Sunteți pe pagina 1din 68

IOAN MARCULEŢ

MARIANA GHERGHINA ^ CATALINA MARCULEŢ

GEOGRAFIE
Probleme fundamentale ale lumii contemporane

Caiet pentru clasa a XI-a


ISBN 978-973-0-28858-2

BUCUREŞTI - 2019
IOAN MĂRCULEŢ
MARIANA GHERGHINĂ ^ CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE
Probleme fundamentale ale lumii contemporane
Caiet pentru clasa a XI-a

UTILIZATOR
Nume şi prenume...............

Clasa

ISBN 978-973-0-28858-2

BUCUREŞTI - 2019
Referenţi:
Prof. gr. I Valentina VLADAN, Colegiul Naţional „Octav Onicescu”, Bucureşti
Prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Economic de Turism, Iaşi
Prof. gr. I Mircea FURDUI, Colegiul Economic „George Bariţiu”, Sibiu

Autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ, Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”, Bucureşti
Prof. gr. I Mariana GHERGHINĂ, Liceul Teoretic „Constantin Brătescu”, Isaccea
Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ, Institutul de Geografie al Academiei Române, Bucureşti

Redactare şi tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu acordul


autorilor.

ISBN 978-973-0-28858-2

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
gherghinamariana72@yahoo.com
cmarculet@yahoo.com
CUPRINS
Notă introductivă.............................................................................................................. 4

1. Mediul înconjurător - problemă fundamentală a lumii contemporane...................5


Mediul înconjurător - aspecte generale................................................................................................5
Factorii geoecologici - aspecte generale...............................................................................................6
Geosistemul, ecosistemul si peisajul geografic......................................................................................9
Tipuri de medii geografice....................................................................................................................11
Tipuri de peisaje geografice..................................................................................................................15
Hazarduri naturale şi antropice............................................................................................................16
Despăduririle, deşertificarea şi poluarea - efecte ale activităţilor umane asupra mediului...............23
Protecţia, conservarea si ocrotirea mediului.......................................................................................26
Managementul mediului înconjurător.................................................................................................29
2. Regionalizarea şi globalizarea lumii contemporane................................................32
Dimensiunile şi domeniile regionalizării şi globalizării.....................................................................32
Identitatea, uniformizarea şi diversitatea lumii contemporane.........................................................33
3. Populaţia, resursele naturale şi dezvoltarea lumii contemporane...........................35
Evoluţii geodemografice contemporane. Diferenţieri regionale........................................................35
Resursele umane şi dezvoltarea............................................................................................................37
Raportul dintre aşezări şi dezvoltare. Tendinţe ale evoluţiei aşezărilor umane................................40
Resursele umane şi agricole. Impactul exploatării şi valorificării resurselor asupra mediului..........41
Gestionarea resurselor, dezvoltarea economică şi dezvoltarea durabilă............................................43
4. Sistemul economic şi sistemul geopolitic...............................................................45
Evoluţia economiei mondiale şi sistemul economic mondial.............................................................45
Sistemul geopolitic mondial actual......................................................................................................47
Rolul unor state în sistemul mondial actual........................................................................................49
Ansambluri economice şi geopolitice mondiale actuale.....................................................................52
Organizarea spaţiului mondial (ţări în dezvoltare, ţări dezvoltate, alte categorii de ţări).
Raportul Nord-Sud.........................................................................................................................55
De la lumea unipolară la lumea multipolară.......................................................................................57
Bibliografie...................................................................................................................... 59
NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Prezenta lucrare, Geografie - probleme fundamentale ale lumii contemporane. Caiet pentru

clasa a Xl-a, este destinată activităţii elevilor la clasă, sub directa îndrumare a profesorului de

specialitate. Ea are în compunere 22 de lecţii.

Majoritatea textelor din conţinut sunt realizate pe baza manualelor publicate la editurile

Humanitas Educaţional (autori: S. Neguţ, M. Ielenicz, D. Bălteanu, M.-C. Neacşu, Al. Bărbulescu),

Economică Preuniversitaria (autori: Ge. Erdeli, N. Ilinca, Elena Matei, S. Costachie, Cătălina Şerban) şi

Corint (autor: O. Mândruţ), menţionate la notele de subsol cu: M 1 (manualul publicat la Edit.

Humanitas), M 2 (manualul de la Edit. Economică) şi M 3 (manualul realizat la Edit. Corint).

Autorii
1. Mediul înconjurător - problemă fundamentală a lumii contemporane

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR - ASPECTE GENERALE


Geografia mediului înconjurător „are ca obiect de studiu analiza relaţiilor dintre societate şi natură" 1.
> Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce reprezintă:
Mediul natural
• Mediul natural

♦ exemplifcări:

> Realizaţi, în caseta alăturată (^), o schiţă


sugestivă care să definească mediul natural.

• Mediul geografic Mediul geografic


b) ♦ abiotce:

■ Componentele mediului geografc pot f grupate în:


a) ♦ primare:......................................................................................
♦ derivate:................................................................................
♦ antropice:.............................................................................
♦ biotce:......
♦ antropice: .
• Mediul antropizat
• Mediul antropic

1 M 2, p. 5.
5
> Precizaţi ce tip de mediu (antropizat sau antropic) este în regiunea în care locuiţi şi
care sunt modificările produse de om.

Mediul înconjurător
Mediul înconjurător

♦ În literatura străină (franceză, britanică), sinonimul


termenului mediu înconjurător este environement.

> Realizaţi, în caseta alăturată (^), o schiţă


sugestivă care să definească mediul înconjurător.

FACTORII GEOECOLOGICI - ASPECTE GENERALE


• Factorii geoecologici determină şi influenţează caracteristcile mediului geografc. Cuprind:
factorii abiotici: cosmici
climatci
geomorfologici
hidrologici
edafci
^ factorii biotici
^ factorii antropici

I. Factorii abiotci

A. Factorii cosmici
Soarele influenţează majoritatea proceselor şi componentelor mediului.
• Radiaţia solară (luminoasă, ultravioletă, infraroşie) reprezintă sursa de lumină şi căldură.
> Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent, scrieţi valorile medii anuale ale
radiaţiei solare globale în:
a.................................................................................................................................................................................................. zona caldă: ;
b.................................................................................................................................................................................................. zonele temperate:
....................................................................................................................................................................................................;
c. zonele reci:..........................................................................................................................................................................
Radiaţiile ultraviolete în doze ridicate sunt nocive.
> Cine absoarbe cea mai mare cantitate de radiaţii ultraviolete? ♦______________________________________

6
• Lumina este foarte importantă pentru biodiversitate.
> Identfcaţi şi scrieţi importanţa luminii pentru plante.

Datorită nevoii de lumină, plantele se împart în: • heliofile şi • sciafile (sau umbrofile).
Pentru animale, lumina este importantă pentru orientare şi pentru sinteza unor vitamine (ex.:
vitamina D). Datorită adaptării la lumină, unele animale sunt • diurne, iar altele • nocturne.
Lumina influenţează migrarea unor specii de păsări şi a unor specii acvatce.
> Precizaţi patru specii de păsări migratoare.

B. Factorii climatici includ temperatura aerului, precipitaţiile, vânturile etc.


a. Temperatura influenţează unele procese metabolice: germinarea, fotosinteza, creşterea etc.
• În funcţie de temperatură (necesarul de căldură), plantele se împart în:
• megaterme (adaptate la temperaturi de peste 20oC)
specifce zonei calde;
• mezoterme (se dezvoltă optm la
o o
temperaturi între 15 C şi 20 C) specifce regiunilor subtropicale;
• microterme (care preferă temperaturi de 0-15oC)
coniferele;
• hechistoterme (adaptate la temperaturi scăzute)
specifce regiunilor subpolare şi alpine.
> Activitate în perechi. Se dă următoarea listă cu specii de plante: acaju, afin,
bananier, brad, măslin, merişor, molid, palisandru, portocal, salcie pitică, smochin şi zadă.
* Grupaţi speciile de plante în funcţie de categoria din care fac parte.
• megaterme:
• mezoterme:
• microterme:
• hechistoterme:

• Fauna cuprinde specii: • poikiloterme (cu sânge rece) şi • homeoterme (cu sânge cald).
> Scrieţi câteva specii de animale poikiloterme.

În funcţie de rezistenţa la variaţiile de căldură, animalele sunt:
• euriterme (care suportă variaţii mari de temperatură);
• stenoterme (care nu suportă variaţiile de temperatură).
> Scrieţi câte patru specii de animale:
a. euriterme:_________________________________________________________________________________;
b. stenoterme:________________________________________________________________________________.

În zonele temperate şi reci, din cauza temperaturilor foarte scăzute din tmpul iernii, unele specii
intră în hibernare: marmota, popândăul, ursul brun, ariciul, liliacul ş.a.
• Regimul temperaturilor determină formarea unor procese geomorfologice şi hidrologice.
> Scrieţi câteva procese geomorfologice şi hidrologice generate de regimul temperaturilor.

b. Regimul precipitaţiilor şi umiditatea influenţează scurgerea râurilor, umezeala solurilor,


biodiversitatea etc.
• În funcţie de adaptarea la umiditate, organismele se împart în: 1
1 După M 2, p. 15.
• hidrofile (care trăiesc în mediul acvatc): algele, spongierii, cetaceele ş.a.;
• higrofile (adaptate la umiditate excesivă): pipirigul, crocodilul, hipopotamul etc.;
• mezofile (adaptate la condiţiile de umiditate moderată a solului şi aerului), frecvente în zonele
temperate: gramineele, tritonul, salamandra ş.a.;
• xerofile (adaptate la defcit permanent sau sezonier de umiditate): cactusul, portocalul, saxaul ş.a.
> Scrieţi câteva procese geomorfologice condiţionate de precipitaţii.

> Scrieţi câteva activităţi antropice influenţate de regimul precipitaţiilor.


c. Vântul contribuie la uniformizarea temperaturii şi umidităţii aerului.


> Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, precizaţi importanţa vântului
pentru unele organisme.

C. Factorii geomorfologici
Relieful reprezintă suportul natural al mediului geografc şi contribuie la formarea etajelor
climatce, la distribuţia organismelor vii, a omului etc.
• Importanţa reliefului este dată de: ■ altitudine, ■ pantele versanţilor, ■ fragmentare, ■ expunerea
versanţilor, ■ formele majore (câmpii,
dealuri, podişuri, munţi), ■ formele
secundare (văi simple, chei, defileuri,
canioane, doline, padine ş.a.), ■ alcătuirea
petrograficâ, ■ procesele de versant şi de
albie, ■ conţinutul în resurse de subsol ş.a.
> Sprijiniţi de profesorul de la
clasă, explicaţi:
a) rolul reliefului în formarea etajelor climatce
şi de vegetaţie;
b) importanţa resurselor subsolului în
dezvoltarea habitatului uman (aveţi în
vedere
depresiunile Petroşani şi Loviştei);
c) cum orientarea versanţilor influenţează
ceilalţi factori geoecologici.
> Realizaţi, în caseta alăturată (^),
o schiţă sugestivă care să indice
etajarea climatică şi a vegetaţiei.
D. Factorii hidrologici
Apa - prezentă în cea mai mare parte la contactul cu aerul şi relieful - este vitală pentru
vieţuitoare şi om. Ea determină geneza şi evoluţia tpurilor de medii naturale şi geografce, prin:
■ regimul scurgerii apelor curgătoare, ■ caracteristicile fizico-chimice ale apelor lacurilor, apelor
subterane, apelor mărilor şi oceanelor, ■ extinderea gheţarilor etc.
> Sprijiniţi de profesorul de la clasă, explicaţi:
a)importanţa cunoaşterii regimurilor de scurgere ale râurilor;
b)rolul mărilor şi oceanelor în crearea unor medii de viaţă diferite pentru biodiversitate.
E. Factorii edafici
Solurile - prin fertlitate - influenţează răspândirea vieţuitoarelor şi a omului.
• Compoziţia fzico-chimică a solului determină unele adaptări şi distribuirea neuniformă a speciilor
de plante. De exemplu, conţinutul în ioni de hidrogen (pH-ul) influenţează prezenţa plantelor:
• acidofile sau oxifile (care trăiesc pe soluri acide, cu pH-ul între 5,8 şi 6,5): afnul, guşa porumbului
alpin, merişorul, roua cerului ş.a.;
• neutrofile (pe soluri cu pH-ul între 6,8 şi 7,2): grâul, obsiga, ochiul şarpelui, tutunul ş.a.;
• bazifile (pe soluri bogate în carbonat sau sulfat de calciu, cu pH >7,2): lucerna, păpădia, stejarul
pufos ş.a.
> Explicaţi importanţa fertilităţii solurilor pentru răspândirea diferită a omului pe Glob.

II. Factorii biotci


Biosfera reprezintă principala rezervă de hrană pentru oameni.
• Între componentele biosferei se stabilesc o serie de relaţii: ■ fitogene, ■ zoogene şi ■ biocenotice.
• Relaţiile fitogene se realizează între speciile de plante, iar relaţii zoogene, între speciile de
animale. Aceste relaţii pot f de: ♦ competiţie (concurenţă), ♦ cooperare (ex. simbioza), ♦ comensalism
(relaţie proftabilă pentru o specie şi neutră pentru cealaltă) şi ♦ parazitism.
> Cu ajutorul reţelei internet, scrieţi câteva exemple de relaţii de concurenţă,
cooperare, comensalism şi parazitism.

♦ Relaţiile biocenotice se realizează între plante şi animale.


> Cu ajutorul reţelei internet, daţi exemple de relaţii biocenotice.

III. Factorii antropici


Oamenii acţionează direct sau indirect asupra componentelor mediului.
> Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi câteva activităţi antropice care
au determinat modificarea substanţială a mediului natural.

tY -&

GEOSISTEMUL, ECOSISTEMUL ŞI PEISAJUL GEOGRAFIC


A. Geosistemul
> Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce este geosistemul.
> Analizaţi schema alăturată şi explicaţi câteva
relaţii1 care se stabilesc între componentele
geosistemului.
Componentele geosistemului

Geosistemul este cea mai complexă categorie de unitate


teritorială, care se evidenţiază prin mai multe caracteristci
distncte, între care:
• este un sistem deschis;
• este un sistem unitar si organizat;
• este un sistem funcţional;
• este un sistem ierarhizat;
• este un sistem autoreglabil. R - relief (Reliefosfera)
A - aer (Atmosfera)
Sistem deschis H - apă (Hidrosfera)
energie
V - vieţuitoare (Biosfera)
materie S - sol (Pedosfera)
O - om si acţiunile sale (Antroposfera)
> Cu ajutorul profesorului de la clasă, explicaţi caracteristicile unui geosistem, la
alegere.

B. Ecosistemul

Ecosistemul este alcătuit din: Ecosistem

■ biocenoză ^

R - relief;
A - aer;
■ biotop ^
H - apă; S - sol;
O - om si
acţiunile
sale
Ecosistemul arată situaţia de moment a relaţiei dintre organisme si condiţiile de viaţă si este
ierarhizat în funcţie de mărime în:
♦ ecosisteme planetare
> Daţi exemple de:
(macroecosisteme);
© macroecosisteme: .....
♦ ecosisteme regionale
(mezoecosisteme); © mezoecosisteme:.............
♦ ecosisteme locale © microsisteme:...................
(microsisteme).

C. Peisajul geografc
> Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce reprezintă peisajul geografic.

1
Spaţiale, temporale, cauzale, funcţionale, cu caracter dinamic.
10
Peisajul geografc este rezultatul interacţiunii componentelor abiotice, biotice şi antropice.
> Precizaţi componentele abiotice.
Comparatv cu geosistemul, peisajul geografc exprimă o situaţie de moment.
> Stabiliţi caracteristicile pădurii de foioase în cele patru anotimpuri ale anului.

Peisajul geografc se evidenţiază prin mai multe caracteristci:


♦fizionomie:

♦unicitate:

♦omogenitate:

♦dinamică:

*întinderea suprafeţei - de la câteva zeci de metri pătraţi, până la nivel cosmic;


♦fizionomie;
♦ unicitate;
*omogenitate;
♦dinamică etc.
> Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, daţi exemple de peisaje
geografice care se evidenţiază prin:
♦întinderea suprafeţei:________________________________________________________________________

TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE


• Mediul geografic reprezintă spaţiul în care se întrepătrund şi interacţionează litosfera (relieful),
atmosfera (clima), hidrosfera (apele), biosfera (plantele şi animalele), pedosfera (solurile) şi
antroposfera (omul cu activităţile specifice).
A. Principalele medii de pe uscat
Mediile de pe uscat se desfăşoară pe cca. 29% din suprafaţa Terrei. În funcţie de zonele de căldură
se distng: • mediile din zona calda, • mediile din zonele temperate şi • mediile din zonele reci.

