Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MicroWin S7 200 PDF
MicroWin S7 200 PDF
Pag. 1/75
CUPRINS
1. Prezentare generală a mediului de programare Step 7 MICRO/WIN 32 ........................................................3
1.1 Meniu principal .........................................................................................................................................3
1.2 Formate de generare a unui program de aplicatie ...................................................................................7
1.3 Schimbul de date program‐PLC .................................................................................................................9
1.4 Configurarea blocului sistem .................................................................................................................. 10
1.5 Vizualizari ale variabilelor din program .................................................................................................. 14
1.6 Alte operatii de configurare ................................................................................................................... 16
2. Programarea in STEP 7‐200 ........................................................................................................................... 17
2.1 Reprezentarea datelor ........................................................................................................................... 17
2.2 Editarea programelor ............................................................................................................................. 19
2.3 Tipuri de instructiuni .............................................................................................................................. 20
2.4 Adresarea directa si indirecta ................................................................................................................. 39
2.5 Organizarea biților speciali de memorie de tip SM ................................................................................ 40
2.6 Intreruperi si comunicare ...................................................................................................................... 50
2.7 Numaratoarele de viteza ........................................................................................................................ 55
2.8 Iesiri de viteza ......................................................................................................................................... 60
3. Terminale pentru afişare şi comunicare ........................................................................................................ 65
3.1 Terminalul TD 200 ................................................................................................................................. 65
3.2 Terminalul TP 070 ................................................................................................................................... 69
Bibliografie ......................................................................................................................................................... 75
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 2/75
Mediu de dezvoltare programe de aplicatie pentru echipamentele Siemens din clasa 200
- Optiunea File
‐
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 3/75
‐ Optiuni de configurare ecran
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 4/75
‐ Optiuni de configurare ecran
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 5/75
Zona de unelte
Fereastra de
vizualizare program
scris in STL
Zona de navigare
Fereastra de
instructiuni
Fereastra de
vizulalizare iesire
Feresatra de
vizualizare
program scris in
LADDER logic
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 6/75
1.2 Formate de generare a unui program de aplicatie
- STL (Statement List ) este un limbaj in care programul este descris pe baza de
mnemonice. Este varianta cea mai performanta utilizata de programatori cu experienta.
Permite crearea unor secvente de program ce nu se pot realiza in celelalte moduri de
reprezentare. Este asemanator unui limbaj de asamblare.
- LAD (Ladder logic) este un limbaj grafic care permite descrierea prin diagrame cu relee
electrice. Cand se lucreaza in acest limbaj editorul este grafic si permite aranjarea
secventelor pentru a forma o logica de retea Este un limbaj bun pentru programatori
incepatori. In principiu programele LADDER se bazeaza pe capabilitatea unitatii centrale de
a emula un flux electric pornind de la o sursa, printr-o serie de conditionari logice de
intrare pana la activarea unei conditii logice de iesire
- FBD (Function Block Diagram) este un editor ce permite vizualizarea instructiunilor unui
program prin cutii logice care seamana cu portile logice (AND OR XOR NOT etc). Nu sunt
contacte sau relee ca si in LADDER dar sunt instructiuni echivalente care apar ca si cutii de
instructiuni. Logica programului este implementata prin modul de conectare dintre aceste
cutii de instructiuni.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 7/75
Stabilirea tipului de PLC
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 8/75
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 9/75
1.4 Configurarea blocului sistem
Configurare porturi (parametrii de transfer)
Filtrarea software a
valorilor de pe intrarile
analogice selectate
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 10/75
Configurarea blocului sistem – tabela de output-uri
Stabileste o durata de timp (in procente din
ciclul scan) in care mediul de dezvoltare se
ocupa de vizualizarea informatiilor din
l bl( d d )
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 11/75
Configurarea blocului sistem – stabilirea intrarilor numerice rapide
Intrari numerice rapide pe
care se pot capta pulsuri
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 12/75
Configurarea blocului sistem – definirea datelor salvate automat
Definirea zonelor de date ale PLC ce pot fi
memorate la caderea tensiunii
Nivel 1 – Poate face orice fara parola
Nivel 2 – Nu poate modifica programul fara parola si
nu poate face download
Nivel 3 – Nu poate modifica programul fara parola,
nu poate face download si nu poate face upload
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 13/75
Date informative despre programul de
aplicatie si configuratia pe care ruleaza
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 14/75
Referinte incrucisate
In urma compilarii programului mediul
furnizeaza tabela de referinte incrucisate
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 15/75
Compararea proiectului cu programul din PLC
La BEGIN se compileazza programul din calculator si se compara cu
programul din PLC pe blocurile selectate
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 16/75
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 17/75
Structura memoriei
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 18/75
Editarea in STL
Editarea in FDB
Navigarea intre programul principal, subrutine si rutine de intreruperi se face fie din fereastra
Instruction Tree (dand dublu click pe mnemonica aferenta) fie din cursorul orizontal de la baza
ferestrei
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 19/75
2.3 Tipuri de instructiuni
A. Instructiuni de evaluare conditie
A1. Incarcarea si evaluarea unui bit
A3. Negarea
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 20/75
A4. Incarcarea si evaluarea unui octet (Byte)
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 21/75
A7. Incarcarea si compararea unui numar real
B. Instructiuni de iesire
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 22/75
B9.Transmiterea directa si negata a intrarii catre iesire
C. Operatii logice
C10 Si, sau, sau exclusiv pe octet C11. Si, sau, sau exclusiv pe cuvant
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 23/75
C12. Si, sau, sau exclusiv pe C13. Complement pe byte, cuvant si
dublu cuvant dublu cuvant
D14. Mutarea unei locatii in alta; tip octet, cuvant, dublu cuvant, real
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 24/75
D15. Mutarea unei zone in alta; tip octet, cuvant, dublu cuvant
D16. Initializarea unei zone; tip cuvant D17. Inversiune octet superior/inferior
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 25/75
D21. Instructiuni de shift-are; pe octet, pe cuvant si dublu cuvant
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 26/75
E26. Ciclul For
F. Instructiuni matematice
F35. Radical
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 28/75
G. Instructiuni de evaluare conditie
ALD = “SI” intre valorile primului si celui de al doilea nivel al stivei cu rezultatul in varful stivei
OLD = “SAU” intre valorile primului si celui de al doilea nivel al stivei cu rezultat in varful stivei
LPS = dubleaza varful stivei si pune rezultatul pe varful stivei. Ultima valoare din stiva se
pierde
LPP = elimina valoarea din varful stivei. A doua valoare devine noul varf pe stiva.
