Sunteți pe pagina 1din 7

Alcatuirea corpului uman

Capul - regiunea neurocraniului


- regiunea viscerocraniului.
Gatul – elemente somatice: muschi, oase
- elemente viscerale: esofagul, traheea, tiroida, paratiroidele
Trunchiul – regiunea toracida: cavitatea toracica(inima si plamanii);
- r. pevian: vezica, rectul, ovarele;
- r. abdominala: stomacul, ficatul, pancreasul.
- intre cavitatea toracica si cea abdominala se gaseste diafragma.
Membrele – superioare – centura scapulara (legata de membrele superioare de trunchi)
- bratul;
- antebratul;
- mana.
- inferioare – centura pelviana – coapsa
- gamba
- piciorul.
Axul longitudinal – pol cranian
- pol caudal (talpa);
Axul transversal – axul latimii corpului – pol stang;
- pol drept.
Axul sagital – axul grosimii corpului – pol anterior
- pol posterior.
Planul frontal imparte corpul in 2.
Planul sagital imparte corpul in 2 jumatati simetrice.
Planul transversal imparte corpul in jumate superioara si jumatate inferioara.

Niveluri de oraganizare ale corpului uman


1. N. atomic si molecular
2. N. celular
3. N. tesuturilor
4. N. organelor
5. N. aparatelor si sistemelor.

CELULA:
Unitate de baza structurala, functionala si genetica a organismelor vii.
Forma celulelor difera in functie de specializarea structurala si functionala a acestora.
Dimensiuni: 20-30microni.
Componentele celulei: membrana, citoplasma, nucleu.
Membrana celulara: (plasmalema)
- se afla la exterior dand forma si protejand celula;
- de natura proteica
- strat dublu de fosfolipide.
- proteine care sunt dispuse unele p fata externa, altele p interna, altele trans-membranare.
- modelul mozaicului fluid.
Citoplasma:
– masa fundamentala a celulei.
- subst. coloidala, mediu de dispersie e apa.
- citoplasma fundamentala ( hialoplasma) – formatiuni structurale.
- citoplasma structurala – organite celulare – specifice (numai in anumite tipuri de celule);
- comune (apar in toate tipurile de celule)
Reticul endoplasmatic:
- retea de canalicule care fac legatura intre membrana celulara si membrana nucleara.
- are rol in transportul substantelor.
- depozitare unor subs. (ionii de calciu), sinteza de glycogen de proteine.
- neted REN
- rugos REG (ribozomi atasati la suprafata canaliculelor – formeaza ergastoplasma)
Ribozomii (granulele lui Palade):
- organite de dimensiuni foare mici;
- particule nucleo-proteice (contin proteine si ARN)
- rol in sinteza proteinelor.

Mitocondriile:
- forma ovala, de bastonas;
- membrana dubla – externa
- interna – prelungiri – criste mitocondriale
- in interior se gaseste subst. fundamentala stroma (matrix) contine enzime oxido-reducatoare (rol in
oxidarea subst. organice si punerea in libertate de energie, rezultata e acumulata in ATP – acid adenzin
trifosforic.)
- procesele constituie procesul de respiratie celulara.

Aparatul Golgi:
- format dintr-un sistem de interne suprapuse, aplatizate cu macro si micro vezicule.
- situat in apropierea nucleului.
- rol in elaborarea produsilor de secretie
- toatalitatea acestor formatiuni se num. dictiozomi.

Lizozomi:
- vezicule delimitate de o membrana simpla ce contine enzime digestive.
- rol in digestia intracelulara.

Centrozomul:
- situat in apropierea nucleului.
- rol in diviziunea nucleara.
- format din 2 centrioli dispusi perpendiculari unul pe celalalt, inconjurati de o zona mai densa de
citoplasma numita centro-plasma.

