Sunteți pe pagina 1din 16

GEO_1_HIDRO_1

GEOGRAFIE Hidrologie 1

ALEGEŢI RĂSPUNSUL CORECT

1) Greutatea moleculară a apei este:

1 16
2 18
3 20

2) Căldura latentă de evaporare este de:

1 620 cal/g
2 175 cal/g
3 540 cal/g

3) Căldura latentă de condensare este de:

1 80 cal/g
2 540 cal/g
3 25 cal/g

4) Căldura latentă de topire a gheţii este de:

1 80 cal/g
2 540 cal/g
3 1250 cal/g

5) Densitatea maximă a apei este la temperatura:

1 0ºC
2 + 4ºC
3 - 2ºC

6) Sângele omului conţine:

1 3/4 apă
2 4/5 apă
3 1/2 apă

7) Din greutatea unui adult de 70 kg apa din organism reprezintă:

1 50 kg
2 30 kg
3 40 kg

8) Din cantitatea de apă dulce a Terrei sub formîă de gheaţă este:

1 50 %
2 25,8 %
3 68,7 %

9) Din totalul resurselor de apă ale planetei, apa dulce reprezintă:

1 25 %
2 2,53 %
3 0,04%

10) Prin ciclul hidrologic înţelegem:

1 Trecerea apei prin evaporare de la suprafaţa planetei în atmosferă şi prin condensare şi


precipitare din nou pe aceasta
2 Drumul apei de la izvor la vărsarea unui râu
3 Intervalul scurs între căderea precipitaţiilor şi ajungerea apei în ocean

11) Drumul parcurs de apă de la ocean la atmosferă şi înapoi pe ocean este cunoscut sub numele de:

1 Circuitul mare al apei în natură


2 Circuitul mic oceanic
3 Circuitul marin al apei

12) Drumul parcurs de apă de la suprafaţa uscatului în atmosferă şi înapoi pe acesta este numit:

1 Circuitul apei în natură


2 Circuitul apelor uscatului
3 Circuitul mic continental

13) Drumul parcurs de vaporii de apă de la suprafaţa oceanelor prin atmosferă sub formă de
precipitaţii pe uscat şi înapoi în ocean prin râuri se numeşte:

1 Marele circuit continental


2 Circuitul atmosferic al apei
3 Circuitul mare al apei în natură

14) Cantitatea de apă precipitată la suprafaţa continentelor este de:

1 19000 km3
2 66000 km3
3 47000 km3

15) Continentul cu cea mai mare cantitate de apă existentă la un moment dat în reţeaua de râuri este:

1 Asia
2 America de Sud
3 America de Nord

16) Apa nelegată fizic sau chimic de granulele rocilor dar care se mişcă în spaţiile dintre ele ca
urmare a forţelor capilare şi gravitaţionale constituie:

1 apa liberă
2 apa legată
3 apa zeolitică
17) Apa care se menţine în porii rocilor şi urcă prin aceştia se numeşte:

1 apă peliculară stabil legată


2 apă higroscopică
3 apă capilară

18) Zona de saturare incompletă de la suprafaţa terenului la primul strat acvifer freatic se numeşte:

1 zonă acviferă
2 zonă de aeraţie
3 zonă de saturaţie

19) Spaţiul dintre suprafaţa solului şi adâncimea rădăcinii plantelor (1-3 m) se numeşte:

1 Subzona radiculară
2 Subzona de evapotranspiraţie
3 Subzona intermediară

20) Spaţiul dintre adâncimea rădăcinilor plantelor şi stratul capilar de deasupra nivelului hidrostatic
se numeşte:

1 subzona capilară
2 subzona de evapotranspiraţie
3 subzona intermediară

21) Apele subterane al căror nivel variază în funcţie de condiţiile climatice se numesc:

1 ape de adâncime
2 ape freatice
3 ape arteziene

22) Apele subterane a căror variaţie de nivel nu depinde de condiţiile climatice se numesc:

1 ape freatice
2 ape de adâncime
3 ape arteziene

23) Diferenţa de nivel piezometric dintre două foraje este de 4 m iar distanţa dintre ele este de 16
km. Care este panta nivelului, sau gradientul hidraulic ?

1 10 m/km2
2 0,25 m/km2
3 3 m/km2

24) Prin străpungerea unui strat cu ape captive, apa care iese deasupra nivelului terenului se
numeşte:

1 apă ascensională
2 apă captivă
3 apă arteziană
25) Prin străpungerea unui strat cu ape captive apa care urcă în foraj dar nu ajunge la suprafaţa
terenului se numeşte:

1 subterană
2 arteziană
3 ascensională

26) Punctul de apariţie la zi a apelor subterane se numeşte:

1 ponor
2 izvor
3 fântână

27) Un izvor umple un vas de 100 litri în 50 de secunde. Care este debitul izvorului?