LRD = pune a doua valoare pe varful stivei (vechea valoare din varf se pierde); nu se modifica
adancimea stivei
LDS = duplica al n-lea bit din stiva plasandu-l in varful acesteia; valoarea de la baza stivei este
eliminata.
EU = tranzitie pozitiva
(din 0 in 1)
ED = tranzitie negativa
(din 1 in 0)
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 29/75
H38. Operatii trigonometrice si logaritmi
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 30/75
J Instructiuni de conversie
- prima litera a mnemonicii codifica tipul datei de intrare, a doua data rezultata
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 31/75
J44. Conversii reciproce BCD–intreg J44. Conversii reciproce ASCII-hexazecimal
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 32/75
K Operatii cu tabele
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 33/75
K49. Operatii in tabele
Last-In-First-Out (LIFO)
First-In-First-Out (FIFO)
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 34/75
Exemplu de parcurgere secventiala
NETWORK
LSCR "Stare_L" // incepe L
NETWORK
//…. Instructiuni
NETWORK
LD I0. 0 // O conditie.
SCRT "Stare_M" // enable M, disable L.
NETWORK
SCRE // Sfarsit State L
NETWORK
LSCR "Stare_M" // Incepe M
NETWORK
//…. Instructiuni
NETWORK
LD I0. 1 // Alta conditionare
SCRT "Stare_N" // enable N, disable M.
NETWORK
SCRE // Sfarsit M
NETWORK
LSCR "Stare_N" // Incepe N
NETWORK
//…. Instructiuni
NETWORK
LD I0. 2 // Conditionare.
SCRT "State_L" // enable L,disable N.
NETWORK
SCRE // Sfarsit N.
L51. Invalidare durată maxima de Scan
N Timere
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 35/75
Exista 3 timuri de Timere:
On-Delay Timer (TON) pentru numararea timpului unui singur interval
Retentive On-Delay Timer (TONR) pentru acumularea unui numar de intervale de timpi
Off-Delay Timer (TOF) pentru extinderea timpul de cand nu s-a indeplinit o conditie.
Tip Valoare curenta >= Validarea intrarii Validarea intrarii Punerre sub
Timer Valoare prestabilita pe ON pe OFF tensiune/Primul ciclu
TON Timer bit ON, Valoarea curenta Timer Bit OFF Timer Bit OFF
Valoarea curenta numara timpul Valoarea curenta Valoarea curenta =0
numara pana la =0
32,767
TONR Timer bit ON, Valoarea curenta Timer bit si Timer Bit OFF
Valoarea curenta numara timpul valoarea curenta Valoarea curenta
numara pana la mentin ultima poate fi mentinuta
32,767 valoare
TOF Timer bit OFF, Daca Timer Bit ON Timerul numara Timer Bit OFF
Valoarea curenta = Valoarea curenta ndupa tranzitia Valoarea curenta =0
Valoarea prestabilita =0 ON - OFF
Nu mai numara
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 36/75
- Primul parametru
este tipul Timerului,
al doilea este timpul
in numar de cuante
(cuanta depinde de
tipul timerului)
- Contorizeaza timpul
cand conditia este
OFF
- La expirarea
timpului se activeaza
bitul Timer
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 37/75
O Countere
‐Count Up (CTU) = numara crescator pana la o valoare
maxima fronturile crescatoare ale intrarii
‐Cand valoare curenta (precizata in Cxxx) este >=
cu valoarea prestabilita (PV) bitul counterului se inscrie (1)
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 38/75
2.4 Adresarea directa si indirecta
Exista doua moduri de adresare: Directa si Indirecta
Adresarea directa
- prin adresare directa se specifica zona de memorie, dimensiunea si locatia
(de ev.VW1000 se refera la un cuvant din locatia 1000 in zona de memorie V)
- pentru a accesa un bit se specifica dupa punct al catelea bit din octet este accesat
( de ex, VB100,7 acceseaza ultimul bit de la locatia V100)
Adresarea indirecta
- se pot adresa indirect date de tip I,Q,M,T,C si V
- pentru aceasta se ceaza un poiter catre locatia precizata
- toti pointerii sunt de tip dublu cuvint, si pot fi accesate valori de octeti, cuvinte si duble
cuvinte.
Nu se pot adresa indirect valori pe biti
Observatii:
- Pentru a accesa indirect octeti se incrementeaza respectiv decrementeaza pointerul cu 1
- Pentru a accesa indirect cuvinte se incrementeaza respectiv decrementeaza pointerul cu 2
- Pentru a accesa indirect dublu cuvinte se incrementeaza respectiv decrementeaza pointerul
cu 4
- Valorile de Timer si Counter sunt de tip word (deci adresa se incrementeaza/decrementeaza
cu 2)
Atentie: nu accesati zone din afara memoriei. Se produce Run time Error.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 39/75
2.5 Organizarea biţilor speciali de memorie de tip SM
In limbajul STEP 7 sunt predefiniti 299 biti de memorie cu statut special. Bitii de la 0 la
29 sunt numai de citire, iar cei de la 30-299 sunt de citire si scriere.
SMB 0 - 8 biti care sunt actualizati de unitatea centrala la sfarsitul fiecarui ciclu scan.
SM0.0 - Bit inscris (1) tot timpul.
SM0.1 - Bit inscris (1) la primul ciclu scan
SM0.2 - Bit inscris (1) pentru un ciclu scan daca datele memorate "retentive" au fost pierdute.
Bitul poate fi utilizat ca indicator de eroare a memoriei.
SM0.3 - Bit inscris (1) pentru un ciclu scan cand modul RUN provine din conditia de punere sub
tensiune. Poate fi utilizat spre a lasa un timp de "incarzire" inaitea inceperii lucrului.
SM0.4- Bitul furnizeaza un "clock" este inscris (1) 30 de sec si sters (0) alte 30 secunde.
Utilizabil in intarzieri sau ca ceas de 1minut.
SM0.5 - Bitul furnizeaza un "clock" este inscris (1) 0.5 de sec si sters (0) alte 0.5 secunde.
Utilizabil in intarzieri sau ca ceas de 1 secunda.