Organite specifice:
- miofibrilele ( specifice fibrei musculare)
- neurofibrilele
- corpusculii Nissl (corpii tigroizi) (specifice celulei nervoase)

Nucleul:
- cel mai mare corpuscul din celula;
- 1/3 din celula.
- maj. celulelor sunt – uninucleate
- binucleate – cellule hepatice
- polinucleate ( fibra musculara striata, osteoclastele – celula osoasa gigant)
- anucleatele (homatii adulte/globulele rosii din sange.)
Alcatuire:
- membrana nucleara dubla, prevazuta cu cori.
- citoplasma nucleara (carioplasma) – cromatina (subs. din care sunt formati cromozomii).
- unul sau mai multi nucleoli.
- rolul nucleului e a coordona activitatea celulara.
- asigura transmiterea informatiei genetice de la o generatie la alta.

PROPRIETATILE MEMBRANEI CELULARE:

- permeabilitate selectiva – semipermeabilitate (prop. membranei de a permite trecerea unor subs. si


de a impiedica trecerea altora)
- polarizarea electrica – incarcata – pozitiv pe fata externa
- negativ pe cea interna.
Transportul membranar:
- e det. de permeabilitatea selectiva a membranei.

Mecanism de transport:
-pasiv – fara consum de energie – difuziunea, osmoza, difuziunea facilitata.
-activ – se face cu consum de energie.
- dupa proteinele transportoare – m.t. fara proteine transportoare – difuziunea, osmoza
- m.t. cu proteine transportoate (necesita), dif. facilitata,
transport activ.

Difuziunea:
- prop. pe care o au moleculele unei subs. aflata in solutie (stare gazoasa) de a se afla intr-o continua
miscare si de a se distribui uniform at. cand exista o diferenta de concentratie (gradient) intre doua
compartimente ale unei solutii sau ale unui gaz.
Transportul pasiv – se realizeaza fara consum de energie in sensull gradientului de concentratie.
Membrana celulara e permeabila pentru molecule solubile, nepolarizate.
Moleculele organice mari sau incarcate electric nu pot tranversa membrana liber.
Membrana celulara e impermeabila si pentru majoritatea ionilor care pot tranversa membrana numai
la nivelul unor canale ionice reprezentate de proteine transportoare de dim. mica.

Osmoza:
- tip particular de difuziune.
- se realizeaza at cand intre cele 2 compartimente ale unei solutii exista o membrana semipermeabila
(mai permeabila pentru moleculele de solvent decat ptr cele de solvit).
- apa trece prin osmoza de la C % mare sol. diluata catre o solutie concentrata.

Difuziunea facilitata:
- necesita interventia proteinelor transportoare si se face tot in sensul gradientului de C%, dar aici
transportul e limitat existand un transport maxim pe unitate de timp si aparand o competitie intre
moleculele de transportat pentru moleculele de transportor.

Transportul activ:
- se face impotriva gradientului de concentratie cu ajutorul proteinelor transportoare necesitandenergie
furnizata prin hidroliza ATP-ului.
- un tip particular de t. activ e citoza – endocitoza – pinocitoza
- fagocitoza – inglobate de particule solide si lichide
- exocitoza.

SISTEMUL NERVOS
- coordoneaza activitatea org. asigurand si integrarea acestuia in mediul de viata.
~ Functional – somatic – realizeaza leg. dintre org. si mediu.
- vegetativ – controleaza activitatea org. interne.
~ Topografic – sistem central: encefalul, maduva spinarii (nevraxul) – ax celebro-spinal.
- sistem periferic: ganglioni, nervi.

