEGATE PACIENTULUI
13.02.2019 - neliniște - Măsor funcțiile vitale dimineața și DIMINEAȚA
psihomotorie seara și le notez în foaia de - Pacienta este liniștită
- HTA temperatură. și îi administrez
- cefalee - Ajut bolnava să se dezbrace, să se tratamentul prescris
- vertij așeze în decubit dorsal în pat și o rog de medic.
- tahicardie să stea relaxată. - Pacienta acceptă
- tahipnee - Ajut bolnava în vederea efectuării greu tratamentul.
- insomnii mixte electrocardiogramei. Îi cer TA= 190/95mmHg
- grețuri permisiune și îi explic necesitatea P = 70b/min
- vărsături acestei înregistrări, rezultatul îl R= 16r/min
- dispnee atașez în foaia de internare. T= 36,40C
- capacitate de - După terminarea examenului SEARA
abstractizare elecrtocardiografic, ajut pacienta să Valorile analizelor de
diminuată se îmbrace și o conduc la salon în laborator:
vederea recoltării de sânge pentru - Glucoză: 98,
analizele de laborator. 07mg/dl
- Pregătesc fizic și psihic pacienta. - Cholesterol: 244,13
- Recoltez sânge pentru: glucoză, mg/dl
cholesterol, creatinină, ureee, VSH, - Creatinină:
TGP, TGO, hemoleucogramă 1,25mg/dl
completă, examen de urină. - Uree: 61,32 mg/dl
- Conduc pacienta la salon și îi - HLG: 10,59 mg/dl
asigur un climat cu temperatură - VSH(1h): 15mm/h
moderată 12-200 C. - VSH(2h): 25mm/h
- Explic scopul intervențiilor - TGO: 26,51 VIL
explorărilor, tratamentului și - TGP: 26,69 VIL
necesitatea acestuia. - Sediment urinar:
- Prind o linie venoasă. epitelii foarte rare
- Administrez medicația prescrisă de - După administrarea
medic: tratamentului se
= Anxiar 1 mg1/2 - 1/2 -1 cps/zi observă o ușoară
= Efectin 75 mg 1-0-0 cps/zi ameliorare:
= Memantina 10 mg 1-0-0 cpr/zi TA= 180/90mmHg
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cpr/zi P=68b/min
= Solian 200 mg1/2 -0-0 cps/zi R=17r/min
= Cerebrolysin 215 mg/ml 1 fl/zi T=360C
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi - Stare ușor ameliorată
= Nitromint 2.6 mg 1-0-1 cps/zi - Pacienta prezintă
= Diltiazem 60 mg 1-0-1 cps/zi insomnie.
= Manitol 250 ml 1 fl/zi
= Amlodipină 5mg 1 tb/zi
= Cinarizină 25 mg 1 tb/zi
= Omeran 20 mg 1 tb/zi
= Miofilin 100 mg 1 tb/zi
= Ser fiziologic 250 ml 1 fl/zi
= Metoclopramid 10 mg 1 fl 1-0-1/zi

27
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

- Supraveghez permanent pacienta și


în comunic medicului orice
modificare apărută în starea de
sănatate.
- însoțesc medicul la vizită.
- Seara, măsor funcțiile vitale și le
notez în foaia de temperatură.
- La indicația medicului administrez
1 tb de Diazepam 10 mg.
- Asigur liniștea și un ambient plăcut
în salon.
14.02.2019 - neliniște - Aerisesc salonul. DIMINEAȚA
psihomotorie - Măsor funcțiile vitale și le notez în TA= 180/90 mmHg
- HTA foaia de temperatură. P = 71b/min
- insomnii mixte - Mă asigur de respectarea regimului R= 16r/min
- vertij igienico-dietetic cu evitarea T= 36,50C
- edeme alimentelor bogate în grăsimi și - Pacienta acceptă
- dispnee săruri. tratamentul.
- oligurie - Încerc să port o discuție cu - A mâncat fără
- capacitate de pacienta. obiecții.
abstractizare - Administrez tratamentul prescris de - Stare de somnolență.
diminuată medic: - Pacientei i se inițiază
= Anxiar 1 mg1/2 - 1/2 -1 cps/zi comportament care
= Efectin 75 mg 1-0-0 cps/zi să-i asigure o igienă
= Memantina 10 mg 1-0-0 cpr/zi elementară.
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cpr/zi - Pacienta nu mai
= Solian 200 mg1/2 -0-0 cps/zi prezintă cefalee, are
= Cerebrolysin 215 mg/ml 1 fl/zi tranzit intestinal
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi normal.
= Nitromint 2.6 mg 1-0-1 cps/zi - Pacienta nu prezintă
= Diltiazem 60 mg 1-0-1 cps/zi escare de decubit.
= Manitol 250 ml 1 fl/zi - Diureza 1500ml/24h.
= Amlodipină 5mg 1 tb/zi SEARA
= Cinarizină 25 mg 1 tb/zi TA= 175/90 mmHg
= Omeran 20 mg 1 tb/zi P = 75b/min
= Spironolactonă 25 mg 1-0-1 tb/zi R= 18r/min
= Diurex 50 mg 0-1-0 tb/zi T= 36,20C
= Furosemid 2 ml 11/2 0-1-0 fl/zi -Pacienta beneficiază
- Observ efectul tratamentului și de somn
comunic medicului starea pacientei. corespunzător rin
- Verific dacă nu apar semne de aplicarea unei igine a
complicații. somnului cu aerisirea
- Însoțesc medicul la vizită. salonului și
- Măsoar seara funcțiile vitale și le administrarea
notez în foaia de temperatură. medicației.
- Supraveghez pacienta.
- Asigur liniștea și un ambient plăcut
în salon.
15.02.2019 - ușor neliniștită - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
- somnolență foaia de temperatură. TA= 160/80 mmHg

28
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

- cooperantă - Mă asigur că pacienta are o stare P = 68b/min


- HTA fizică și psihică acceptabilă. R= 16r/min
- oboseală - Aerisesc salonul. T= 36,30C
- Se reduc dozele la recomandarea - Pacienta este ușor
medicului. neliniștită.
- Administrez tratamentul prescris de - Se hidratează și
medic: alimentează
= Anxiar 1 mg1/4- 0 -1 cps/zi corespunzător.
= Efectin 75 mg 1-0-0 cps/zi - Respirația a revenit
= Memantina 10 mg 1-0-0 cpr/zi la normal.
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cpr/zi SEARA
= Solian 200 mg1/2 -0-0 cps/zi TA= 170/80 mmHg
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi P = 75b/min
= Nitromint 2.6 mg 1-0-1 cps/zi R= 17r/min
= Diltiazem 60 mg 1-0-1 cps/zi T= 360C
= Amlodipină 5mg 1 tb/zi - Diureza 1400ml/24h
= Cinarizină 25 mg 1 tb/zi - Scaun cu asect
= Omeran 20 mg 1 tb/zi normal.
= Spironolactonă 25 mg 1-0-1 tb/zi - Participă la
= Diurex 50 mg 0-1-0 tb/zi activitățile de terapie
= Gluconat de calciu 1 fl/zi existente în spital.
= Glucoză 250 ml 1 fl 5%/zi - Pacienta este mai
- Pacienta este supravegheată antrenată la realitate.
permanent.
- Facilitez somnoterapia pacientei.
- Supraveghez atent pacienta în
vederea apariției unor modificări de
comportament sau modificări
fiziologice.
- Încurajez pacienta să efectueze
activități care să-i asigure o
comunicare mai bună cu cei din jur.
- Învăț pacienta să execute tehnici
pentru a asigura o igienă corporală
mai bună.
- Alcătuiesc pentru pacientă un
program structurat pe activități și o
îndrum în mod direct în efectuarea
lor.