SM0.6 - Bitul furnizeaza un "clock" ciclul scan este inscris (1) un ciclu scan si sters (0) in
urmatorul. Utilizabil ca numarator al ciclurilor scan.
SM0.7 - Bit care reflecta pozitia comutatorului de mode de lucru 0=TERM 1=RUN.
SMB 1 dau indicatii de eroare in diverse instructiuni de lucru cu tabele sau operatii
matematice.
SM1.0 - Bit inscris (1) cand rezultatul operatiei este zero.
SM1.1 - Bit inscris (1) cand intr-o instructiune apare depasire "overflow" sau o valoare
numerica ilegala.
SM1.2 - Bit inscris (1) cand intr-o instructiune matematica apare un rezultat negative.
SM1.3 - Bit inscris (1) cand se produce o impartire cu zero.
SM1.4 - Bit inscris (1) cand in instructinile de adaugare in tabel se producedepasirea acesteia.
SM1.5 - Bit inscris (1) cand o instructiune LIFO sau FIFO instructions asteapta sa citeasca
dintr-o tabea vida.
SM1.6 - Bit inscris (1) cand se incearca conversia unei valori "non-BCD" in binar.
SM1.7 - Bit inscris (1) cand o valoare ASCII nu poate fi convertita intr-o valare hexadecimala
valida.
SMB 2 bufer de receptie caracter in modul "Freeport" atat de la Port 0 cat si de la Port 1
SMB 4 indicatii despre depasirea cozii de intreruperi, starea intreruperii (activata sau
dezactivata).
**SM4.0 - Bit inscris (1) cand coada de comunicatie este depasita.
**SM4.1 - Bit inscris (1) cand coada de intrare este depasita.
**SM4.2 - Bit inscris (1) cand coada de temporizare este depasita.
SM4.3 - Bit inscris (1) cand este detectata o probema de "run-time".
SM4.4 - Bit inscris (1) cand o intrerupere este vaidata.
SM4.5 - Bit inscris (1) cand transmitator este Port 0.
SM4.6 - Bit inscris (1) cand transmitator este Port 1.
SM4.7 - Bit inscris (1) cand exista unelement fortat.
** Biti utilizabili doar in rutine de intreruperi.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 40/75
SMB 5 contine biti de stare despre conditii de eroare detectate in operatii de I/O.
SM5.0 - Bit inscris (1) cand apare orice eroare I/O.
SM5.1 - Bit inscris (1) cand au fost conectate prea multe module I/O digitale pe magistrala.
SM5.2 - Bit inscris (1) cand au fost conectate prea multe module I/O analogice pe magistrala.
SM5.3 - Bit inscris (1) cand au fost conectate prea multe module I/O inteligente pe
magistrala.
SM5.4- SM5.6 Reservati
SM5.7 - Bit inscris (1) cand o eroare de magistrala standard DP este presenta.
SMB 8 - 21 sunt organizate in perechi pentru modulele de extensie 0-6. Octetul par indica
registrul de identificare al modulului (ID register) (indica tipul modului, tipul I/O, si numarul de
intrari si iesiri). Octetul impar este registrul de eroare al modului.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 41/75
SMB 31 si SMW 32 Controleaza scrierea EEPROM
La sfarsitul fiecarui ciclu scan, CPU verifica daca comanda de salvare a valorii in memoria
permanenta este posibila. Daca comanda este posibila , valoarea specificata este salvata in
memoria permanenta.
SMW32 memoreaza adresa de inceput in memoria de tip V pentru datele care vor fi salvate in
memoria permanenta
Pentru SMB31
MSB 7 LSB 0
c 0 0 0 0 0 s s
Pentru SMW32
MSB 15 LSB 0
Adresa de memorie V
Unde:
ss = Marimea valorii de salvat (SM31.0 si SM31.1)
00 = byte
01 = byte
10 = word
11 = double word
c = Salveaza in memoria permanenta EEPROM (SM31.7)
0 = Nu se aplica nici o cerere de salvare
1 = Programul utilizator cere PLC-ului sa salveze datele in memeoria permanenta.
SMB 36
SM36.0 -
SM36.4 Reservat
SM36.5 Bit de stare indicand directia curenta de contorizare pt HSC0: 1 = crescator.
SM36.6 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC0 este egala cu valoarea
presetata: (daca este egal bitul este1).
SM36.7 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC0 este mai mare decat valoarea
presetata: (1 = mai mare).
SMB 37
SM37.0 Bit de control al nivelului activ pe reset: (0 = Reset este activ crescator;
1 = Reset este activ descrescator)
SM37.1 Reservat
SM37.2 Selectia ratei de contorizare pentru contori in cuadratura: (0 = rata de contorizare 4x;
1= rata de contorizare 1x)
SM37.3 Bit de control al directiei HSC0: (1 = crescator)
SM37.4 Actualizarea HSC0: (1 = actualizare).
SM37.5 Actualizarea valorii de preset a HSC0: (1 = scrie noua valoare de preset in zona de
preset a lui HSC0).
SM37.6 Actualizarea valorii curente a lui HSC0: (1 = scrie noua valoare curenta in zona curenta
a lui HSC0).
SM37.7 Bit de activare HSC0: (1 = activ).
SMB 38 - SMB 41
valoarea curenta noua a lui HSC0: SMB38 este MSB (Most Significant Byte) iar SMB41 este
LSB (Least Significant Byte)
SMB 42 - SMB 45
noua valoare prestabilita lui HSC0: SMB42 este MSB iar SMB45 este LSB.
SMB46
SM46.0 - SM46.4 Reservat
SM46.5 Bit de stare indicand directia curenta de contorizare pt HSC1: 1 = crescator.
SM46.6 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC1 este egala cu valoarea
presetata: (1 = egala).
SM46.7 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC1 este mai mare decat valoarea
presetata: (1 = mai mare).
SMB47
SM47.0 Bit de control al nivelului activ pe reset: (0 = Reset este activ crescator;
1 = Reset este activ descrescator)
SM47.1 Reservat
SM47.2 Selectia ratei de contorizare pentru contori in cuadratura:
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 43/75
(0 = rata de contorizare 4x;
1= rata de contorizare 1x)
SM47.3 Bit de control al directieiHSC1: 1 = crescator.
SM47.4 Actualizarea HSC1: 1 = actualizare.
SM47.5 Actualizarea valorii de preset a HSC1: (1 = scrie noua valoare de preset in zona de
preset a lui HSC1).
