UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA din SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE, INDUSTRIE ALIMENTARA SI

PROTECTIE A MEDIULUI

Specializarea : Managementul exploatării durabile a zonei rurale

Disciplina : Zoologie ecologica

Masterand : Profesor :

Ciorgovean Alexandru Conf. univ. dr. ing. Mirela CĂRĂTUȘ

2020
 IMPORTANȚA ȘI ROLUL BOVINELOR

Pornind de la legislația ce reglementeaza zootehnia, putem observa că noțiunea

de zootehnie este definită la art. 1 din legea 72/2002 , respectiv " activitatea de
creștere, nutriție, ameliorare, reproducție și protecția animalelor.
Evident că , de vreme ce legiuitorul ii conferă un cadru legislativ special,
zootehnia reprezintă o ramură importantă a agriculturii.
Creșterea bovinelor reprezintă o parte importantă a zootehniei fiind cunoscută
ca și activitate tradițională dezvoltată atât în zona rurală cât și în zona montană.
Urmatoarele elemente conferă creșterii și exploatării bovinelor rolul de a
reprezenta o activitate durabilă și de perspectivă, respectiv: consumul redus de
energie și natura furajelor pe care le valorifică, diversitatea producțiilor pe care le
realizează, sursă importantă pentru schimburile comerciale,stabilitatea forței de
muncă în zona rurală și montană și posibilitatea realizării de producții pentru
acoperirea necesarului intern și de export de carne de bovine, care sa aducă venituri
mari producătorilor.
De asemenea un aspect deosebit de important reprezintă faptul că, pe plan
mondial bovinele asigură 96% din producţia de lapte, 33% din cea de carne, 90% din
totalul pieilor şi cca 70% din producţia de gunoi.
Criteriile de clasificare a raselor de bovine existente la noi in țară sunt :
– proveniența
– gradul de ameliorare
– caracterul producției.

A. Rase Autohtone:
a) Primitive :
•Sura de stepă
• Vaca de munte (Mocănița)
b) Ameliorate:
– mixte : Bălțata românească, Bruna de Maramureș,Pinzgau de Transilvania
– de lapte : Bălțata cu negru romanească, Roșie Dobrogeană.
B. Rase importate :
– de lapte : Holstein Friza,Roșie daneză,Jersey
– mixte : Simmental, Schwyz, Pinzgau
– de carne : Hereford, Charolaise
 HRĂNIREA

Ca animale rumegătoare, vacile trebuie să primească hrană cu o compoziție

corespunzătoare pentru ca rumenul lor să funcționeze adecvat. Aceasta presupune
alimentarea bacteriilor existente în rumenul vacii cu substanțe nutritive astfel încât
acestea să se bucure de un mediu propice și să poată descompune hrana.

Tipurile de hrană

Hrana bovinelor se împarte în trei categorii, respectiv nutrețuri grosiere,

nutrețuri concentrate și nutrețuri mixte. Cele grosiere sunt: grâne însilozate, fân,
boabe integrale din cereale și leguminoase, paie și nutrețuri verzi , iar cele
concentrate: cereale, mazăre, fasole, rapiță, soia, concentrate industriale și alte
amestecuri care se pot procura de la firmele de profil. In categoria nutrețurilor mixte
pot fi încadrate următoarele: pulpa de sfeclă de zahăr presată, peletele din pulpă
uscată de sfeclă de zahăr și porumbul însilozat . Vacile au nevoie să consume
nutrețuri grosiere pentru a asigura echilibrul mediului din rumen. Necesitatea
concentratelor rezidă în producerea unei cantități mai mari de lapte. De obicei o vacă
produce atâta lapte cât poate consuma vițelul, adica 10-12 litri pe zi.
Există trei grupe în cadrul strategiilor de hrănire respectiv :
-Hrănire integrală: la această metodă concentratele se administrează în amestec
cu grosierele pe masa de hrănire.
-Hrănire mixtă: aici o parte din concentrate se amestecă cu grosierele și se
administrează pe masa de hrănire, iar restul se administrează în stații de hrănire cu
concentrate.
-Hrănire diferențiată: Niciun concentrat nu se amestecă cu grosierele, asa incat
grosierele sunt administrate pe masa de hrănire iar concentratele în stațiile de hrănire.
Dacă vacile sunt în stabulație legată, concentratele se administrează de obicei cu
ajutorul unei remorci furajere conectate la un sistem computerizat, care distribuie
fiecărei vaci o rație individualizată . Bovina are nevoie de acces neîngrădit la grosiere
cu un conținut nutritiv adecvat. În măsura în care grosierele sunt amestecate cu
concentrate, vacile trebuie să aibă acces neîngrădit la respectivul amestec. În funcție
de scopul urmărit concentratele se pot combina cu nutrețurile în întregime, parțial sau
deloc. Dacă vacile sunt hrănite separat cu concentrate este recomandat ca acestea să
primească mai întâi grosierele și apoi concentratele. Pentru a preveni riscul
dezvoltarii unui mediu prea acid pentru bacteriile din rumen, concentratele trebuie
porționate în cel puțin patru rații zilnice. Conținutul nutritiv al hranei asigură starea
de bine a acestora și dorința de a mânca mai mult, astfel încât este interzisă prezența
mucegaiurilor în hrană, în caz contrar există riscul dezvoltării unor inflamații ale
ugerului.
 În plus, tocmai pentru a evita apariția mucegaiului și riscul îmbolnăvirii
bovinelor, este indicat ca masă de hrănire să fie curățată cel puțin o dată pe zi astfel
încât să nu rămână resturi vechi de hrană.
Apa reprezintă un factor important în nutriția bovinelor fiind un nutrient
ieftin. Se impune ca vacile să aibă acces neîngrădit la apă curată. În măsura în care
vacile nu consumă atâta apă cât au nevoie, acestea nu vor putea produce cantitatea de
lapte pe care ar fi putut să o producă.

