MEDICAȚIA SNV

ADRENERGIC

DR. ANA VĂTĂȘESCU-BALCAN


Etapele
parcurse de mediatorul chimic in
organism

Receptorii adrenergici si efectele stimularii lor

Mediatorii chimici (neurotransmitatori
fiziologici)

Influentarea medicamentoasa a sinapsei
adrenergice

Simpatomimetice directe si indirecte

Simpatolitice directe si indirecte
NEUROTRANSMITATORII ADRENERGICI
CH3
H2 H2
H2N C N C
H
HC OH HC OH

HC CH HC CH

CH CH
HO HO

OH OH
Nucleul
catecolaminic
Noradrenalina Adrenalina
Dopamina (Norepinefrina) (Epinefrina)
 SINTEZA MEDIATORILOR CHIMICI (1)
DOPA
Tirozin-hidroxilaza
decarboxilaza

COOH COOH
Biopterin-H4 H2
H2N CH H2N CH H2N C
Biopterin-H2
CH2 CH2 CH2
CO2

HC CH HC CH HC CH

HC CH
H2O HC CH
O2
OH HO

OH OH OH

Tirozina Dihidroxifenilalanina Dopamina

(L-DOPA)
 SINTEZA MEDIATORILOR CHIMICI (2)
DOPAMINA Noradrenalina
H2N CH2 H2 N CH2

CH2 Ascorbate HC OH

Dehydroascorbate
S-Adenosyl-Methionine

HO HO S-Adenosyl-
H2O homocysteine
OH O2 OH

Dopamine-β-hydroxylase H3C N CH2 Norepinephrine

H
methyltransferase
HC OH

Adrenalina
HO

OH
 Noradrenalina
Sinapse adrenergice
Adrenalina

Dopamina Sinapse dopaminergice

Tirozinhidroxilaza - enzima limitantă a capacităţii de sinteză a catecolaminelor.

• Stimularea nervilor adrenergici creşte activitatea acestei enzime astfel încât prin
stimulare repetată creşte cantitatea de catecolamine conţinute în terminaţiile
acestor nervi.

La nivelul majorităţii terminaţiilor simpatice periferice neuroefectoare sinteza

se opreşte la NORADRENALINĂ.

La nivelul glandei medulosuprarenale în foarte multe celule sinteza poate merge

până la adrenalină.
Se apreciază că glanda medulosuprarenală sintetizează catecolamine sub forma
unui amestec care conţine aproximativ 80% adrenalină şi 20% noradrenalină.
SINAPSA ADRENERGICĂ

VMAT
 1. DIFUZIUNEA

Catecolaminele difuzate în afara spaţiului sinaptic sunt

captate de diverse structuri din afara sistemului nervos prin
intermediul unui transportor numit transportorul
extraneuronal de monoamine (extranonneuronal
monoamine transporter, EMT) care a fost considerat un
transportor de cationi organici (organic cation transporter,
OCT).

EMT este considerat a fi OCT3 deşi catecolaminele pot fi

captate în afara sistemului nervos şi de OCT1 sau de
OCT2.

OCT3 este puţin specific pentru catecolaminele endogene.

 2. RECAPTAREA (NET, VMAT2)
Cea mai importantă modalitate
de înlăturare a catecolaminelor
de la locul de acţiune.

La nivelul terminaţiilor nervilor

adrenergici noradrenalina este
recaptată prin intermediul
transportorului pentru
noradrenalină (NET) care
transportă noradrenalina din fanta
sinaptică ---citoplasma
terminaţiei adrenergice.

NET are mare specificitate pentru

noradrenalină şi adrenalină, dar
poate transporta şi dopamina.

Catecolaminele ajunse în
citoplasma terminaţiei adrenergice
sunt recaptate de către VMAT2
(Vesicular monoamine
transporter) în granula de
depozit unde refac depozitele de
catecolamine.

Catecolaminele care nu au fost VMAT1 – celulele neuroendocrine (ex. MSR, HPA axis,
recaptate din citoplasmă în HPT axis, etc.
granulele de depozit, cca. 10%,
sunt metabolizate de MAO. VMAT2 – SNC și SNP
 3. METABOLIZAREA CATECOLAMINELOR

MAO – ENZIMA MITOCONDRIALA

(TERMINATIILE ADRENERGICE + HEPATIC +
PULMONAR + ENDOTELIU VASCULAR + TRACTUL GI
+ PLACENTA)

COMT – FANTA SINAPTICĂ + HEPATIC

Acidul vanililmandelic se eliberează prin urină şi poate fi dozat, valorile

sale urinare reprezentând un marker al intensităţii activităţii adrenergice.
 MECANISMELE DE AUTOREGLARE A
SINAPSELOR ADRENERGICE

Influențarea activității tirozinhidroxilazei

proteinkinaza A (PKA) activată de AMPc – receptorii alfa-2 preS sunt
cuplați cu proteine Gi și vor scădea AMPc => vor scădea activitate
tirozinhidroxilazei => va scădea sinteza de CA.