SM47.6 Actualizarea valorii curente a lui HSC1: (1 = scrie noua valoare curenta in zona
curenta a lui HSC1).
SM47.7 Bit de activare HSC1: (1 = activ).
SMB48 - SMB51
noua valoare curenta a lui: SMB48 este MSB iar SMB51 este LSB.
SMB52 - SMB55
noua valoare de preset a lui HSC1: SMB52 este MSB iar SMB55 este LSB.
SMB56
SM56.0 – SM56.4 Reservati
SM56.5 Bit de stare indicand directia curenta de contorizare pt HSC: (1 = crescator).
SM56.6 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC2 este egala cu valoarea
presetata: (1 = egala).
SM56.7 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC2 este mai mare decat valoarea
presetata: (1 = mai mare).
SMB57
SM57.0 Bit de control al nivelului activ pe reset: (0 = Reset este activ crescator;
1 = Reset este activ descrescator)
SM57.1 Reservat
SM57.2 Selectia ratei de contorizare pentru contori in cuadratura: (0 = rata de contorizare 4x;
1 = rata de contorizare 1x)
SM57.3 Bit de control al directieiHSC2: (1 = crescator).
SM57.4 Actualizarea HSC2: (1 = actualizare).
SM57.5 Actualizarea valorii de preset a HSC2: (1 = scrie noua valoare de preset in zona de
preset a lui HSC2).
SM57.6 Actualizarea valorii curente a lui HSC2: (1 = scrie noua valoare curenta in zona
curenta a lui HSC2).
SM57.7 Bit de activare HSC2: (1 = activ).
SMB58 - SMB61
noua valoare curenta a lui: SMB58 este MSB iar SMB61 este LSB.
SMB62 - SMB65
noua valoare de preset a lui HSC1: SMB62 este MSB iar SMB5 este LSB.
SMB 66
SM66.0 - SM66.3 Reservati
SM66.4 Tipul de abandon pt PTO0:
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 44/75
0 = fara eroare,
1 = datorita unei erori de calcul.
SM66.5 Tip de abandon pt PTO0:
0 = abandon printr-o comanda externa;
1 = prin comanda utilizator.
SM66.6 Depasirea limitei PTO0 (este stearsa cand se utilizeaza un tip exetrn , altfel e necesar
sa fie stearsa de utilizator):
0 = fara depasire;
1 = depasirea limitei.
SM66.7 Bit de inactivitate PTO0:
0 = PTO activ,
1 = PTO inactiv.
SMB67
SM67.0 Actualizarea valorii timpului de ciclare PTO0/PWM0:
1 = scrie noua valoare.
SM67.1 Actualizarea valorii lungimii pusului PWM0:
1 = scrie noua durata a pulsului.
SM67.2 Actualizeaza noua valoare de contorizare a pulsului PTO0:
1 = scrie noua valoare.
SM67.3 Baza de timp PTO0/PWM0:
0 = 1 us/tact,
1 = 1 ms/tact.
SM67.4 Actualizarea modului de urmarire PWM0:
0 = actualizare asincrona,
1 = actualizare sincrona.
SM67.5 Operatia PTO0:
0 = segment unic de operatie (timpul de ciclare si contorul de pulsare sunt
memorate in memoria SM );
1 = segment multiplu de operatie (tabelul tip este memorat in memoria V).
SM67.6 Selectia PTO0/PWM0: ( 0 = PTO; 1 = PWM.)
SM67.7 Bit de activare PTO0/PWM0: 1 = activ.
SMB76
SM76.0 - SM76.3 Rezervati
SM76.4 Ttipul de abandon pt PTO0:
0 = fara eroare,
1 = datorita unei erori de calcul.
SM76.5 Tip de abandon pt PTO0:
0 = abandon printr-o comanda externa;
1 = prin comanda utilizator.
SM76.6 Depasirea limitei PTO0 (este stearsa cand se utilizeaza un tip exetrn , altfel e necesar
sa fie stearsa de utilizator):
0 = fara depasire;
1 = depasirea limitei.
SM76.7 Bit de inactivitate PTO0 :
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 45/75
0 = PTO activ,
1 = PTO inactiv.
SMB77
SM77.0 Actualizarea valorii timpului de ciclare PTO0/PWM0: 1 = scrie noua valoare.
SM77.1 Actualizarea valorii lungimii pusului PWM0: 1 = scrie noua durata a pulsului.
SM77.2 Actualizeaza noua valoare de contorizare a pulsului PTO0: 1 = scrie noua valoare.
SM77.3 Baza de timp PTO0/PWM0:
0 = 1 us/tact,
1 = 1 ms/tact.
SM77.4 Actualizarea modului de urmarire PWM0:
0 = actualizare asincrona,
1 = actualizare sincrona.
SM77.5 Operatia PTO0:
0 = segment unic de operatie (timpul de ciclare si contorul de pulsare
sunt memorate in memoria SM );
1 = segment multiplu de operatie (tabelul profil este salvat in memoria V).
SM77.6 Selectia PTO0/PWM0:
0 = PTO;
1 = PWM.
SM77.7 Bit de activare PTO0/PWM0: 1 = activ.
SMB86 – SMB94
Octeti de programare utilizati in receptia mesajelor
Octeti 86 - 94 si 186 - 194 sunt folositi pentru controlul si citirea starilor in instructiunile de
receptie a mesajelor.
Port 0 Port 1
SMB86 SMB186 Byte de stare – mesaj receptionat
MSB 7 LSB 0
n r e 0 0 t c p
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 46/75
1 = functia de receptie a mesajului activa.Bitul de activare / dezactivare este verificat la fiecare
executie a instructiunii RCV.
sc: 0 = ignora SMB88 sau SMB188;
1 = foloseste valoarea lui SMB88 sau SMB188 spre detectia inceputului mesajului.
ec: 0 = ignora SMB89 or SMB189;
1 = foloseste valoarea lui SMB89 sau SMB189 spre a detecta sfarsitul mesajului.
il: 0 = ignora SMW90 or SMB190;
1 = foloseste valoarea lui SMB90 sau SMB190 spre a detecta linie inactiva.
c/m:0 = timer-ul este unul inter-caracter;
1 = timer-ul este unul de mesaje.
tmr:0 = ignoreaSMW92 sau SMW192;
1 = receptia terminata daca perioada de timp in SMW92 sau SMW192 este depasit.
bk: 0 = ignora conditiile de intrerupere;
1 = foloseste conditia de intrerupere pentru a detecta unu nou mesaj.