16.02.2019 - somn odihnitor - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA


- cooperantă foaia de temperatură. TA= 160/80 mmHg
- pacientă liniștită - Aerisesc salonul. P = 68b/min
- Schimb lenjeria de corp și cea de R= 16r/min
pat. T= 36,30C
- Administrez tratamentul prescris de - Pacientă liniștită.
medic: - Acceptă tratamentul.
= Efectin 75 mg 1-0-0 cps/zi - Stare generală bună.
= Memantina 10 mg 1-0-0 cpr/zi - Pacienta este
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cpr/zi hidratată și alimentată

29
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

= Solian 200 mg1/2 -0-0 cps/zi corespunzător.


= Nitromint 2.6 mg 1-0-1 cps/zi - Respirație normală.
= Diltiazem 60 mg 1-0-1 cps/zi SEARA
= Amlodipină 5mg 1 tb/zi TA= 155/70 mmHg
= Cinarizină 25 mg 1 tb/zi P = 63b/min
= Omeran 20 mg 1 tb/zi R= 17r/min
= Spironolactonă 25 mg 1-0-1 tb/zi T= 36,60C
= Enalapril 5 mg 0-1-0 tb/zi - Diureza 1200 ml/24h
- Însoțesc medicul la vizita medicală. - Scaun cu aspect
- Măsor seara funcțiile vitale și le normal.
notez în foaia de temperatură. - În urma
- Informez pacienta că în următoarea tratamentului TA a
zi i se va face externarea și sa îș scăzut.
anunțe familia.
- Asigur liniștea și un ambient plăcut
în salon.
- Înlătur orice fel de excitanți.
- Încurajez pacineta în desfășurarea
activităților.

17.02.2019 - pacientă cu - Măsor funcțiile vitale și le notez în - Pacienta este mai


evoluție favorabilă foaia de temperatură. liniștită, se odihnește
- Administrez tratamentul prescris de peste noapte, fără să
medic: se trezească obosită.
= Efectin 75 mg 1-0-0 cps/zi - Simptomatologia de
= Memantina 10 mg 1-0-0 cpr/zi la internare s-a redus
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cpr/zi mult în intensitate.
= Solian 200 mg1/2 -0-0 cps/zi - Se externează cu
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi evoluție favorabilă cu
= Nitromint 2.6 mg 1-0-1 cps/zi recomandările din
= Diltiazem 60 mg 1-0-1 cps/zi epicriză.
= Enalapril 5 mg 0-1-0 tb/zi DIMINEAȚA
- Discut cu pacienta. TA= 150/70 mmHg
- O instruiesc asupra necesității P = 70b/min
respectării indicațiilor medicului R= 16r/min
privind repausul fizic și psihic, T= 36,20C
tratamentul medicamentos, regimul - Acceptă tratamentul.
alimentar. - Pleacă însoțită de
- Mă asigur că pacienta are asupra ei fiica sa.
biletul de externare, scrisoarea
medicală, rețeta prescrisă și cardul
de sănătate.
- Ma asigur că a înțeles data la care
aceasta trebuie să se prezinte la
control.
-Ma asigur că a înțeles toate
recomandările primite.

30
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

EPICRIZA

Pacientă, în vârstă de 68, cu antecedente psihiatrice, se prezintă la secția


Medicină Internă a Spitalului Municipal Vatra Dornei, prezentând neliniște psihomotorie,
insomnii mixte, idei de inutilitate, idei delirante de interpretare, hipomnezie mixtă, cefalee,
vertij, oboseală,tulburări de echilibre și edeme. Se internează cu un tablou clinic psihic
reprezentat de ținută ordonată, igienă corespunzătoare, facies anxios, mimică și gestică
hipermobile, contact verbal spontan, dialog relativ dificil de realizat, limbaj de intensitate
scăzută, atitudine retrasă și este parțial orientată temporo-spațial.
Pe baza examenului psihic, clinic, paraclinic și psihologic se stabilește
diagnosticul de Demență Alzheimer și HTA (puseu). Se instituie tratament cu Anxiar,
Venlafaxină, Solian, Memantina, Rivastigmina, Cerebrolysin, Aspenter, Diltiazem, Nitromint.
Pentru HTA – puseu se instituie tratament hipertensiv și diuretic. În urma tratamentului
medicamentos evoluția este favorabilă. Se externează cu stare generală bună.

Se externează cu următoarele recomandări:


- Psihoigienă cu evitarea situațiilor conflictuale.
- Evitarea consumului de toxice (alcool, tutun, cafea).
- Reevaluare psihiatrică peste 30 de zile sau la nevoie.
- Tratamentul afecțiunilor asociate.
- Regim alimentar hiposodat.
- Consult cardiologic periodic în ambulator.

RP/ - Efectin 75 mg 1-0-0 cps/zi


- Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi
- Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi
- Solian 200 mg 1/2 - 0-0 cps/zi
- Omeran 20 mg 1 tb/zi
- Diurex 50 mg 1 tb/zi

31
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

IV.2 CAZUL 2 – ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ VASCULARĂ

CULEGERA DATELOR

Nume: C
Prenume: A
Vârsta: 63
Sexul: MASCULIN
Cetățenie: român
Domiciliul: Vatra Dornei, Județul Suceava
Ocupație: pensionar
Nivel de instruire: școală profesională
Alergică la: neagă
Data internării: 06.01.2019
Data extrnării: 14.01.2019
Număr zile de spitalizare: 9 zile
Statut de asigurat: asigurat CNAS
Tipul internării: urgență
Diagnostic la internare: Demență vasculară. Demență în boala Alzheimer, Tulburare
depresivă recurentă, episod actual sever cu simptome psihotice.

Motivele internării:
-neliniște psihomotorie
-anhedonie
-insomnii mixte
-parțial orientat temporo-spațial
-hipomnezie mixtă
-iritabilitate
-idei de inutilitate
-idei delirante micromaniace
-tremor ale mebrelor superioare

ANAMNEZA
Antecedente heredo-colaterale: neagă
Antecedente personale fiziologice și patologice:
- hipertensiune arterială esențială
- AVC ischemic in ACM stâng (2010)
- diabet zaharat
- cardiopatie ischemică
- polineuropatie
- hemiplegie
Condiții de viață și de muncă: locuiește la casă, 2 persoane, căsătorit, pensionar.
Toxice: neagă consumul de cafea, alcool și tutun.
Medicamente: Memantina, Rivastigmina, Seroquel, Trittico, Neuromultivit.