Stimularea îndelungată a terminațiilor adrenergice crește activitatea
tirozinhidroxilazei => creșterea sintezei de CA

desensibilizarea receptorilor beta – 3 etape

Fosforilarea ansei 3 intracelulare a receptorului produsă de niște
kinaze cu impiedicarea cuplarii acesteia cu proteina G specifica

Internalizarea receptorilor beta-adrenergici – β arestina

Scăderea densității receptorilor – down-regulation (scaderea sintezei
R sau distrugerea lor de catre lizozomi)
 RECEPTORII ADRENERGICI

ALFA BETA
ALFA-1 (proteine Gq) BETA-1; BETA-2; BETA-3;
cu 3 subtipuri (BETA-4)
ALFA-2 (proteine Gi)
cu 3 subtipuri (proteine Gs)

Gs – cresterea AMPc

Gi – scaderea AMPc

Gq – stimularea PLC cu formare de IP3+DAG

=> cresterea concentratiei intracelulare de
calciu

Gq – stimularea PLA2 cu formare de derivati
ai acidului arahidonic
ALFA 1 –
localizati
predominant
postsinaptic
ALFA 2 -
autoreceptori

- α2 – pre-sinaptici –
scade eliberarea de
noradrenalina in fanta
sinaptica

- α2 – post-sinaptici –
vasoconstrictie

- α2 – extra-sinaptici –
favorizeaza agregarea
plachetara
BETA 1
BETA 2

Exista R Beta-2 presinaptici

care functioneaza ca
autoreceptori.
BETA 3 si BETA 4

Beta-3 – lipoliză și glicogenoliză

Posibile tinte terapeutice in tratamentul
obezitatii și DZ tip II
 EFECTELE SISTEMULUI ADRENERGIC

Organ Receptor Efect

adrenergic
1. Ochi
- m.radiar al irisului Alfa 1 Contractie – midriaza;
- procesele ciliare Beta2 Stimularea alfa - scade
presiunea intraoculara;
Stimularea beta – scade
secretia apoasa a epiteliului
ciliar – umoarea apoasa

2. Cord Beta 1 Efect cronotrop, dromotrop,

inotrop +
 EFECTELE SISTEMULUI ADRENERGIC

Organ Receptor Efect

adrenergic
3. Vase
- cutanat, mucos Alfa 1 Vasoconstrictie
- splanchnic Alfa 1, beta 2 Vasoconstrictie
- muschi scheletici Beta 2>alfa 1 Vasodilatatie
- renal Alfa 1, D1 Vasoconstrictie
- coronare Alfa 1, beta-2, Vasodilatatie
- cerebral (!) D1 Vasoconstrictie / vasodilatatie
- pulmonar Beta-2 Vasodilatatie
- tonusul venos Alfa 1, beta-2 Venoconstrictie
Alfa1 > beta
 EFECTELE SISTEMULUI ADRENERGIC
Organ Receptor Efect
adrenergic
4. Respirator Beta 2 Bronhodilatatie
Vasele din tractul Alfa 1 Efect decongestionant
respirator superior
Celulele glandulare Alfa 1 Scade secretia traheobronsica

5. Digestiv
-Gl.salivare Alfa 1 Secretie cu un continut mare
de mucus – vascozitate
-activitatea secretorie Alfa 1, beta 2 Scade secretia g-i si
si motilitatea g-i motilitatea intestinala

- sfinctere Alfa-1 Contractie

6. Capsula splenica Alfa 1 Contractie

 EFECTELE SISTEMULUI ADRENERGIC
Organ Receptor Efect
adrenergic
7. VU
Detrusor Beta 2 Relaxare
Sfincter vezical Alfa 1 Contractie
intern

8. Uter Alfa 1, beta 2 Contractie/relaxare

9. Muschiul firului de par Alfa 1 Contractie => piloerectie

 EFECTELE SISTEMULUI ADRENERGIC
10. Prostata – tesut Alfa 1 Contractie
muscular neted
11. Glicogenoliza (ficat, Alfa 1, beta Stimuleaza
muschi scheletici) 2

12. Gluconeogeneza (ficat) Alfa 1, beta Stimuleaza

2
13. Secretia de insulina Beta 2 Stimuleaza
Alfa 1 (2) Inhiba

14. Secretia de renina Beta 1 Stimuleaza

15. M.scheletici Beta 2 Creste forta de contractie

Tremor
Glicogenoliza la nivel muscular
 SIMPATOMIMETICE

DIRECTE INDIRECTE

Agonistii receptorilor
adrenergici 1. Cresc elib. CA
2. Scad recaptarea CA
 SIMPATOMIMETICE

Relația structură – proprietăți farmacodinamice

Prezența celor 2 radicali – OH în pozițiile 3 și 4

ale nucleului benzenic (nucleul catecolaminic)
este esențială pentru acțiunea agonistă pe
receptorii adrenergici.

Lipsa unuia dintre cei 2 -OH diminuează
semnificativ efectele simpatomimetice directe.