Bitii de intrerupere ai mesajului sunt folositi spre a defini criteriul dupa care mesajul este
identificat.
Pentru a determina sfarsitul mesajului, sfarsitul activat este comparat prin SAU logic.
Ecuatiile penru start si stop sunt date mai jos:
Inceput = il * sc + bk * sc
Sfarsitul = ec + tmr + numarul maxim de caractere preluate
Metode de programare a inceputului de mesaj:
1. Detectie linie inactiva: il=1, sc=0, bk=0, SMW90>0
2. Detectie caracter de start: il=0, sc=1, bk=0, SMW90 nu are importanta
3. Detectia intreruperii: il=0, sc=0, bk=1, SMW90 nu are importanta
4. Orice raspuns la cerere: il=1, sc=0, bk=0, SMW90=0
5. Intreruperea si inceputul unui caracter: il=0, sc=1, bk=1, SMW90 nu are importanta
6. Linie inactiva si caracter de inceput: il=1, sc=1, bk=0, SMW90>0
7. Linie inactiva si caracter de inceput (ilegal): il=1, sc=1, bk=0, SMW90=0
Nota: Receptia se incheie automat printr-o depasire de timp de executie sau eroare de paritate
(daca e activata).
SMB90 SMB91
SMB190 SMB191 Perioada de timp pentru linie inactiva este in milisecunde. Primul caracter
receptionat dupa expirarea timpului de linie inactiva este caracterul de inceput al noului mesaj.
SMB90 sau SMB190 sunt MSB iar SMB91 si SMB191 sunt LSB.
SMB92 SMB93
SMB192 SMB193 Valoarea extrema a timerului inter-caracter/mesaj este in milisecunde.
Daca perioada de timp este depasita , mesajul de receptie este terminat. SMB92 sau SMB192 e
MSB iar SMB93 sau SMB193 este LSB.
Octetii 98 si 99 dau informatii despre numarul de erori pe magistrala de extensii pentru intrari/
iesiri.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 47/75
SMB98 SMB99 Aceasta locatie este incrementata de fiecare data cand este detectata o eroare
de paritate pe magistrala de extensie I/O.Este stearsa supa ce se realizeaza alimentarea si prin
inscrieriea valorii 0. SMB98 este MSB (Most Significant Byte).
SMB131 – SMB165
Octeti de programare pentru numaratoarele rapide HSC3, HSC4 si HSC5
Octetii 131 - 165 sunt folositi spre a monitoriza si controla operatiile counter de mare
viteza.HSC3, HSC4 si HSC5.
a) Pentru HSC3
SMB136
SM136.0 - SM136.4 Rezervati
SM136.5 Bit de stare indicand directia curenta de contorizare pt HSC3: 1 = crescator.
SM136.6 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC3 este egala cu valoarea
presetata: 1 = egala.
SM136.7 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC3 este mai mare decat valoarea
presetata: 1 = mai mare.
SMB137
SM137.0 -SM137.2 Rezervati
SM137.3 Bit de control al directiei HSC3 : 1 = crescator
SM137.4 Sensul de actualizare HSC3 : 1 = actualizare;
SM137.5 Valoare de preset actualizata HSC3: 1 = scrie noua valoare de preset
SM137.6 Valoare curenta actualizata HSC3 : 1 = scrie noua valoare curenta
SM137.7 Bit de activare HSC3: 1 = activ
SMB138 - SMB141 noua valoare curenta HSC3: SMB138 e MSB iar SMB141 e LSB
SMB142 - SMB145 noua valoare curenta HSC3: SMB142 e MSB iar SMB145 e LSB
b) Pentru HSC4
SMB146
SM146.0 - SM146.4 Rezervat
SM146.5 Bit de stare indicand directia curenta de contorizare pt HSC4: 1 = crescator.
SM146.6 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC4 este egala cu valoarea
presetata: 1 = egala.
SM146.7 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC4 este mai mare decat valoarea
presetata: 1 = mai mare.
SMB147
SM147.0 Bit de control al nivelului activ pt Reset:
0 = Reset e activ pe front crescator,
1 = Reset e activ pe front descrescator
SM147.1 Rezervat
SM147.2 Selectia ratei de contorizare:
0 = 4x ,
1 = 1x
SM147.3 bit control directie HSC4: 1 = crestere
SM147.4 sensul de actualizare HSC4: 1 = actualizare;
SM147.5 valoare de preset actualizata HSC4: 1 = scrie noua valoare de preset
SM147.6 valoare curenta actualizata HSC4 : 1 = scrie noua valoare curenta
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 48/75
SM147.7 bit de cativare HSC4 : 1 = activ
SMB148 - SMB151 noua valoare curenta HSC4: SMB148 e MSB iar SMB151 e LSB
SMB152 - SMB155 noua valoare curenta HSC4: SMB152 e MSB iar SMB155 e LSB
c) Pentru HSC5
SMB156
SM156.0 -SM156.4 Rezervat
SM156.5 Bit de stare indicand directia curenta de contorizare pt HSC5: 1 = crescator.
SM156.6 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC5 este egala cu valoarea
presetata: 1 = egala.
SM156.7 Bit de stare indicand daca valoarea curenta a lui HSC4 este mai mare decat valoarea
presetata: 1 = mai mare.