> Activitate în perechi. Parcurgeţi tabelul de mai jos. Cu ajutorul manualului şcolar şi
al reţelei internet, completaţi spaţiile punctate din tabel.

1
1
I. Mediile din zona caldă

Tipul de mediu şi Tipul de climă şi Partcularităţile Fauna Solurile şi


localizarea caracteristcile vegetaţiei alte
_______climatce________ caracteristci
® Mediul pădurilor • climă ecuatorială; • pădure ecuatorială • • soluri lateri-
♦ temp. med. (selvas, în Câmp. . tce;
ecuatoriale anuale: ...
• până la cca. 5o Amazonului); .

♦....................................caract • impactul an-


lat. N şi S (Câmp. ♦ precip. med. anuale:
Amazonului, bazinul eristci: ........................... tropic este
fluviului Congo, I-le generat de
♦ plouă în aproape
Filipine, Arh. ♦ palmierul de ulei, defrişări; se
fecare zi din cauza...........
Indonezian, Pen. arborele de cauciuc, arbo- practcă agri-
Malacca ş.a.). rele de cafea mahonul, cultura .............
lianele, orhideele ş.a.

(!) Mediul de ♦ climă • savană (llanos, în Pod. • mamifere • soluri roşii de


savană subecuatorială; Guyanelor, caatinga şi mari (carnivore savană;
• între 5 şi 15o ♦ temp. med. anuale: campos, în Pod. şi ierbivore): • impactul an-
(uneori 20o) lat. N şi S 20-28oC; Braziliei); tropic este cau-
(Africa Centrală, Pod. ♦ precip. med. anuale: ♦....................................ca zat de practca-
Braziliei, Pod. Guya- 1.000-1.500 mm; racteristci: ..................... rea agriculturii
nelor, Pen. India, ♦ două sezoane (ano- (ex. iarba elefanţilor) şi itnerante şi de
nordul Australiei ş.a.). tmpuri): cald şi ploios păstoritul
pâlcuri de pădure (cu .
(umed) şi cald şi secetos nomad;
(uscat), din cauza............... ♦ struţul (în • pe granit, din
........................................); Africa), nandu cauza alterării
♦ păduri-galerii, pe malu- (în America de se formează
rile râurilor. Sud), emu (în „căpăţâni de
Australia). zahăr".

0 Mediul pădurii ♦ climă musonică; • pădurea musonică; • specii: • soluri lateri-


musonice (al pădu- ♦ temp. med. anuale: ♦ caracteristci: . tce (feralso-
o
.. luri);
rii tropicale şi C;
subtropicale ♦ precip. med. anuale:
umede) 1.000-1.500 mm;
• între 5 şi 20o lat. ♦ la poalele Munţilor
N şi S (Pen. India, Pen. Himalaya se înregistrează
Indochina, America chiar şi 10.000 mm/an;
♦ specii caracteristce:
Centrală ş.a.). ♦ două sezoane (ano-
santal, teck, bambus ş.a.
tmpuri): cald şi ploios
(umed) şi cald şi secetos
(uscat), din cauza...............

© Mediul deşertu- ♦ climă tropicală • vegetaţia: ierburi, • fauna: şerpi, • soluri:


uscată; tufşuri xerofle, cactuşi, scorpioni, că-
rilor şi semideşertu-
♦ temp. med. anuale: mila, şacalul,
rilor tropicale
o
C hiena, struţul
(tropical uscat)
♦ diferenţe mari de african ş.a.
• între 15 şi 35o lat.
temp. între zi şi noapte:
N şi S (............................ peste 40oC;
♦ precip. med. anuale:
sub ................... mm/an
...................................... (cu caracter neregulat);
...................................... ♦ bat vânturile.......................
......................................) şi sunt frecvente furtu-
nile de nisip.
> Activitate în perechi. Parcurgeţi documentul de mai jos şi ...
• Document
II. Mediile din zonele temperate
© Mediul mediteranean
• între 30 şi 40o (45o) lat. N şi S, în: teritoriile din jurul Mării Mediterane, sudul Africii, California, Chile, sud-
vestul Australiei;
• climă mediteraneană (subtropicală): temperaturi medii anuale de 15-20 oC; precipitaţii de 400-800 mm/an;
verile sunt calde şi uscate, iar iernile blânde şi umede;
• vegetaţia: păduri rare (cu: stejar veşnic verde, stejar de stâncă, stejar de plută, cedru de Liban, pin de Alep,
măslin sălbatc, eucalipt; vegetaţia secundară este formată din tufşuri dese sau mai rare numite: maquis,
garriga, tomilares (în Europa), chaparral (în California) etc.;
• fauna: şopârle, broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul, şacalul ş.a.
• soluri: terra rossa.
© Mediul pădurilor de foioase cu frunze căzătoare (nemorale)
• între 40 şi 55o lat. N şi S, în: Europa de Vest şi Centrală, estul Asiei (Marea Câmpie Chineză, Japonia), estul
Americii de Nord (M-ţii Appalachi, Câmp. Atlantcă ş.a.), sudul Americii de Sud, Noua Zeelandă;
• climă temperat-oceanică şi climă temperat-continentală moderată (temperată umedă, în E Chinei): temperaturi
medii anuale de 10-15C; amplitudini termice sub IOC; precipitaţii de cca. 1.000 mm/an; bat vânturile de vest.
• arbori cu frunze căzătoare: fag, stejar, carpen, arţar, tei, ulm, frasin;
• fauna: ursul brun, ursul baribal, lupul, jderul, vulpea, cerbul, mistreţul;
• soluri: argiluvisoluri (luvisoluri), cambisoluri.
© Mediul stepelor
• între 30 şi 55o lat. N şi S, în: estul Europei, partea centrală a Asiei şi a Americii de Nord (în Pod. Preriilor,
numită prerie), în America de Sud (pampasul argentnian) etc. (Trecerea de la pădure se face printr-o fâşie
numită silvostepâ. );
• climă temperat-continentală: temperaturi medii anuale de 5-1C°C; amplitudini termice de peste 2C/C; verile
sunt
călduroase, iernile geroase; precipitaţii sub 600 mm/an (vara cu regim torenţial);
• vegetaţia: ierburi (iarba bizonilor, iarba grama, colilie, iarba vântului, pelin ş.a.);
• fauna: iepurele, popândăul, hârciogul, lupul de prerie, antlopa-saiga, potârnichea, prepeliţa, dropia;
• soluri: cernoziomuri, negre de prerie, castanii.
® Mediul deşerturilor şi semideşerturilor din regiunile temperate
• între 40 şi 50o lat. N, în: Asia (Deşertul Takla-Makan, Deşertul Gobi) şi America de Nord (Pod. Marelui Bazin);
• climă temperat-continentală excesivă: iernile geroase şi precipitaţii sub 200 mm/an;
• vegetaţia: ierburi mărunte, pelin, tufşuri cu ţepi, saxaul;
• fauna: insecte, reptle, pisica de barcană, calul sălbatc, cămila cu două cocoaşe;
• soluri: cenuşii de deşert, arenosoluri.
(9) Mediul pădurilor de conifere (boreale)
• între 50 şi 70o lat. N, în: Europa de Nord, Asia (Siberia, numită taiga), America de Nord (Canada);
• climă temperată rece: temperaturi medii anuale de 1-5C; în timpul iernii temperaturile coboară frecvent la
-35C;1
precipitaţii sub cca. 400 mm/an; ierni geroase, cu ninsori; bat vânturile de vest şi pătrunderi ale vânturilor
polare.
• arbori răşinoşi: brad (bradul Douglas, în Canada), molid, pin, larice;
• fauna: urs, elan, cerb, hermelină, zibelină, castor, samur, cocoş de mesteacăn;

1Oimeakon (Oimiakon) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice (-71,2°C, la 26 ianuarie 1926;
67,7oC, la 6 februarie 1933). Aşezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală (Federaţia Rusă), la 63o27' lat. N şi 142o47' long. E.
13
• soluri: spodisoluri (sărace în humus şi acide).
... precizaţi:
Tipuri de medii geografice în ionele temperate
a) două deosebiri între
mediile marcate, pe harta
alăturată, cu literele A şi B;

b) două deosebiri între


mediile marcate, pe harta
alăturată, cu literele C şi D.

> Citţi textul de mai jos şi ...


III. Mediile din zonele reci

© Mediul de tundră1 ® Mediul polar (deşerturilor reci)


• la peste 60o lat. N, în: Asia, Europa2, America de Nord, • în general, dincolo de cercurile polare, pe
Insula Groenlanda (în regiunile litorale), Insula Islanda; gheţurile contnentale din Antarctda, Groenlanda,
în Emisfera Sudică ocupă suprafeţe foarte reduse; Islanda etc.
• climă subpolară: temperaturi medii anuale de • climă polară: temperaturi medii anuale de
cca. -10...
0C; temperatura medie în cursul verii <10C; -50oC; precipitaţii <150-200 mm/an (sub
precipitaţii <300-400 mm/an (predominant sub formă formă de
de ninsoare); bat vânturile polare; ninsoare); bat vânturile polare;
• vegetaţia: muşchi, licheni, plante ierboase • vegetaţia: muşchi, licheni, alge verzi şi albastre;
(rogozuri arctce), sălcii pitce, mesteceni pitci; • fauna: pinguinul (în Antarctda), ursul polar,
• fauna: renul, caribu, boul moscat, vulpea polară, vulpea polară (în Insula Groenlanda), foca,
lemingul, bufniţa de zăpadă; pescăruşul.
• soluri de tundră.
... precizaţi dacă enunţurile următoare (!) sunt
adevărate (A) sau false (F).
______1. Pinguinii trăiesc în Insula Groenlanda.
______2. Silvotundra este caracteristcă climei polare.
______3. Rogozurile arctce trăiesc în Antarctda.
______4. Bradul Douglas este caracteristc tundrei.
______5. Solurile de tundră sunt specifce sudului Asiei.
______6. În mediul deşerturilor reci bat vânturile polare.
______7. Condiţiile naturale optme molidului aparţin climatului temperat rece.
______8. Muşchii, lichenii şi mestecenii pitci sunt specii caracteristce climatului polar.
______9. Habitatul ursului polar este cuprins între 60 şi 70 o lat. S.
______10. Caribu trăieşte în Insula Irlanda.

1Trecerea de la pădurea de conifere la tundră se face printr-o fâşie numită silvotundră.


2Tundra eurasiatică, cea mai întinsă fâşie cu astfel de vegetaţie de pe Terra, se desfăşoară în nordul continentelor Europa şi Asia (între Cercul Polar
de Nord, Marea Norvegiei, Oceanul Arctic şi Oceanul Pacific), în regiunea cu climă subpolară.

1
4
B. Principalele medii din bazinele oceanice
Oceanul Planetar ocupă cca. 71% din suprafaţa Globului.
Între mediile caracteristce bazinelor oceanelor şi mărilor se distng: • mediul litoral, • mediul
pelagic şi • mediul abisal.
> Cu ajutorul reţelei internet şi îndrumaţi de profesorul de la clasă, completaţi, în casetele
din desenul de mai jos, principalele caracteristici ale celor trei tipuri de medii geografice.

tY -& -& -& -&

TIPURI DE PEISAJE GEOGRAFICE


• Peisajul geografc este partea omogenă şi vizibilă a mediului geografc, caracterizată printr-un
element dominant1. Ca urmare, peisajul geografc se individualizează în funcţie de: forma de relief,
tpul de unitate acvatcă, asociaţia vegetală 2, tpul de aşezare umană3, modul de utlizare a
terenurilor şi actvitatea/actvităţile economice4.
> Îndrumaţi de profesorul de la clasă scrieţi:
a) tpurile de peisaje al căror element dominant este relieful major al contnentelor;

b) tpurile de peisaje generate de unităţile acvatce;

c) tpurile de peisaje impuse de utlizarea agricolă a terenurilor.

1M 2, p. 45.
2Peisaje forestiere, peisaje de pajişti etc.
3Peisaje rurale şi peisaje urbane.
4Peisaje industriale ş.a.

1
5
> Activitate în perechi. Stabiliţi şi scrieţi:
a) două deosebiri între peisajul montan şi peisajul de câmpie;

b) două deosebiri între peisajul câmpurilor cultvate închise şi peisajul câmpurilor cultvate deschise.

tY -& -& -& -&

HAZARDURI NATURALE ŞI ANTROPICE


I. Hazarduri naturale
> Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele)
naturale.

• Hazardurile naturale se clasifică în hazarduri endogene şi hazarduri exogene.

A. Hazardurile endogene
> Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile endogene.

• Hazardurile endogene cuprind: ♦ cutremurele şi ♦ vulcanismul.

a. Cutremurele de pământ (seismele)


> Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieţi:

(1) ce sunt cutremurele, (2) cauproduse şi (3) care sunt efectele lor asupra mediului.

(1) ..................................................................................................................................................................

(2) ..................................................................................................................................................................

(3)

1
6
• Cutremurul din Chile din 22 mai 1960 este considerat cel mai violent seism înregistrat până în ;
prezent. Acesta a atns magnitudinea de 9,5 grade pe scara Richter şi a durat 10 minute. Conform j
diferitelor surse, şocul principal a cauzat până la 10.000 de decese. j
• Cutremurul din Provincia Shaanxi (China, 23 ianuarie 1556) este considerat cel mai catastrofal :
cunoscut până în prezent. Se presupune că a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi că a :
produs cca. 830.000 de victme. i
• Cutremurul din Tâhoku (23 marte 2011) este printre cele mai recente seisme de mare j
magnitudine (8,8-9 grade pe scara Richter, durată 5 minute) şi cu cele mai numeroase replici: 262 cu j
magnitudinea de 5 şi peste 5 grade pe scara Richter, înregistrate în următoarele 7 zile. Epicentrul s-a :
aflat în largul Oceanului Pacifc, în apropierea oraşului Sendai (Japonia), la adâncimea de 24,4 km. i
Acesta a cauzat scurtarea zilei cu 1,8 microsecunde şi deplasarea Japoniei cu 2,4 m faţă de poziţia :
anterioară. A declanşat valuri tsunami înalte de 10 m, cu viteza de propagare de 700-800 km/h. Au ;
fost afectate centralele nucleare Fukushima şi au decedat circa 28.000 de persoane 1. j
• Important de reţinut: Cum ne putem proteja în caz de cutremur! 2
• Înainte de a se confrunta cu un cutremur, membrii familiei stabilesc un loc în care vor pune: o trusă de prim ajutor, o
lanternă, o rezervă de mâncare (conservată), apă potabilă şi un radio cu baterii. Pentru cazul în care cutremurul se
produce
când membrii familiei sunt plecaţi de acasă, iar locuinţa este avariată, se stabileşte un loc de întâlnire într-un spaţiu
cât mai
deschis.
• În timpul cutremurului este cel mai important lucru păstrarea calmului. În interiorul locuinţei se stă în dreptul uşilor
dintre camere, într-un colţ al camerei, lângă pereţi, departe de geamuri, oglinzi, coşuri de fum etc. În cazul clădirilor
cu mai
multe etaje, nu se aleargă pe scări şi nu se utilizează liftul care poate să cadă.
În cinematografe, teatre, magazine mari etc., unde ieşirile sunt limitate, precipitarea spre ieşiri ar putea crea numeroase
victime.
• După cutremur se acordă primul ajutor persoanelor rănite, se controlează instalaţiile de gaze, de apă şi de
electricitate. Nu se vor aprinde chibrituri, brichete şi nu se vor întrebuinţa întrerupătoarele electrice înainte de a se
verifica
prezenţa gazelor. Se vor folosi telefoanele numai în situaţiile în care se solicită ajutor, pentru a se evita blocarea
reţelelor.
În cazul avariilor mari, populaţia se deplasează, în ordine, spre zonele deschise cele mai apropiate: grădini, parcuri,
stadioane etc.