Neuronul:
- unitatea morfologica si functionala a SN.
- are rol de a genera si de a conduce impulsul nervos.
- dupa forma: stelata, ovala (sferica) – ganglioni spinali, piramidala – scoarta cerebrala,
neuronii motori, fusiforma.
- dupa nr. de prelungiri: - n. unipolari
- n. pseudounipolari – ganglioni spinali.
- bipolari – ganglioni Corti si Scarpa
- multipolari – scoarta cerebeloasa, coarnele anterioare ale maduvei
spinarii.
- dupa functie – senzitivi; motori; de oscilatie. (intercalari)
~Alcatuire: - corp celular
- prelungiri
Corp celular: - pericarion
- neurilena (membr. de nat. lipoproteica)
- axplasma
- nucleul – 1-2 nucleoli.
- organite celulare – comune: mitocondrii, ribozomii, R.E.
- specifice – neurofibrilele – filamente
- corpusculi Nisl (corpi tigroizi)
- neurofibrilele – rol de sustinere ce tranverseaza citoplasma neuronului.
- rol de conducere a impulsului nervos.
- corpusculi Nisl – mase dense de reticul endo-plasmatic rugos (ribozomi)
- rol in sinteza proteinelor neuronale.
Prelungirile – dendrite – scurte si ramificate.
- conduc IN centripet.
- axonul – prelungire unica.
- mult mai lung decat dendritele
- neuronii din maduva spinarii pana la 1 m lung.
- prezinta ramificatii terminale – umflaturi – butoni terminali care contin
vezicule cu mediator chimic (rol in transmiterea sinaptica)
3 teci:
1. teaca Schwann – celule gliale Schwann prezinta la axonii SN periferici si lipseste de la SN
central.
2. teaca de mielina – axonii cu diametru sub 2 microni, axonii fibrelor postganglionare nu
prezinta.
- secretata de celule Schwann SNP
- secretatade oligodentrocite SNC
- bun izolator electric
- nu mai permite depolarizarea
- rol in conducerea IN.
3. teaca Henle – aflata la exterior separa fibra axonica de tesutul conj din jur.

Celule gliale – mult mai numeroase decat cele nervoase.


- au capacitate de diviziune, se inmultesc ocupand locul neuronilor distrusi.
- rol de sustinere, de protectie, rol teofic de sinteza mielinei, de a fagocita resturile n.
distrusi.
- celule Schwann, oligodendrocitele, ostrocitele, microglia.

PROP. NEURONILOR:
1. Excitabilitate – prop. caract. intregii materii vii. (e maxima la intregul sistem nervos)
- prop. de a raspunde la stimuli. – intensitate progresiva.
- subliminari < IP – nu pot sa produca raspuns.
- supraliminari > IP – nu prod. rasp. mai puternic.(Legea “tot sau nimic”)
- timp util – timp necesar actiunii unui stimul cu IP ptr a produce un raspuns.
Reobaza – intensitatea minima a unui curent electric necesara producerii unui rasp.
Cronaxia – timpul necesar unui curent electric cu intensitate dubla fata de reobaza ptr a produce un
rasp.

2. Conductibilitatea – conduce impulsul nervos – centripet – dendrite


- centrifug – axon
- propagarea potentialului de’alungul fibrei nervoase – conducere IN.
- prin fibrele amielinice – conducere continua a IN pt ca polarizarea se face din aproape in
aproape.
- prin fibrele mielinizate – conducere saltatorie pt ca amielina e un bun izolator electric
depolarizarea se face numai la nivelul nodurilor Ranver a.i. IN sare de la un nod Ranvier la altul.
- viteza de conducere a IN e mult mai mare in acest caz (120m/s)
Sinapsa si transmiterea sinaptica:

Sinapsa=leg. morfo-functionala dintre neuroni (leg de coniguitate)


- componenta presinaptica
- componenta postsinaptica – corp celular, dendrita unui alt axon.
Sinapse – neuro-neuronale – axo-dendritice
- axo-somatice
- neuro-efectoare: sinapsa neuro-musculara (placa motorie)