SMB157
SM157.0 Bit de control al nivelului activ pt Reset:
0 = Reset e activ pe front crescator,
1 = Reset e activ pe front descrescator
SM157.1 Rezervat
SM157.2 Selectia ratei de contorizare:
0 = 4x ,
1 = 1x
SM157.3 bit control directie HSC5: 1 = crestere
SM157.4 sensul de actualizare HSC5: 1 = actualizare;
SM157.5 valoare de preset actualizata HSC5: 1 = scrie noua valoare de preset
SM157.6 valoare curenta actualizata HSC5 : 1 = scrie noua valoare curenta
SM157.7 bit de cativare HSC4 : 1 = activ
SMB158 - SMB161 noua valoare curenta HSC5: SMB158 e MSB iar SMB161 e LSB
SMB162 - SMB165 noua valoare curenta HSC4: SMB162 e MSB iar SMB165 e LSB
SMB166 - SMB194
Octeti de programare PTO0 si PTO1 generatoare de tren de impulsuri
a) Pentru PTO0
SMB166 Numarul de intrare curent pentru profilul activ PTO0
SMB167 Rezervat
SMB168 -SMB169 Adresa memoriei V a tabelului de profil pentriu PTO0 data ca offset
incepand cu V0. SMB168 e MSB al adresei de offset
SMB170 -SMB175 Rezervati
b) Pentru PTO1
SMB176 Numarul de intrare curent pentru profilul activ PTO1
SMB177 Rezervat
SMB178 -SMB179 Adresa memoriei V a tabelului de profil pentriu PTO1 data ca offset
incepand cu V0. SMB178 e MSB al adresei de offset
SMB180 -SMB194 Rezervat
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 49/75
2.6 Intreruperi si comunicare
Tratarea intreruperilor se face pe baza de evenimente asociate lor. Segmentul de
program care trateaza evenimentul este o rutina speciala denumita rutina de intrerupere (INT).
La aparitia evenimentului logica secventiala de parcurgere a ciclului scan este rupta, controlul
fiind dat rutinei de intrerupere. Dupa tratarea intreruperii programul de aplicatie revine in
punctul in care a fost intrerupt si continua executia secventiala din exact acelasi context in care
a fost intrerupt.
In aceasta tratare se opereaza cu trei entitati:
A) eveniment generator de intrerupere
B) rutina de tratare a intreruperii
C) legatura dintre ele
Coada de asteptare
Intreruperile sunt servite de interfata controler de intreruperi pe baza principiului, prima venita
– prima servita, luandu-se in seama prioritatile asignate lor.
Numai o rutina de intrerupere programata de utilizator este servita la un moment dat in timp.
Daca se seveste o intrerupere pe interval de timp programabil, nici o alta intrerupere discreta
care apare pe parcurs pe o secventa de biti sau o intrerupere de comunicare nu poate fi servita
in acelasi cu rutina de intrerupere la un interval de timp programabil.
Intreruperile care apar in timpul servirii altei intreruperi sunt puse intr-o coada de asteptare
pentru a fi procesate mai tarziu.
Coada de asteptare a unei intreruperi de comunicare ofera loc de stocare pentru caracterul
receptionat si indicatorul de paritate pentru acel caracter. .
Cateodata, pot aparea mai multe intreruperi decat marimea cozii de asteptare. Atunci, bitii de
memorie care depasesc marimea cozii de asteptare (identifica tipul de intrerupere care s-ar
putea pierde) sunt memorati de catre sistem. SMB04 se ocupa de gestionarea acestor cozi.
Acesti biti de stare sunt resetati cand coada de asteptare este goala si controlul este atunci
transferat programului principal.
Deoarece starea contactelor (intrari), bobinelor (iesiri ) si continutul acumulatorilor logici pot fi
afectati de intreruperi, sistemul salveaza si reincarca valorile logice din stiva, registrii
acumulator si din bitii speciali de memorie (SM) care indica starea acumulatorului si operatiile
facute
Validare/invalidare globala
Cand utilizatorul trece pe mod RUN, se invalideaza intreruperile. Daca s-a intrat in mod RUN,
utilizatorul poate valida toate intreruperile executand o instructiune de validare globala a
intreruperilor (ENI). Instructiunea de invalidare globala a intreruperilor face ca intreruperile sa
fie puse intr-o coada de asteptare, dar nu permite ca rutinele de intrerupere sa fie apelate
(DISI).
Setarea intreruperilor
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 51/75
(DTCH). Instructiunea de dezatasare returneaza intrerupere inactiva sau determina a stare de
ignorare.
B Rutine de intreruperi
Pentru intreruperi, axioma, “cu cat mai scurta, cu atat mai buna”
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 52/75
Instructiuni de comunicare
HSC0
Mod Descriere I0.0 I0.1 I1.2
0 Numarator sus/jos cu o singura faza cu control
al directiei intern
1 SM37.3=0, numara in jos Clock Reset
SM37.3=1, numara in sus
HSC1
Mod Descriere I0.6 I0.7 I1.0 I1.1
0 Numarator sus/jos cu o singura faza cu control
al directiei intern
1 SM47.3=0, numara in jos Clock Reset
SM47.3=1, numara in sus
2 Start
HSC2
Mod Descriere I1.2 I1.3 I1.4 I1.5
0 Numarator sus/jos cu o singura faza cu control
al directiei intern
1 SM57.3=0, numara in jos Clock Reset
SM57.3=1, numara in sus
2 Start
HSC3
Mod Descriere I0.1
0 Numarator sus/jos cu o singura faza cu control
al directiei intern
SM137.3=0, numara in jos Clock
SM137.3=1, numara in sus
HSC4
Mod Descriere I0.3 I0.4 I1.5
0 Numarator sus/jos cu o singura faza cu control
al directiei intern
1 SM147.3=0, numara in jos Clock Reset
SM147.3=1, numara in sus
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 56/75
4 al directiei extern Reset
I0.4=0, numara in jos
I0.4=1, numara in sus
HSC5
Mod Descriere I0.4
0 Numarator sus/jos cu o singura faza cu control
al directiei intern
SM157.3=0, numara in jos Clock
SM157.3=1, numara in sus
Fiecare numarator are dedicate intrari pentru ceas, controlul directiei, resetare si start
acolo unde aceste functii sunt suportate. Frecventa maxima la intrarea de ceas pentru HSC1 si
HSC2 este 7KHz. Pentru numaratoarele cu doua faze, ambele ceasuri pot functiona pe 7KHz.
In modul cuadratura, o optiune este aceea de a selecta 1x sau 4x rata de numarare. La
rata 1x, rata de numarare maxima este 7KHz si pentru rata 4x, rata maxima de numarare este
28KHz. HSC1 si HSC2 sunt complet independenti unul fata de celalalt si nu afecteaza alte
functii de viteza.
Ambele numaratoare functioneaza la rata maxima fara a interfera cu un altul.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 57/75
Modurile de functionare 0,1,2
Modurile de functionare 6,7,8
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 58/75
Modurile de functionare 9,10,11 cu cuadratura 1x
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 59/75
Instructiuni pentru numaratoarele rapide
Functia PTO ofera o iesire de unda patrata (factorul de umplere de 50%) pentru un
numar specificat de impulsuri si un ciclu de timp fix. Numarul de impulsuri poate fi specificat
intre 1 si 4.294.967.295 de impulsuri. Ciclu de timp poate fi specificat fie in microsecunde intre
250 si 65.535, fie in milisecunde intre 2 si 65.535. Specificand orice numar de microsecunde
sau milisecunde mai mare decat limita impusa, duce la distorsionarea factorului de umplere.