♦ Tambora, vulcanul cu cea mai puternică erupţie din tmpurile moderne, este situat în Insula
Sumbawa (Arhipelagul Sondele Mici, Indonezia). Erupţia sa din aprilie 1815 a fost de opt ori mai
violentă decât erupţia vulcanului din Insula Krakatoa 3, din august 1883, în cazul căreia zgomotul a fost
auzit în Australia şi în Madagascar, iar cenuşa vulcanică a făcut de mai multe ori înconjurul lumii,
înainte de a se depune într-un strat de 60 cm. Exploziile produse în perioada 10-12 aprilie s-au auzit
până la 1.750 km, iar bombele cântărind 5 kg au fost proiectate până la distanţe de 40 km. Au fost
pulverizaţi 150 km3 de cenuşă şi s-au înregistrat 92.000 de victme.4

b. Vulcanismul (erupţiile vulcanice)


>
1 Activitate înce trebuie
I. Mărculeţ (text): Tot perechi. Cu cutremur,
să ştii despre ajutorul manualului
Bucureşti, f.a., p. 24-26.şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieţi:
(1) 2 ce I. Mărculeţ
reprezintă vulcanismul
(text): Tot şi (2)
ce trebuie să ştii despre careBucureşti,
cutremur, sunt f.a.,produsele
p. 28. vulcanismului ce afectează mediul
3
Anak Krakatoa
şi comunităţile umane. („copilul lui Krakatoa”) a reînceput să erupă în decembrie 2018.
4
I. Mărculeţ (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative si singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, Bucureşti, 2014,
(1)...........................................................................................................................................................................
(2) p. 85-86.
• Regiunile geografice cu cele mai numeroase si ample procese vulcanice sunt: ♦ „Cercul de Foc al
Pacificului"/„Inelul de Foc al Pacificului" (în jurul Oceanului Pacific), ♦ Dorsala Medio-Atlantică, ♦ Marele
Rift African si ♦ Bazinul Mării Mediterane.
H Lectură
• Pentru măsurarea intensităţii se utilizează scara Mercalli Modificată, cu grade care prezintă următoarele caracteristici:
Gradul I: Nu este simţit. Animalele şi păsările devin neliniştite.
Gradul II: Este simţit numai de puţine persoane care se găsesc în repaus (în special de cele de la etajele superioare).
Gradul III: Este simţit de unele persoane din interiorul clădirilor.
Gradul IV: Este simţit de mai multe persoane din interiorul clădirilor şi de unele aflate în exterior.
Gradul V: Este simţit de aproape toată lumea. Multe persoane sunt sculate din somn.
Gradul VI: Este simţit de toată lumea. Mulţi se sperie şi fug din locuinţe. Unele mobile grele se deplasează.
Gradul VII: Cei mai mulţi oameni părăsesc locuinţele. Clădirile prost construite înregistrează stricăciuni considerabile. Este perceput şi
de persoanele aflate la volan.
Gradul VIII: Casele se deplasează pe fundaţiile lor, iar pereţii uşori sunt aruncaţi în afară (unii pereţi din cărămidă se prăbuşesc).
Gradul IX: Provoacă panică generală, stricăciuni considerabile (chiar în structuri special construite) şi crăpături mari în teren.
Gradul X: Distruge cele mai multe structuri din cărămidă şi provoacă alunecări de teren.
Gradul XI: Dărâmă majoritatea clădirilor din cărămidă, distruge poduri şi îndoaie puternic şinele de cale ferată.
Gradul XII: Provoacă distrugeri aproape totale. Au loc modificări ale reliefului, iar unele obiecte sunt aruncate în sus.1_____________________

B. Hazardurile exogene
> Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele) exogene.

• Hazardurile exogene cuprind: ♦ hazardurile geomorfologice, ♦ hazardurile climatice şi hidrologice,


♦ hazardurile oceanografice, ♦ hazardurile biologice şi ♦ hazardurile cosmice.
a. Hazardurile geomorfologice
> Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi cauzele hazardurilor
geomorfologice.

• În categoria hazardurilor geomorfologice sunt cuprinse: ♦ alunecările de teren, ♦ prăbuşirile,


♦ curgerile de noroi şi grohotiş, ♦ avalanşele şi ♦ eroziunea în suprafaţă.
> Vă reamintiţi ce sunt/reprezintă alunecările de teren, prăbuşirile, curgerile de noroi şi
grohotiş, avalanşele şi eroziunea în suprafaţă.
> Stabiliţi şi scrieţi consecinţele hazardurilor geomorfologice.

> Numiţi hazardurile geomorfologice care s-au produs ori se pot produce în regiunea
localităţii în care se află şcoala în care învăţaţi.

b. Hazardurile climatice şi hidrologice


• Din categoria hazardurilor climatice fac parte fenomene si procese atmosferice care pot
produce pierderi de vieţi omeneşt, pagube materiale si distrugeri ale mediului înconjurător: ♦ ciclonii
tropicali, ♦ tornadele, ♦ furtunile extratropicale, ♦ secetele etc.

1 Florina Grecu: Hazarde şi riscuri naturale, Bucureşti, 2004, p. 51.


1
> Activitate în perechi. ❖ Document
Parcurgeţi documentul alăturat şi ♦ Ciclonii tropicali (numiţi uragane sau hurricane în Oceanul
scrieţi: Atlantc, cicloni tropicali în Oceanul Indian si pe coastele Australiei
a) principalele regiuni geografce afectate si taifunuri în Oceanul Pacifc) sunt furtuni violente care se
de ciclonii tropicali; formează între 5 si 15° lat. N si S. În cadrul lor mişcarea maselor de
aer este circulară, pe o arie cu diametru de până la 200 km
înregistrându-se vânturi violente (cu viteze de peste 118 km/h) si
ploi abundente, intensitatea fenomenelor scăzând spre exterior.
Principalele regiuni geografice afectate de ciclonii tropicali
b) două deosebiri între ciclonii tropicali şi
tornade;

c) fenomenele meteorologice care se pot pro-


duce vara în tmpul furtunilor extratropicale;

d) tpul de secetă care cauzează


compromi-
terea producţiilor agricole;

♦ Tornadele sunt fenomene ce se formează pe uscat între 20° si


e) numele hazardurilor climatce care se
60° lat. N si S, miscarea turbionară a aerului dând nastere unei
pot produce în zona caldă;
coloane cu viteze de 60-400 km/h, de o forţă distructvă deosebită.
♦ Furtunile extratropicale se produc în zonele temperate, la
contactul dintre masele de aer de origine polară cu cele tropicale,
f) numele hazardurilor climatce care se acoperind suprafeţe extnse. Vara, se caracterizează prin
pot produce în regiunea geografcă în care precipitaţii torenţiale, căderi de grindină, descărcări electrice şi
se află şcoala în care învăţaţi. vijelii. Iarna, când furtunile sunt însoţite de ninsori abundente, se
formează viscole puternice.
♦ Seceta este un fenomen cu perioadă de instalare îndelungată,
cauzat de reducerea canttăţilor de precipitaţii sub medie, situaţie
care conduce la scăderea debitului apelor curgătoare si a
* Ciclonul tropical din 12-13. XI. 1970
rezervelor de apă subterane, afectând mediul si îndeosebi
a dus la înregistrarea unui număr foarte
culturile agricole. Se deosebesc trei tpuri de secete: seceta
mare al pierderilor de vieţi omeneşt atmosferică - cauzată de lipsa precipitaţiilor tmp de mai multe
(peste 300.000 persoane; după unele zile şi diminuarea umidităţii aerului; seceta pedologică - cauzată
surse, peste 1.000.000 persoane). de o perioadă mai lungă fără precipitaţii care determină
Frontul de unde de maree produs de uscăciunea în profunzime a solurilor; seceta agricolă - produsă
acesta s-a înălţat la 3-9 m, inundând o prin asocierea secetei atmosferice (meteorologice) cu cea
vastă regiune costeră dens populată din pedologică, determină, în condiţiile micsorării resurselor de apă
din subteran, oflirea vegetaţiei, scăderea producţiilor agricole sau
statul Bangladesh. În urma inundaţiilor,
chiar compromiterea culturilor agricole.
numărul sinistraţilor s-a ridicat la câteva
milioane de persoane.
* Katrina este uraganul care a generat printre cele mai mari pagube materiale (peste 200 mld. dolari).
S-a produs între 24 si 31 august 2005 si a generat distrugeri fără precedent în regiunea Golfului Mexic si în
1

sud-estul S.U.A., pe o suprafaţă de peste 230.000 km 1 2


. Traseul său pe contnent a determinat formarea a
36 de tornade.2

1M 1, p. 25.
2Invaziile insectelor distrug culturile agricole. Se evidenţiază cele ale lăcustelor, care produc
probleme majore culturilor agricole din Africa, estul Europei, Asia şi America de Nord.
■ Incendiile naturale de vegetaţie sunt cauzate de erupţiile vulcanice, descărcările electrice din
atmosferă şi de autoaprinderea vegetaţiei uscate.
• Inundaţiile sunt hazarduri hidrologice care se produc, îndeosebi, în regiunile umede (musonice,
ecuatoriale ş.a.). Ele sunt cauzate de ploile torenţiale, de topirea bruscă a zăpezii, a gheţarilor, de
ruperea barajelor etc. Prin creşterea nivelului râurilor şi lacurilor, apa acoperă temporar terenurile
învecinate joase.
c. Hazardurile oceanografice
• În categoria hazardurilor oceanografce sunt cuprinse: ♦ valurile, ♦ icebergurile, ♦ banchizele, ♦ El
Niho şi ♦ La Nina.
> Stabiliţi şi scrieţi consecinţele negative generate de valuri (inclusiv tsunami),
iceberguri şi banchize.
♦ Valurile:..................................................................................................................................................................................
♦ icebergurile şi banchizele:

> Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi evoluţia şi consecinţele


fenomenelor El Nino şi La Nina.
♦ El Nino:...................................................................................................................................................................................
♦ La Nina:

d. Hazardurile biologice
■ Epidemiile sunt cauzate de virusuri, bacterii, protozoare etc. Pe Glob, cele mai grave maladii
sunt transmise de ţânţari, musca-ţeţe şi păduchi.
> Realizaţi corespondenţa dintre potenţialii transmiţători (A) şi maladii (B).
A B
musca-ţeţe boala somnului
păduche febră galbenă
ţânţar malarie
tfos exantematc
> Stabiliţi ce sunt pandemiile şi exemplificaţi.

2
0
H Lectură
• Specii de animale care pot provoca oamenilor răni grave sau chiar decese.
• Meduza cubică vipera de mare - întâlnită în apele din nordul Australiei, Noua Guinee, Arhipelagul Indonezian şi Peninsula Indochina -
„provoacă o senzaţie de arsură puternică şi durere intensă, afectează sistemul nervos şi inima, putând produce stop cardiac”.
• Steaua de mare numită cununa cu spini, trăieşte printre recifurile de corali din Oceanul Pacific, Oceanul Indian şi Marea Roşie.
Spinii ei „provoacă o durere intensă, greţuri şi vărsături ca şi inflamarea locului unde s-a produs înţepătura”.
• Caracatiţa cu inele albastre - întâlnită în Oceanul Pacific (din Japonia până în Australia) - injectează o neurotoxină care produce „o
paralizie a muşchilor, ducând la blocarea respiraţiei”.
• Peştele-piatră trăieşte printre recifurile din Oceanul Indian, Marea Roşie şi vestul Oceanului Pacific. Este cel mai veninos peşte din
lume.
• Scorpionul cu coada groasă - prezent în regiunile semiaride şi aride din Africa, Peninsula Arabia etc. - este considerat cel mai
periculos scorpion.
• Vipera cu corn este considerată cea mai periculoasă viperă din Europa. Veninul inoculat provoacă necroza ţesuturilor, reacţie
inflamatorie severă, potenţial letală.
• Şarpele cu clopoţei este cel mai renumit şarpe veninos din America. Veninul neurotoxic este foarte puternic._______________________

e. Hazardurile cosmice
• Intensificarea sau reducerea activităţii solare şi coliziunea Terrei cu un corp cosmic pot avea
efecte dezastruoase.
> Îndrumaţi de profesorul de la clasă, identificaţi consecinţele produse de intensificarea
ori reducerea activităţii solare şi de coliziunea Pământului cu un corp cosmic.

II. Hazarduri antropice şi tehnologice

> Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele) antropice.

• Omul a intervenit în natură atât direct, prin activităţile agricole, exploatări miniere, cariere,
industrie, transporturi, cât si indirect, prin războaie, comerţul cu produse/deseuri toxice şi radioactive ş.a.
• Sunt considerate consecinţe ale hazardurilor antropice si tehnologice:
a. Degradarea solurilor
> Stabiliţi şi scrieţi patru activităţi antropice care determină degradarea solurilor.

Potrivit evaluărilor realizate de insttuţiile specializate ale O.N.U., procesele de degradare a solurilor
sunt legate de: ■ eroziunea prin apă, ■ eroziunea prin vânt, ■
Ponderea proceselor de degradare
degradarea chimică şi ■ degradarea fizică.
a
> Cu ajutorul manualului şi al graficului alăturat, solurilor pe Glob
scrieţi:
a. cel mai important proces de degradare a solului si ponderea
sa:.............................................................................................................
b. două cauze ale procesului identfcat la punctul a.:.........................

c. contnentele cu terenuri puternic degradate:


b. Reducerea biodiversitâţii
Comunităţile biologice, dezvoltate în milioane de ani, au început sa fe distruse de actvităţile
oamenilor. Un număr mare de specii suferă un declin rapid, altele au dispărut, ca rezultat al vânârii
excesive, distrugerii habitatelor, păşunatului excesiv, poluării, atacului prădătorilor ş.a.
> Activitate în perechi. Cu ajutorul reţelei de internet, identificaţi şi scrieţi:

• Hazardurile industriale includ o gamă largă de accidente declanşate de om, legate de actvităţile
industriale - emisii de substanţe nocive, incendii, explozii, depozitarea deşeurilor -, care afectează
solul, apa şi aerul. Aceste hazarduri sunt frecvente în regiunile cu industrie chimică şi metalurgică.
„Explozia din 10 iulie 1976 a unui reactor de la uzina chimică de la Seveso (Italia), urmată de
scurgeri de dioxină (o substanţă cunoscută pentru efectele ei cancerigene, n.n.), a semănat moarte şi
maladii în toată valea Brianza.'' 1 Gravitatea accidentului a determinat Comunitatea Economică
Europeană să adopte „Directva Seveso" (1982), prin care s-au introdus reglementări stricte privind
producerea şi stocarea a cca. 80 de substanţe considerate foarte periculoase.
> Îndrumaţi de profesorul de la clasă, identificaţi cauzele pentru care concentraţiile de
poluanţi sunt mai mari în regiunile obiectivelor industriale amplasate în depresiuni şi în
văi adânci.

Mareea neagră este o suprafaţă marină pe care se află o pătură de petrol provenită din scurgeri de la
petroliere, de la exploatările submarine, de la vapoarele naufragiate etc.
Cel mai mare dezastru ecologic din S.U.A. a început la 20 aprilie 2010, când platforma petrolieră
Deepwater Horizon din Golful Mexic a fost devastată de o puternică explozie. Mareea neagră s-a extns şi
a fost purtată de vânt până pe coasta de est ale S.U.A. Deversările au fost oprite la începutul lunii august,
iar în apă au ajuns 4,9 milioane de barili de ţiţei.
> Identificaţi şi scrieţi consecinţele mareelor negre.

• Hazardurile legate de transporturi. Frecvenţa acestora „este corelată cu creşterea demografcă

1Acest fenomen dăunător omului şi biodiversităţii s-a intensifcat în a doua jumătate a secolului al
XX-lea, în regiunile semiaride (mai ales în Sahel, Africa). Alte regiuni geografce expuse riscului
deşertfcării sunt: Asia Centrală, Asia de Sud-Vest, vestul S.U.A. şi Australia.

2
2
explozivă şi cu dezvoltarea economico-socială."2
> Activitate pe grupe. Stabiliţi şi scrieţi cauzele şi consecinţele hazardurilor generate de ...
• Grupa I: ... transporturile rutiere. • Grupa II: ... transporturile feroviare.

• Grupa III: ... transporturile navale. • Grupa IV: ... transporturile aeriene.

1
M 1, p. 28.
2
M 1, p. 28.

2
3
• Hazardurile nucleare sunt legate de funcţionarea centralelor atomoelectrice (pierderea
agentului de răcire, accident provocat de erorile umane, defectarea echipamentului, pierderea sursei
radioactve, accidente de transport ş.a.), de căderea pe Pământ a unor sateliţi cu propulsie nucleară
si transportul/depozitarea deşeurilor radioactve.
> Îndrumaţi de profesorul de la clasă ...
a.... stabiliţi care sunt efectele accidentelor nucleare asupra mediului înconjurător şi populaţiei.
• Hazardurile sociale sunt generate de dificultăţile de organizare a vieţii sociale. Cuprind: ■ conflictele
militare, ■ conflictele sociale (economice, etnice, confesionale ş.a.), ■ terorismul, ■
b.... scrieţi care sunt avantajele şi dezavantajele centralelor nucleare şi explicaţi necesitatea existenţei unui
număr mare de centrale în anumite ţări (S.U.A., Franţa, Japonia, Suedia ş.a.).

criminalitatea şi
c.... scrieţi - utilizând informaţiile din reţeaua internet - de ce accidentul din Cernobîl (26 aprilie 1986) este
cel mai grav din istoria omenirii.

d.... arătaţi cum a fost afectată România de accidentul nuclear de la Cernobîl.

consumul de droguri etc.


