Sunteți pe pagina 1din 3

Barierele intervenite în realizarea managementului cunoaşterii

Atingerea obiectivelor unei organizaţii şcolare în realizarea unui management al


cunoaşterii poate eşua dintr-o multitudine de motive, şi unul dintre ele, foarte important
de altfel îl reprezintă barierele comunicaţionale.
Datorită ponderii importante pe care o au acestea din urmă, ma voi concentra în
continuare pe evaluarea factorilor care conduc la perturbaţii ale comunicării în unitatea
şcolară în care îmi desfăşor activitatea.

1. Bariere de comunicare de natură organizaţională

A. Diferenţele ierarhice in organizaţie

Diferenţele poziţiilor in ierarhie atrag percepţii diferite ale problemelor din


organizaţie. Cu cat sunt mai numeroase nivelurile ierarhice cu atat mai îndepărtat
receptorul mesajului de emitent şi se poate denatura înţelesul mesajului sau se înţelege
mai puţin. De exemplu intr-o organizaţie cu şase nivele ierarhice, se pierde 80% din
înţelesul iniţial al mesajului şi are loc o comunicare defectuoasă a schimbărilor care
trebuie realizate.
B. Bariere fizice

Stopează contactele umane atrăgând după sine diminuarea volumului comunicării.


Barieră fizică este, de exemplu,distanţa mare intre manager şi subordonaţi, existenţa unei
secretare care restricţoneaza accesul etc. O altă barieră fizică este zgomotul, care
intervine şi determină o proastă înţelegere a mesajului transmis.
Hybels si Weaver fac o distincţie intre zgomotele externe care reprezintă elemente ce
vin din mediu şi fac mesajul greu de înţeles, şi zgomotele interne (cele care apar in
mintea emiţătorului şi a receptorului, atunci cand se gândesc la altceva decat subiectul
discuţiei). Însă ceea ce este interesant, este faptul că uneori zgomotul intern poate fi un
factor favorizant al procesului de comunicare, atunci când apare sub forma feedback-ului
intern.

Paradoxal este, şi faptul ca tot o barieră în calea comunicării constituie şi necesitatea


detalierii şi clarificării informaţionale dusă la exces. Aceasta poate duce la întârzieri şi
discuţii interminabile.
C. Deficienţe ale comunicării ascendente

De multe ori structura organizaţiei sau politica ei poate avea un impact negativ asupra
comunicării între manager şi subordonaţi.
O structură de organizare cu un număr mare de subordonaţi aflaţi in relaţie de
subordonare faţă de un manager, nu încurajează iniţiativa comunicării. Lipsa timpului
pentru a comunica atunci când subordonatul are nevoie de ajutor duce la lipsa unei
comunicări totale de-a lungul timpului. Acest lucru poate duce la apariţia de probleme
atunci când managerul doreşte să transmită elemente ale managementului cunoaşterii,
riscând să nu mai găsească receptivitate din partea colectivului profesoral.

D. Zvonurile

Comunicarea neoficială, informală înregistrează efecte atât pozitive cat şi negative. În


ceea ce priveşte dezavantajele pe care le prezintă acest tip de comunicare, dezavantaje ce
se pot transforma in bariere, acestea sunt următoarele:
- transmiterea de informaţii false;
- mărirea pauzelor pentru mici discuţii;
- manipularea unor informaţii pentru avantaje personale;
- interpretări greşite din lipsa unei imagini globale a problemei.
E. Informaţii distorsionate, omisiuni, supraîncărcarea sistemului

Lipsa comunicării reprezintă o problemă, după cum am putut vedea mai sus, însă la
polul opus poate apărea şi supraîncărcarea sistemului , ceea ce reprezintă de asemenea o
barieră in calea comunicării eficiente. Aceasta duce la încetinirea circulaţiei informaţiei,
ceea ce atrage după sine o eficienţă mai scăzută.

2. Bariere de natură individuală

A. Percepţia evenimentelor
În rândul factorilor individuali care pot produce bariere în managementul cunoaşterii
intră şi percepţia evenimentelor, ca rezultat al autoevaluărilor pe care le face fiecare in
diferite situaţii.

Personalitatea fiecăruia îşi pune amprenta asupra acţiunilor noastre, afectand


percepţia proprie in funcţie de poziţiile ocupate şi activităţile pe care le desfăşurăm.
B. Prezumţiile transmiţătorului

În viaţa de zi cu zi facem o serie de presupoziţii şi presupuneri, utilizăm stereotipiile


şi preejudecăţile de cele mai multe ori. Însă stereotipiile constituie şi ele bariere in calea
comunicării, şi nu sunt deloc de neglijat. Ele apar din nevoia de a de a categorisi
fenomenele noi întalnite.
Atat barierele de natura organizaţională cat şi cele de natura inviduală acţionează
asupra procesului de comunicare, putand in anumite situaţii să afecteze serios procesul de
comunicare într-o organizaţie. Tocmai de aceea misiunea managerului este una
importantă, şi anume de a le identifica şi a le înlătura, nu de a le ignora, asta dacă se vrea
o comunicare eficientă şi evitarea problemelor pe viitor.

3. Etica în comunicarea managerială

Etica managerială încearcă să inţeleagă şi să accepte anumite etape ale procesului


decizional, anumite comportamente, judecandu-le prin prisma moralei. Consideraţiile
etice sunt importante pentru activitatea economică în diferite modalităţi. Ceea ce se
întâmplă în economie depinde de opţiunile celor implicaţi în ea, iar opţiunile lor sunt
influenţate în mod natural de etica de care dau dovadă. Un alt factor de influenţă constă
în rolul statului. Activităţile economiei sunt influenţate direct de politica guvernamentală.
Întrucât este imposibil de admis că orice manager va întruni toate cerinţele etice
enumerate, este uşor de realizat faptul că nerespectarea principiilor de afaceri generează
numeroase conflicte.
Întrucât este imposibil de admis că orice manager va întruni toate cerinţele etice
enumerate, este uşor de realizat faptul că nerespectarea principiilor de afaceri generează
numeroase conflicte.

S-ar putea să vă placă și