Functia PWM ofera un ciclu de timp fix si o iesire variabila a factorului de umplere. Ciclu
de timp si latimea semnalului pot fi date fie in microsecunde, fie in milisecunde. Ciclu de timp
poate fi specificat fie in microsecunde intre 250 si 65.535, fie in milisecunde intre 2 si 65.535.
Latimea semnalului poate fi fie de la 0 la 65.535 microsecunde, fie de la 0 la 65.535
milisecunde. Cand latimea semnalului este egala cu ciclu de timp, factorul de umplere este 100
si iesirea este tot timpul pornita. Cand latimea semnalului este 0, factorul de umplere este 0 si
iesirea este oprita. Daca ciclu de timp specificat este mai mic decat doua unitati de timp,
valoarea implicita a ciclului de timp va fi doua unitati de timp.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 60/75
Apelarea operatiilor PTO/PWM
Fiecare generator de PTO/PWM are un octet de control (8 biti), valoarea ciclului de timp si
valoarea latimii semnalului sunt fara semn pe 16 biti si valoarea semnalului de numarare este o
valoare fara semn pe 32 de biti. Aceste valori sunt memorate in arii de memorie speciale de biti
de memorie. Odata ce aceste locatii de memorie speciala a bitului de memorie au fost setate sa
faca operatia dorita, operatie ce se executa cu instuctiunea de semnal (PLS). Aceasta
instructiune duce la citirea memorie speciale a bitului de memorie si a programului generat de
PTO/PWM.
Exemplu 1:
Programul prezentat spre exemplu are drept scop realizarea unei baleieri de frecventa in gama
400Hz-1200Hz intr-un timp de aproximativ 500 microsecunde. In acest scop s-a programat
PTO 1 sa genereze un singur semnal cu o frecventa de 400Hz , la pornirea lui PTO 1 se
porneste simultan cu el un timer.Cand PTO 1 a terminat de generat un semnal intra intr-o
rutina de intrerupere unde creste frecventa cu un ecart de aproximativ un Hz pana cand ajunge
la 1200 Hz, atunci citeste valoarea timerului si o trimite spre afisare la TD 200.
NETWORK 1
LD SM0.1 //la primul ciclu scan
S V14.7, 1 //setez activ bitul de afisare mesaj pe TD 200
CALL SBR_0 //apelez subrutina de initializere PTO
NETWORK 2
LD M1.0 //daca s-a cerut de la TD200 masuratoare
S Q1.0, 1 //setez iesirea Q1.0 in 1
TON T32, +10000 //timer activ 10 sec
PLS 1 //pornesc PTO 1
ATCH INT_0, 20 //atasez intrerupere pe evenimentul 20 (PTO a terminat de generat)
ENI //validare intrerupere
NETWORK 3
LD M10.1 //daca a terminat de generat semnalele stabilite
MOVW +0, T32 //pun timerul T32 in 0
MOVW VW105, VW39 //pune in variabila de afisare (VW39) timpul in care a generat
semnalul
(VW105)
R M10.1, 1 //resetez bit gata generare
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 61/75
R M1.0, 1 //resetez cerere masuratoare
R Q1.0, 1 //resetez iesirea Q1.0
CALL SBR_0 //apelez subrutina de initializare
NETWORK 1
LD SM0.0 //la fiecare ciclu scan (de cate ori e apelata subrutina)
// rutina de intrerupere(INT_0)
NETWORK 1
LDW< VW102, +800 //daca frecventa curenta a semnalului este mai mare decat
1200 HZ
NETWORK 2
LDW>= VW102, +800//daca frecventa curenta a semnalului este mai mica sau egala decat
1200HZ
-D +7, VD100 //decrementez frecventa cu (7 microsecunde) aproximativ 1
Hz
MOVW VW102, SMW78 //50=cate microsecunde tine un semnal
PLS 1 //reapelez PTO 1
Exemplul 2:
In exemplu urmator vom prezenta un program care utilizeaza doua HSC-uri si un PTO. Astfel
cand pe HSC 1 apare un semnal acesta va numara 5 astfel de semnale dupa care genereaza o
rutina de intrerupere (INT_0) unde va fi reprogramat sa numere 25 semnale, se reporneste
HSC 1 si in acelasi timp se porneste si PTO 0 si HSC 0, cand numarul de semnale numarat de
HSC 1 este egal cu noua valoare presetata (25) acesta va genera din nou rutina de intrerupere
(INT_0) unde se va citi valoarea masurata de HSC 0, HSC 0 numarand semnalele generate de
PTO 0. Cunoscand numarul semnalelor numarate de HSC 1 si frecventa semnalului generat de
PTO 0 si citind numarul semnalelor numarate de HSC 0 putem calcula frecventa semnalului citit
pe HSC 1, frecventa care este apoi trimisa spre afisare la TD 200.
NETWORK 1
LD SM0.1 //la primul ciclu scan
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 62/75
S V14.7, 1 //setez activ bitul de afisare mesaj pe TD 200
CALL SBR_0 //apelez subrutina de init.
NETWORK 2
LD M10.0 //daca bit executie este 1
AD> VD100, +0 //si s-a citit un numar de semnale dif. de zero din PTO
NETWORK 3
LD M10.0 //daca bit executie este 1
TON T37, +10 //pornesc timerul T37 pentru o secunda
NETWORK 4
LD T37 //daca a trecut timpul de o secunda
A M10.0 //daca bit executie este 1
CALL SBR_0 //apelez subrutina de initializare
Legenda:
-albastru – instructiuni din STEP7;
-verde – comentariu.