> Explicaţi oral consecinţele hazardurilor sociale asupra lumii contemporane.
tY -& -& -& -&

DESPĂDURIRILE, DEŞERTIFICAREA ŞI POLUAREA - EFECTE


ALE ACTIVITĂŢILOR UMANE ASUPRA MEDIULUI
A. Despăduririle
> Stabiliţi şi scrieţi ce reprezintă despăduririle (defrişările).

> Activitate în perechi. Citiţi docu- 1


❖ Document
mentul alăturat şi rezolvaţi următoarele
Despăduririle au o multtudine de urmări, cele mai multe
cerinţe: find consecinţe negatve - şiroiri, torenţi, alunecări,
a) Identfcaţi funcţiile pădurii şi explicaţi inundaţii - care produc la nivel local pagube materiale şi
importanţa acestora. 1 chiar pierderi de vieţi omeneşt. La nivel regional, prin
despăduriri se produc modifcări ale condiţiilor de mediu şi
ale peisajelor. La scară planetară, reducerea fondului
forester, de la începutul perioadei industriale până în
prezent, cu aproape două treimi a contribuit la modifcări
climatce globale şi deşertfcare, din cauza reducerii
aportului de factor moderator climatc şi hidrologic.

2
4
Ponderea suprafeţelor forestiere din suprafaţa uscatului

b) Calculaţi cu cât a scăzut ponderea


suprafeţelor forestere în ultmii 2.000 de ani.

c) Scrieţi două cauze ale reducerii suprafeţei


forestere din regiunea geografcă în care se
află şcoala voastră.

Modalităţile/tipurile de despădurire: arderi intenţionate


> Cu ajutorul reţelei internet, sau accidentale; tăieri pentru utilizarea lemnului drept
identificaţi şi scrieţi regiunile geografice combustibil sau material de prelucrare în industrie;
de pe Glob în care s-au făcut defrişări efectele
masive. unor fenomene naturale - erupţii vulcanice, inundaţii,
uragane.
Exemple de măsuri de combatere şi reducere a
defrişărilor: ocrotirea pădurilor prin legislaţie,
reîmpăduriri
pe suprafeţele defrişate, împăduriri pentru protecţia
mediului, crearea de perdele forestiere pe suprafeţe
B. Deşertfcarea extnse
> Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei în scopul stopării deşertfcării şi protecţiei culturilor
internet, definiţi deşertificarea. agricole.

• Principalele cauze ale deşertfcării sunt:


• încălzirea globală;
• modificarea regimului precipitaţiilor;
• suprapopularea;
• suprapăşunatul;
• cultivarea excesivă a terenurilor;
• defrişările;
• poluarea.
• Efectele deşertfcării sunt:
• scăderea fertilităţii solului şi apariţia problemelor legate de lipsa hranei;
• diminuarea rezervelor de apă din sol;
• distrugerea covorului vegetal.
> Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, scrieţi două procese geomorfologice
generate de lipsa covorului vegetal, care contribuie la extinderea deşerturilor.

Harta regiunilor geografce cu risc ridicat de deşerUfcare 1

> Cu ajutorul reţelei internet, identificaţi şi scrieţi patru măsuri destinate limitării
procesului de deşertificare.

Conştente de riscurile deşertfcării, în anul 1994, ţările din Organizaţia Naţiunilor Unite au
adoptat „Convenţia privind Combaterea Deşertfcării", la care a aderat şi România.
C. Poluarea reprezintă procesul prin care mediile geografce sunt alterate cu substanţe provenite
de la actvităţile omului şi de la unele fenomene naturale. În general, sunt afectate de poluare
atmosfera (aerul), hidrosfera (apa) şi pedosfera (solul).
> Se dau sursele de poluare de mai jos. Marcaţi cu X pe cele generate de oamenii.
apele menajere;
erupţiile vulcanice;
exploziile solare puternice;
furtunile de praf;
incendiile de vegetaţie;
dezintegrarea meteoriţilor;
războaiele şi testele militare;
transporturile;
unităţile industriale;
utilizarea îngrăşămintelor chimice.

• Principalele cauze care au stat la baza creşterii poluării la nivel mondial sunt: 1

1 Pe hartă nu sunt redate deşerturile propriu-zise.


• creşterea numerică a populaţiei mondiale;
• ritmul înalt de industrializare;
• intensificarea procesului de urbanizare;
• ridicarea continuă a standardului de viaţă.
♦ Majoritatea substanţelor poluante (poluanţii) provin din actvităţile industriale (industria
chimică, industria metalurgică ş.a.), din transporturi (prin arderea combustbililor) şi din practcarea
agriculturii intensive (prin utlizarea îngrăşămintelor chimice, pestcidelor etc.). În canttăţi mari,
poluanţii provoacă ploi acide, reducerea grosimii stratului de ozon, boli cardiovasculare, boli
respiratorii, intoxicaţii şi chiar decese.
♦ Poluarea aerului. Între poluanţii gazoşi şi pulberile solide care afectează
local sau regional calitatea aerului sunt: oxizii sulfului, acidul sulfuros, acidul
sulfuric, hidrogenul sulfurat, oxizii azotului, amoniacul, monoxidul de carbon,
dioxidul de carbon, acidul clorhidric, funinginea, fumul, azbestul ş.a.
♦ Poluarea apei a luat amploare în ultmele decenii, sursele de poluare find:
• apele uzate (publice, menajere, meteorice infectate, agricole ş.a.) şi ♦ depozitele
de deşeuri. Printre principalii poluanţi ai apelor sunt: deşeurile industriale,
metalele grele, ionul amoniu, produsele petroliere, hidrogenul sulfurat, nitraţii,
nitriţii, substanţele radioactve1 şi deşeurile biologice.
♦ Poluarea solului - fertlizanţii, pestcidele, metalele grele, petrolul, deşeurile
menajere ş.a. - sunt generaţi de practcile agricole, de depozitarea gunoiului, de
exploatarea resurselor subsolului etc.
> Identificaţi şi scrieţi:
♦ Patru surse de poluare a mediului înconjurător din regiunea în care se află şcoala în care
învăţaţi:

♦ Patru măsuri destinate reducerii poluării şi creşterii calităţii vieţii în regiunea în care se află
şcoala în care învăţaţi:

tY -&

PROTECŢIA, CONSERVAREA ŞI OCROTIREA MEDIULUI


• Protecţia mediului „reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse de om pentru păstrarea
echilibrului ecologic în limitele normale, menţinerea si chiar ameliorarea calităţii factorilor naturali,
dezvoltarea valorilor materiale si spirituale, toate acestea în scopul asigurării unor condiţii de viaţă si
12
de muncă tot mai bune pentru generaţiile actuale si viitoare'' .
> Identificaţi şi scrieţi patru activităţi socio-economice care determină degradarea
mediului natural.

1Lacul Karachai, situat în sud-vestul Federaţiei Ruse, are cea mai poluată apă din lume, fiind folosit din 1951 ca groapă de gunoi pentru deşeuri
radioactive şi resturi industriale. Măsurătorile efectuate în anul 1990 indicau în componenţa apei un amestec cu concentraţie atât de mare de substanţe
mortale (Cesiu 137 şi Stronţiu 90) încât o simplă plimbare de o oră în preajma lacului putea să-l omoare pe cel care se încumeta s-o facă.
Responsabilă de această nenorocire a fost uzina Mayak, construită în 1951 şi rămasă fără licenţă abia în 2003. Cu toate că până în 2016 lacul a fost
acoperit cu blocuri de beton, piatră etc., poluarea nu a putut fi oprită, substanţele periculoase infiltrându-se în pânza freatică (I. Mărculeţ, coord.: Mic
dicţionar geografic şcolar cu superlative si singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, Bucureşti, 2014, p. 47.).
2M 1, p. 36.
• Conservarea mediului vizează un ansamblu de măsuri menite să asigure păstrarea si
ameliorarea calităţii mediului.
• Ocrotrea mediului vizează un ansamblu de măsuri legislatve si tehnico-economice prin care
sunt scoase din circuitul economic anumite porţiuni de teren cu valoare ştinţifcă si peisagistcă
deosebită, acestea find declarate forme de ocrotre a mediului.
• Parcurile naţionale

H Forme de ocrotire si conservare a mediului.


> Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce sunt parcurile Parcuri
naţionale.
naţionale pe Glob

> Se dau parcurile naţionale de mai jos. Cu


ajutorul atlasului şcolar şi al reţelei Internet,
localizaţi pe harta alăturată („Parcuri
naţionale pe Glob”) şi marcaţi cu numere, de
la 1 la 6, poziţia geografică a acestora.
Completaţi, în listă, ţările în care se găsesc.
1. Nord-Estul Groenlandei (97 mil. ha); ţara.....................
2. Wood-Buffalo (4,5 mil. ha); ţara...................................
3. Gates of the Arctc (3,36 mil. ha); ţara..........................
4. Kalahari-Gemsbok (2 mil. ha); ţara...............................
5. Etosha (2,2 mil. ha); ţara...............................................
6. Kafue (2,2 mil. ha); ţara................................................

> Activitate pe grupe. Harta parcurilor naţionale din România


Regăsiţi parcurile naturale
marcate, pe harta alăturată
(„Harta parcurilor naţionale din
România”), cu numere şi cu
ajutorul reţelei internet scrieţi
pentru fiecare câte două specii
sau peisaje ocrotite.
• Grupa I: 1, 2, 3 şi 4.
1..............................................................

2.

3.

4.

• Grupa II: 5, 6, 7 şi 8.
5........................................
6. 7.

8.
9...................................................
.................................... 12...................................................................................................

10................................................. ..................................... 13..................................................................................................

11................................................. ..................................... 14..................................................................................................

♦ Parcul Naţional Yellowstone (S.U.A.), înfinţat în 1872, este cel mai vechi din lume, cu numeroase
gheizere si fântâni pietrifcate, în plină regiune vulcanică. Cel mai vechi din România este Parcul Naţional
Retezat înfinţat în anul 1935, la iniţiatva savantului Emil Racoviţă. În prezent are statut de arie naturală
protejată de interes naţional si internaţional, find recunoscut ca Rezervaţie a biosferei din anul 1979.
> Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce sunt parcurile naturale.
• Parcurile naturale

♦ Pe teritoriul României au fost declarate mai multe parcuri naturale: Munţii Apuseni, Porţile de
Fier, Grădiştea de sub Munte-Cioclovina, Munţii Bucegi, Cefa, Comana, Defileul Mureşului Superior,
Vânători-Neamţ, Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului", Balta Mică a Brăilei, Văcăreşti, Munţii
Maramureşului, Putna-Vrancea.
> Explicaţi prin ce se deosebesc parcurile naţionale de parcurile naturale.
•Rezervaţiile naturale includ suprafeţele de uscat si de ape care trebuie păstrate datorită
componentelor caracteristce. După elementul major protejat, acestea pot f paleontologice,
geomorfologice, geologice, speologice, de interes botanic, forestiere, zoologice, limnologice, marine
sau mixte.
> Activitate în perechi. Cu ajutorul reţelei internet, identificaţi trei rezervaţii naturale
din regiunea geografică în care locuiţi şi precizaţi elementele ocrotite.
1..................................................................................................................................................................................................
2..................................................................................................................................................................................................
3..................................................................................................................................................................................................
• În rezervaţiile ştinţifce ocrotrea unor elemente sau a peisajului este totală, scopul find
conservarea unui element rar. Din această cauză, accesul publicului este interzis. Rezervaţiile
ştinţifce fac parte integrantă din parcurile naţionale, parcurile naturale şi rezervaţiile naturale.
• Rezervaţiile biosferei sunt regiuni protejate „de mare întndere cu valoare internaţională,
menită să asigure protejarea vieţii pe Terra în condiţii optme. Conservă integralitatea,
funcţionalitatea şi evoluţia naturală a ecosistemelor şi sunt alcătuite din mai multe districte: zona
strict protejată, zona tampon, zona culturală, zona turistcă, zona cu actvităţi umane cotdiene etc."1
Termenul a fost introdus în 1974, în programul UNESCO „Om si Biosferă".
•Parcul Naţional Galapagos, cea mai mare rezervaţie a biosferei situată într-un arhipelag (cca.
750.000 2
km ), este situat în arhipelagul omonim, din Oceanul Pacifc. Adăposteşte un număr mare de
specii endemice - 40% din cele 700 de specii de plante, 18% din cele 800 de specii de moluşte, 13
specii de cinteze, iguane marine, broaşte ţestoase uriaşe, pinguinul de Galapagos (singurul pinguin
tropical din lume) etc. - şi aparţine statului Ecuador. 2

1 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative si singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, Bucureşti, 2014, p. 72.
2 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, Bucureşti, 2014, p. 73.
28
■ Pe teritoriul României au fost declarate trei rezervaţii ale biosferei: Delta Dunării, Retezat şi Munţii
Rodnei.
> Citiţi documentul alăturat şi ❖ Document
argumentaţi de ce Delta Dunării este
♦ Delta Dunării este unica deltă rezervaţie a biosferei din
o importantă rezervaţie a biosferei.
România. Întnsă pe cca. 600.000 ha, rezervaţia conţine 30 de
tpuri de ecosisteme (majoritatea acvatce), cea mai întnsă
regiune de stufărişuri din lume şi o importantă bancă naturală
de gene. Zona strict protejată este alcătuită din 18 areale
(Pădurea Letea, Roşca-Buhaiova, Vătafu-Lunguleţ, Răcanu, Lacul
Nebunu, Pădurea Caraorman, Sărăturile-Murighiol, Grindul
Chituc, Grindul Lupilor ş.a.) care însumează 50.600 ha.
• Este considerat monument al naturi
ştinţifcă sau estetcă, ocrottă de lege. o plantă, un animal, o formaţiune naturală de însemnătate

> Folosiţi site-ul ARBDD (http://w


pentru următoarele specii de faună d ww.ddbra.ro/) şi identificaţi zonele strict protejate
■ vulturul codalb (Haliaeetus albicilla): eclarate monumente ale naturii:
■................................................................. pelic
anul creţ (Pelecanus crispus):..........................
us):.............................................................................................................
■ vulturul hoitar (Neophron percnopter
■................................................................. corb
ul (Corvus corax):............................................. dial - UNESCO a propus un plan de protejare a bunurilor
• Patrimoniul cultural şi natural mon înţia de la Granada privind Protecţia Patrimoniului Mondial
culturale si naturale din lume, prin Conve
Cultural si Natural, aprobată în 1972. şi din reţeaua internet, scrieţi câte două exemple de
> Folosind informaţiile din manual ural mondial, în funcţie de categoriile de mai jos:
■ aşezări rurale:
■ oraşe vechi:
■ castele si palate:
■ biserici, catedrale, mănăstri, temple, sanc tuare:
■ statui si monumente:
tY -& -& -& tY

MANAGEMENTUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR


Managementul mediului (organizarea spaţiului geografc) „reprezintă modalităţi de organizare a
actvităţilor umane care afectează mediul, în vederea maximizării bunăstării sociale şi pentru prevenirea
şi micşorarea posibilelor efecte generate asupra mediului, prin tratarea cauzelor generatoare" 1.
• Managementul mediului se bazează, în special, pe:
* „elaborarea de politici guvernamentale care sâ furnizeze cadrul necesar pentru acţiuni sau măsuri
ulterioare, să informeze cetăţenii cu privire la obiectivele urmărite şi termenele preconizate;"
* „stabilirea instrumentelor pentru managementul mediului: legi, sisteme de autorizare, sisteme de
înregistrare şi certificare prin care se reglementează şi se impun activităţi care protejează
mediul;"
♦ „obţinerea de permise sau autorizaţii de funcţionare, care stabilesc standardele cărora trebuie să li
se conformeze activităţile economice".2 3

1M 2, p. 71.
2M. Furdui: Caietul elevului. Geografie clasa a Xl-a, Sibiu, 2016, p. 52; M 2, p. 71.
3M 1,39-40.

2
9
♦ Domeniile care trebuie protejate sunt: apa, aerul, solul şi vieţuitoarele.

♦ Apa, indispensabilă vieţii, este supusă constant degradării.