Prezența unui radical la azotul aminic crește

efectele beta-adrenergice iar cu cât acest radical
este mai voluminos cu atât efectele beta sunt
mai intense.
 SIMPATOMIMETICE

Relația structură – proprietăți farmacodinamice

Exemple:

- noradrenalina are efecte beta (beta-1) slabe,
deloc beta-2

- adrenalina care are un substituent metil la
azotul aminic ceea ce îî asigură o activitate practic
egală față de toți receptorii adrenergici.

- izoprenalina are un substituent izopropil la

azotul aminic ceea ce îi conferă selectivitate în
special față de receptorii beta.

salbutamol are un substituent și mai voluminos

(gr. butil) la azotul aminic ceea ce îi crește
selectivitatea față de receptorii beta-2.
 SIMPATOMIMETICE

Relația structură – proprietăți farmacodinamice

Exemple:

Efedrina – nu prezinta oxidrilii catecolici și

astfel nu va acționa pe receptorii adrenergici;
prezintă o gr. –CH3 la carbonul alfa ceea ce îi
conferă proprietăți SM indirecte – crește
eliberarea CA din depozite.

Amfetamina – nu are efecte SM directe ci

doar indirecte de eliberare a CA din depozite.
 SIMPATOMIMETICE

Relația structură – proprietăți farmacocinetice

gr. –OH din poziția 3 a nucleului

catecolaminic este sensibilă la acțiunea
COMT și la acțiunea sulfatazelor
intestinale => medicamentele cu
structură catecolaminică sunt inactive
dacă se administrează oral + persistență
redusă în organism (metabolizate rapid de
COMT hepatic).

Gr. – OH =>polaritate => ineficace dacă se

administrează oral + puține efecte SNC

Lipsa gr. –OH de la nc. benzenic => absorbție digestivă + efecte SNC

Gr. – NH2 reprezintă ținta MAO; prezența unui radical la gr. aminică crește
rezistența la acțiunea MAO și consecutiv persistența în organism.
SIMPATOMIMETICE DIRECTE (SMD)
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI

ADRENALINA α +β
α (+slab β1;
NORADRENALINA deloc β2)

R-D cu efecte slabe

DOPAMINA pe R adrenergici
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI

ADRENALINA

Prezintă 2 oxidrili fenolici, 1 gr. CH3 la azotul aminic și o gr.
OH la carbonul beta

Actioneaza pe toti receptorii adrenergici – alfa si beta

FC:
 substanta polara; nu se absoarbe dupa administrare orala (+este
distrusa de sulfatazele intestinale); trece putin BHE.
 Se administreaza inj. s.c. , i.m, i.v. sau inhalator pentru efect la
nivel respirator; aplicatii topice.
 Este rapid inactivata de organism: in special in ficat – foarte bogat
in COMT si MAO; efectul se instaleaza in cateva minute si dispare
in 15-60 de minute.
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI

ADRENALINA

FD:

TA – creste; mai mult sistolica decat diastolica (TA=DC x RVP)
Prin 2 mecanisme:

1. stimulare cardiaca – creste DC prin cresterea frecventei si a
fortei de contractie

2. vasoconstrictie – la nivel tegumentar, mucoase, splanchnic,
rinichi + venoconstrictie ; in teritoriul muscular produce
vasodilatatie; din acest motiv TA diastolica nu creste la fel de
mult ca cea sistolica. La doze mici de adrenalina apare o scadere
initiala a TA prin sensibilitatea mai crescuta a receptorilor beta 2
la adrenalina comparativ cu alfa 1.
SIMPATOMIMETICE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI
ADRENALINA

FD:

Vase

Vasoconstrictie cutanata

Vasoconstrictie in teritoriul splanchnic

Vasodilatatie musculara (prin predominanta beta 2)

Vasoconstrictie usoara la nivel cerebral pentru a limita cresterea
accentuata a irigarii cerebrale determinate de cresterea TA.

Vasoconstrictie renala (scade irigarea renala cu 40%) => scade
diureza

Creste fluxul coronarian – prin cresterea fluxului aortic pe de o
parte si prin adenozina eliberata de cardiomiocite pe de alta
parte - pentru a contracara efectul vasoconstrictor direct al
adrenalinei asupra coronarelor (alfa 1).
 SIMPATOMIMETICE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI
ADRENALINA
FD:

Cord

Creste frecventa cardiaca , conducerea A-V, inotropismul. Poate
determina aparitia aritmiilor ventriculare prin actiunea
adrenalinei si a reflexelor vagale ce se declanseaza.

Musculatura neteda

G-I - scade

Uter – efectul depinde de faza ciclului menstrual, de prezenta
unei sarcini si de varsta acesteia.

In ultimele luni de sarcina adrenalina relaxeaza uterul =>
utilizarea beta-agonistilor pentru intarzierea nasterii premature.

VU – relaxarea detrusorului.

Respirator

Bronhodilatatie
SIMPATOMIMETICE DIRECTE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI
ADRENALINA

FD:

SNC

Adrenalina nu trece BHE dar administrarea ei este asociata cu
agitatie psihomotorie, cefalee, tremor cel mai probabil secundare
efectelor adrenalinei asupra sistemului cardiovascular,
musculaturii scheletice sau sunt simptome ale anxietatii ce
insotesc afectiunea pacientului pentru care se administreaza
adrenalina.