ISTORICUL BOLII
Pacient, în vârstă de 63 de ani, cu antecendente psihiatrice, se prezintă de urgență adus de
către soție în data de 06.01.2019 la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc cu
următoarele simptome: neliniște psihomotorie,parțial orientat temporo-spațial, anhedonie,

32
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

apetit alimentar diminuat, hipomnezie mixtă, insomnii mixte, iritabilitate, idei de inutilitate și
idei delirante micromaniace.
Pacientul este internat și i se instituie schema de tratament cu:

= Efectin 75 mg 1-1-1 cps/zi


= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi
= Zolpidem 10 mg 0-0-1 cps/zi
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi

EXAMENUL PSIHIATRIC
Ținută ordonată, igienă corespunzătoare, facies depresiv, privire tristă, mimică și
pantomimică hipermobile, contact verbal spontan, dialog relativ dificil de realizat, limbaj de
intensitate scăzută, atitudine retrasă, prag perceptiv coborât, hipomnezie mixtă, hipoprosexie
mixtă, bradipsie, capacitate de abstractizare diminuată, idei delirante micromaniace,
iritabilitate, anhedonie, neliniște psihomotorie, scăderea randamentului cotidian, parțial
orientat temporo-spațial. Insomnii mixte și hipobulie.

33
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

EVALUAREA PACIENTULUI ȚINÂND CONT DE CELE 14 NEVOI


FUNDAMENTALE

NR. NEVOIA IND (-) PROBLEMA SURSA DE OBIECTIVE


CRT. DEP (+) DIFICULTATE
1. Nevoia de a + Tahipnee Neliniște Să respire
respira și a avea Tahicardie psihomotorie normal și să
o bună Dispnee Anxietate aibă o bună
circulație Oboseală la efort circulație
Disconfort
2. Nevoia de a bea + Alimentație Deshidratare Să fie
și a mânca inadecvată Grețuri reechilibrat
Anorexie hidroelectrolitic
3. Nevoia de a _ _ _ _
elimina
4. Nevoia de a se + Neliniște Oboseală Organizarea
mișca și a avea psihomotorie Boala de bază activității
o bună postură Circulație
inadecvată
5. Nevoia de a + Insomnii Boala de bază Asigurarea unui
dormi și a se Cefalee Lipsa de somn odihnitor,
odihni Disconfort cunoașterea suficient ca
mijloacelor de durată pentru a
favorizare a satisface
somnului nevoile
organismului
6. Nevoia de a se + Dificultate în a Oboseală Să se îmbrace /
îmbrăca și se îmbrăca / Slăbiciune dezbrace singur
dezbrăca dezbrăca
7. Nevoia de a _ _ _ _
mențime
temperatura
corpului în
limite normale
8. Nevoia de a fi + Deficit de Afecțiunea Să își păstreze
îngrijit și a îngrijire curentă tegumentele și
proteja mucoasele
tegumntele și curate
mucoasele
9. Nevoia de a + Deficit de Boala de bază Să fie echilibrat
evita pericole autoîngrijire, Vertij psihic și să
vulnerabilitate, Insomnie beneficieze de
prezintă risc Facies crispat un mediu de
crescut de siguranță
accidente
10. Nevoia de a + Deficit de Dificultate la Să comunice
comunica atenție și acceptarea eficient
comunicare rolului de bolnav
Hipomnezie
mixtă

34
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

11. Nevoia de a _ _ _ _
acționa
conform
propriilor
convingeri și
valori, de a
practica religia
12. Nevoia de a fi + Sentiment de Neadaptare la Să-și exprime
preocupat în neputință realitate (boală) diminuarea
vederea Lipsa de neputinței
realizării cunoaștere a
stării de sănătate
și a tratamentului
13. Nevoia de a se + Dezinteres Slăbiciune Să exprime
recreea Lipsă de interes interes în
indeplinirea
activităților
14. Nevoia de a + Cunoștințe Inaccesibilitatea Să dobândească
învăța cum să-și insuficiente la informații cunoștințele
păstreze asupra bolii, a necesare și să le
sănătatea măsurilor de aplice
prevenire a
diagnosticului
medical, a
tratamentului, a
satisfacerii
nevoilor sale

35
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI C. A.

DATA DIAGNSTIC DE INTERVENȚII PROPRII ȘI EVALUAREA


NURSING DELEGATE PACIENTULUI
06.01.2019 - Neliniște - Ajut medicul la efectuarea DIMINEAȚA
psihomotorie examenului clinic al pacientului. TA=140/95mmhg
- lnsomnii mixte - Medicul stabilește schema de P=97b/min
- Hipoprosexie mixtă tratament: R=24r/min
- Hipobulie = Efectin 75 mg 1-1-1 cps/zi T=36,90C
- Tahicardie = Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi SEARA
- Tahipnee = Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi TA=130/85 mmHg
- Capacitate de = Zolpidem 0-0-1 cps/zi P=90b/min
abstractizare = Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi R=23r/min
diminuată = Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi T=36,70C
- Bradipsie - Măsor funcțiile vitale și le notez în - Pacientul acceptă
foaia de temperatură. greu tratamentul.
- Pacientul semnează - Refuză să mănânce
consimțământul informat, contractul și să se hidrateze
terapeutic și borderoul de predare / însă după insistențe
primire a bunurilor. acceptă.
- Conduc pacientul în salon și îl ajut - Se plimbă pe hol,
să se instaleze după o igienizare este foarte
corespunzătoare. somnolent.
- Administrez tratamentul prescris de - Este parțial orientat
medic. temporo-spațial.
- Asigur un microclimat
corespunzător (aerisire, temperatură
optimă).
- Mă asigur că se aimentează
corespunzător.
- Supraveghez pacientul pe toată
durata zilei.
07.01.2019 - Neliniște - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
psihomotorie foaia de temperatură. TA=150/100 mmhg
- Tahicardie - Administrez tratamentul prescris de P=83b/min
- Tahipnee medic: R=20r/min
- Insomnii mixte = Efectin 75 mg 1-1-1 cps/zi T=36,80C
- Hipoprosexie mixtă = Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi SEARA
- Hipomnezie mixtă = Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi TA=135/85mmHg
- Hipobulie = Zolpidem 0-0-1 cps/zi P=82b/min
- Capacitate de = Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi R=18r/min
abstractizare = Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi T=36,30C
diminuată - Asigur un microclimat - Pacientul acceptă
corespunzător. tratamentul.
- Aerisesc salonul. - Pacientului i se
- Înlătur posibiliiexcitanți. inițiază un
- Încerc să port o discuție cu comportamnent care
pacientul. să-i asigure o igienă
- Asigur o alimentație calorică și alimentară
proteică corespunzătoare. corespunzătoare.