♦ Pentru protejarea apelor continentale (curgătoare, stătătoare şi subterane) se impun unele măsuri,
2
intre care:
♦ utlizarea unor tehnologii nepoluante şi de combatere a poluării;
♦ introducerea în funcţiune a unor tehnologii cu consum redus de apă;
♦ montarea şi/sau construirea unor fltre, decantoare şi staţii de epurarea a apei în unităţile industriale;
♦ folosirea raţională a îngrăşămintelor chimice şi pestcidelor;
♦ tratarea apelor menajere.
♦ Pentru protejarea apelor marine, principalele măsuri sunt:
♦ preîntâmpinarea deversării apelor contaminate ale râurilor;
♦ protejarea spaţiului din regiunile platformelor de exploatare a petrolului, din regiunile portuare şi din
cele situate de-a lungul rutelor de transport marin.
> Identificaţi şi scrieţi patru măsuri destinate menţinerii ori creşterii calităţii apelor din
regiunea geografică în care se află şcoala în care învăţaţi.

• Aerul suferă numeroase modifcări ale calităţii sale prin acţiunea actvităţilor omeneşt. Pentru
protejarea mediului aerian se pot lua o serie de măsuri.
> Utilizând manualul şcolar şi informaţiile din reţeaua internet, scrieţi patru măsuri
pentru protejarea mediului aerian.

• Solul asigură o mare parte din hrana oamenilor, dar este supus degradării. Prevenirea degradării sale
se realizează prin numeroase măsuri.
> Activitate în perechi. Utilizând diferite surse de informare, identificaţi şi scrieţi
măsurile destinate menţinerii fertilităţii şi combaterii proceselor şi fenomenelor de mai
jos, care determină degradarea solurilor.
■ combaterea alunecărilor de teren şi a eroziunii cauzate de apă şi vânt, prin: .................................................................

■ combaterea înmlăştnirilor şi inundaţiilor, prin:

■ combaterea secetei, prin:.........................


■ împiedicarea suprapăşunatului, prin:
ameliorarea păşunilor, prin:
fertlizarea naturală şi artfcială, prin:

• Biosfera consttuie un domeniu important al protecţiei mediului, deoarece cuprinde, pe lângă

3
0
speciile de plante şi animale, şi celelalte învelişuri ale Terrei în care se manifestă viaţa.
> Identificaţi şi scrieţi patru măsuri pentru protejarea elementelor biosferei.
♦ Pentru plante:

♦ Pentru animale:

t Y lY lY lY lY

3
1
2. Regionalizarea şi globalizarea lumii contemporane

DIMENSIUNILE ŞI DOMENIILE REGIONALIZĂRII ŞI GLOBALIZĂRII


Deşi procese vechi, regionalizarea şi globalizarea s-au afrmat tot mai mult după cel de-al Doilea
Război Mondial. Tot mai „vizibile" în prezent, cele două procese sunt complementare.

A. Regionalizarea
Regiunea reprezintă un sector relativ omogen din spaţiul geografic al Terrei, care, datorită
caracteristicilor sale, se deosebeşte de spaţiile vecine.1
> Identificaţi şi scrieţi motivele care au determinat formarea regiunilor.

• Între condiţiile/factorii care au determinat apariţia regiunilor se numără:
• poziţia geografică favorabilă (exemplu: deschiderea la mare);
• existenţa unor tradiţii de colaborare regională;
• potenţialul demografic optim;
• existenţa unei infrastructuri funcţionale în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor;
• dorinţa comună a guvernelor statelor2.
• Când mai multe state se grupează regional, formează aşa-zisele blocuri regionale.
Între tpurile de blocuri regionale se evidenţiază: zona de liber schimb şi uniunea economică.
a. Zona de liber schimb
> Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, scrieţi ce este zona de liber
schimb.

• Din această categorie fac parte: Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA; 3 state
membre), Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN; 10 state membre), Forumul de Cooperare
Asia-Pacific (APEC; 21 de state membre) ş.a.
b. Uniunea economică reprezintă tipul cel mai integrat, care presupune, pe lângă libera circulaţie,
şi existenţa politicilor macroeconomice comune.3
Singura grupare regională de tp uniune economică este Uniunea Europeană.
> Scrieţi cele patru libertăţi care definesc Piaţa unică din cadrul Uniunii Europene.

B. Globalizarea reprezintă „procesul de lărgire, de adâncire şi accelerare a interconectărilor la


scară mondială în toate aspectele vieţii social-economice contemporane"4.
• Pilonii globalizării sunt societăţile transfrontaliere (companiile multinaţionale).
> Cum explicaţi aspectul menţionat mai sus?
• Domeniile majore ale globalizării se referă la: • globalizarea informaţiilor; • globalizarea
schimburilor de produse; • globalizarea circulaţiei oamenilor; • globalizarea valorilor
1
2 M 1, p.
3 43.
4 M 2, p.
73.
M 1, p. 43.
M 1, p. 44.

32
culturale; • globalizarea unor caracteristici ale societăţii (ideologii, concepte ş.a.); •
globalizarea limbii engleze1.
• Procesul de globalizare a vieţiisocial-economice se reflectă prin:
• natura globală a ştiinţei şi tehnologiei;
• marketingul global;
• sistemul mondial financiar;
• gradul atins de infrastructura de comunicaţii.
> Explicaţi cum contribuie aspectele vieţii social-economice la procesul de globalizare.
• În prezent, procesul de globalizare atrage atât aprecieri pozitve, cât şi aprecieri negatve.
♦ Aprecieri pozitive:
• desfiinţarea industriilor neproductive şi înlocuirea lor cu unele profitabile;
• reducerea şomajului;
• reducerea inflaţiei;
• modernizarea şi extinderea infrastructurii căilor de comunicaţie2.
♦ Aprecieri negative:
• contracte de muncă nesigure;
• creşterea inegalităţii veniturilor;
• subminarea sindicatelor;
• accentuarea traficului cu droguri, arme etc.;
• dezastrele ecologice3.
> Explicaţi apariţia consecinţelor negative menţionate mai sus.
tY -& -& -& -&

IDENTITATEA, UNIFORMIZAREA ŞI
DIVERSITATEA LUMII CONTEMPORANE
A. Identitatea cuprinde „ansamblul fenomenelor sociale, morale, religioase, artstce, ştinţifce şi
tehnice proprii unui popor."4 Ea este rezultatul evoluţiei societăţii umane din ultmii 10.000 de ani şi
se referă la cultură şi civilizaţie, care se transmit prin educaţie.
La nivel general, identtatea poate f sintetzată prin: ♦ comunitatea caracteristicilor ca specie,
♦ comunitatea de rasă, ♦ existenţa unei singure civilizaţii pe Terra etc.5 6 Însă, datorită condiţiilor
istorice şi de mediu, evoluţia societăţii a dus la formarea unor identităţi zonale, regionale şi
naţionale.
Din punct de vedere politc, identtatea naţională „are la bază diversitatea etnică a grupurilor
6
umane".
> Identificaţi şi scrieţi elementele care exprimă identitatea naţională a românilor.

1M 3, p. 52
2M 1, p. 46
3M 1, p. 46
4M 1, p. 47
5M 3, p. 61
6M 2, p. 78
B. Uniformizarea este procesul de diminuare a diversităţii lumii contemporane, prin preluarea
unor concepte, comportamente şi norme de viaţă, pornind de la modelul occidental, sub influenţa
tot mai intensă a globalizării.1
În prezent, influenţele lumii occidentale sunt cele care contribuie intens la uniformizarea
economiei, a comportamentului demografc şi a vieţii sociale şi culturale.
> Identificaţi şi daţi exemple de influenţe occidentale asupra comportamentului
demografic şi a vieţii sociale şi culturale de pe Glob.

Conform unor opinii, „elementele de uniformizare şi relatvă omogenizare ale lumii contemporane
ascund în realitate diferenţieri însemnate. Lumea contemporană nu este propriu-zis uniformă, deşi
are la bază elemente comune. Uniformitatea rezultă mai mult din procese care ţin de natura speciei
şi mai puţin convieţuirea socială".2

C. Diversitatea lumii contemporane este o caracteristcă actuală. La începutul mileniului III, lumea
este un „mozaic de culturi şi tpologii umane" (fecare ţară, regiune geografcă sau contnent are un
anumit specifc cultural şi civilizaţional care îi dă personalitate şi care îi conferă un loc anume în
ansamblul mondial).3
Societatea occidentală, specifcă Europei Vestce, Americii de Nord, Australiei etc., este total
diferită de societatea orientală, de cea africană sau de cea musulmană. 4
Din punct de vedere etnic şi lingvistic, diversitatea grupurilor umane este covârşitoare. De
exemplu, în prezent pe Glob oamenii utlizează cca. 3.000 de limbi şi 6.000 de dialecte.
Religia, un alt element fundamental al culturii şi civilizaţiei, este concludentă pentru reflectarea
diversităţii lumii contemporane. Pe Glob, pe lângă cele câteva religii majore (creştnă, islamică,
budistă ş.a.), există o multtudine de culte, secte, concepte spirituale etc.
Din punct de vedere politc, harta lumii se prezintă sub forma unui mozaic de sisteme de
guvernare. Din cele peste 190 de state ale lumii, peste 140 sunt republici (prezidenţiale, semi-
prezidenţiale, parlamentare, islamice, socialiste, populare, federale ş.a.), peste 40 sunt monarhii
(consttuţionale, islamice absolutste, islamice consttuţionale ş.a.), state directoriale, teocraţii.
> Identificaţi în grupul clasei, elemente de uniformizare şi de diversitate. 5
♦ Elemente de diversitate:
♦ Elemente de uniformizare:__________________________________________________________________________

tY -&

1D. Rus: Caietul elevului - geografie clasa a Xl-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Bucureşti, 2012, p. 32.
2M 3, p. 60.
3M 1, p. 49; M 2, p. 78.
4M 2, p. 78.
5După M. Furdui: Caietul elevului. Geografie clasa a XI-a, Sibiu, 2016, p. 57.

3
4
EVOLUŢII GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE
DIFERENŢIERI REGIONALE
• Evoluţiile geodemografce se referă la modifcările care au intervenit în sfera componentelor
populaţiei. Aceste modifcări se exprimă prin valorile natalităţii, mortalităţii, numărului de locuitori,
migraţiei etc.
Dacă în urmă cu cca. 200 de ani, populaţia Globului abia depăşea un miliard de persoane, în
prezent, datorită exploziei demografce, populaţia Terrei a depăşit şapte miliarde de persoane.
Încercând să explice evoluţia numerică a populaţiei, sociologul american Warren Thompson (1929)
a elaborat aşa-numitul model al tranziţiei demografice.1 Acest model, aplicat la scară globală, se
prezintă sub forma grafcului de mai jos, în care se observă cinci faze (stadii) distncte.
> Analizaţi graficul de mai jos („Tranziţia demografică”) şi scrieţi numele celor cinci
stadii (faze).2

> Sprijiniţi de profesorul de la clasă, caracterizaţi fiecare stadiu, având în vedere:
perioada producerii, regiunile geografice şi/sau categoriile de state caracteristice tipului

ECHILIBRU EXPLOZIE TRANZIŢIE ECHILIBRU DECLIN


45 - RELATIV DEMOGRAFICA DEMOGRAFICA RELATIV DEMOGRAFIC
(societat (societat (societat (predominare (societat
40 - e agricolă) eindustrială e * sectorului e
post- informaţională)
) industrială) terţiar
)
30 -
natalitate
25 -

20 - mortalitate

natalitate ridicată natalitate ridicată natalitate in scădere natalitate - mortalitate in


mortalitate ridicată mortalitate in scădere scăzută ciestere
mortalitate
Ecaznta

1M 1, p. 53.
2După M 1, p. 54.
■ În ţările dezvoltate este caracteristc
comportamentul demografc procreator
raţional, iar în slab dezvoltate, cel
natural.
> Analizaţi graficul alăturat şi
identificaţi statele cu comportament
procreator natural.
Scrieţi două cauze care au
determinat menţinerea acestui
comportament demografic (natural)
în statele menţionate.
de stadiu, particularităţile demografice (natalitatea, mortalitatea, bilanţul natural),
aspectele economice dominante ale societăţii.
1. Echilibru relatv (creştere lentă):__________________________________________________________________
4.
2. Echilibru
3.
5. Tranziţie
Declin
Explozie
demografic:
demografică
demografică
relativ (creştere
(creştere
(creştere
lentă sau
agresivă):
moderată):
stagnare):

Din analiza comportamentului geodemografic contemporan, se asimetria „Nord" (cea


evidenţiază
mai mare parte a Europei, Japonia, S.U.A, Canada, Australia ş.a.) şi „Sud" (majoritatea Americii
Latine, Africa - fără statul Africa de Sud, Orientul Mijlociu, Asia Centrală ş.a.).
> Îndrumaţi de profesorul de la clasă, caracterizaţi sub aspect demografic statele de
tip „Nord” şi „Sud”.
♦ „Nord":______________________________________________________________________________________

♦ „Sud":

Rata natalităţii în unele state de pe Glob (2016)


RESURSELE UMANE ŞI DEZVOLTAREA
• „Resursele umane se referă la numărul şi posibilităţile mentale şi fzice ale oamenilor [...] care
pot f utlizate pentru desfăşurarea actvităţilor economice, sociale, politce, ştinţifce şi tehnice." 1
Sunt şi situaţii în care, din cauza pregătrii precare, numărul ridicat al locuitorilor nu generează de
la sine o dezvoltare corespunzătoare regiunii geografce ori statului respectv.
• „Dezvoltarea este un proces de creştere şi amplifcare, însoţit de transformări calitatve". Ea
este determinată de populaţie, care provoacă transformări pozitve (calitatve şi canttatve) „în
starea economico-socială, ştinţifcă şi tehnică".2
• Nivelul de dezvoltare este un criteriu utlizat pentru a reliefa diferenţierile teritoriale între
aşezări, regiuni geografce, state şi contnente. 3
Sub aspectul dezvoltării, O.N.U. clasifcă ţările lumii în două categorii: dezvoltate şi în curs de dezvoltare.
■ Ţările dezvoltate (sau Lumea nordica) - de unde au început revoluţia industrială (în secolul al
XVIII-lea) şi revoluţia informaţională (în secolul al XXI-lea) - sunt situate în mare parte în zona
temperată boreală. Deşi nu toate dispun de resurse naturale sufciente, şi-au dezvoltat o puternică
economie de piaţă şi o foarte bună specializare a forţei de muncă.
■ Ţările în dezvoltare (sau Lumea sudică), deşi se află în posesia unor importante resurse minerale
şi energetce, gradul de dezvoltare economică este destul de redus, economia lor find dominată de
sectorul primar (agricultură) şi de cel secundar (industrie
extractvă).
> Analizaţi harta alăturată şi scrieţi:
a) două state dezvoltate aflate în Emisfera Sudică;

b) regiunile geografce în care sunt dominante


statele în dezvoltare.

• Un indicator sintetc al calităţii resurselor


umane îl reprezintă indicele dezvoltării umane (IDU)4, care este rezultatul a trei dimensiuni:
economică, demografică şi socială.












1
2
3
4



♦ Cel mai relevant indice economic al dezvoltării îl consttuie produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc.)1.

1
37
RESURSELE UMANE ŞI DEZVOLTAREA –fisa de lucru
Cel mai relevant indice economic al dezvoltării îl consttuie produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc.)

În general, în ţările Lumii nordice PIB/loc. are valori mai mari de 15.000-20.000 $/loc., în tmp ce în
cele ale Lumii sudice, sub 20.000 $/loc. Între ţările cu cele mai mari valori ale PIB/loc. se numără: Qatar
(cu cca. 124.900 $/loc.), Luxemburg (114.400 $/loc.), Singapore (90.500 $/loc.), Brunei (76.700 $/loc.),
Irlanda (72.600 $/loc.), Norvegia (70.600 $/loc.), Kuwait (69.600 $/loc.), Emiratele Arabe Unite
(68.200 $/loc.), Elveţia (61.300 $/loc.), San Marino (60.350 $/loc.), S.U.A. (59.500 $/loc.), Arabia Saudită
(55.300 $/loc.) ş.a., iar între ţările cu cele mai scăzute valori ale PIB/loc. se găsesc: Rep. Centrafricană
(680 $/loc.), Rep. Dem. Congo (785 $/loc.), Burundi (cu 810 $/loc.), Liberia (870 $/loc.), Niger
(1.150 $/loc.), Malawi (1.170 $/loc.), Mozambic (1.270 $/loc.), Eritreea (1.430 $/loc.), Sudanul de Sud
(1.500 $/loc.), Madagascar (1.550 $/loc.), Comore (1.560 $/loc.) şi Togo (1.610 $/loc.). 1
> Explicaţi faptul că majoritatea ţărilor din regiunea Golfului Persic au PIB/loc. foarte ridicat.

Precizaţi continentul în care se găsesc ţările cu cele mai mari valori ale PIB/loc. şi
scrieţi două cauze care determină această situaţie.