1 5000 l/s
2 0,5 l/s
3 2 l/s

28) Ramura de ştiinţă a hidrologiei care se ocupă cu studiul râurilor se numeşte:

1 Râurologie
2 Potamologie
3 Limnologie

29) Arealul din cuprinsul căruia o arteră hidrografică îşi adună apele prin afluenţii săi se numeşte:

1 bazin colector
2 bazinul apelor
3 bazin hidrografic

30) Linia care separă bazinele hidrografice vecine unind punctele cele mai ridicate se numeşte:

1 cumpăna de ape
2 contur
3 limita bazinelor

31) Lungimea medie a bazinului (Lm) se determină cu formula:


În care Sb este suprafaţa bazinului; B este lăţimea.

1 Lm = Lmax-Lmin
2 Lm = Sb/Lmax
3 Lm = Sb/B

32) Cunoscând suprafaţa bazinului de 10 km2 şi lăţimea medie de 2 km care este lungimea medie?

1 10 km
2 5 km
3 4 km
33) Cunoscând suprafaţa bazinului (Sb), suprafeţele parţiale dintre curbele de nivel (f1, f2 … fn) şi
semisuma altitudinii curbelor (h1, h2 … hn), care este formula de determinare a altitudinii medii
a bazinului:

1 (Σfihi)/2
2 (Σfihi)/Σhi
3 (Σfihi)/Sb

34) Cunoscând lungimea principalelor curbe de nivel (Σl), echidistanţa dintre ele (∆h) şi suprafaţa
bazinului (Sb), care este formula de determinare a pantei medii (Ib):

1 (∆h·Sb)/(Σl)
2 (Σl? ∆h)/Sb
3 (Σl)/(Sb? ∆h)

35) Apa curgătoare mică cu lungime până la 50 km şi debit sub 1 m3/s se numeşte:

1 torent
2 râu
3 pârâu

36) Cursurile care nu seacă şi au şi alimentare subterană au:

1 scurgere sezonieră
2 scurgere semipermanentă
3 scurgere permanentă

37) Locul în care un curs de apă capătă contur şi scurgere temporară sau permanentă se numeşte:

1 obârşia râului
2 izvorul râului
3 originea râului

38) Delta Dunării este o deltă de tip:

1 lobat
2 sagitat
3 triunghiular

39) În sistemul de clasificare Gravelius (1914) cursul principal este de ordinul:

1 unu
2 doi
3 trei

40) În sistemul de clasificare Horton (1945) ordinul unu revine:

1 cursul principal
2 primului curs afluent de la vărsare
3 celei mai mici artere fără afluenţi
41) Dacă lungimea în linie dreaptă între izvor şi vărsare este de 20 km şi lungimea reală a unui râu
este de 30 km care este coeficientul de sinuozitate ?

1 10
2 0,66
3 1,5

42) Văile modelate de gheţari sunt:

1 văi glaciare
2 văi de gheţar
3 văi de avalanşe

43) Sinuozitatea unui curs de apă cu două bucle consecutive în care curgerea are loc pentru una în
sensul acelor de ceasornic şi pentru alta în sens invers se numeşte:

1 sinuozitate
2 buclă
3 meandru

44) Care element morfometric aparţine albiei minore a unui curs de apă:

1 secţiunea transversală
2 terasele
3 versantul

45) Ştiinţa care se ocupă cu descrierea instalaţiilor şi aparaturii, cu tehnicile de măsurare a


caracteristicilor fizice şi chimice ale apei şi cu prelucrarea lor se numeşte:

1 hidrologie
2 hidrometrie
3 hidrochimie

46) Scala din plăci de aluminiu de 0,5 m divizate din 2 în 2 cm se numeşte:

1 scală hidrologică
2 miră hidrologică
3 miră hidrometrică

47) Aparatul care înregistrează grafic variaţiile nivelurilor din râuri se numeşte:

1 limnimetru
2 limnigraf
3 lizimetru

48) Viteza unui curs de apă se determină cu:

1 limnigraful
2 anemometru
3 morişca hidrometrică
49) Secţiunea de scurgere a unui râu este de 5 m3 şi debitul de 10 m2/s. Care este viteza medie a
apei:

1 50 m/s
2 0,5 m/s
3 2 m/s

50) Schimbarea, în timp, a stării resurselor de apă, condiţionată de factorii climatici şi fizico-
geografici se numeşte:

1 regim de scurgere
2 regim hidrologic
3 regimul resurselor de apă

51) Care este formula de determinare a debitului de apă:

1 Q = ω/B
2 ω /P
3 ωV

52) În zona temperată alimentarea superficială a râurilor este:

1 numai din ploi


2 numai din zăpezi
3 din ploi şi zăpezi

53) În România alimentarea din zăpezi predomină atunci când zăpezile asigură:

1 peste 50%
2 sub 50%
3 este de 50%

54) Pentru zona de munte alimentarea superficială a râurilor se realizează predominant din:

1 ploi
2 zăpezi
3 subteran

55) Pentru zona de câmpie alimentarea superficială a râurilor este predominant din:

1 ploi
2 zăpezi
3 subteran

56) Variaţia anotimpuală a scurgerii este determinată de:

1 Caracteristicile reliefulu
2 Caracteristicile vegetaţiei
3 Caracteristicile elementelor climatice

57) Iarna când avem strat de zăpadă şi alimentarea râurilor este preponderent subterană ce fază de
regim hidrologic se produce?
1 ape mici de iarnă
2 ape mari de iarnă
3 secarea râurilor

58) Iarna prin invazia maselor de aer cald oceanic sau submediteranean în România pot apare viituri
de iarnă în partea de:

1 nord şi nord est


2 vest şi sud vest
3 sud şi sud est

59) Topirea treptată a zăpezilor primăvara, paralel cu ploile lente şi de lungă durată determină pe
râuri:

1 viituri de primăvară
2 ape mici de primăvară
3 ape mari de primăvară

60) Ploile torenţiale de primăvară suprapuse cu topirea bruscă a zăpezilor determină pe râuri:

1 viituri de primăvară
2 ape mici de primăvară
3 ape mari de primăvară

61) Vara când precipitaţiile lipsesc, evapotranspiraţia este mare şi alimentarea subterană este redusă
pe râuri apar:

1 ape mici de vară


2 ape medii de vară
3 scurgeri temporare

62) Ploile torenţiale de vară produc pe râuri:

1 ape mari de vară


2 ape medii de vară
3 viituri de vară

63) Viiturile pe râurile României pot apare:

1 primăvara şi vara
2 toamna şi iarna
3 în toate anotimpurile

64) În România la altitudini echivalente scurgerea râurilor scade:

1 de la vest la est
2 de la sud la nord
3 de jos în sus

65) Pe teritoriul României scurgerea medie specifică are o:

1 variaţie latitudinală
2 zonalitate verticală
3 variaţie nesemnificativă

66) Pe cele mai înalte culmi carpatice scurgerea medie specifică este de:

1 55-60 l/s km2


2 30-40 l/s km2
3 20-25 l/s km2

67) În zona de câmpie scurgerea medie specifică este de:

1 20-25 l/s km2


2 1 l/s km2
3 10-15 l/s km2

68) Cantitatea de apă în litri scursă într-o secundă de pe o unitate de suprafaţă (l/s km2) se numeşte:

1 scurgere medie specifică


2 debitul de apă
3 scurgere medie

69) Creşterile bruşte şi de scurtă durată ale nivelurilor şi debitelor deasupra valorilor obişnuite se
numesc:

1 viituri
2 inundaţii
3 catastrofe

70) Intervalul de timp dintre începutul unei viituri şi atingerea debitului maxim se numeşte:

1 viitură simplă
2 timp de creştere
3 hidrograful viitură

71) Perioada de timp dintre momentul atingerii debitului maxim până la sfârşitul viiturii se numeşte:

1 timpul total al viiturii


2 viitură simplă
3 timpul de descreştere

72) Viiturile al căror hidrograf are un singur vârf se numesc:

1 viituri simple
2 viituri compuse
3 viituri singulare

73) Viiturile al căror hidrograf are mai multe vârfuri se numesc:

1 viituri succesive
2 viituri compuse
3 viituri pluriunde

74) Cea mai mică cantitate de apă care trece prin secţiunea de scurgere se numeşte:
1 scurgere minimă
2 băltire
3 scurgere sporadică

75) Râurile care seacă în fiecare an pe diferite perioade având apa numai în timpul ploilor şi la
topirea zăpezilor sunt răuri cu scurgere:

1 accidentală
2 episodică
3 temporară

76) Eroziunea care are loc pe întrega suprafaţă a uscatului planetar se numeşte:

1 continentală
2 uscatului
3 subaeriană

77) Eroziunea care are loc în mediul lacustru, marin şi oceanic se numeşte:

1 subacvatică
2 oceanică
3 lacustră

78) Acţiunea mecanică exercitată de deplasarea gheţarilor montani sau de calotă se numeşte:

1 eroziune solidă
2 eroziune de calotă
3 eroziune glaciară

79) Eroziunea exercitată de apele curgătoare asupra patului prin care se deplasează masa de apă se
numeşte:

1 eroziune fluvială
2 eroziune în adâncime
3 eroziunea patului

80) Eroziunea exercitată asupra malurilor albiei minore la ape medii şi viituri se numeşte:

1 eroziune de albie
2 eroziune majoră
3 eroziune laterală

81) Materialele solide existente la un moment dat în toată masa de apă se numesc:

1 aluviuni în suspensie
2 turbiditate
3 aluviuni târâte

82) Cantitatea de particule solide în suspensie existente într-un moment dat într-un volum de apă
(litru sau metru cub) se numeşete:

1 impurificare
2 turbiditate
3 tulbureală

83) Cum variază pe râurile mari din România, debitele de aluviuni în suspensie de la izvor spre
vărsare?

1 scad
2 rămân constante
3 cresc

84) În raport cu relieful scurgerea de aluviuni în suspensie cum este?

1 cu zonalitate verticală
2 fără zonalitate verticală
3 uniformă

85) În ce unitate de relief sunt cele mai mari cantităţi de aluviuni scurse?

1 Subcarpaţii de Curbură
2 Carpaţii Meridionali
3 Câmpia Română

86) Unde se înregistrează cele mai mici cantităţi de aluviuni în suspensie:

1 Dobrogea
2 Subcarpaţi
3 Carpaţii Meridionali

87) Unde se înregistrează cele mai mici cantităţi de aluviuni în suspensie:

1 Câmpia Română
2 Subcarpaţi
3 Podişul Moldovei

88) Cantitatea de căldură cedată sau absorbită de unitatea de masă la trecerea de la o stare de
agregare la alta se numeşte:

1 energie internă
2 căldură latentă
3 căldură specifică

89) Energia solară primită de o suprafaţă expusă sub formă de radiaţie directă, difuză şi de radiaţie a
atmosferei se numeşte:

1 căldură latentă
2 căldură specifică
3 insolaţie

90) Temperatura apei din râuri depinde de:

1 temperatura aerului
2 lăţimea albiei
3 volumul de apă
91) Cristalele de gheaţă izolate sau unite care apar la malurile râurilor iarna se numesc:

1 flori de gheaţă
2 ace de gheaţă
3 gheaţă la mal

92) Unirea acelor de gheaţă ca o fâşie îngustă de gheaţă cu lăţimi variabile la malurile râurilor iarna
se numeşte:

1 năboi
2 sloiuri de gheaţă
3 gheaţă la mal

93) Acoperirea râului cu un strat de gheaţă continuu se numeşte:

1 gheaţă continuă
2 pod de gheaţă
3 râu îngheţat

94) La un râu acoperit de gheaţă, scăderea nivelurilor face ca între nivelul apei şi podul de gheaţă să
rămână un spaţiu liber, iar fenomenul se numeşte:

1 apă sub podul de gheaţă


2 pod de gheaţă liber
3 pod de gheaţă suspendat

95) Îngrămădirea de sloiuri pe sectoare de râu înguste la coturi sau la pilonii podurilor care barează
scurgerea şi provoacă ridicarea nivelurile poartă numele de:

1 zăpor
2 năboi
3 baraje

96) Iarna se măsoară temperatura apei?

1 da
2 nu

97) Temperatura maximă a apei la munte în perioada iunie-august este de:

1 5-10°C
2 30-40°C
3 12-22°C

98) Temperatura maximă a apei la câmpie este în perioada iunie-august de:

1 25-35°C
2 12-17°C
3 8-10°C

99) Ionii care poartă una sau mai multe sarcini elementare pozitive se numesc:
1 anioni
2 cationi
3 pozioni

100) Ionii care poartă una sau mai multe sarcini elementare negative se numesc:

1 negaioni
2 cationi
3 anioni

101) Apele care au un pH de 7 sunt:

1 neutre
2 acide
3 bazice

102) Apele care au un pH mai mic de 7 sunt:

1 neutre
2 acide
3 bazice

103) Apele care au un pH cuprins între 7 şi 14 sunt:

1 neutre
2 acide
3 bazice

104) Calitatea de a lăsa să treacă prin ea energia luminoasă se numeşte:

1 claritate
2 transparenţă
3 opacitate

105) Pe teritoriul României cea mai mare pondere ca suprafaţă o au apele:

1 sulfatate
2 clorurate
3 bicarbonatate

106) Ştiinţa care studiază formarea, proprietăţile şi acţiunea gheţii sub toate formele ei se numeşte:

1 gheţologie
2 telmatologie
3 glaciologie

107) Masa de material detritic (nisip, pietriş, bolovăniş), transportat de gheţar şi lăsat în fruntea lui
unde gheaţa se topeşte se numeşte:

1 spinare de berbec
2 grind
3 morenă
108) Îngrămădirile de materiale de la periferia calotelor glaciare sau din fruntea gheţarilor, rezultate
din împingerea materialelor şi fixarea lor sub formă de potcoavă se numesc:

1 morene frontale
2 morene de fund
3 morene de suprafaţă

109) Depunerile rezultate din materialele antrenate pe flancurile limbii gheţarului se numesc:

1 morene frontale
2 morene laterale
3 morene de fund

110) Materialele provenite din unirea morenelor laterale a doi gheţari care se unesc şi formează o
singură limbă se numesc:

1 morenă interioară
2 morenă de fund
3 morenă mediană

111) Blocurile mari de gheaţă, de forme neregulate, detaşate din gheţarii continentali care plutesc în
mări şi oceane se numesc:

1 sloiuri
2 iceberguri
3 banchize

COMPLETAŢI SPAŢIILE GOALE

1) Enumeraţi stările în care se găseşte apa pe suprafaţa Pământului.


………………………………………………………………………………………..

2) Enumeraţi procesele prin care apa trece din stare lichidă în stare de vapori şi invers.
………………………………………………………………………………………..

3) Enumeraţi procesele prin care apa trece din stare lichidă în stare solidă şi invers.
………………………………………………………………………………………..

4) Enumeraţi procesele prin care apa trece din stare solidă în stare de vapori şi invers.
………………………………………………………………………………………..

5) Enumeraţi tipurile de roci în raport cu permeabilitatea:


……………………………………………………………………………………..

6) Enumeraţi trei subzone din zona de aeraţie:


………………………………………………………………………………...

7) Enumeraţi cele trei părţi componente ale unui strat acvifer:


……………………………………………………………………………………..
8) Enumeraţi tipurile de izvoare după temperatura pe care o au în raport cu temperatura medie
anuală a reginii în care se găsesc:
…………………………………………………………………………………….

9) Enumeraţi tipurile de izvoare după temperatura pe care o au comparativ cu temperatura corpului


uman:
………………………………………………………………………………………

10) Enumeraţi tipuri de izvoare după situaţia geologică:


………………………………………………………………………………………

11) Enumeraţi câteva elemente morfometrice ale unui bazin hidrografic:


………………………………………………………………………………

12) Enumeraţi câteva categorii morfologice generate de scurgerea lichidă:


…………………………………………………………………………………….

13) Enumeraţi categoriile hidrologice de scurgere a apei:


…………………………………………………………………………………..

14) Care sunt principalele elemente ale unui curs de apă?


…………………………………………………………………………………

15) Enumeraţi sectoarele din cursul râului:


………………………………………………………………………………..

16) Cum se numeşte locul de unire a două cursuri de apă?


………………………………………………………………………………..

17) Enumeraţi principalele tipuri de limanuri:


………………………………………………………………………………..

18) Enumeraţi tipurile principale de delte existente pe glob după formă:


……………………………………………………………………………….

19) Enumeraţi tipurile principale de delte existente pe glob după formă:


……………………………………………………………………………….

20) Dacă suprafaţa unui bazin este de 40 km2 şi lungimea reţelei de 160 km care este densitatea
reţelei hidrografice?
……………………………………………………………………………….

21) Enumeraţi tipurile de văi după forma profilului transversal:


.……………………………………………………………………………..

22) Enumeraţi elementele văilor:


………………………………………………………………………………

23) Care sunt planurile caracteristice fixate la partea inferioară a mirei:


…………………………………………………………………………….

24) Care sunt cotele marcate cu vopsea la partea superioară a mirei:


…………………………………………………………………………….

25) Enumeraţi principalele gaze dizolvate din apa râurilor.


……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………

26) Enumeraţi patru dintre cele mai importante însuşiri fizico-chimice ale apelor.
……………………………………………………………………………………………………
……………….……………………………………………………………………………………
……………………

27) Enumeraţi principalele însuşiri organoleptice ale apelor:


……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………

28) Enumeraţi elementele morfometrice ale unui gheţar:


……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………

29) Enumeraţi patru dintre tipurile de gheţari după clasificarea adoptată de UNESCO.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………