TRANSMITEREA SINAPTICA:
- cand IN ajunge la nivelul butonilor terminali det. fuziunea veziculelor cu mediator chimic cu
membrana presinaptica si eliberarea mediatorului chimic in fana sinaptica.
Mediatori chimici – neurotransmitatori
- adrenergici – adrenalina
- noradrenalina
- colinergici – acetil-colina.
- difuzeaza rapid in fanta sinaptica si ajunge la membrana postsinaptica unde se cupleaza cu
receptorii specifici.
- se deschid canalele ionice pt Na, creste permeabilitatea ptr Na a.i. se produce depolarizarea
membranei post-sinaptice.
- potentialul postsinaptic excitator
- potentialul terminal de placa - det. propagarea IN la nivelul componentei post
sinaptice.
IN circula intr-un singur sens datorita sinapselor. 0,5-0,7 ms
Sinapse inhibitorii – potentialul postsinaptic inhibitor
- hiperpolarizarea membranei postsinaptice prin cresterea permeabilitatii ptr K.

MADUVA SPINARII
- situata in canalul vertebral intinzandu-ze de la prima vertebra cervicala pana la cea de-a 2° vertebra
lombara. (filum terminale ) + nervii lombari si sacrali => coada de cal.
- invelita de 3 membrane meningeale – duramater (de nat. fibroasa)
- arahnoide ( nat. conj.)
- piramater – lichidul cefalo-rahidian.
Forma unui cilindru, turtit dorso-ventral.
Prezinta 2 umflaturi – intermescente. (corespund nervilor brahial si lombari – la membre).

Sectiune transversala, MS prezinta subst. cenusie si subs. alba.


1. S. cenusie – e situata in interior si in sectiunea transversala de forma literei H.
- e formatta din corpul neuronilor.
- are 3 perechi de coarne:
- posterioare (contin neuroni somato-senzitivi, au rol de deutorieuroni)
- anterioare ( neuroni somato-motorii)
- laterale - mai pronuntate in zona cervicala inf, zona toracica si lombara superioara.
- au neuroni somato-vegetativi, viscerosenzitivi in jumatatea posterioara si
viscero-motori in cea anterioara.
2. S. alba - formata din prelungirile neuronilor.
- se gaseste la ext. – contine prelungirile neuronilor si e organizata in cordoane (2
anterioare/2 laterale/2 posterioare).

NERVI SPINALI:
-fac leg. MS cu receptorii si efectorii.
-31 perechi – 8 cervicali; 12 toracali;5 lombari;1 coccigian.

Alcatuire: - 2 radacini
- trunchi
- ramuri.
Rad. posterioara e senzitiva si are pe traseu ei un ganglion spinal.
- somato-senzitivi
- viscero-senzitivi
- dendritele foarte lungi;
- axonii patrund in maduva in coarnele posterioare
Rad. anterioara e motoare si e formata din axonii neuronilor motori din coarnele anterioare si
viscero-motori din coarnele laterale.
- cele 2 rad. se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal, mixt.
- trunchiul iese din canalul vertebral si se ramifica in 5 ramuri: dorsala, ventrala,
meningeala, comunicanta alba si cenusie.
Ramura dorsala si ventrala – sunt mixte;
- contin fibre somato-senzitivi si somato-motorii care se distribuie la
tegumentul si musculatura ant. si post. a corpului.
Ramura meningeala – mixta
- contin fibre vegetative care se distribuie meningelor spinale.
Ram. com. alba- fibre preganglionare simpatice mielinice.
- fac leg. cu ganglionii simpatici latero-vertebrali.
Ram. com. cenusie – fibre postganglionare amielinice
- fac leg. cu gangl. simpatici.
La nivelul toracelui, nervii spinali se distribuie metamiric formand nervii intercostali – in restul
regiunilor fibrele nervoase se impletesc si formeaza plexuri – cervical, rahiar, lombar, sacral.