♦ Al doilea indicator - cel demografic - este reprezentat de speranţa de viaţă la naştere. Pe Glob,
media speranţei de viaţă este de 71,5 ani, iar pe state, situaţia este destul de diferită. Se evidenţiază:
a) statele cu cele mai ridicate valori ale speranţei de viaţă: Japonia (83,7 ani), Australia (83,4 ani), Italia
(83,3 ani), Elveţia (82,8 ani), Singapore (82,6 ani), Israel (82,6 ani), Islanda (82,3 ani), Spania (82,2 ani),
Suedia (81,9 ani), Franţa (81,8 ani), Canada (81,7 ani), Noua Zeelandă (81,5 ani) ş.a.;
b) statele cu valori ale speranţei de viaţă apropiate de media mondială: Vanuatu (71,4 ani), Libia (71,4
ani), Guatemala (71,4 ani), Rep. Moldova (71,3 ani), Belarus (71,0 ani), Surinam (70,9 ani), Egipt (70,8
ani), Ucraina (70,7 ani) şi Azerbaidjan (70,6 ani);
c) statele cu cele mai scăzute valori ale speranţei de viaţă: Eswatni sau Swaziland (49,1 ani), Lesotho (49,5
ani), Rep. Centrafricană (49,5), Sierra Leone (50,1 ani), Cote d'Ivoire (50,9 ani), Ciad (51,1 ani), Angola
(51,6 ani), Nigeria (52,5 ani), Mozambic (54,6 ani), Guineea-Bissau (54,7 ani), Zimbabwe (54,7 ani),
Camerun (54,8 ani).2
> Precizaţi continentul cu cea scăzută speranţă de viaţă. ♦____________________________________________
Explicaţi diferenţa mare între speranţa de viaţă din statele de la punctul a) şi speranţa
de viaţă din statele de la punctul c) (de mai sus).

♦ Al treilea indicator - care vizează dimensiunea socială - este gradul de alfabetizare. Rata de
alfabetzare se apropie de 100% în majoritatea statelor aparţinând Lumii nordice.
> Analizaţi tabelul de mai jos („Rata alfabetizării în unele state ale lumii”) şi precizaţi:
1. ţara cu cea mai ridicată şi ţara cu cea mai redusă rată a alfabetzării:...............................................................................
2. rata de alfabetzare în majoritatea statelor din America Centrală (intervalul):....................................................................
3. contnentul în care se găsesc majoritatea ţărilor cu rata de alfabetzare mai mică de 50%:................................................
4. o cauză care să explice rata redusă de alfabetzare din Afganistan:.....................................................................................
5. două consecinţe ale analfabetsmului ridicat din Africa:......................................................................................................
Rata alfabetzării în unele state ale lumii1

1https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita (accesat la 08.01.2019). În 2017, conform Fondului Monetar Internaţional, în


3
România PIB/loc. a fost de 23.991 $/loc. Tot pentru acelaşi an, datele statistice oferite de Bana Mondială indică pentru România valoarea de 25.841 $/loc.
8
2https://translate.google.com/translate?hl=ro&sl=en&u=https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_life_expectancy&prev=search (accesat la
08.01.2019). În România speranţa de viaţă la naştere este de 74,46 ani (70,92 ani apentru bărbaţi şi 78,07 ani pentru femei).
Sub 50% 50,1-60,0% 60,1-70,0% 70,1-80,0% 80,1-90,0% 90,1-100%
Etiopia (49,1) Nigeria (59,6) India (69,3) Rep. Congo (79,3) Jamaica (88.7) Coreea de Sud (100)
Sierra Leone (48,1) Mozambic (58,8) Togo (66,5) Kenia (78,0) Honduras (88,5) Armenia (99,8)
Liberia (47,6) Pakistan (56,4) Malawi (65,8) Comore (77,8) Guyana (88,5) Estonia (99,8)
Irak (43,7) Guineea-Bissau (55,9) Bhutan (64,9) Rep. Dem. Congo El Salvador (88,4) Fed. Rusă (99,7)
Cote d'Ivoire (43,1) Senegal (55,7) Nepal (64,7) (77,3) Iran (86,8) Belarus (99,7)
Ciad (40,2) Gambia (55,5) Madagascar (64,7) Cambodgia (77,2) Zimbabwe (86,5) Italia (99,2)
Mali (38,7) Sudan (53,5) Papua-Noua Guinee Ghana (76,6) Siria (86,4) România (98,8)
Afganistan (38,2) Mauritania (52,1) (64,2) Egipt (75,2) Nicaragua (82,8) Spania (98,1)
Rep. Centrafricană Zambia (63,4) Camerun (75,0) Belize (82,7) Argentina (98,1)
(36,8) Haiti (60,7) Uganda (73,9) Namibia (81,9) Albania (97,6)
Burkina Faso (36,0) Eritreea (73,8) Tunisia (81,8) Chile (97,3)
Benin (34,8) Bangladesh (72,8) Algeria (80,2) China (96,4)
Guineea (30,4) Maroc (72,4) Bahrain (95,7)
Sudanul de Sud (26,8) Angola (71,1) Brazilia (91,7)
Niger (19,1) Yemen (70,1)
• Calculate, valorile IDU se înscriu într-un interval cuprins între 0 şi 1. Conform acestor valori,
ţările se împart în:
• ţări cu o dezvoltare umană foarte ridicată -> cu IDU de peste 0,80;
• ţări cu o dezvoltare umană ridicată -> cu IDU între 0,70 şi 0,79;
• ţări cu o dezvoltare umană medie ^ cu IDU între 0,55 şi 0,69;
• ţări cu o dezvoltare umană redusă -> cu IDU sub 0,55.
Conform statstcii, cele mai ridicate valori ale IDU (peste 0,90) se înregistrează în Europa Occidentală,
Japonia, S.U.A., Canada, Australia etc., iar cele mai reduse, în Africa şi în ţări din sudul Asiei.
> Activitate în perechi. Cu ajutorul datelor statistice din tabelul de mai jos („Valoarea
indicelui dezvoltării umane în unele state ale lumii”), realizaţi harta indicelui dezvoltării
umane (î), utilizând simbolurile indicate la legendă.
Harta indicelui dezvoltării umane

Valoarea indicelui dezvoltării umane în unele state ale lumii 2


Afganistan (0,49) Ciad (0,40) Kenia (0,59) Pakistan (0,56)
Africa de Sud (0,69) Rep. Dem. Congo (0,45) Laos (0,58) Papua-Noua Guinee (0,54)

3
9
Algeria (0,75) Coreea de Sud (0,90) Madagascar (0,51) Paraguay (0,70)
Arabia Saudită (0,85) Cuba (0,77) Maroc (0,66) Siria (0,53)
Australia (0,93) Elveţia (0,94) Mexic (0,77) Spania (0,89)
Belarus (0,80) Etopia (0,46) Rep. Moldova (0,70) S.U.A. (0,92)
Brazilia (0,75) Filipine (0,69) Mozambic (0,41) Sudanul de Sud (0,38)
Bulgaria (0,81) Germania (0,93) Niger (0,35) Eswatni (Swaziland) (0,58)
Cambodgia (0,58) Hait (0,49) Norvegia (0,95) Turcia (0,77)
Canada (0,92) India (0,64) Noua Zeelandă (0,91) Ucraina (0,75)
Rep. Centrafricană (0,36) Indonezia (0,69) România (0,81) Uruguay (0,80)
China (0,75) Japonia (0,90) Fed. Rusă (0,81) Zambia (0,58)

RAPORTUL DINTRE AŞEZĂRI ŞI DEZVOLTARE


TENDINŢE ALE EVOLUŢIEI AŞEZĂRILOR UMANE
„Dezvoltarea presupune creşterea nivelului de trai iar modul de evoluţie a aşezărilor umane s-a
desfăşurat în deplină concordanţă cu posibilitatea de a oferi o protecţie mai ridicată locuitorilor şi
condiţiilor de viaţă ale acestora."1
> Precizaţi în cadrul cărui tip de habitat uman (rural sau urban) calitatea vieţii este mai
ridicată şi argumentaţi.

• Cele mai vechi oraşe au apărut încă din Antchitate - Damasc (în Siria), ţatal Hoyuk (Asia Mică),
Ur, Uruk, Kiş, Nipur, Eridu (Mesopotamia), Mohenjo Daro (Valea Indusului, Pakistan) ş.a. - find
primele aşezări urbane ale civilizaţiei agricole.
> Precizaţi două activităţi economice non-agricole care au apărut în oraşele de mai sus.

• Revoluţia industrială a reprezentat un „şoc" pozitv în evoluţia aşezărilor urbane. Oraşele


industriale au oferit „condiţii de viaţă superioare locuitorilor, o protecţie mai mare, servicii publice
(de sănătate, de educaţie), ceea ce a dus la scăderea considerabilă a mortalităţii (şi manifestarea
exploziei demografce)."2
Pe de altă parte, dezvoltarea aşezărilor urbane are şi o serie de consecinţe negatve, contribuind la
degradarea mediului ambiant prin: • poluare, • distrugerea arealelor naturale, • modificarea utilizării
terenurilor, • dezechilibre în structura florei şi faunei ş.a.
Urbanizarea s-a concretzat prin creşterea ponderii populaţiei urbane pe Glob, mai mult de una din
două persoane de pe Glob, locuind în prezent în oraşe.
> Interpretaţi graficul „Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe Glob” şi precizaţi:
a) ponderea populaţiei urbane la 1800; ♦_______________________________________________________________
b) intervalul în care ponderea populaţiei urbane de pe Glob a depăşit 50%; ♦___________________________________
c) ponderea populaţiei urbane în anul 2015; ♦___________________________________________________________
d) proporţia populaţiei urbane estmată pentru anul 2025^__________________________________________________

4
0
1M 1, p. 62.
2M1, p. 62.
Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe Glob Evoluţia numerică a metropolelor

Totodată, a crescut într-un ritm impresionant numărul oraşelor mari şi foarte mari, Populaţia urbană din
aglomeraţii ce America de Sud, proiectată
adăpostesc peste un milion de persoane, sau chiar peste 10 milioane de locuitori. Aceste pentru anul 2020
metropole,
de obicei şi capitale ale statelor, se dezvoltă în mod exagerat, dublându-şi sau triplându-şi în
doar
câţiva ani numărul de locuitori. Ele antrenează, prin extnderea periferiilor şi apariţia de
nuclee
urbane în ariile din apropiere, o dezvoltare şi pe orizontală, care, prin unifcare, formează arii
urbane
foarte extnse - megalopolisuri.
> Observaţi graficul „Evoluţia numerică a metropolelor” şi precizaţi:
a) numărul metropolelor în anul 1800; ♦_________________________________________
b) intervalul cu cea mai mare creştere a numărului de metropole; ♦___________________
3. peste 80%.
c) numărul metropolelor în anul 2000; ♦_________________________________________
Printre oraşele cu cele mai ridicate ritmuri de creştere se numără oraşele
capitale ale statelor în dezvoltare, cum sunt: Ciudad de Mexico (Mexic),
Bogota (Columbia), Lima (Peru), Cairo (Egipt), Accra (Ghana), Teheran (Iran),
Bangkok (Thailanda), Jakarta (Indonezia), Conakry (Guineea). La acestea se
adaugă şi alte oraşe importante din ţările de tp „Sud": Rio de Janeiro, Sao
Paulo (Brazilia), Karachi (Pakistan), Calcutta, Mumbai, Delhi (India) etc.
> Informaţi-vă din reţeaua internet despre viaţa populaţiei sărace
din marile oraşe din America de Sud.
În unele situaţii, din cauza spaţiului restrâns, unele oraşe se extnd „pe
apă" sau chiar „sub apă". Un astfel de exemplu este oraşul Tokyo, în care se
au în vedere două proiecte grandioase: • un zgârie-nori, ce va adăpost două
milioane de locuitori, şi • un oraş subacvatic (Aquapolis), pe fundul Golfului
Tokyo.
tY -&

RESURSELE NATURALE ŞI AGRICOLE. IMPACTUL EXPLOATĂRII ŞI


VALORIFICĂRII RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI
• Aproximatv „două milioane de ani, omul a fost un element component al biosferei", cu un rol
limitat în modifcarea mediului (asemănător celorlalte vieţuitoare). Treptat, omul din simplu
consumator al produselor mediului a devenit iniţial un factor activ în modifcarea mediului natural,
iar apoi, un creator de medii.1

4
1
1M 1, p. 64.
> Scrieţi două tipuri de medii create de om.

În cadrul comunităţilor primitive, omul utliza resursele naturale aflate la îndemână.
> Precizaţi două activităţi ale omului primitiv.

^ Revoluţia agricolă (neolitică) a reprezentat primul impact important al omului asupra mediului.
Prin practcarea agriculturii (cultvarea plantelor si domestcirea animalelor), omul s-a sedentarizat.
> Scrieţi câteva modificări produse de om în mediul natural, ca urmare a practicării
agriculturii.

Din cauza practcării agriculturii (amprenta agriculturii), cca. 50% din mediul natural a fost
modifcat.
^ Societatea industrială, care a debutat în secolul al XVIII-lea, a produs cele mai mari modifcări
ale mediului, toate componentele sale înregistrând modifcări substanţiale.
Concomitent s-au dezvoltat aşezările urbane, s-au extns zonele industriale si infrastructura căilor
de comunicaţie, spaţiile locuite artfcializându-se.
Solurile se degradează contnuu şi tot mai multe specii de plante şi animale au dispărut ori sunt
ameninţate de dispariţie.
> Identificaţi şi scrieţi: a. cauzele şi b. consecinţele degradării solurilor.
a.__________________________________________________________________________________________________
b.

^ În unele state dezvoltate (S.U.A., Japonia), aşa-numita societate informaţională pune problema
identfcării unor alternative energetice (exemplu hidrogenul) şi realizării unor tehnologii ecologice.
Astfel, se confgurează tot mai mult o nouă viziune asupra economiei (ecoeconomia), în consens
deplin cu factorii de mediu.
Pe lângă încălzirea globala, care îngrijorează tot mai mult societatea, alte probleme geo-
economice ale prezentului sunt:
• repartiţia inegală între bazinele de resurse si nivelul de consum al statelor;
• diferenţierile calitative ale resurselor naturale;
• caracterul extensiv ori intensiv al economiei;
• calcularea costurilor de mediu.1
> Precizaţi patru consecinţe ale încălzirii globale.

> Identificaţi câteva măsuri prin care pot fi depăşite problemele economice menţionate
mai sus.

tY -&

4
2
1 După M 2, p. 92.
GESTIONAREA RESURSELOR, DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI
DEZVOLTAREA DURABILĂ
• Dezvoltarea economică vizează creşterea canttăţii si calităţii bunurilor si serviciilor, urmărindu-se
creşterea bunăstării, ridicarea nivelului de trai, fără a ţine cont de impactul avut asupra mediului
înconjurător.
• Dezvoltarea durabilă reprezintă capacitatea omenirii de a asigura satsfacerea cerinţelor
generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satsface propriile
necesităţi (conform Raportului Brundtland, 1987).
> Activitate în grupe. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, scrieţi
caracteristicile de bază ale noului model de dezvoltare economică: durabilitatea,
dimensiunea economică, dimensiunea socială şi dimensiunea ecologică.
[> Grupa 1: Durabilitatea

[> Grupa 2: Dimensiunea economică

[> Grupa 3: Dimensiunea socială

[> Grupa 4: Dimensiunea ecologică

• Un concept nou al dezvoltării durabile este ecodezvoltarea care reprezintă „strategia de


dezvoltare socio-economică bazată pe realizarea unei concordanţe între valorifcarea resurselor
fzice, biologice şi sociale şi păstrarea calităţii mediului; program de amenajare a teritoriului în care să
fe respectate anumite raporturi între elementele naturale şi cele antropice, încât să se poată asigura
habitate normale pentru om şi celelalte organisme, dar şi conservarea calităţii mediului abiotc".1
> Activitate în perechi. Cu ajutorul reţelei internet şi atlasului geografic, scrieţi:
a) cele opt regiuni de dezvoltare din România;

b) patru obiectve stabilite în Strategia de Dezvoltare a judeţului vostru, pentru perioada 2014-2020;

1 M. lelenicz (coord.): Dicţionar de geografie fizică, Bucureşti, 1999, p. 143.


43

c) două obiectve prioritare din domeniul de conservare a mediului si adaptarea la schimbările climatce;

d) două obiectve prioritare din domeniul creşterii calităţii si securităţii vieţii cetăţenilor.

• Supraexploatarea şi actvităţile agricole în contnuă expansiune sunt determinate de creşterea


consumului uman, iar unul din indicatorii utlizaţi pentru măsurarea sustenabilităţii mediului este
amprenta ecologică.
> Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieţi ce reprezintă
amprenta ecologică.