Efecte metabolice

Creste glicemia prin stimularea glicogenolizei si
gluconeogenezei.

Scade secretia de insulina (ca suma a efectelor pe alfa 1 si
beta 2).
SIMPATOMIMETICE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI

ADRENALINA

Utilizari terapeutice – limitate datorita

numeroaselor efecte de tip adrenergic
(stimularea cardiaca excesiva) si datorita duratei
scurte de actiune

1. criza de astm bronsic

2. soc anafilactic

3. pentru prelungirea actiunii anestezicelor locale

4. stop cardiac

5. hemostatic topic
SIMPATOMIMETICE DIRECTE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI

ADRENALINA

Reactii adverse, CI

1. palpitatii (cresterea frecventei, extrasistole), cefalee (prin

cresterea fluxului cerebral determinat de cresterea TA),
tremor (favorizarea contractiilor musculare).

2. aritmii cardiace

3. hemoragii cerebrale prin cresterea brutala a TA

4. contraindicata la pacientii care primesc beta-blocante –
stimularea in exces a receptorilor alfa 1 => crestere severa a
TA cu risc de AVC hemoragic.
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI
NORADRENALINA

2 oxidrili fenolici si un OH in pozitia beta a lantului etil

Agonist al receptorilor alfa cu actiune foarte slaba
pe receptorii beta

FC: este polara, nu se administreaza oral. Este rapid

inactivata de COMT si MAO din ficat.

FD:

Vasoconstrictie marcata in teritoriul cutanat, mucos,
splanchnic, renal, muscular scheletic. Creste mult TA =>
creste irigarea coronariana.

Contractia capsulei splenice => cresterea volemiei

Cord – efecte neglijabile; chiar deprimante prin reflexele
vagale - bradicardie.
SIMPATOMIMETICE DIRECTE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI
NORADRENALINA
FD:

vasoconstrictie intensa in toate teritoriile in care exista
R alfa-1  cresterea RVP

Contractia capsulei splenice  cresterea volemiei

Creste mult TA in special TA diastolica

↑↑ TA  activarea reflexelor PS  frecventa cardiaca

poate sa scada - bradicardie

Utilizari terapeutice:

In hipotensiune arteriala asociata cu soc
hipovolemic.

Reactii adverse:

Cresterea excesiva a TA. Scaderea excesiva a irigarii renale.
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
NEUROTRANSMITATORII FIZIOLOGICI

DOPAMINA

CA fără gr. OH în poziția beta a lanțului etil – efecte
slabe pe receptorii adrenergici

Efectele depind de doza:

Doze mici: 1.5-7.5 µg/kg/min – vasodilatatie renala,
mezenterica, coronariana – R-D1 (cuplați cu proteine Gs)

Doze medii: 10 µg/kg/min – efect inotrop + prin R-beta 1 si creste
TA

Doze mari: 10-15 µg/kg/min – actioneaza pe R-alfa 1 =>
vasoconstrictie generalizata.

Indicatii terapeutice:

1. ICC cu oligurie

2. soc cardiogen/septic cu monitorizarea functie renale.
 AGONISTII ALFA - ADRENERGICI

1. Agonisti ALFA-1 Fenilefrina

selectivi Xilometazolina
Oximetazolina

2. Agonisti ALFA-2 Clonidina

selectivi
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
AGONISTII ALFA-1

fenilefrina, xilometazolina (Olynth), oximetazolina (Afrin) –
au si actiune de agonist partial alfa-2.

Stimularea alfa 1 => vasoconstrictie si cresterea TA

(fenilefrina - tratamentul hipotensiunii ortostatice).

In acest moment fenilefrina se foloseste ca decongestionant

nazal sau ca midriatic.

Xilometazolina si oximetazolina – decongestionante nazale.

Daca se folosesc in exces produc congestie de rebound – rinita

medicamentoasa – mucoasa nazala si a sinusurilor este lezata
datorita ischemiei prelungite si devine edemațiată si congestionată.
Astfel poate apare toleranța fiziologică manifestată prin congestie
nazală prelungită după oprirea administrării.
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
AGONISTII ALFA-2

Clonidina – agonist al receptorilor alfa 2. Produce scaderea

tensiunii arteriale prin:

Scade eliberarii de CA prin stimularea receptorilor alfa-2
presinaptici

Stimularea receptorilor alfa 2 din centrul vasomotor

Stimularea receptorilor imidazolinici din centrul vasomotor

R imidazolinici si alfa-2 se găsesc in centrul vasomotor și intervin în

controlul tonusului vascular.