36
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

- Observ că efectul tratamentului și - Pacientul


comunic permanent medicului starea beneficiază de un
pacientului. somn corespunzător
- Asigur o igienă a somnului prin aplicarea unei
(aerisesc, să nu mănânce înainte de igiene a somnului cu
culcare). aerisirea salonului și
administrarea
medicației.
08.01.2019 - Neliniște - Măsor funcțiie vitale și le notez în DIMINEAȚA
psihomotorie foaia de temperatură. TA=140/95 mmhg
- Somnolență - Se reduc dozele la recomandarea P=82b/min
- Tahicardie medicului. R=19r/min
- Capacitate de -Administrez tratamentul prescris de T=36,30C
abstractizare medic: SEARA
diminuată = Efectin 75 mg 1-0-1 cps/zi TA=135/90 mmHg
- Somn odihnitor = Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi P=79b/min
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi R=17r/min
= Zolpidem 0-0-1 cps/zi T=36,20C
= Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi - Pacientul este
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi neliniștit.
- Asigur igiena corporală. - Nu are răbdare,
- învăț pacientul să execute tehnici acceptă greu
pentru a asigura o igienă corporală tratamentul.
mai bună. - La nuvelul mâinilor
- Încurajez pacientul să efectueze se observă un ușor
activități care să-i asigure o tremor.
comunicare mai bună ci cei din jur. - Activitățile
- Alcătuiesc pentru pacient un pacientului au fost
program structurat pentru activități și limitate și organizate
îl îndrum în efectuarea lor. într-un program
structurat pe care îl
respectă.
09.01.2019 - Neliniște - Măsor funcțiie vitale și le notez în DIMINEAȚA
psihomotorie foaia de temperatură. TA=140/85 mmhg
- Somnolență -Administrez tratamentul prescris de P=88b/min
- Cooperant medic: R=20r/min
- Tahicardie = Efectin 75 mg 1-0-1 cps/zi T=37,70C
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi SEARA
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi TA=140/80 mmHg
= Zolpidem 0-0-1 cps/zi P=77b/min
= Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi R=18r/min
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi T=37,20C
- Asigur igiena corporală adecvată. - Pacientul este
- Aerisesc salonul în timp ce discut neliniștit și se plimbă
cu pacientul despre motivul pentru pe hol.
care este la spital si care sunt limitele - Pacientul acceptă
clare in relațiile cu ceilalți pacienți. mai greu tratamentul
- I-am explicat că de îndată ce se va dar respectă regulile
însănătoșii va putea merge acasa. impuse în intregime.

37
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

10.01.2019 - Ușor neliniștit - Măsor funcțiie vitale și le notez în DIMINEAȚA


- Somnolent foaia de temperatură. TA=130/90 mmhg
- Cooperant -Administrez tratamentul prescris de P=103b/min
medic: R=17r/min
= Efectin 75 mg 1-0-1 cps/zi T=36,70C
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi SEARA
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi TA=130/95 mmHg
= Zolpidem 0-0-1 cps/zi P=90b/min
= Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi R=20r/min
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi T=36,70C
-Supraveghez atent pacientul în - Pacientul acceptă
vederea apariției unor modificări de tratamentul și este
comportament sau modificări mai liniștit.
fiziologice. - Participă la
- Ascult pacientul pentru a-și activitățile de terapie
exprima sentimentele, preocupările. existente în spital.
- Însoțesc pacientul la activitățile de - Pacientul este mai
terapie. antrenat la realitate.

11.01.2019 - Evoluție favorabilă - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA


foaia de temperatură. TA=135/80 mmhg
-Administrez tratamentul prescris de P=75b/min
medic: R=18r/min
= Efectin 75 mg 1-0-1 cps/zi T=36,40C
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi SEARA
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi TA=140/75 mmHg
= Zolpidem 0-0-1 cps/zi P=87b/min
= Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi R=20r/min
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi T=36,80C
- Asigur igiena corporală. - Pacientul este
- Asigur un microclimat liniștit și cooperant.
corespunzător. - Participă la
- Facilitez somnoterapia. ctivitățile de terapie.
- Însoțesc pacientul la activitățile de
terapie.
12.01.2019 - Evoluție staționară - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
foaia de temperatură. TA=130/80 mmhg
- Pacientul continuă tratamentul. P=76b/min
-Administrez tratamentul prescris de R=17r/min
medic: T=36,40C
= Efectin 75 mg 1-0-1 cps/zi SEARA
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi TA=135/85 mmHg
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi P=83b/min
= Zolpidem 0-0-1 cps/zi R=20r/min
= Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi T=36,90C
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi - Pacientu acceptă
- Asigur igiena corporală. tratamentul și
- Aerisesc salonul. comunică eficient cu
- Stimulez pacientul în efectuarea personalul și
unor activități individuale și de grup. pacienții.

38
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

- Pacientul se
alimentează și
hidratează
corespunzător.
- Pacientul este
liniștit și are un
somn odihnitor.
13.01.2019 - Evoluție favorabilă - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
foaia de temperatură. TA=120/75 mmhg
- Pacientul continuă tratamentul. P=82b/min
-Administrez tratamentul prescris de R=18r/min
medic: T=36,60C
= Efectin 75 mg 1-0-1 cps/zi SEARA
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi TA=120/75 mmHg
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi P=75b/min
= Zolpidem 0-0-1 cps/zi R=18r/min
= Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi T=36,40C
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi -Pacientul este
- Comunic pacientului ziua de liniștit și acceptă
externare pentru a-și anunța familia. tratamentul.
- înlătur orice fel de excitanți. - Pacientul este
- Asigur o hidratare și o alimentație hidratat și alimentat
corespunzătoare. corespunzător.
- Supraveghez și observ - Prezintă o stare de
comportamentul pacientului. bine.
14.01.2019 - Pacient cu evoluție - Măsor funcțiile vitale și le notez în - Simptomatologia
favorabilă foaia de temperatură. de la data internării
- Pacientul continuă tratamentul. s-a redus mult în
-Administrez tratamentul prescris de intensitate.
medic: - Se externează cu
= Efectin 75 mg 1-0-1 cps/zi evoluție favorabilă
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zi cu recomandările din
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi epicriză.
= Zolpidem 0-0-1 cps/zi DIMINEAȚA
= Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi TA=120/70 mmHg
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi P=87b/min
- Ajut pacientul la externare. R=21r/min
- Mă asigur că a înțeles data la care T=36,80C
acesta trebuie să se prezinte la -Pacientul pleacă
control. însoțit de către soția
- Mă asigur că a înțeles foarte bine sa.
toate recomandările primite.

39
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

EPICRIZA

Pacient, în vârstă de 63 de ani, cu antecedente psihiatrice, se internează cu un


tablou clinic reprezentat de ținută ordonată, igienă corespunzătoare, facies depresiv, privire
tristă, mimică și pantomimică hipermobile, contact verbal spontan, dialog relativ dificil de
realizat, limbaj de intensitate scăzută, atitudine retrasă, prag perceptiv coborât, hipomnezie
mixtă, hipoprosexie mixtă, bradipsihie, capacitate de abstractizare diminuată, idei delirante
micromaniace, iritabilitate, anhedonie, neliniște psihomotorie, scăderea randamentului
cotidian, parțial orientat temporo-spațial, insomii mixte, hipobulie.

Pe baza examenului psihic, clinic, paraclinic și psihologic se stabilește diagnossticul


de Demență Vascuară, Demență în boala Alhzeimer. Se instituie tratament cu: Efectin,
Rivastigmina, Memantina, Zolpidem, Trittico, Aspenter. În urma tratamentului medicamentos
evoluția este favorabilă.

Se externează cu recomandările:
- Psihoigienă cu evitarea situațiilor conflictuale.
- Evitarea consumului de toxice: cafea, tutun, alcool.
- Reevaluarea psihiatrică peste 30 de zile sau la nevoie.
- Tratamentul afecțiunilor asociate.
- Continuarea tratamentului medicamentos cu:
= Efectin 75 mg 1-0-1 cps/zi
= Rivastigmina 3 mg 1-0-1 cps/zo
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi
= Zolpidem 10 mg 0-0-1 cps/zi
= Trittico 150 mg 0-0-1 cps/zi
= Aspenter 75 mg 0-1-0 cps/zi
= Neuromultivit 1cps/zi

40
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

IV.3 CAZUL 3 – ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ SENILĂ

CULEGERA DATELOR

Nume: L
Prenume: S
Vârsta: 82
Sexul: masculin
Cetățenie: român
Domiciliul: Vatra Dornei, Județul Suceava
Ocupație: pensionar
Nivel de instruire: studii generale
Alergic la: neagă
Data internării: 18.02.2019
Data extrnării: 26.02.2019
Număr zile de spitalizare: 9 zile
Statut de asigurat: asigurat CNAS
Tipul internării: urgență
Diagnostic la internare: Demență senilă. Demență. Tulburare depresivă recurentă, episod
actual sever cu simptome psihotice. Hipertrofie benignă de prostată. Dislipidemie.

