Ministerul Educatiei NAŢIONALE

SIMULAREA
Examenului de bacalaureat 2013

Proba E. c)
Proba scrisă la Istorie

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

Varianta I

Subiectul I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos :

A. « Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat , această voinţă trebuie să fie
exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu
universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să
asigure libertatea votului . »
( articolul 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 10 decembrie 1948)

B. « Regimul democraţiei liberale este în primul rând un regim democratic, ceea ce

înseamnă că cetăţenii participă, direct sau indirect, la putere. Cea mai buna expresie a
acestei democraţii pare să fie votul universal care permite tuturor cetăţenilor să-şi
desemneze reprezentanţii. Acest tip de democraţie se vrea şi liberală deoarece ea are ca
scop menţinerea şi apărarea drepturilor individuale precum cea a conştiinţei, cuvântului
şi întrunirilor . Fără componenţa drepturile individuale democraţia ar fi fost doar forma
incipienta cunoscută în antichitate »
(Pierre Milza, Serge Bernstein, Istoria secolului XX)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe :

1. Mentionaţi pe baza sursei A prin ce se exprimă vointa poporului. (2 puncte)

2. Enumeraţi pe pe baza sursei B , 3 componente ale drepturilor individuale.
(6 puncte)
3. Bazându-vă pe cele două surse prezentaţi caracteristicile unui regim democratic
(6 puncte)
4. Scrieţi pe foaia de examen principalele atribute ale sufragiului (3 puncte)
5. Mentionaţi o informaţie aflată în relaţie de cauză efect din sursa B (3 puncte)
6. Prezentaţi două fapte istorice care au contribuit la introducerea sau susţinerea
regimurilor democratice în România secolului XX. (6 puncte)
 7. Mentionaţi două caracteristici ale regimului democratic introdus în România după
1989. (4 puncte)

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos :

« în urma cedării teritoriale din vara anului 1940 – Basarabia, partea de Nord a Bucovinei,
colţul de nord-vest al judeţului Dorohoi cu ţinutul Herţa, jumătatea de nord a Transilvaniei şi
Cadrilaterul – teritoriul României s-a redus în septembrie 1940 de la 295 649 kmp la 195311
kmp .
Prin alipirea Transilvaniei, recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947),
teritoriul revine la 237 500 de kmp. România încheie al doilea război mondial cu teritorii în
minus faţă de hotarele din septembrie 1939. »
(Dinu C Giurescu, România în al doilea război mondial, 1999.)

Pornind de la acestă sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe :

1. Identificaţi în text provinciile pierdute de România în vara anului 1940. (6 puncte)

2. Identificaţi în text prin ce tratat a fost recunoscută revenirea Nordului Transilvaniei la
România. (2 puncte)
3. Prezentaţi contextul în care România a fost nevoită să cedeze teritorii mentionând ţările
cărora aceste teritorii româneşti au fost cedate (6 puncte)
4. Mentionaţi ce teritorii româneşti nu au mai revenit în graniţele României după al doilea
război mondial (6 puncte)
5. Mentionaţi ce consecinţe politice au avut pe plan intern pierderile teritoriale din 1940.
(4 puncte)
6. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant afirmaţia lui I. V. Stalin : «….. cel care
ocupă un teritoriu îşi impune propriul sistem pâna acolo unde i-au ajuns armatele ».
(6 puncte)

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi în aproximativ două pagini , un eseu despre instaurarea comunismului în România

având în vedere :
- precizarea factorilor externi şi interni ai instaurării comunismului .
- menţionarea etapelor preluării puterii de către comunişti.
- menţionarea a două practici folosite de comunişti pe scena politică.
- prezentarea unui fapt istoric ce a contribuit la sfârşitul democraţiei în România.
- formularea unui punct de vederea asupra consecinţelor instalării regimurilor totalitare în
Europa de Est şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.