Se foloseste în tratamentul hipertensiunii arteriale dar produce

sedare, uscăciunea gurii prin mecanism central.
 AGONISTII BETA - ADRENERGICI

1. BETA-1 + BETA-2 Izoprenalina

2. BETA-1 Dobutamina

3. BETA-2 Salbutamolul
Fenoterolul
Salmeterolul
Orciprenalina
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
AGONISTII BETA-1 + BETA-2
IZOPRENALINA - izoproterenol - CA de sinteză – substituent
izopropil la gruparea aminică

Efecte beta-adrenergice, efectele alfa-adrenergice sunt neglijabile

Scade rezistenta vasculara periferica in special la nivelul musculaturii

scheletice dar si renale si splanhnice – prin stimulare beta-2 => scade TA
diastolica, in timp ce TA sistolica ramane nemodificata sau creste datorita
efectului inotrop si cronotrop pozitiv. Creste frecventa cardiaca cu
creșterea consumului de oxigen la nivel miocardic.

Determina bronhodilatatie (beta-2) – se folosea in astmul bronșic

FC – inactiv pe cale orală și trece puțin BHE.

S-a folosit in tratamentul socului cardiogen si al astmului bronșic dar

a fost inlocuit de alte SM. Se mai foloseste in tratamentul
bradicardiilor sau BAV (admin. i.v.)

R. adv.: aritmii cardiace prin stimularea excesivă a cordului; agravarea

unei cardiopatii ischemice.
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
AGONISTII BETA-1

DOBUTAMINA

Agonist beta 1 => stimuleaza cordul: creste forta de contractie,

frecventa, dromotropismul. Favorizeaza aparitia aritmiilor
cardiace.

Se foloseste pentru tratamentul de scurta durata al decompensarii

cardiace care poate apare dupa chirurgie cardiaca sau la pacienti cu
ICC sau IMA deoarece creste mult DC dar fără a crește
semnificativ frecvența cardiacă.

Are T1/2 = 2 min. Efectul se instaleaza repede si se mentine pe

durata perfuziei intravenoase.
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
AGONISTII BETA-2
Salbutamolul (albuterol), fenoterol, orciprenalina,
salmeterol, terbutalina – radical voluminos la gr.
aminică

Agonist beta-2 Structură Activ după administrare orală

catecolaminică
Salbutamolul Da Da (Bd orală < 50%)
Salmeterol Da Nu
Fenoterolul Nu Da
Orciprenalina Nu Da
Terbutalina Nu Da

Prezintă un radical foarte voluminos la gruparea aminică ceea ce crește

intensitatea efectele beta-2 adrenergice, celelate efecte devenind neglijabile.

Vor acționa în principal pe receptorii beta-2 de la nivel respirator

(bronhodilatație) și beta-2 vasculari (vasodilatație).
 SIMPATOMIMETICE DIRECTE
AGONISTII BETA-2

Salbutamolul, fenoterol, orciprenalina, salmeterol,

terbutalina – radical voluminos la gr. aminică

Produc bronohodilatatie si reprezinta prima alegere in tratamentul

AB.

Determina vasodilatatie => scădere ușoară a TA.

Vasodilatația pulmonară poate fi mai importantă decat bronhodilatatia
=> dezechilibru ventilatie – perfuzie care poate accentua hipoxia si
hipercapnia.

Produc tremor prin stimularea R-beta 2 musculari.

Produc relaxare uterina (efect tocolitic) – tratamentul contracțiilor
uterine dureroase la femeia gravidă sau pentru întârzierea nașterii
premature.

Scăderea TA duce la activarea reflexelor simpatice și la o ușoară stimulare a
cordului.

Anxietate, cresterea excitabilitatii SNC.
SIMPATOMIMETICE INDIRECTE (SMI)

Efedrina, amfetamina, nafazolina

Pătrund în terminațiile preS utilizând

transportorul NA (NET) și apoi în
veziculele de depozit utilizând VMAT la
schimb cu NA => NA se acumulează în
citosol.

NA ajunge în fanta sinaptică via

transportorul pt NA la schimb cu SMI.

SMI scad de asemenea recaptarea NA

favorizând astfel acțiunea NA eliberată
în fanta sinaptică.
 SIMPATOMIMETICE INDIRECTE (SMI)
EFEDRINA

Alcaloid dintr-o plantă - Ephedra vulgaris – seamana chimic cu

adrenalina dar fără gr. – OH catecolici

Creste eliberarea CA in fanta sinaptica – «păcălește» mecanismele
de recaptare NET si VMAT

Este putin polara – se poate administra oral si trece BHE
(rezistentă la acțiunea sulfatazelor intestinale și COMT / MAO)

Administrată sistemic prezinta toate efectele adrenalinei dar
de intensitate mai mica si de durata mai lunga.

Are efecte SNC: inlatura oboseala, determina insomnie, anxietate.

Se foloseste ca decongenstionant nazal (preparatele pentru
răceală și gripă).

Poate determina tahifilaxie = disparitia efectului cel mai
probabil prin epuizarea depozitelor de CA.
 SIMPATOMIMETICE INDIRECTE (SMI)

NAFAZOLINA

Decongenstionant nazal (picături pt nas) sau conjunctival (colir).

Poate determina tahifilaxie – disparitia efectului cel mai

probabil prin epuizarea depozitelor de CA.

BIXTONIM – efedrină, nafazolină (vasoconstrictoare => ef

decongestionant) + hidrocortizon (ef. antiinflamator) + tiomersal
(antiseptic)
 SIMPATOMIMETICE INDIRECTE (SMI)

AMFETAMINA

Crește activitatea SNC si determina un puternic efect de intarire a
comportamentului prin determinarea unei cresteri marcate a
dispozitiei si a unei stari de accentuata euforie.