Motivele internării:
-neliniște psihomotorie
-insomnii mixte, somn cu întreținere medicamentoasă
-dezorientat temporo-spațial
-hipomnezie de fixare
-iritabilitate
-idei de inutilitate
-idei delirante micromaniace
-tendințe la vagabondaj

ANAMNEZA
Antecedente heredo-colaterale: neagă
Antecedente personale fiziologice și patologice:
- Hipertrofie benignă de prostată diagnosticat în 2011

Condiții de viață și de muncă: locuiește la casă, 2 persoane, căsătorit, pensionar.


Toxice: neagă consumul de cafea, alcool și tutun.
Medicamente: Memantina, Exelon plasturi, Trittico, Anxiar, Atoris, Omnic, Cerebrolysin 10
zile.

ISTORICUL BOLII
Pacient, în vârstă de 82 de ani, cu antecendente psihiatrice, se prezintă de urgență adus de
către nepoată și soție, în data de 18.02.2019 la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc
prezentând un tablou psihopatologic marcat de deteriorare cognitivă progresivă. Prezintă
hipoprosexie concentrativă și distributivă, hipomnezie de fixare, lacune mnestice, elemente
agnoziceși aproxice, dezorientare temporo-spațială cu tendințe dromonanice și agitație
psihomotorie, idei de inutilitate, atitudine ostilă, insomnii mixte, somn cu întreținere
medicamentoasă.
Boala actuală a debutat în urmă cu aproximativ 10 ani cu tulburări de memorie.

41
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

Pacientul este internat și i se instituie schema de tratament cu:


= Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi
= Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml-0-0/zi
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi

EXAMENUL PSIHIATRIC
Ținută ordonată, igienă corespunzătoare, facies anxios, privire anxioasă, tabloul
simptomatologic include dispoziție distrofică, toleranță redusă la frustrări, insomnii mixte,
somn cu întreținere medicamentoasă, fatigabilitate, nervozitate, negativism verbal și
comportamental, retragere socială accentuată, tendințe la vagabondaj (fuge de la domiciliul
său), orientare temporo-spațială deficitară, ideație delirant-halucinatorie, deficit mnezic cu
tulburare de memorie severă, crize de afect, dificultăți severe în funcționarea socială,
profesională și familiară. Necesită supraveghere și sprijin în mod constant.
Examenul CT cerebral evidențiază importantă atrofie cortico-fronto-temporală bilaterală.

42
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

EVALUAREA PACIENTULUI ȚINÂND CONT DE CELE 14 NEVOI


FUNDAMENTALE

NR. NEVOIA IND (-) PROBLEMA SURSA DE OBIECTIVE


CRT. DEP (+) DIFICULTATE
1. Nevoia de a + Tahipnee Neliniște Să respire
respira și a avea Tahicardie psihomotorie normal și să
o bună Anxietate aibă o bună
circulație Disconfort respirație
2. Nevoia de a bea + Anorexie Deshidratare Să fie
și a mânca reechilibrat
hidroelectrolitic
pacientul
3. Nevoia de a _ _ _ _
elimina
4. Nevoia de a se + Neliniște Boala de bază Organizarea
mișca și a avea psihomotorie activității
o bună postură
5. Nevoia de a + Insomnii mixte Boala de bază Asigurarea unui
dormi și a se Somn cu somn odihnitor,
odihni întreținere suficient ca
medicamentoasă durată pentru a
satisface
nevoile
organismului
6. Nevoia de a se + Capacitate de a Afecțiunea Să exprime
îmbrăca și se îmbraca și curentă acordul de a fi
dezbrăca dezbrăca sever îmbrăcat și
afectată dezbrăcat la
nevoie
7. Nevoia de a _ _ _ _
mențime
temperatura
corpului în
limite normale
8. Nevoia de a fi + Deficit de Boala de bază Să își păstreze
îngrijit și a îngrijire Lipsa de tegumentele și
proteja cunoștințe mucoasele
tegumntele și intacte
mucoasele
9. Nevoia de a + Deficit de Boala de bază Să fie echilibrat
evita pericole autoîngrijire psihic și să
Vulnerabilitate beneficieze de
Tendință la un mediu de
vagabondaj siguranță
10. Nevoia de a + Deficit de Dificultate la Să comunice
comunica atenție și de acceptarea eficient
comunicare rolului de bolnav Să își manifeste
Hipomnezie de afectivitatea
fixare către familie

43
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

11. Nevoia de a + Sentiment de Neadaptarea la Să își


acționa neputință realitate și la desfășoare
conform Sentiment de boală momentul de
propriilor inutilitate rugăciune și
convingeri și meditare pentru
valori, de a a avea
practica religia sentimentul de
impăcare
sufletească
12. Nevoia de a fi + Crize de afect Boala de bază Să își exprime
preocupat în Sentiment de diminuarea
vederea neputință neputinței
realizării
13. Nevoia de a se + Retragere Afecțiunea Să exprime o
recreea socială curentă stare de bine
accentuată Să participe la
activități de
terapie
14. Nevoia de a + Tulburare Incapacitatea de Să accepte
învăța cum să- cognitivă adaptare la tratamentul
și păstreze progresivă realitate medicamentos
sănătatea Lispa de și îngrijirile
cunoștințe medicale
recomandate

44
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI L. S.

DATA DIAGNOSTIC DE INTERVENȚII PROPRII ȘI EVALUAREA


NURSING AUTONOME PACIENTULUI
18.02.2019 - Agitație psihomotorie - Ajut medicul la efectuarea DIMINEAȚA
- Tahicardie examenului clinic al pacientului. TA=105/75 mmhg
- Tahipnee - Medicul stabilește schema de P=97b/min
- Insomnii mixte tratament : R=21r/min
- Idei delirante = Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi T=36,60C
- Tendință la = Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi SEARA
vagabondaj = Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi TA=120/85 mmHg
- Hipobulie = Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi P=75b/min
- Capacitate de = Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- R=22r/min
abstractizare diminuată 0-0/zi T=36,30C
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi - Pacientul este
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi neliniștit și acceptă
- Măsor funțiile vitale ale pacientului greu tratamentul.
și le notez în foaia de temperatură. - Mănâcă și se
- Aparținătorii pacientului semnează hidratează
consimțământul informat, contractul corespunzător.
terapeutic și borderoul de predare / - Se plimbă pe hol,
primire a bunurilor pacientului. este somnolent și
- Administrez tratamentul prescris de parțial orientat
medic. temporo-spațial.
- Conduc pacientul în salon și îl ajut
să se instaleze după o igienizare
corespunzătoare.
- Asigur un microclimat
corespunzător (aerisire, temperatură
optimă).
- Mă asigur că pacientul se
alimentează și se hidratează
corespunzător.
- Supraveghez pacientul pe toată
perioada zilei.
19.02.2019 - Neliniște - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
psihomotorie foaia de temperatură. TA=130/90 mmhg
- Tahicardie - Administrez tratamentul prescris: P=87b/min
- Tahipnee = Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi R=19r/min
- Insomnii mixte = Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi T=36,60C
- Hipoprosexie mixtă = Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi SEARA
- Hipomnezie de fixare = Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi TA=125/85 mmHg
- Hipobulie = Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- P=86b/min
- Ideație delirantă 0-0/zi R=18r/min
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi T=36,60C
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi - Pacientul acceptă
- Asigur un microclimat cu ușurință
corespunzător și înlătur posibilii tratamentul și
excitanți, încerc să port o discuție cu mănancă fără
pacientul. obiecții.