> Citiţi documentul de mai jos şi scrieţi cauzele pentru care există niveluri diferite ale
amprentei ecologice.

> Activitate în perechi. Cu ajutorul
atlasului şcolar, identificaţi pe harta de mai Harta amprenta ecologică
❖ Document
• Fiecare arab din Emiratele Arabe Unite are nevoie de cel puţin o suprafaţă de 16 ha pentru a trăi, potrivit
modului actual de viaţă, în condiţiile în care din întreaga suprafaţă a ţării revine fecăruia aproximatv 3 ha.
De asemenea, fecare american consumă valoarea productvităţii a cca. 12 ha, de patru ori mai mult decât îi
revine fzic (suprafaţa totală raportată la populaţie). Valorile cele mai mari în Europa se întâlnesc în
Danemarca, aproximatv 10 ha necesare pe locuitor.
Diametral opus se află majoritatea statelor din Africa, unde fecare locuitor îşi satsface nivelul de trai din
mai puţin de un hectar._________________________________________________________________________________
9 > 10,1 ha/loc.

♦ 5,1-
jos şi scrieţi:
10,0
a) şase state africane cu amprenta ha/l

ecologică mai mica de 1 ha/loc.; oc.

♦ 3,1-

5,0

ha/l

oc.

1,1-

3,0

ha/l

oc.
b) patru state din America de Sud cu ■

amprenta ecologică cuprinsă între 1,1 <1,0

şi 3,0 ha/loc. ha/l

oc.

tY -& 1

1 După M 1, p. 67.
44
4. Sistemul economic şi sistemul geopolitic
EVOLUŢA ECONOMIEI MONDIALE ŞI SISTEMUL ECONOMIC MONDIAL
• „Economia mondială reprezintă ansamblul economiilor naţionale ale statelor lumii privite în
interdependenţa complexă a legăturilor lor pe piaţa mondială." 1
La menţinerea şi funcţionarea sa
contribuie relaţiile stabilite în planul comerţului exterior, cooperării în producţie, în ştinţă si
tehnologie, prestărilor de servicii internaţionale, relaţiilor externe valutare şi de credit. 2
Piaţa mondială datează încă din secolul al XVI-lea 3, însă, adevăratul salt al vieţii economice la nivel
mondial a fost rezultatul primei revoluţii industriale din Anglia (sfârşitul secolului al XVIII-lea -
începutul secolului al XIX-lea).
> Activitate în perechi. Stabiliţi importanţa Marilor Descoperiri Geografice în formarea
economiei mondiale.

> Precizaţi două imperii coloniale care au contribuit la mondializarea economiei.



• În secolul al XX-lea s-au diferenţiat două modele economice: ♦ capitalistă şi ♦ socialistă.
> Stabiliţi caracteristicile economiei capitaliste/de piaţă şi economiei socialiste.
♦ Economia de piaţă.______________________________________________________________________

♦ Economia socialistă.

> Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent, precizaţi:


x
Trei ţări vest-europene cu economie capitalistă:__________________________

x
Trei ţări europene şi două din Asia, cu economie socialistă în secolul al XX-lea:

x
Cum funcţiona agricultura românească în perioada socialistă.

x
Trei ţări cu o economie socialistă în prezent:

• În prezent, economia mondială este foarte complexă şi diversifcată, reflectându-se în structura


Produsului Intern Brut (PIB) şi în cea a exporturilor. În ţările dezvoltate predomină serviciile, în
crearea PIB, şi produsele industriale fnite, în exporturi, iar în ţările în dezvoltare agricultura şi
mineritul, în crearea PIB, şi produsele agricole şi resursele naturale, în exporturi.
> Analizaţi tabelul alăturat şi Ponderea sectoarelor economice la B (%), în 20164
crearea P
explicaţi diferenţele regionale, în ceea Ţara Servicii Industrie Agricultură
ce priveşte ponderea sectoarelor Franţa 79 19 2
economice, între ţările Europei de Vest, Belarus 56 36 8
Europei Centrală şi Europei de Est.
1
M 1, p. 70.
2
Ge. Erdeli (coord.): Dicţionar de geografie umană, Bucureşti, 1999, p. 114.
3
Economia mondială a început să se formeze concomitent cu Marile Descoperiri Geografice, care au dus la formarea imperiilor coloniale.
4
http://www.insse.ro/cms/ro/tags/economia-mondiala-cifre

45
> Activitate pe grupe. Pe baza informaţiilor acumulate în anii anteriori, scrieţi
caracteristicile şi schimbările recente produse în cadrul principalelor componente ale
economiei mondiale.
|> Grupa 1: Industrie

|> Grupa 2: Agricultură

> Grupa 3: Transporturi

> Grupa 4: Comerţ exterior

> Grupa 5: Turism

4
6
• În prezent, se desfăşoară procesul de globalizare a economiei mondiale, care poate f defnit, aşa
cum am precizat, drept întărirea şi lărgirea legăturilor dintre economiile naţionale pe piaţa globală a
bunurilor, serviciilor şi mai ales a capitalurilor.
Factorii economico-comerciali care au influenţat accentuarea procesului de globalizare a
economiei mondiale includ:
■ libera circulaţie a mărfurilor;
■ liberalizarea serviciilor;
■ liberalizarea pieţelor de capital;
■ liberalizarea investiţiilor străine de a înfiinţa firme ş.a.
> Explicaţi importanţa factorilor de mai sus.
tY -& -& -& -&

SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL


În lume există o singură organizaţie internaţională cu valori universale - Organizaţia Naţiunilor
Unite - şi numeroase alte asociaţii, organizaţii, blocuri regionale, cu obiectve speciale.
În prezent, se vorbeşte de actori şi centre de putere, nu numai de state, ca în trecut.
În categoria actorilor intră:
• state: S.U.A., Federaţia Rusă, Japonia, Australia, India, Indonezia, Brazilia, Africa de Sud;
• blocuri militare: Organizaţia Tratatului Atlantcului de Nord (NATO);
• blocuri economice regionale: Uniunea Europeană (UE), Cooperarea Economică Asia-Pacifc (APEC),
Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR) ş.a.

A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)


ONU - cea mai importantă organizaţie internaţională - cuprinde 193 de state 1 şi a avut ca
precursoare Liga Naţiunilor (înfinţată în 1919, după Primul Război Mondial, a avut ca principal
obiectv garantarea păcii şi securităţii internaţionale). A fost înfinţată la 24 octombrie 1945 şi are
sediul principal la New York şi ofcii importante la Viena, Geneva şi Nairobi.
• Obiectivele fundamentale ale ONU sunt:
• menţinerea păcii şi securităţii internaţionale;
• realizarea cooperării internaţionale în domeniile economic, social, cultural şi umanitar.
• Pentru realizarea obiectvelor de mai sus, se acţionează în conformitate cu mai multe principii.
> Folosiţi manualul şcolar sau site-ul „Despre ONU | Ministry of Foreign Affairs - Ministerul
Afacerilor Externe” (www.mae.ro/node/5601) şi scrieţi patru principii pentru realizarea
obiectivelor fundamentale ale ONU.

• ONU este extrem de complexă, cuprinzând: • organe principale (Adunarea Generală, Consiliul
de Securitate, Secretariatul, Curtea Internaţională de Justiţie, Consiliul Economic şi Social), • organe
speciale (comitete, programe) şi • instituţii specializate.
> Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, scrieţi
principalele caracteristici ale Adunării Generale şi Consiliului de Securitate (număr de
membrii, atribuţii etc.).

1 România a fost primită în ONU la 14 decembrie 1955.


♦ Adunarea Generală._____________________________________________________________________________
♦ Consiliul de Securitate.

• Între instituţiile/organizaţiile specializate se numără:


♦ Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO);
♦ Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Educaţie (UNESCO);
♦ Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS);
♦ Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (UNEP/PNUE);
♦ Fondul Monetar Internaţional (FMI).
• Documentele ONU sunt traduse în şase limbi.
> Identificaţi şi scrieţi limbile în care sunt traduse documentele ONU.

• De-a lungul existenţei sale, ONU s-a implicat ♦ în sprijinul ţărilor sărace, ♦ în rezolvarea unor
conflicte, ♦ în menţinerea păcii în unele zone de conflict etc.

B. Blocurile militare
După cel de-al Doilea Război Mondial, din antnomia „Est"-„Vest" (ţările comuniste versus ţările
capitaliste) au rezultat blocuri militare, reprezentatve find NATO şi Tratatul de la Varşovia 1.
• Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
NATO - cu sediul la Bruxelles - a apărut ca urmare a „Războiului Rece", dintre cele două mari
puteri militare: S.U.A. şi Uniunea Sovietcă. A fost înfinţată în anul 1949, statele fondatoare (12)
find: S.U.A., Canada, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda, Danemarca, Luxemburg, Islanda,
Norvegia şi Portugalia. Până la desfinţarea regimurilor comuniste din Europa de Est (1989-1991), la
NATO au mai aderat Germania de Vest, Grecia, Spania şi Turcia.
• Iniţial, obiectvul central al NATO „a fost menţinerea şi dezvoltarea capacităţii individuale şi
colectve de rezistenţă împotriva unui atac armat" 2. După prăbuşirea regimurilor comuniste din estul
Europei şi autodizolvarea Tratatului de la Varşovia (1991), şi-a redefnit obiectvele politce şi militare:
■ „promovează valorile democratce şi dă membrilor săi posibilitatea de a se consulta şi de a
coopera în aspecte privind apărarea şi securitatea pentru a soluţiona probleme, a clădi încrederea
şi, pe termen lung, a preveni conflictele";
■ „se angajează să soluţioneze paşnic disputele. În cazul în care eforturile diplomatce eşuează,
alianţa dispune de puterea militară de a întreprinde operaţiuni de management al crizelor.
Aceasta se desfăşoară sub clauza de apărare colectvă a tratatului de consttuire a NATO -

1♦ Tratatul de la Varşovia / Pactul de la Varşovia___________________________________________________________________________________


A fost o alianţă militară a ţărilor din Europa de Est (Blocul Răsăritean), care avea ca obiectiv apărarea împotriva ameninţării pe care statele comuniste
o percepeau din partea NATO. A fost înfiinţată la 14 mai 1955, prin semnarea unui tratat la Varşovia.
Statele membre au fost: Albania (1955-1968), Bulgaria (1955-1991), Cehoslovacia (1955-1991), Germania de Est (1956-1990), Polonia (1955-1991),
România (1955-1991), Ungaria (1955-1991) şi Uniunea Sovietică (1955-1991).
S-a autodesfiinţat oficial la 1 iulie 1991.__________________________________________________________________________________________
2M 1, p. 75.
Artcolul 5 al Tratatului de la Washington - sau sub un mandat al Naţiunilor Unite, independent
sau în cooperare cu alte state şi organizaţii
internaţionale"1. Harta aderării la NATO, după anul 1991

• În prezent, NATO cuprinde 29 de state din


Europa, America de Nord şi Asia.
> Analizaţi harta alăturată şi scrieţi
numele statelor care au aderat la NATO
după desfiinţarea Tratatului de la Varşovia
(1991).
■ în anul 1999: _______________________________
■ în anul 2004:
■ în anul 2009:
■ în anul 2017:
• După anul 1991, forţele NATO, sub mandat ONU, au
intervenit în multe zone de conflict.
> Activitate în perechi. Cu ajutorul reţelei
internet, scrieţi câteva zone de conflict în care
au fost implicate forţele NATO.

C. Blocurile economice regionale


Aceste structuri regionale - Uniunea Europeană, Cooperarea Economică Asia-Pacifc, Piaţa
Comună a Sudului, Acordul Nord-American de Comerţ Liber, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb
ş.a. - au apărut din dorinţa de cooperare şi coordonare a actvităţilor şi politcilor economice.
În prezent, unele sunt considerate „poli de putere" (Uniunea Europeană), iar altele tnd să
dobândească astfel de poziţii (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei - ASEAN şi Cooperarea
Economică Asia-Pacifc - APEC).
> Explicaţi de ce Uniunea Europeană este considerată un „pol de putere”.

tY -&

ROLUL UNOR STATE ÎN SISTEMUL MONDIAL ACTUAL


În prezent, tot mai numeroase state deţin un rol regional ori mondial important. Locul şi rolul lor în
sistemul geopolitic mondial este determinat de nivelul dezvoltării generale, dar şi de o serie de
elemente colaterale, între care: ♦ poziţia geografică (inclusiv localizarea de-a lungul unor rute
comerciale), ♦ accesul la mare, ♦ potenţialul demografic, ♦ resursele subsolului, ♦ potenţialul militar
♦ apartenenţa la diferite structuri geopolitice şi geoeconomice etc.

1https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html.
Între statele cu rol geopolitc reprezentatv se numără: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă,
Japonia, China, India şi Brazilia.
> Activitate în grupe. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, identificaţi şi
scrieţi câteva dintre elementele de suport geopolitic pentru statele de mai jos.
|> Grupa 1: Statele Unite ale Americii
♦............................................................................................................................................................................................... A
şezarea geografcă:....................................................................................................................................................................;
♦.................................................................................................................................................................................................E
♦ Suprafaţa
lementele teritoriului:
Oceanului Planetar la care are acces:........................................................................................................................
...
♦ Potenţialul
demografc:
♦ Resursele subsolului reprezentatve:

♦ Rolul economic în regiune şi în plan mondial:

♦..........................................................................................................................................................V
aloarea produsului intern brut:...........................................................................................................
♦ Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efectve, tehnică de luptă):

♦ Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU:


♦..............................................................................................A
partenenţa la diverse structuri economice:.............................

> Grupa 2: Federaţia Rusă


♦..............................................................................................A
şezarea geografcă:..................................................................
♦ Elementele Oceanului Planetar la care are acces:
♦ Suprafaţa teritoriului:
...
♦ Potenţialul
demografc:
♦ Resursele subsolului reprezentatve:

♦ Rolul economic în regiune şi în plan mondial:

♦.........................................................................................................................................................V
aloarea produsului intern brut:...........................................................................................................
♦ Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efectve, tehnică de luptă):

♦ Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU:


♦..............................................................................................A
partenenţa la diverse structuri economice:.............................
I> Grupa 3: Japonia
♦ Aşezarea geografcă:...........................................................
♦ Elementele Oceanului Planetar la care are acces:

♦ Suprafaţa teritoriului: ...


♦ Potenţialul demografc:
♦ Resursele subsolului reprezentatve:
♦ Rolul economic în regiune şi în plan mondial:

♦ Valoarea produsului intern brut:....................................................................................................


♦ Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efectve, tehnică de luptă):

♦ Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU:


♦ Apartenenţa la diverse structuri economice:.....................
> Grupa 4: China
♦ Aşezarea geografcă: ..........................................................
♦ Elementele Oceanului Planetar la care are acces:

♦ Suprafaţa teritoriului: ...


♦ Potenţialul demografc:
♦ Resursele subsolului reprezentatve:
♦ Rolul economic în regiune şi în plan mondial:

♦ Valoarea produsului intern brut:....................................................................................................


♦ Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efectve, tehnică de luptă):

♦ Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU:


♦ Apartenenţa la diverse structuri economice:.....................
> Grupa 5: India
♦ Aşezarea geografcă:...........................................................
♦ Elementele Oceanului Planetar la care are acces:
♦ Suprafaţa teritoriului: ...
♦ Potenţialul demografc:
♦ Resursele subsolului reprezentatve:
♦ Rolul economic în regiune şi în plan mondial:

♦ Valoarea produsului intern brut:....................................................................................................


♦ Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efectve, tehnică de luptă):

♦ Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU:


♦ Apartenenţa la diverse structuri economice:.....................

I> Grupa 6: Brazilia


♦ Aşezarea geografcă:...........................................................
♦ Elementele Oceanului Planetar la care are acces:

♦ Suprafaţa teritoriului: ...


♦ Potenţialul demografc:
♦ Resursele subsolului reprezentatve:
♦ Rolul economic în regiune şi în plan mondial:

♦ Valoarea produsului intern brut:....................................................................................................


♦ Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efectve, tehnică de luptă):

♦ Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU:


♦ Apartenenţa la diverse structuri economice:.....................

tY -&

ANSAMBLURI ECONOMICE ŞI GEOPOLITICE MONDIALE ACTUALE


• Din Antchitate, „până în secolul al XX-lea, marile ansambluri economice şi geopolitce ale lumii au
fost reprezentate de interesele coloniale, metropolele find cele care, stăpânind, impuneau proflul
economic al regiunii cucerite:1
■ cultivarea anumitor plante;
■ creşterea anumitor animale;
■ exploatarea minereurilor.
Odată cu procesul de decolonizare, aceste ansambluri teritoriale au dispărut.
> Scrieţi câteva puteri coloniale.