Amfetamina – creste eliberarea de noradrenalina si dopamina

Cresterea disponibilului de dopamina este responsabila de

potentialul crescut al acestor substante de a determina dependenta.

Instalarea dependentei este favorizata si de calea de administrare

folosita – i.v. sau inhalatorie – determina foarte rapid starea de
euforie ceea ce promoveaza comportamentul de dependenta
accentuat si de cresterea foarte rapida a dopaminei
 SIMPATOMIMETICE INDIRECTE (SMI)

AMFETAMINA

Răspunsul comportamental la psihostimulante depinde de:

Doza

Cale de administrare: i.v. sau inhalatorie –

determină un răspuns mult mai plăcut decât

administrarea orală

Experiența anterioară

Mediul social

Răspunsul individual influențat de factori

genetici
 SIMPATOMIMETICE INDIRECTE (SMI)

AMFETAMINA

Efectele asteptate de utilizatorul drogului:

Initial dupa administrarea psihostimulantului apare o
stare de euforie insotita de scaderea senzatiei de
oboseala.

Cresc performantele intelectuale dar cu cresterea
frecventei erorilor.

Creste forta de contractie musculara

Creste rezistenta la efortul fizic de lunga durata dar
scade precizia miscarilor fine.
 SIMPATOMIMETICE INDIRECTE (SMI)

AMFETAMINA

Efectele nedorite care apar prin utilizarea cronica:

Anxietate

Insomnia

Scaderea apetitului

Euforia incepe sa fie inlocuita de disforie

Apare toleranta pentru euforie => cresterea treptata a dozelor

Psihoze la doze mari – precedate de comportamente repetitive

Efecte asemanatoare administrarii de adrenalina – tahicardie
(palpitatii), crestere moderata a TA, favorizarea aparitiei
aritmiilor cardiace, etc.
 SIMPATOMIMETICE INDIRECTE

COCAINA

Împiedică recaptarea CA din fanta sinaptică

Moleculă nepolară

Reacții de tip adrenergic în periferie

Efecte SNC asemănătoare cu cele ale amfetaminei

Se poate utiliza ca anestezic local

Frecvent utilizată ca drog în toxicomania de stradă

Reacții adverse asemănătoare amfetaminelor

Cocaina poate determina perforatie de sept nazal –
frecvent se administreaza intranazal si determina vasoconstrictie
-> ischemie -> necroza mucoasei nazale

Efecte asemanatoare administrarii de adrenalina – tahicardie
(palpitatii), crestere moderata a TA, favorizarea aparitiei
aritmiilor cardiace, etc.
 SIMPATOMIMETICE INDIRECTE (SMI)

Antidepresivele triciclice

Împiedică recaptarea CA din fanta sinaptică

IMAO

Inhibitorii de MAO – se utilizează ca antidepresive

 UTILIZARILE CLINICE ALE SM
(DIRECTE SI INDIRECTE)

CV

hipoTA marcata – scăderea DC: în stări de șoc,
aritmii cardiace, hipovolemie – noradrenalina,
fenilefrina – care actioneaza doar pe R alfa

soc cardiovascular – hipoTA, afectarea starii de
constienta, oligurie, acidoza metabolica – eficacitatea
SM este discutabila deoarece deja vasoconstrictia
reflexa este foarte intensa. Atentie la irigarea
rinichiului, miocardului si creierului, nu la valoarea
TA, administrarea de SM ar putea creste consumul de
O2 al miocardului.

Soc cardiogen sau ICC – dobutamina, dopamina
 UTILIZARILE CLINICE ALE SM
(DIRECTE SI INDIRECTE)

Accentuarea efectului anestezicelor locale

Efect hemostatic local – chirurgia faciala, nazofaringiana
– adrenalina, cocaina

Decongestionante nazale – fenilefrina, xilometazolina,
oximetazolina, efedrina, pseudoefedrina, nafazolina

Decongestionante conjunctivale – nafazolina,
fenilefrina

Astm bronsic

Adrenalina – criza de AB

Izoprenalina – nu se mai foloseste datorita stimularii cardiace prin R-
beta 1

Beta 2 – SM – de prima alegere in profilaxia si tratamentul crizelor de
AB
 UTILIZARILE CLINICE ALE SM
(DIRECTE SI INDIRECTE)

Soc anafilactic – caracterizat de hipoTA severa,

bronhospasm, angioedem (edem al fetei, mucoasei bucale si
limbii) – determinat de eliberarea masiva de histamina de
mastocite in urma contactului cu un antigen – adrenalina
s.c./i.m./i.v. urmata de glucocorticoizi si antihistaminice

Ocular – fenilefrina produce midriaza si este folosita

pentru ex. FO. Rar – in glaucom se folosesc aplicatiile locale
de adrenalina

Genitourinar – beta-2 SM sunt utilizate ca tocolitice

pentru întârzierea nașterii premature și pentru a permite
acțiunea corticoizilor de maturare pulmonară
 UTILIZARILE CLINICE ALE SM
(DIRECTE SI INDIRECTE)

SNC

Narcolepsie - modafinil

Sindrom de hiperactivitate cu deficit de atentie la copii –

metilfenidat – Ritalin - ADHD pare a fi cauzat de un dezechilibru al
dopaminei si o scadere a activitatii centrilor implicate in focalizarea atentiei
si in activitatile directionate. Metilfenidatul (amfetamina, etc) creste
activitatea acestor centri prin cresterea nivelului de dopamina si
noradrenalina.