45
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

- Ajut pacientul să se igienizeze - Prezintă stare de


corespunzător și îl ajut să se somnolență.
îmbrace. - Pacientul
- Asigur o alimentație calorică și beneficiază de un
proteică și o hidratare somn corespunzător
corespunzătoare. .
- Observ efectul tratamentului și
comunic permanent medicului starea
pacientului.
20.02.2019 - Neliniște - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
psihomotorie foaia de temperatură. TA=120/80 mmhg
- Somnolență - Se continuă tratamentul cu aceeași P=81b/min
- Somn odihnitor schemă terapeutică. R=18r/min
- Administrez tratamentul prescris: T=36,20C
= Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi SEARA
= Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi TA=130/85 mmHg
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi P=82b/min
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi R=18r/min
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- T=36,30C
0-0/zi - Pacientul este
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi neliniștit, vrea să
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi meargă acasă, nu
- Pacientul este supravegheat în mai are răbdare.
permanență în vederea apariției unor - Totuși acceptă
modificări de comportament sau tratamentul.
modificări fiziologice. - Se observă un ușor
- Facilitez somnoterapia pacientului. tremor al
- Încurajez pacientul să efectueze extremităților.
activități care să-i asigure o - Activitățile
comunicare mai bună cu cei din jur. pacientului au fost
- Alcătuiesc pentru pacient un limitate și organizate
program de activități și în îndrum în într-un program
mod direct în efectuarea lor. structurat pe care îl
respectă.
21.02.2019 - Ușor neliniștit - Aerisesc salonul. DIMINEAȚA
- Somnolent - Administrez tratamentul prescris: TA=120/80 mmhg
- Cooperant = Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi P=84b/min
- Idei delirante = Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi R=17r/min
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi T=36,60C
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi SEARA
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- TA=130/80 mmHg
0-0/zi P=80b/min
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi R=18r/min
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi T=36,60C
- Măsor funcțiile vitale și le notez în - Se alimentează și
foaia de temperatură. se hidratează
- Ascult pacientul și îl încurajez și îl corespunzător.
motivez să se implice în activitățile - După o discuție a
existente. acceptat tratamentul
- Asigur o igienă corporală adecvată. în întregime.

46
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

- Ajut pacientul să se schimbe cu - Pacientul respectă


haine curate și schimb lenjeria tratamentul în
patului. întregime.
- Asigur somnoterapie.
22.02.2019 Evoluție lent favorabilă - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
foaia de temperatură. TA=130/90 mmhg
- Administrez tratamentul prescris: P=94b/min
= Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi R=17r/min
= Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi T=36,20C
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi SEARA
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi TA=130/70 mmHg
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- P=84b/min
0-0/zi R=18r/min
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi T=36,50C
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi - Pacientul acceptă
-Supraveghez atent pacientul în tratamentul.
vederea apariției unor modificări de - Pacientul este mai
comportament sau modificări antrenat în realitate,
fiziologice. își amintește situații
- Însoțesc pacientul la activitățile de de actualitate, își
terapie. manifestă dorul față
- Port discuții cu pacientul legate de de câinele său de
subiectul său de interes. terapie.
- Încurajez pacientul în exprimarea - Pacientul nu mai
sentimentelor sale. prezintă starea de
- Facilitez somnoterapia. nervozitate din
primele zile.

23.02.2019 - Somn odihnitor - Aerisesc salonul. DIMINEAȚA


- Cooperant - Măsor funcțiile vitale și le notez în TA=120/80 mmhg
- Pacient liniștit foaia de temperatură. P=84b/min
- Administrez tratamentul prescris: R=17r/min
= Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi T=36,50C
= Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi SEARA
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi TA=130/80 mmHg
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi P=78b/min
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- R=18r/min
0-0/zi T=36,20C
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi - Pacientul este puțin
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi iritat deoarece nu își
- Înlătur orice fel de excitanți. poate petrece timpul
- Supraveghez și observ cu animalul său de
comportamentul pacientului. companie și terapie.
- Încurajez pacientul în efectuarea - Acceptă
activitățiilor stabilite și socializarea tratamentul.
cu întregul grup participant.
24.02.2019 - Pacient cu evoluție - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
favorabilă. foaia de temperatură. TA=130/86 mmhg
- Administrez tratamentul prescris: P=94b/min
= Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi R=17r/min

47
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

= Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi T=36,40C


= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi SEARA
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi TA=130/80 mmHg
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- P=88b/min
0-0/zi R=17r/min
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi T=36,60C
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi - Participă la
- Asigur o alimentație și o hidratare activitățile de
corespunzătoare. terapie.
- Asigur un climat corespunzător. - Manifestă
- Supraveghez și observ sentimente de
comportamentul pacientului. bucurie că în curând
- Îi explic pacientului că în curând se va merge acasă
va face bine și va putea merge acasă. alături de familie și
câinele de terapie.
- Este liniștit după
vizita soției și a
nepoatei sale.
25.02.2019 - Pacient cu evoluție - Măsor funcțiile vitale și le notez în DIMINEAȚA
favorabilă foaia de temperatură. TA=120/86 mmhg
- Administrez tratamentul prescris: P=84b/min
= Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi R=18r/min
= Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi T=36,60C
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi SEARA
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi TA=120/80 mmHg
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- P=84b/min
0-0/zi R=19r/min
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi T=36,30C
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi - Pacientul este
- Înlătur orice fel de excitanți. liniștit.
- Încurajez pacientul în desfășurarea - Pacientul acceptă
activităților stabilite. tratamentul.
- Comunic pacientului la indicația - Pacientul exprimă
medicului că în ziua următoare va o stare de bine.
merge acasă pentru a se obisnui cu
schimbarea de mediu.
- Ajut pacientul să se igienizeze și să
își schimbe hainele.
- Port conversații cu pacientul ce
este mai ancorat în realitate.
26.02.2019 - Pacient cu evoluție - Aerisesc salonul. DIMINEAȚA
favorabilă - Măsor funcțiile vitale și le notez în TA=130/86 mmhg
foaia de temperatură. P=88b/min
- Administrez tratamentul prescris: R=17r/min
= Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi T=36,40C
= Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi - Pacientul acceptă
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi tratamnetul
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi - Pacientul exprimă
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml- sentimente de
0-0/zi fericire la ideea că

48
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi pleacă acasă.


= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi - Pacientul pleacă
- Mă asigur că a înțeles necesitatea acasă însoțit de
tratamentului. nepoată și soție.
- Mă asigur că a înțeles necesitatea
vizitelor regulate la controlul
medical.
- Mă asigur că aparținătorii au
înțeles recomandările medicului cu
privire la tratamentul medicamentos,
respectarea orelor de tratament și
control medical.
- Predau pacientul și bunurile
acestuia împreună cu biletul de
externare și recomandările medicale.