• În secolul al XX-lea s-a evidenţiat pregnant divizarea lumii în două ansambluri şi grupări de state,
opuse din punct de vedere politc, ideologic şi economic:

1M 1, p. 89.
■ „EST", ţările comuniste, cu economii centralizate şi planifcate;
■ „VEST", ţările capitaliste, cu economie de piaţă.
Începând din 1990, regimurile totalitare din Europa Centrală şi de Est au căzut, rămânând pe Glob
doar câteva ţări comuniste: China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba.
> Scrieţi câteva state socialiste aflate pe teritoriul Europei în secolul al XX-lea.

• Pe plan mondial, după căderea regimurilor comuniste şi destrămarea Uniunii Sovietce s-a produs
o „reaşezare" a principalilor actori şi a centrelor de putere. În urma „reaşezării" se evidenţiază: 1
• „«dispariţia» unuia dintre cei doi mari actori ce au dominat lumea după al Doilea Război Mondial,
Uniunea Sovietică, şi întărirea rolului celuilalt actor, S.U.A., care a devenit hegemon mondial;"
• „dispariţia unui important bloc militar, Tratatul de la Varşovia [...] şi întărirea NATO, bloc militar
care depăşeşte interesul euro-atlantic;"
• „dezvoltarea economică şi extinderea teritorială a Uniunii Europene, care a devenit cel mai puternic
«pol economic» al planetei şi tinde să dobândească şi un rol geopolitic pe măsură;"
• afirmarea accelerată a unor asociaţii regionale (ASEAN1 2 3, APECC3) şi ţări (mai ales China) din zona
Asia-Pacific, în afara Japoniei care deja era un pion important";
• „constituirea altor asociaţii regionale funcţionale, în creştere ca putere şi influenţă, precum NAFTA4,
MERCOSUR5 ş.a."
• În prezent, între asociaţiile/blocurile regionale se evidenţiază: Uniunea Europeană, Asociaţia
Naţiunilor din Asia de Sud-Est, Acordul de Liber Schimb Nord-American, Piaţa Comună a
Sudului şi
Forumul de Cooperare Economică Asia-Pcific.
> Activitate în grupe. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, caracterizaţi
asociaţiile/blocurile regionale de mai jos.
|> Grupa 1: Uniunea Europeană (UE)
♦ Aşezarea geografcă:.............................................................................................................................................................;
♦ Numărul şi numele statelor din compunere:........................................................................................................................
♦ Principalele obiectve:
♦ Forţa economică:
I> Grupa 2: Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
♦ Aşezarea geografcă:...............................................................................
♦ Numărul şi numele statelor din compunere:.........................................
♦ Principalele obiectve:
♦ Forţa economică:
> Grupa 3: Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA)
♦ Aşezarea geografcă:...............................................................................
♦ Numărul şi numele statelor din compunere:.........................................
♦ Principalele obiectve:

1După M 1, p. 90,
2Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est.
3Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific.
4Acordul Nord-American de Comerţ Liber.
5Piaţa Comună a Sudului.
> Grupa 5: Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacifc (APEC)
♦ Aşezarea geografcă:...........................................................................
♦ Numărul şi numele statelor din compunere:......................................
♦ Forţa economică:
> Grupa 4: Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
♦ Aşezarea geografcă:.......................................................
♦ Numărul şi numele statelor din compunere:.................
♦ Principalele obiectve:
♦ Forţa economică:
♦ Principalele obiectve:
♦ Forţa economică:

tY -& -& tY iY

ORGANIZAREA SPAŢIULUI MONDIAL (ŢĂRI ÎN DEZVOLTARE,


ŢĂRI DEZVOLTATE, ALTE CATEGORII DE ŢĂRI).
RAPORTUL NORD-SUD

♦ Până în anii '90 ai secolului al XX-lea, în perioada confruntării „EST-VEST", statele lumii erau
împărţite în trei categorii:
♦ state capitaliste - ţările din Europa Occidentală, S.U.A., Canada, Australia ş.a.;
♦ state socialiste - ţările din Europa de Est, China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba;
♦ state nealiniate1 - ţări neaparţinând celor două sisteme de mai sus (Iugoslavia, Argentna, Cipru,
Malta, India, Malaysia, Irak, Siria, Africa de Sud, Egipt ş.a.).
> Scrieţi câte cinci state capitaliste şi socialiste din Europa.
♦ state capitaliste:___________________________________________________________________________________
♦ state socialiste:___________________________________________________________________________________
♦ În prezent, după prăbuşirea regimurilor comuniste din estul Europei, în cadrul ONU se vorbeşte
despre două categorii de ţări: ♦ dezvoltate şi ♦ în dezvoltare.
Limita dintre cele două categorii de ţări este destul de greu de stabilit. Spre exemplu, unele ţări
considerate în dezvoltare - „tgrii asiatci" - au unele caracteristci asemănătoare statelor dezvoltate:
PIB pe locuitor ridicat, PIB în mare parte realizat din servicii ş.a. Alte ţări au atât caracteristci tpice
ţărilor dezvoltate, cât şi ţărilor în dezvoltare: Federaţia Rusă, Emiratele Arabe Unite, Qatar ş.a.
^ Ţările dezvoltate. În această categorie sunt cuprinse statele cu performanţe economico-sociale,
care se răsfrâng în nivelul de trai ridicat al locuitorilor.
În perioada Războiului Rece aceste ţări făceau parte din categoria celor industrializate. În prezent,
cel mai mare procent din PIB este asigurat de servicii.
^ Ţările în dezvoltare. În această categorie intră ţările în care nivelul dezvoltării sociale şi
economice este mai redus (sub standardul fresc al epocii actuale). În aceste state, crearea PIB este
asigurată de sectorul primar (agricultură, minerit) - majoritatea ţărilor din Africa, numeroase ţări din
Asia şi unele din America Latnă -, sectorul secundar (industrie prelucrătoare) şi de cele două
sectoare combinate (ţările foste socialiste).
Frecvent, ţările foste socialiste sunt încadrate unei noi subcategorii: ţâri (cu economia) în tranziţie.
> Explicaţi ce înţelegeţi prin economii în tranziţie.
♦ 1

1În unele surse sunt catalogate ca „ţările lumii a treia”.


Un alt termen utlizat frecvent: economii emergente. Termenul este utlizat pentru statele cu
economii în plină dezvoltare, fe foste socialiste, fe din „lumea a treia".
• Conform altor surse, „în funcţie de locul pe care îl deţin în sistemul economiei mondiale şi în
relaţiile internaţionale, convenţional, ţările lumii pot f clasifcate în trei grupuri:" 1
1. ţâri cu economie puternic dezvoltata (S.U.A., Canada, Japonia, Israel, Africa de Sud, Noua
Zeelandă, Australia ş.a.);
2. ţâri cu un nivel mediu al dezvoltării economice (Turcia, Federaţia Rusă ş.a.);
3. ţâri în dezvoltare (conform terminologiei ONU - ţări în curs de dezvoltare: Nicaragua, Cuba,
Ecuador, Mali, Niger, Madagascar, Thailanda, Cambodgia, Mongolia,
Europa - organizarea spaţiului
Vanuatu ş.a.).
> Analizaţi harta alăturată şi scrieţi:
a) cinci ţări cu economii puternic dezvoltate:

b) cinci ţări cu nivel mediu de dezvoltare:

c) trei ţări în curs de dezvoltare:

♦ Raportul NORD-SUD
Decalajul dintre ţările dezvoltate (NORD)
şi ţările în dezvoltare (SUD) a determinat
apariţia unor forme de dialog între părţi:
♦ dialogul Nord-Sud;
1. ţări cu economie puternic dezvoltată; 2. ţări cu un nivel mediu de
♦ dialogul Sud-Sud; dezvoltare; 3. ţări în curs de dezvoltare.
♦ În prima situaţie (dialogul Nord-Sud), ONU şi
alte organisme internaţionale au lansat o serie de
programe destnate reducerii decalajului dintre cele două categorii de state. Cu toate acestea,
decalajul a rămas evident.
♦ Dialogul Sud-Sud. În paralel, ţările în dezvoltare au lansat un parteneriat în vederea sprijinirii
reciproce. În acest scop au folosit două forumuri internaţionale:
1. Grupul celor 77, care „şi-a propus obiectve economice comune şi cooperare în sfera
internaţională a ţărilor semnatare" 1 2 3.
2. Mişcarea de nealiniere (cca. 150 de ţări, la un moment dat), care îşi propunea colaborarea în
scopul apărării şi consolidării independenţei naţionale şi pentru asigurarea păcii în lume.
> Scrieţi câteva recomandări destinate reducerii decalajului dintre NORD şi SUD.

tY iY iY iY iY

1M 2, p. 126.
2M 2, p. 128.
3M 1, p. 99.
DE LA LUMEA UNIPOLARĂ LA LUMEA MULTIPOLARĂ
• Din punct de vedere geopolitc, după cel de-al Doilea Război Mondial, până în anul 1990, lumea
era împărţită în două mari sisteme de putere: lumea capitalistă (cu Statele Unite ale Americii) si
lumea socialistă (cu Uniunea Sovietcă).
> Cum explicaţi faptul ca în prezent Statele Unite ale Americii au rămas singurul pol de
putere mondial?

• În prezent se evidenţiază o tendinţă de apariţie a noi poli de putere si a mai multor modele geopolitce.
O Bipolar - cu două superputeri: S.U.A. si Federaţia Rusă.
♦ De ce Federaţia Rusă?
> Stabiliţi şi scrieţi pentru Federaţia Rusă câteva atuuri.

© Tripolar- la modelul anterior se adăugă


China.
♦ De ce China? ❖ Document
> Citiţi documentul alăturat şi „China dispune de toate elementele necesare afrmării
scrieţi elementele prin care, în viitor, sale ca o putere supraregională si viitoare putere globală,
întrucât are populaţie, resurse, teritoriu si potenţial nuclear.
China se va putea afirma ca o putere
Aflată într-un proces de dezvoltare economică fără precedent
supraregională.
China, deşi ideologic este încă un stat comunist, va putea să-
şi valorifce pe deplin potenţialul demografc, economic si
militar, odată cu trecerea totală la o dezvoltare capitalistă,
competţională, prin care îsi va putea dezvolta statutul de
putere mondială".

© Pentapolar - celor trei (S.U.A., Federaţia Rusă si China) li se adaugă Japonia si Germania.
♦ De ce Japonia şi Germania?
> Activitate pe grupe. Citiţi documentul de mai jos şi scrieţi atuurile Japoniei şi Germaniei.
^ Grupa 1: Atuurile Japoniei |> Grupa 2: Atuurile Germaniei

❖ Document
• „Japonia, deşi nu dispune de resursele naturale ale Statelor Unite ale Americii, Rusiei si Chinei, prin
dinamismul economic înregistrat (a doua mare putere economică a lumii) şi prin poziţia cheie pe care o are în
Pacifc, va putea să-şi afrme rolul de lider regional în deceniile viitoare. Chiar dacă din punct de vedere militar,
Japonia nu dispune de potenţialul Statelor Unite ale Americii, al Federaţiei Ruse sau al Chinei, rolul geopolitc
deţinut va «acoperi» această defcienţă şi va compensa prin avansul tehnologic şi prin armamentul modern". 1
• „Germania, motorul economic al Europei şi statul cu cea mai pronunţată dinamică economică în regiune,
va putea recupera, în deceniile următoare, dezvoltarea relatv restricţionată în domeniul militar impusă de
aliaţi după cel de-al Doilea Război Mondial. Germania dispune şi de resursele materiale necesare afrmări sale,
precum şi de elementul demografc necesar, cât şi de o anumită tradiţie şi ambiţie geopolitcă afrmate în
cadrul contnentului european şi în cadrul structurilor sale militare şi politce, NATO şi Uniunea Europeană". 2
O Multipolar (cu şi mai mulţi actori) - statelor menţionate anterior adăugându-li-se, după caz, statele
emergente Australia, Brazilia, Mexic, India, Indonezia, Africa de Sud, Arabia Saudită („piloni regionali").

State („piloni regionali”) Atuuri


• Australia
♦ stat dezvoltat economic;
♦ lider regional.
• Brazilia
♦ resurse naturale;
♦ lider regional (America de Sud).
• Mexic ♦ lider regional (America Centrală).
• India
♦ populaţie numeroasă;
♦ resurse naturale.
• Indonezia
♦ populaţie numeroasă;
♦ resurse naturale.
♦ lider regional (Africa);
• Africa de Sud
♦ resurse naturale.
♦ lider regional (Orientul Mijlociu);
• Arabia Saudită
♦ resurse naturale.
Harta modelului geopolitc multpolar
> Cu ajutorul informaţiilor din tabelul
de mai sus, realizaţi „Harta modelului
geopolitic multipolar” (^).
© Alte modele. Au fost elaborate unele
modele care:
* includ state şi blocuri regionale de tipul:
© S.U.A. - Rusia - UE;
© S.U.A. - China - Rusia - UE.
* sau numai blocuri regionale de tipul:
■ NAFTA (Acordul Nord-American de Comerţ
Liber, cu „pilonul" S.U.A.) - UE (cu axa Germania -
Franţa) - OCS (Organizaţia de Cooperare
Shanghai, cu „actorii" Rusia şi China);
■ NAFTA (cu pilonul SUA) - UE (cu binomul Germania - Franţa) - ASIA-PACIFIC (o combinaţie
ASEAN - APEC3, cu „actorii" Japonia, China, Coreea de Sud, Australia, Indonezia ş.a.).
> Care este modelul geopolitic pe care îl consideri ideal pentru asigurarea echilibrului
mondial în domeniile economic şi strategic? Argumentează alegerea făcută. 4
*

tY -&

1M 2, p. 131.
2M 2, p. 131.
3Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est - Forumul de Cooperare Asia-Pacific.
4D. Rus: Caietul elevului - geografie clasa a Xl-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Bucureşti, 2012, p. 57; M. Furdui: Caietul elevului.
Geografie clasa a XI-a, Sibiu, 2016, p. 87.
BIBLIOGRAFIE

Erdeli Ge., Ilinca N., Matei Elena, Costachie S., Şerban Cătălina: Geografie. Probleme fundamentale
ale lumii contemporane. Manual pentru clasa a Xl-a, Edit. Economică Preuniversitaria,
Bucureşt, 2006.
Erdeli Ge. (coord.): Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşt, 1999.
Furdui M.: Caietul elevului. Geografie clasa a XI-a, Edit. Techno Media, Sibiu, 2016.
Grecu Florina: Hazarde si riscuri naturale, Edit. Universitară, Bucureşt, 2004.
Ielenicz M. (coord.): Dicţionar de geografie fizică, Edit. Corint, Bucureşt, 1999.
Mărculeţ I. (text): Tot ce trebuie să ştii despre cutremur, Edit. Erc Press, Bucureşt, f.a.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeţ V.: Superlativele României. Mică
enciclopedie, Edit. Meronia, Bucureşt, 2010.
Mărculeţ I. (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative si singularităţi, Vol. I, Geografie
fizică, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale", Bucureşt, 2014.
Mândruţ O.: Geografie. Probleme fundamentale ale lumii contemporane. Manual pentru clasa a XI-a,
Edit. Corint, Bucureşti, 2006.
Muică Cristna, Geacu S., Sencovici Mihaela: Biogeografie generală, Edit. Transversal, Bucureşt,
2006.
Muică Cristna, Muică Ileana: Factorii naturali de risc în activitatea turistică, Edit. Universitară,
Bucureşt, 2011.
Neguţ S, Ielenicz M, Bălteanu D., Neacşu M.-C., Bărbulescu Al.: Geografie - manual pentru clasa a XI-
a, Edit. Humanitas Educaţional, Bucureşt, 2012.
Rus D.: Caietul elevului - geografie clasa a XI-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane,
Edit. CD Press, Bucureşti, 2012.
Velcea I., Popescu Claudia, Nicolae I., Dumitru D.: Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit.
Didactcă şi Pedagogică, Bucureşt, 2004, p. 42.
*** https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Index.
***https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita.
***https://translate.google.com/translate?hl=ro&sl=en&u=https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_co
untries_by_life_expectancy&prev=search.
***https://en.wikipedia.org/wiki/Lst_of_countries_by_literacy_rate.
***https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html.
***http://www.insse.ro/cms/ro/tags/economia-mondiala-cifre.
2
I. Mărculeţ (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative si singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, Bucureşti, 2014, p. 19.
19
1
M 1, p. 25.

IOAN MĂRCULEŢ • MARIANA GHERGHINĂ • CĂTĂLINA MĂRCULEŢ


Geografie. Probleme fundamentale ale lumii contemporane.
Caiet pentru clasa a XI-a
ISBN 978-973-0-28858-2
__________________________Bucureşti - 2019____________________________