Anorexigene – deprimarea centrului foamei - amfepramona

(Regenon) - insomnie, cefalee (dureri de cap), agitaŃie, palpitaŃii şi
creşterea tensiunii arteriale. Sibutramina – Reductil – este asemanator
cu amfetamina. Produc o scădere moderată a greutății și se recomandă
asocierea cu dieta și exerciții fizice. Se administrează numai dupa un control
fizic amanuntit.
 SIMPATOLITICE

DIRECTE INDIRECTE
(Blocante) (Neurosimpatolitice)

Antagonistii receptorilor 1. scad elib. CA

adrenergici
2. Blocheaza recaptarea in
granulele de depozit
 ANTAGONISTII ALFA
ADRENERGICI
1. ALFA1+ALFA2 Tolazolina
(Neselectivi) Fentolamina
Fenoxibenzamina

2. ALFA1 selectivi Prazosin

Terazosin
Doxazosin
Tamsulosin
 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
ANTAGONITI ALFA NESELECTIVI
TOLAZOLINA, FENTOLAMINA SI FENOXIBENZAMINA

Blocheaza receptorii alfa 1 si alfa 2 => scaderea TA => stimulare

reflexa simpatica a cordului si secretie de renina.

Cresterea tonusului simpatic este favorizata de blocarea R-alfa 2 care

nu mai permit realizarea feed-back-ului negativ asupra eliberarii CA.

In final TA nu se modifica cu exceptia TA din feocromocitom –

exces de CA – reflexele simpatice nu mai sunt evidente. Se
administreaza mai intai alfa-blocante si apoi beta-blocante, nu invers
pentru ca este agravata vasoconstrictia.

Fentolamina – blocheaza unii receptori serotoninergici si este agonist

al receptorilor histaminergici (↑ HCl, diaree).

R.adv.: palpitatii, aritmii, cresterea consumului de O2 al miocardului

cu agravarea unei cardiopatii ischemice daca aceasta exista.
 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
ANTAGONITI ALFA NESELECTIVI
TOLAZOLINA SI FENTOLAMINA

Indicații:

Diagnosticul si tratamentrul feocromocitomului

HTA din feocromocitom

Sdr de ischemie periferică

 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
ANTAGONITI ALFA-1 SELECTIVI
PRAZOSINUL, TERAZOSINUL, DOXAZOSINUL

Determina vasodilatatie dar cu scaderea intensitatii reflexelor

simpatice – noradrenalina prin alfa 2 isi inhiba propria
eliberare – nu produc tahicardie reflexa. De asemenea se pare ca
inhiba baroreflexele la pacientii cu HTA. Scad LDL si cresc HDL.

Prazosin, terazosin – in tratamentul HTA. Principala reactie adversa

este hipotensiunea ortostatica care apare in principal dupa primele
doze; ameteli, cefalee.

Prazosinul, terazosinul, doxazosinul (Cardura), alfuzosinul se folosesc

in hiperplazia benigna de prostata – adenomul de prostata -
deoarece produc relaxarea musculaturii netede a prostatei si a
sfincterului vezical ceea ce usureaza mictiunea la acesti pacienti.
 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
ANTAGONITI ALFA-1 SELECTIVI
TAMSULOSINUL

Alfa-1 blocant care, spre deosebire de prazosin, blochează cu mult

mai mare selectivitate receptorii Alfa1A şi Alfa1D decât receptorii
Alfa1B.

eficace în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată, fără să

scadă foarte mult tensiunea arterială (fibrele musculare netede ale
prostatei, există receptori Alfa1A adrenergici a căror blocare
relaxează respectivii muşchi netezi prostatici ceea ce scade
rezistenţa la fluxul urinar, manifestare caracteristică hipertrofiei
benigne de prostată).
 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)

Utilizarile clinice ale antagonistilor alfa-1 selectivi

HTAE usoara sau medie – antagonistii alfa 1 – prazosin

Boli vasculospastice – sdr. Raynaud – prazosin

Hiperplazia benigna a prostatei

R. adverse: fenomenul de primă doza

 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
BETA-BLOCANTELE

Beta-blocante neselective – Gen I (beta 1 si beta 2): propranolol,

timolol

Beta 1 blocante selective – Gen II (doar beta 1): metoprolol,

atenolol, bisoprolol, betaxolol

Beta blocante care blocheaza si R-alfa 1 – Gen III: labetalol,

carvedilol

Beta blocante cu activitate simpatomimetica intrinseca

(agonisti partiali): pindolol, acebutolol – stimulează receptorii
beta dar produc un efect de mai mică intensitate decât agoniștii
fiziologici; practic protejează cordul de acțiunea CA endogene.