49
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

EPICRIZA

Pacient, în vârstă de 82 de ani, cu antecendente psihiatrice, se prezintă de


urgență adus de către nepoată și soție, în data de 18.02.2019 la Spitalul de Psihiatrie
Câmpulung Moldovenesc prezentând un tablou psihopatologic marcat de deteriorare cognitivă
progresivă. Prezintă hipoprosexie concentrativă și distributivă, hipomnezie de fixare, lacune
mnestice, elemente agnozice și aproxice, dezorientare temporo-spațială cu tendințe
dromonanice și agitație psihomotorie, idei de inutilitate, atitudine ostilă, insomnii mixte, somn
cu întreținere medicamentoasă.
Boala actuală a debutat în urmă cu aproximativ 10 ani cu tulburări de memorie iar pe baza
examenului psihic, clinic, psihologic și a examenulul CT cerebral cu evidențierea importantă
a atrofiei cortico-fronto-temporală bilaterală, pacientul este internat și i se instituie schema de
tratament cu:
Anxiar, Exelon plasturi, Memantina, Trittico, Cerebrolysin, Atoris, Omnic.

Se externează cu recomandările:
- Psihoigienă cu evitarea situațiilor conflictuale.
- Evitarea consumului de toxice: cafea, tutun, alcool.
- Reevaluarea psihiatrică peste 30 de zile sau la nevoie.
- Tratamentul afecțiunilor asociate.
- Continuarea tratamentului medicamentos cu:
= Anxiar 1 mg 0-0-1 cps/zi
= Exelon 9,5 mg /24h 1plasture/zi
= Memantina 10 mg 1-0-0 cps/zi
= Trittico 150 mg0-0-1 cps/zi
= Cerebrolysin 215,2 mg/ml 10 ml-0-0/zi
= Atoris 10 mg 0-0-1 cps/zi
= Omnic 0,4 mg 0-0-1 cps/zi

50
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

ANEXA 1

DICȚIONAR MEDICAL

AFAZIE = tulburare de vorbire care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit
sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau al unui deficit al aparatului fonator ,
rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului.

AGNOZIE = tulburare nervoasă care constă în incapacitatea de a recunoaște cele văzute,


auzite, pipăite etc.; este cauzată de unele leziuni din scoarța cerebrală sau de unele tulburări
funcționale ale acestora, și nu de alterarea funcțiilor organelor de simț corespunzătoare.

AKINEZIE = stare patologică ce constă în incapacitatea de a efectua anumite mișcări.

ALLOCORTEX = este cea mai veche structură a cortexului cerebral, alcătuit din paleocortex
și arhicortex.

AMILOID = substanță amorfă cu structură aparent proteică insuficient studiată care se


depozitează pe plăcile senile.

ANEMIA ADDISON- BIERMER = boală autoimună, de natură ereditară, cauzată de


absorbția deficitară a vitaminei B12, de obicei asociată cu gastrita atrofică (distyrugerea
celulelor parietale gastrice).

ANHEDONIE = incapacitatea unei persoane de a simți plăcerea în cursul unor experiențe care
ar trebuie să determine plăcere.

APRAXIE = lipsă de coordonare în mișcări cauzată de leziuni ale creierului.

APOLIPOPROTEINA E = reprezintă un component de suprafață al lipoproteinelor bogate în


trigliceride.

BRADIPSIHIA = ritm lent de desfășurare a proceselor psilice.

COLICULI = cale senzorială secundară a sistemului nervos central, care de obicei începe în
măduvă sau în trunchiul cerebral și se termină în talamus.

CUNEUS = circumvoluție în formă de pană pe fața internă a lobului occipital.

DEGENERESCENȚA NEUROFIBRILARĂ = constă în formara în interiorul neuronilor a


unor fascicule dense de fibre cu aspect de ghemuri, constituite în principal dintr-o proteină
numită tare, care în mod normal intră în alcătuirea unei structuri intracelulare denumită
NICROTUB.

51
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

HEMATOM SUBDURAL = colecție sanguină craniană localizată între dura mater și


arahnoidă.

HIPOMNEZIE MIXTĂ = reprezintă o scăderea a funcției mnezice. Nevrozele și surmenajul


intelectual sunt tipice pentu hipomnezie, scade atenția și concentrarea, influențează scăderea
memoriei.

HIPOPROSEXIE MIXTĂ = pierderea totală a capacității de concentrare, gândirea devine


lentă și săracă în conținut, incoerentă uneori.

HIPOBULIE = reducerea activității voluntare, cu scăderea forței de acțiune.

HIPERTERMIE NEGATIVĂ = este o condiție rară, periculoasă, declanșată de obicei de


expunerea la anumite medicamente folosite pentru anestezia generală.

IDEI DELIRANTE MICROMATICE = idei delirante depresive: idei de persecuție, idei de


revendicare, idei de gelozie, idei de relație, idei de autoacuzare și vinovăție, iei de transformar
și poseriune, idei de negație.

INSOMNIE MIXTĂ = a adormi cu dificultate, greu iar dacă se provoacă trezirea, adormirea
este imposibilă.

IZOCORTEX = parte a cortexului cerebral care este fiogenetic cea mai recentă și cuprinde tot
cortexul, cu excepția porțiunii olfactive, a regiunilor hipocompice și ariilor piriforme.

NELINIȘTE PSIHOMOTORIE = gradul cel mai intens de agitație atins de o persoană.

NEVROGLII = țesut conjuctiv situat între neuroni, cu rol de susținere mecanică, de nutriție,
de apărare și de înlăturare a celulelor nervoase moarte.

PROPRIORCEPTOR = formațiune nervoasă senzitivă, având proprietatea de a transmite


stimuli din diferite organe în legătură cu mișcarea, echilibrul, etc.

PROZOPAGNOZIE = pierderea capacității de a recunoaște fizionomiile.

REFLEXE STATOKINETICE = constau în adaptarea tonusului muscular peantru a realiza


menținerea poziției corpului în timpul deplasării sale.

52
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

ANEXA 2
AGENDĂ MEDICALĂ

AMLODIPINA = Amlopidinul sau amlopidina este un medicament folosit în tratamentul


hipertensiuniiarteriale și a bolii arteriale coronariene (cardiopatiei ischemice). Face parte din
categoria blocantelor selective ale canalelor de calciu, fiind un tip de dihidropiridină.

ANXIAR = Lorazepamul, comercializat sub numele de Anxiar, este un medicament din


familia benzodiazepinelor. Este folosit în general ca și anxiolitic, în tratamentul tulburărilor
anxios-depresive, pentru favorizarea somnului, împotriva crizelor convulsive din epilepsie și
pentru tratarea grețurior cauzate de chimioterapie.

ASPENTER = Aspenter este un medicament ce aparţine categoriei numite antiagregante


plachetare, antitrombotice. Acest medicament conţine substanţa activă acid acetilsalicilic şi
este utilizat pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge. Alte substanţe conţinute în
comprimatele de Aspenter sunt: celuloză microcristalină (tip PH 112), amidon pregelatinizat,
acid stearic, dioxid de siliciu coloidal anhidru, talc, copolimer al acidului metacrilic cu acrilat
de etil, trietilcitrat, emulsie de simeticonă. Indicație terapeutică în prevenția repetăriiunui
infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

ATORIS = Atoris face parte dintr-o clasă de medicamente cunoscute sub denumirea de
statine, care sunt medicamente pentru reglarea valorii lipidelor (grasimii). Atoris este utilizat
pentru scăderea lipidelor din sânge, cunoscute sub numele de colesterol si trigliceride.