CURĂȚENIA BOVINELOR

Adăpătoarele și bazinele de apă trebuie menținute prin curățarea lor zilnică, iar
a adăpătoarelor cam de 2 ori pe săptămână. În cazul in care se constată existența unei
suprafețe cleioase la pipăit înseamnă că s-a format o peliculă bacteriană din pricina
curățării defectuoase. Dacă o vacă dă mult lapte, aceasta poate consuma până la 150
de litri de apă pe zi. De asemenea, s-a constatat că vacile consumă mai multă apă
dacă aceasta nu este rece ci mai degrabă călduță, sens în care anumiți fermieri înțeleg
să încălzească apa de băut a vacilor cu ajutorul căldurii care se degajă prin răcirea
laptelui în rezervoare.

ÎNGRIJIREA BOVINELOR

Pe lângă nutrienți de calitate, bovinele au nevoie de îngrijire specială.

Aceasta se asigură prin intermediul următoarelor mijloace:
-scoaterea zilnică pentru mișcare;
-adăparea de trei ori pe zi;
-protejarea de arșiță și ploaie, în șoproane;
-spălarea și ștergerea ugerului înainte de muls;
-mulsul la grajd sau în locuri special amenajate numite padocuri;
-asigurarea cu așternut curat și uscat;
-țesălatul de doua ori pe zi, dimineața și seara;
-evacuarea gunoiului și a așternutului murdar de trei ori pe zi;
-aerisirea adăpostului.

VALORIFICAREA PRODUSELOR OBȚINUTE DE LA BOVINE

Produsele bovinelor contribuie la asigurarea unui procent însemnat din hrana

populației.
Creșterea lor oferă fermierilor o varietate mare de produse , precum :
1. Produse principale : lapte, carne
2. Produse secundare : piei, gunoi de grajd
3. Subproduse de abator : coarne, unghii, par, sânge, forță de muncă.

Cel mai important produs obținut de la bovine este laptele,deoarece din el se

prelucrează toate produsele lactate și conține peste 100 de substanțe necesare
organismului uman, având o compoziție chimică complexă, o valoare biologică
ridicată și un grad înalt de digestibilitate.
Pe lângă lapte, carnea de bovine este importantă în alimentația omului, aceasta
reprezentând circa 35-40% din producția mondială de carne. În ultima vreme
statisticile arată o creștere a ponderii acesteia în consumul mondial, ceea ce nu este de
mirare dacă ne raportăm la valoarea nutritivă și dietetica a acesteia.
De asemenea, celelalte produse secundare sunt la fel de valoroase întrucât
90% din pieile acestora sunt folosite in industrie.

Gestația bovinelor

Durata gestaţiei la vaci este, în medie, de 285 zile, cu variaţii cuprinse între
270-300 de zile. Gestaţia este mai scurtă cu 1-3 zile la primipare şi la vacile care fată
doi viţei.Primele semne ale apropierii fătării se evidenţiază cu 8-10 zile înainte de
fătare, când abdomenul vacii se lasă mai jos, mai ales în partea dreaptă, flancurile se
adâncesc, de o parte şi alta a cozii se formează două adâncituri, ugerul se
congestionează, iar sfârcurile devin turgescente datorită apariţiei colostrului.
Alimentaţia vacilor în gestaţie avansată va trebui să satisfacă cerinţele pentru
funcţiile vitale ale animalului, la care se adaugă necesarul pentru dezvoltarea normală
a fătului şi cel pentru depunerile de rezervă. De asemenea, se va avea în vedere
specificul acestei stări, condiţia de întreţinere şi vârsta animalului.
Alimentaţia de pregătire a vacilor gestante este necesară deoarece, imediat după
fătare, are loc şi o reducere a consumului de hrană cu cca 20%, ceea ce accentuează
bilanţul nutritiv negativ din cauza cerinţelor ridicate datorate ascendenţei curbei de
lactaţie.
În raţia vacilor cu gestaţie avansată se vor introduce furaje de calitate, uşor
digestibile, nu prea voluminoase, cu acţiune uşor laxativă, corespunzătoare din punct
de vedere organoleptic şi a condiţiei de inocuitate.
În concluzie, este evident că bovinele au o importanţă socio-economică
deosebită, atât prin varietatea producţiilor şi produselor animaliere de primă
importanţă pentru consumul populaţiei, cât şi ca materii prime pentru industriile
prelucrătoare.
Cu atât mai mult, creşterea bovinelor reprezintă o ramură de producţie agricolă
intensivă, o sursă de venituri pentru economie şi un mijloc de valorificare superioară
a unor resurse naturale.
Rolul primordial al acestora rezidă în asigurarea mijloacelor de existenţă
necesare omului, furnizând peste 96% din cantitatea totală de lapte ce se consumă pe
glob şi peste 24% din producţia totală de carne.
 Bibiliografie :

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Zootehnie
2. http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT4.pdf
3. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=31780
4. https://www.academia.edu/12634411/Cresterea_bovinelor_lucrarea_de_cu rs
5. http://dspace.uasm.md/bitstream/handle/123456789/1063/Tehnologii_zoo.pdf?
sequence=1&isAllowed=y
6. https://www.ferme-vaci.ro/importanta-economica-cresterii-bovinelor/