FC – liposolubile (propranololul, metoprololul) – atentie IC !!!

- hidrosolubile (atenololul, nadololul) – atentie IH !!!

 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
BETA-BLOCANTELE

FD:

CV – scad activitatea cordului

Scad frecventa cardiaca, dromotropismul si batmotropismul – utile
in aritmii cardiace dar CI in BAV

Scad consumul de O2 al miocardului – utile in BCI, angina

pectoral, IC

Scad DC si activitatea SRAA – scad TA la pacientii cu HTA, mai

putin la cei normali

Vase – predomina vasoconstrictia determinata de receptorii alfa-1

neblocati – creste RVP prin mecanism reflex simpatic
determinat de scaderea TA – dar anulata partial de
blocarea receptorilor beta 1 din aparatul juxtaglomerular
 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
BETA-BLOCANTELE

FD:

Respirator – blocarea beta 2 – bronhoconstrictie importanta doar la
pacientii cu AB; de folosit beta 1 blocantele selective

Ochi - scad presiunea intraoculara => tratamentul glaucomului

Metabolic – la pacientii cu DZ mascheaza simptomele de hipoglicemie

si intarzie partial cresterea glicemiei determinata de activarea
simpaticului; scad HDL si cresc VLDL

SNC – effect anxiolitic prin mecanism neprecizat;

Unele beta – blocante au efect anestezic local – metoprolol,

propranolol prin blocarea canalelor de Na+

Sotalol - este beta-blocant si blocant al canalelor de K+

 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
BETA-BLOCANTELE
Indicatii terapeutice I

HTA – un beta-blocant +/- diuretic

BCI – angina pectoral

IMA – in faza initiala – scad mortalitatea mai ales prin supresia

aritmiilor ce apar post-IMA

Aritmii cardiace – supraventriculare si ventriculare

IC – metoprolol, bisoprolol, carvedilol – scad remodelarea cardiac si

riscul de moarte subita
 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
BETA-BLOCANTELE
Indicatii terapeutice II

Glaucom – prin scaderea productiei de umoare apoasa de catre corpii
ciliari – timolol, betaxolol – mai utilizate deoarece au si effect
anestezic local; sunt mai bine suportate comparativ cu pilocarpina
deoarece nu produc tulburari de vedere

Hipertiroidism – exista un exces de CA

Migrene – propranolol, metoprolol – mec. Neprecizat

Anxiolitice – propranolol

Scaderea tremorului pe fond de hiperactivitate simpatica –

chirurgi, muzicieni

Pentru scaderea presiunii in vena portala in ciroza hepatica –

propranololul scade incidenta sangerarilor de la nivelul varicelor
esofagiene
 SIMPATOLITICE DIRECTE (SLD)
BETA-BLOCANTELE
Reactii adverse

Bradicardia

hipoTA

Agravarea unui BAV

Agravarea unei boli vasculare periferice – facilitează predominant

alfa 1

Agravarea AB

Sedare, tulburari de somn, depresie – pentru cele liposolubile

In general contraindicate la pacientii cu DZ insulino-dependent

 SIMPATOLITICE INDIRECTE (SLI)

neurosimpatolitice sau blocante ale terminaŃiilor simpatice

- împiedică acumularea de catecolamine în fanta sinaptică

efecte asemănătoare cu cele ale SL directe (potențează efectul SL

directe)

prin scăderea eliberării neurotransmiŃătorului în fanta sinaptică -

guanetidina

fie prin epuizarea depozitelor de catecolamine - rezerpina.

Rar utilizate in practica – in tratamentul HTA.

 DERIVAȚII DE SECARĂ
CORNUTĂ

primele substanŃe despre cunoscute că blochează receptorii
alfa adrenergici

agonişti parŃiali ai receptorilor alfa adrenergici, au proprietăŃi

serotoninergice şi proprietăŃi dopaminergice

au efect agonist parŃial asupra receptorilor alfa adrenergici dar

valoarea activităŃii intrinseci diferă foarte probabil mult de la o
substanŃă la alta => efectele acestor alcaloizi să fie destul de
diferite.

2 clase:

alcaloizi cu structură peptidică cum ar fi ergotamina, ergotoxina şi

bromocriptina

amide ale acidului lisergic- ergometrina, metisergida şi lisergida sau

LSD
 DERIVAȚII DE SECARĂ
CORNUTĂ

efecte alfa adrenolitice – ergotoxina și dihidroergotoxina au

proprietăŃi vasodilatatoare.

Erogotamina şi dihidroergotamina au un intens efect

vasoconstrictor, în special în teritoriul carotidian. Aceasta face ca aceste
medicamente să fie utilizate în principal pentru tratamentul crizei de
migrenă.

Bromocriptina este un agonist al receptorilor dopaminergici din creier,

ceea ce face să fie utilă în tratamentul bolii Parkinson şi sindroamelor
parkinsoniene sau în tratamentul sindroamelor de hiperprolactinemie