NETWORK 1
LD SM0.0 //la fiecare ciclu scan
R M10.0, 1 //resetez bit executie
//initializare HSC 1
MOVB 16#F8, SMB47 //mut F8 hexa in octetul de setare pentru HSC 1 (SMB47)
HDEF 1, 0 //setez modul de lucru pentru HSC 1
MOVD +0, SMD48 //pun valoare presetata 0
MOVD +5, SMD52 //cate semmale sa numere
MOVB 5, VB200 //pun in VB200 cate semnale ar trebui sa numere
HSC 1 //pornesc HSC 1
//initializare HSC 0
MOVB 16#F8, SMB37 //mut F8 hexa in octetul de setare pentru HSC 0 (SMB37)
HDEF 0, 0 //setez modul de lucru pentru HSC 0
MOVD +0, SMD38 //pun valoare presetata 0
MOVD +65535, SMD42 //cate semnale sa numere
//initializare PTO 0
MOVB 16#85, SMB67 //mut 85 hexa in octetul de setare pentru PTO 0 (SMB67)
MOVW +50, SMW68 //50=cate microsecunde tine un semnal
MOVD +65535, SMD72 //cate semnale sa genereze
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 63/75
//curata variabile de lucru
MOVD +0, VD100
MOVD +0, VD150
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 64/75
3. Terminale pentru afişare şi comunicare
A) La nivelul terminalulul TD
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 65/75
Se utilizeaza M5 (8 biti)
pentru validarea
functiilor F1-F4
SHIFT F1‐SHIFT F4
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 66/75
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 67/75
B) in automatul programabil
MOVW AIWx,VW43
verificarea acestui bit poate duce la transferul valorii de curent din locatia VW63
LD V61.2
MOVW VW63, in locatia unde se fac alte calcule
la aparitia unor biti M5 (ce corespund celor 8 functii) se fac actiuni de afisare ale diferitelor
ecrane
(de exemplu la F1 (M5.0) se afiseaza ecranul cu primul mesaj care se realizeaza prin setarea
bitului corespunzator V12.0)
Observatii
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 68/75
3.2 Terminalul TP 070
Pentru programare se utilizeaza un program special TP Designer.
Aplicatia TP Designer este un instrument soft usor de utilizat care permite crearea de
ecrane pentru Touch Panel TP070 –Simatic HMI.
Fiecare ecran contine unul sau mai multe “controale”, care sunt afisaje de date si elemente de
atingere (touch elements) pe care operatorul le utilizeaza spre a citi date sau pentru a da
comenzi dispozitivului TP 070. Dispozitivul TP 070 permite utilizatorului sa realizeze controlul
masinii sau al procesului.
Folosirea aplicatiei TP 070 presupune configurarea controalelor prin asignarea
de tag-uri si functii care permit TP sa interactioneze cu programul S7-200. Se pot
deasemenea plasa imagini pe ecran pentru a realiza o prezentare sau pentru animatie.
Butoanele de stare (State Button) pot afisa atat imagini cat si text.
Instrumentele care sunt puse la dispozitie sunt:
Screens
Controls
Tags
Events/ Functions
Images
a) Screens (Ecrane)
Se pot crea pana la 30 de ecrane pentru controlul procesului. In mod normal ecranele
au definite o ierarhie.
La punerea sub tensiune TP 070 contine un Ecran.
Se poate defini un control , spre exemplu un buton de stare, spre a incarca si afisa un ecran
distinct la apasarea butonului.
b) Controls (Controale)
Input
Output
State Button
Text
Bar
Graphic
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 69/75
c) Tags (Locatii de memorie destinatie)
Tagurile sunt locatii de memorie in PLC. TP poate citi si scrie din/in urmatoarele locatii de
memorie: Input (I), Output (Q), Flag (M), Variable (V), Timer (T), si Counter (C).
d) Events/Functions (Evenimente/Functii)
e) Images (Imagini)
Se pot incarca fisiere bitmap intr-o aplicatie TP, ele devenind in acest fel imagini active in
aplicatie. Odata ce o imagine bitmap a fost incarcata ei i se pot atribui controale grafice si
controalele butoanelor de stare.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 70/75
Menu Bar
File Edit View Setup Help
Opţiunea FILE
– Creeaza un nou fisier TP.
– Deschide un fisier de configurarea TP existent.
– Salveaza fisierul activ.
– Compileaza fisierul activ.
– Transmite fisierul activ catre TP
Opţiunea EDIT
– Taie zona selectata si o plaseaza in Clipboard.
– Copiaz zona selectata si o plaseaza in Clipboard.
– Insereaza continutul Clipboard.
– Insereaza un nou ecran, control, tag sau imagine.
– Sterge zona selectata.
Opţiunea VIEW
‐ Activeaza ecranul precedent.
‐ Activeaza ecranul urmator.
‐ Activeaza lista de tag‐uri.
‐ Activeaza lista de imagini.
‐ Activeaza lista rezultatelor.
‐ Activeaza sau ascunde Bara de Controale.
‐ Activeaza sau ascunde Structura proiectului.
‐ Activeaza sau ascunde Bara de Controale sau pe cea Standard.
‐ Activeaza sau ascunde gridul.
‐ Activeaza sau inactiveaza modelul de grid implicit.
Opţiunea SETUP
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 71/75
– Selecteaza o limba de circulatie interationala.
– Configureaza comunicatia intre TP Designer , S7‐200
si TP 070.
Opţiunea HELP
– Aceseaza sistemul Help.
I f ii
Toolbars
Bara grupurilor de control: permite inserarea controalelor prin click pe icoana corespunzatoare
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 72/75
Project Tree : se foloseste pentru navigarea rapida in cadrul proiectului
Screen Design Area : permite realizarea designului in ecran. Prin click dreapta se pot realiza
functii de copiere, decupare, aplicare, etc
Proiectarea cu TP Designer
Etapa 1
3) pentru controalele care au legatura cu PLC-ul se asociaza Tag-uri prin care se precizeaza
• modul de afisare pe ecran (nr, de puncte zecimale, latime, etc.)
• culoare, font ales penttru afisare
• prin Value permite asocierea cu PLC-ul: tipul variabilei si numarul acesteia
• prin Function se precizeaza rolul controlului in proces (Bit de selectie, bit de reset,
selectare de ecran, setare de bit, valoare ce se poate incrementa)
4) din meniul principal se poate vizualiza lista tag-urilor, lista imaginilor si lista rezultatelor.
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 73/75
Etapa 2 = Dupa proiectare programul se incarca in memoria TP prin Download.
Transferul efectiv se face la punerea sub tensiune a TP-ului si apasarea in acesta a butonului
Transfer. Apoi din program se da Download
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 74/75
Bibliografie
Mediu de dezvoltare STEP 7 MICRO/WIN 32 pag. 75/75