IV.

MEDII SI PEISAJE SUBTROPICALE

Localizare: 30˚-40˚ lat. N și S: în jurul M. Mediterane, V SUA, Chile, extremitatea S a Africii

de S, S Australiei;

Caracteristicile factorilor de mediu:

- vară caldă și uscată, iarnă umedă (ploi torențiale);
- vânturi locale - mistralul (Franța), bora (Croația), Santa Ana ( cald în Chile);
- păduri xerofite - stejar de plută, pin maritim, cedrul de Liban, eucaliptul (Australia), arbuști -
fistic, laur;

Tipuri de peisaje:
1. peisajul tufărișurilor xerofile:
 maquis (V Mediteranei - măslin, stejar de stâncă, roșcov, palmier pitic);
 frigana (Grecia - arbuști țepoși),
 garriga ( Franța - stejar, cârmâz, Spania - rozmarin),
 chiapar (California),
 mattora (Chile - cactuși, arbuști)
 scrub (Australia – eucalipți pitici, acacia);
 badlands-uri sau ,,pământuri rele’’
2. peisajul spațiului montan litoral: extinderea eroziunii și a degradării solurilor datorită
defrișăriilor;
3. peisajul subtropical montan de altitudine: parcuri naționale, stațiuni de odihnă;
4. peisajul câmpiilor piemontane: terenuri agricole, metropole, platf.e industriale.

V. MEDII SI PEISAJE TEMPERATE

Localizare: 40˚-60˚ lat., mai ales, în emisfera N;

Caracteristicile factorilor de mediu: marea întindere a continentelor și desfășurarea lanțurilor

montane au impus separarea mai multor regiuni cu condiții climatice diferite;

Tipuri de medii și peisaje:

1. mediul temperat-oceanic:
- 40˚-55˚ lat., E Asiei, V Europei; veri răcoroase, ierni blânde; 800-1000 mm precipitații;
- paduri de foioase - fag, carpen, gorun;
- soluri fertile;
- raurile au debit mare iarna și primăvara în Europa, vara în Asia de Est;
- în zone montane – etajare: păduri de foioase la poale, conifere, pajiști alpine;
- antropizare: activități turistice, căi de comunicații, activități portuare, numeroase așezări;
2. mediile temperat-continentale
- în centrul continentelor, la distanțe mari de ocean: din E României până în V Chinei, centrul
SUA și al Canadei, Argentina;
- mase de aer continental, sub 500 mm precipitații;
a. mediul semiarid de stepa si silvostepa
- secete frecvente, 450-500 mm/an precipitații;
- vegetație xerofilă: stepa euroasiatică, pampasul argentinian, preria N-americană;
- soluri - cernoziom, fertil;
- cele mai importante zone cu cereale de pe Glob;
b. mediul arid temperat – deșerturi: Karakum, Kâzâlkum, Gobi - China, Mongolia,
Podișul Marelui Bazin - SUA;
- climat arid, sub 100 mm/an precipitații;
- număr restrâns de plante xerofite (rogoz, ierburi țepoase, saxaul alb și negru);
- câmpuri de dune cu dimensiuni f. mari;
- văi seci;
- versanți dezgoliți;
- oaze; așezări în lungul văilor, la contactul cu munții;
c. temperat rece
- 50˚-60˚ lat. N, la trecerea către mediul subpolar;
- ierni lungi; -30˚ C; Oimeakon -77,8˚C;
- strat gros de zapada;
- veri scurte, sub 20˚C;
- păduri de conifere: molid, pin, zadă, tuia în SUA și Canada; brad, zâmbru, zadă în
Siberia; molid și pin în Europa;
- antropizare: căi de comunicație transcontinentale ex. Transsiberianul; magistrale în
Canada;
- exploatări de masă lemnoasă, combustibili, minereuri.

VI. MEDIILE LATITUDINILOR POLARE

1. Mediul subpolar (de tundra)

- N Canadei, Alaska, Groenlanda – pe margini, N Euroasiei;
- iarna f. rece, -30º C, zăpadă, vânturi intense și vara sub 10º C;
- precipitații sub 400 mm/an;
- tundra: ierburi, mușchi, licheni, mesteceni pitici, merișor, afin, sălcii pitice;
- relief glaciar (circuri, văi, platouri) și periglaciar (râuri de pietre, avalanșe);
- areale mlăștinoase;
- influențe antropice limitate - în zone cu exploatări de petrol (Alaska), cărbuni și
minereuri (Europa).

2. Mediul polar glaciar

- Groenlanda, insulele arctice, Antarctica;
- temperaturi medii lunare negative, minima termică - 88,3º C Vostok, Antarctica;
- vara, rar temperaturi pozitive;
- mase mari de zăpadă ce se transformă în gheață cu grosimi de peste 2000 m în
Antarctida și Groenlanda;
- vegetație săracă - câteva specii de mușchi, licheni;
- morse, urs polar – Arctica, pinguini în Antarctica;
- stațiuni științifice: Antarctica – SUA, Rusia, R.U., România din 2006;