CEREBROLYSIN = Cerebrolysin este un medicament care susține funcțiile creierului și


acționează ca un factor natural de creștere al nervilor. Este indicat în disfuncții organice
cerebrale, metabolice și neurodegenerative, demență senilă de tip Alzheimer,complicații post-
accident vascular cerebral, traumatisme cranio-cerebrale post-operatorii.

CINARIZINA = Preparat farmaceutic derivat ciclizat al acidului gama-aminobutiric, care


crește rezistența creierului la diferite agresiuni și ameliorează procesele de învățare și
memorizare, pentru tratatmentul tulburărilor de echilibru, preparat antivertigo. Indicație
terapeutică in: tratament de întreținere în tulburări labirintice, în patologia cerebro-vasculară,
în tulburări e circulație și profilaxia migrenelor.

DILTIAZEM = Cardiotonic, cu indicație terapeutică în angina pectorală cronică stabilă, al


anginei vasospastice (angina Prinzmetal) și al angine instabile (în asociere cu nitrați și beta-
blocante).

DIUREX = Diuretic cu acţiune rapidă şi un antagonist de aldosteron cu acţiune prelungită.


Este indicat în tratamentul edemelor rezistente unde acestea sunt asociate cu
hiperaldosteronism secundar; aceste condiţii apar în cadrul insuficienţei cardiace congestive
cronice şi cirozei hepatice.

EFECTIN = Este un antidepresiv care face parte dintr-un grup denumite inhibitori ai
recaptării serotoninei și noradrenalinei (INRS). Este utilizat în tratarea depresiei și altor
afecțiuni, cum sunt tulburările anxioase.

ENALAPRIL = Face parte din grupa medicamentelor active pe sistemul renină-angiotensină-


aldosteron, fiind un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei cu indicație terapeutică

53
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

în hipertensiunea arterială, al insuficienței cardiace simptomatice și prevenirea insuficienței


cardiace simptomatice la pacienții cu disfuncție simptomatică a ventricului stâng.

EXELON = Rivastigmina, psihoanaleptic, anticolinesterazic sub denumirea comercială de


Exelon plasturi transdermici și este indicată în tratamentul simptomatic al formelor ușoare
până la moderat severe ale demenței Alzheimer și demenței asociate bolii Parkinson.

FUROSRMID = Furosemida este un diuretic indicat în: tratamentul edemelor din insuficiența
cardiacă, ciroza hepatică sau insuficiența renală. Se poate asocia cu diuretice care
economisesc potasiu.

MEMANTINĂ = Antagoniști ai receptorilor NMDA (N-metil-D-aspartat) care sunt inplicați


în transmiterea semnalelor nervoase importante în procesele d eînvățare și memorare indicat
în tratamentul pacienților cu boală Alzheimer de la moderat până la severă.

METOCLOPRAMID = Propulsive, utilizat în prevenția și tratarea greței și vărsăturilor.

NEUROMULTIVIT =Vitamine, Neuromultivit este indicat în tratamentul adjuvant al


neuropatiilor cum sunt: polineuropatie de diverse etiologii, nevrită și nevralgie, lombalgii,
paralizia nervului facial, durere asociată neuropatiei diabetice.

NITROMITAT = Vasodilatator, nitrat organic indicat în tratamentul de lungă durată al


anginei pectorale datorată afecțiunilor arterelor coronare, cu excepția crizei de angină
pectorală; tratament adjuvant aîn caz de insuficiență cardiacă congestivă.

OMERAN = Omeprazol, inhibitor al pompei e protoni cu indicație terapeutică în: profilaxia


și tratarea ulcerului gastric, și duodenal, tratamentul esofagitei de reflux, simptomatologiei al
bolii de reflux gastro-esofagian, sindromului Zollinger-Ellison.

OMINIC = Antagonist a1 adrenoreceptori, cu indicație terapeutică în simptome de tract urinar


inferior (LUST) asociată cu hiperplazia benignă de prostată.

RIVASTIGMINA = indicate în tratamentul simptomelor al formelor ușoare până la moderat


severe ale demnței Alzheimer și demenței asociate bolii Parkinson.

SOLIAN = Antipsihotic, Benzamide indicat în tratamentul tulburărilor schizofrenice, acute


sau cronice.

SPIRONOLACTONĂ = medicament care economiseste potasiul, antagonist al aldosteronului


cu indicație terapeutică în insuficiență cardiacă congestivă, ciroză hepatică cu ascită și edeme,
ascită neoplazică, sindrom nefrotic.

TRITTICO = Psihoanaleptice, antidepresive cu indicație terapeutică în tratamentul depresiei,


însoțită sau nu de anxietate.

ZOLPIDEM = Psiholeptice, hipnotice și sedative, înrudite cu benzodiazepine indicat în


tratamentul insomniilor de scurtă durată.

54
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DEMENȚĂ

BIBLIOGRAFIE

1. Albu Roxana Maria – Anatomia și fiziologia omului. Manual pentru școlile sanitare
postliceale, Editura Universul, București, 2001;
2. Cezar Niculescu și Radu Cârmaciu – Anatomia și fiziologia omului. Compediu, Editura
Corint, București, 2018;
3. Cătălina Tudose – Demențele, o provocare pentru medicul de familie, Editura Infomedica,
București, 2017;
4. Cătălina Tudose – Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol I-IV, București, 2010;
5. Cătălina Tudose, Florin Tudose – Diagnosticarea precoce a demenței Alzheimer, Editura
Infomedica, Nr. 3, București, 2001;
6. Cătălina Tudose – Tulburările depresive la membrii de familie ai pacienților suferinzi de
boala Alzheimer, Editura Infomedica, București, 1999;
7. Corneliu Borundel – Medicină internă ăentru cadre medicale, Editura All, Timișoara, Nr. 58,
2016;
8. Kahle Frotcher – Atlas de anatomie a omului, Sistemul nervos și organele de simț, Editura
Medicală Callistro, București, 2012;
9. Liana Fodoreanu – Elemente de diagnostic și tratament în psihiatrie, Editura Medicală
Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 2006;
10. Lucreția Titircă – Îngrijiri acordate pacienților de către asistenții medicali. Manual pentru
școlile sanitare postliceale, Editura Viața medicală românească, București, 2015;
11. Lucreția Titircă – Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale, Editura Viața Medicală românească, București, 2008;
12. Marinela Olăroiu – Ingrijiri paliative la domiciliu, Editura Viața medicală românească,
București, 2004;
13. Monica Moldoveanu – Geriatrie și geropatologie, Editura All, București, 2011;
14. Mckhann George, Drackmann Dunner – Diagnosticarea clinică al bolnavilor Alzheimer,
New-York, 2017;
15. Viorica Ianusevici - Demența Alzheimer – Ghid prin labirintul comunicării, Editura Medicală,
București, 2015;
16. Zarcovic Dan – Probleme privind politicile de sănătate în țările Europei Centrale și de Răsărit,
Editura Infomedica, București, 2018.

55