FUNCTIA REFLEXA :

Actul reflex sta la baza SN, el repr. rasp. dat de centrii nervosi la actiunea stimului asupra unor zone
receptoare.
Actul reflex -> arcul reflex (5 componente)
stimul -> R-> calea aferenta -> CN-> calea eferenta-> E-> raspuns.
Receptorii – structuri specializate ptr receptionarea dif. stimuli.
- celule sensitive specializate – celule senzioriale (celule gustative, auditive)
- corpusculi senzitivi – celule senzitive
- fibre conjunctive
- fibre nervoase
- terminati nervoase libere (dendritice) – receptorii olfactivi
- dupa locul de actiune ai stimulilor:
- exteroceptori (olf. vizuali, preiau stimul din mediul extern)
- interceptori (preiau stimulii din mediul intern – amoreceptori, baroreceptori)
- proprioceptori ( rec. specifici leg. de pozitie si miscare. situati in muschi.)
- dupa natura stimulilor:
- chemoreceptori (olf., gust, durerosi)
- mecano-receptori (ptr echilibru, tactili)
- termo-receptori
- foto-receptori.
- dupa modul in care reationeaza la stimuli.
- fazici (se adapteaza in timp)
- tonici (nu se adapteaza)

Reflexe medulare – somatice (centrele in MS) – mono-sinaptice


- poli-sinaptice
R. monosinaptice – formate din 2 neuroni – senzitiv; motor
- ref. rotulian
- timp de latenta scurt si nu iradiaza
- refl. alhilean
R. polisinaptice - cel putin 2 neuroni.
- r. nocireceptive, de aparare.
- timp de latenta mai lung
- se produce iradierea
R. vegetative – au centrii in coarnele laterale ale MS
- cardio-acceleratoare, pupilo-dilatatoare
- motilitatii tubului digestiv – pilo-motorii, sudorale
- ref. migtiunii, de fecatie, sexuale.

FUNCTIA DE CONDUCERE A MS:


Cai de conducere – lungi (de proiectie ) – ascendente; descendente.
- scurte (de asociatie)
1. Caile sensibilitatii exteroceptive:
- sensibilitate tactila, termica, dureroasa
- formate din 3 neuroni – 1 in gangl. spinali; - al 3 lea in talamus.
- sensibilitatea tactila grosiera (protopatica) – fasc. spinotalamic anterior
- dentoneuronul – coarnele posterioare.
- sensibilitatea termina si dureroasa- fasc. sino-talamic lateral.
- tactila fina (epicritica) – fasc. spino-bulbare Goll si Burdoch
- deutoneuronul – bul.

2. Caile sens. proprioreceptive – constienta (kinestezica) – simtul pozitiei si al miscarii


- fasc. spino-bulbare.
- inconstienta – asigura controlul miscarii si al tonusului musc.
- fasc. spino-cerebral – direct – Fleshig (dorsal)
- trec in cordonul lateral de aceeaso parte si au traseu asc.
trecand in crbl. prin pedunculii cerebelosi inferiori.
- incrucisati – axonii trec in cordonul lateral de parte opusa si urca
apoi spre crbl patrunzand prin pedunculii cerebelosi
superiori Gorwers (central)
- 1 neuron – gangl. spinal
- al2lea – coarnele posterioare ale MS.
Cai descendente – cai motorii (ale motilitatii) – au traseu descendent de la CN superiori la MS.
Mobilitatea voluntara – fasc. piramidala – direct 25%; (trece prin tr. cerebral si ajunge in MS
facand sinapsa cu N SM din coarnele anterioare.
- incrucisat 75% ( fibrele se incruciseaza la nivelul
bulbului formand decusatia piramidala, apoi ajung in
MS.
- au originea in scoarta cerebrala.
Caile expiramidale – conduc motilitatea involuntara automata.
- isi au originea in centrii corticali si subcorticali (cele cu originea in c. corticali
fac statie in corpii striati, dupa care ajung la nucleii tr. cerebral formand o
parte din sist. extrapiramidal.)
- cele mai multe fibre isi au originea in nucleii ai tr. cerebral si formeaza o serie
de fasc. extrapiramidale.
Fascicule – rubrospinal
- nigrospinal – org. in subs. neagra.
- reticulo-spinal – org. in subst. reticulata.
- vestibulo-spinal
- olivospinal – org in olivele bulbare.