Integrarea metodelor interactive în procesul didactic

Flexibilizarea ofertei de învăţare venite dinspre şcoală este o dimensiune importantă a

curriculum-ului, deoarece oferă fiecărui tânăr şanse reale pentru identificarea şi valorificarea
deplină a propriilor aptitudini ale unui tânăr capabil să răspună cerinţelor unor realităţi în
schimbare care pot fi rezumate în:
 capacităţi de gândire critică şi divergentă;
 motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la schimbare;
 capacităţi de inserţie socială activă, atitudini şi valori personalizate;
În acest sens, şcoala şi curriculum-ul trebuie să ofere un cadru coerent şi flexibil, în care
cooperarea, gândirea independentă, opinia liber exprimată şi argumentată, atitudinile sociale
pozitive să constituie dimensiuni definitorii.
Modelul interactiv accentuează corelaţia şi interacţiunea reciprocă predare-învăţare-
evaluare. Conform modelului interactiv, menirea procesului de învăţământ este aceea de a angaja
elevul în trăirea unor experienţe de învăţare noi. Prin urmare, metodele interactive se bazează
pe cooperarea dintre elevi în timpul lecţiei. Nu se poate vorbi de o abordare strictă a metodelor
interactive la lecţii pentru că cel mai adesea ele fuzionează cu cele active. De subliniat este faptul
că ele prezintă o serie de avantaje:
 Echilibrarea efortului elevului şi învăţătorului;
 Achiziţionarea cunoştinţelor prin eforturi proprii;
 Formarea unor trăsături moral-cetăţeneşti (prietenia, solidaritatea întrajutorarea).
Conceput ca un instrument de lucru, prezentul material aduce în faţa învăţătorilor interesaţi
metode, procedee, tehnici de învăţare interactive.
Ca metode utilizate pentru dezvoltarea gândirii critice pot fi folosite: ciorchinele,
jurnalul dublu, pălăriile gânditoare, braistorming, mozaicul, ştiu-vreau să ştiu-am învăţat,
cvintetul.
„Pălăriile gânditoare” este o tehnică ce constă în antrenarea abordării unei probleme din
mai multe perspective, fiecare fiind reprezentată de o culoare, mai corect de o pălărie colorată
roşu, albastru, alb, negru, galben, verde.
La obiectul Literatura pentru copii am folosit această tehnică la povestea “Punguţa cu doi bani ”
după Ion Creangă.
PĂLĂRIA ALBĂ : informează
 Informează-ne care sunt personajele din această poveste.
PĂLĂRIA ROŞIE: spune ce simte
 Spune ce simţi pentru moş? Dar pentru babă? De ce?
PĂLĂRIA GALBENĂ: aduce beneficii
 Cum ar fi trebuit să se comporte baba cu moşul ca să-i fie şi ei bine?
PĂLĂRIA NEAGRĂ: identifică greşelile
 Unde a greşit baba faţă de moş?
PĂLĂRIA VERDE: generează idei noi
 Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi găsit cocoşul punguţa cu doi bani?
PĂLĂRIA ALBASTRĂ: clarifică
 Clarifică prin ce peripeţii a trecut cocoşul până l-a îmbogăţit pe moş, aşezând în
ordine imaginile.
Brainstorming (asaltul de idei) – este metoda folosită pentru dezvoltarea imaginaţiei creatoare.
Brainstormingul în perechi sau în echipă este util pentru elevii care au reţineri să vorbească în
faţa grupului, astfel căpătând încredere şi curaj. Iată un exemplu ce poate fi folosit atât la lecţiile
de limba română, cât şi la cele de ştiinţe:
La ce vă duce cu gândul cuvântul ,,duminică”:
ultima zi a săptămânii odihnă

joacă duminică biserică

ă
iarbă verde prieteni
timp liber
Reţeaua de discuţii – metodă ce are ca scop analiza critică a textului.
Paşii metodei:
-elevii lucrează în echipe;
-învăţătorul adresează o întrebare duală de genul:
-elevii discută în echipă şi alcătuiesc două liste de argumente pro / contra (DA / NU);
-fiecare echipă încearcă să ajungă la o concluzie;
Reţeaua de discuţii aplicată la lectura “Legenda bradului”, clasa a III-a, s-a concretizat
în sarcina următoare:
- notează trei argumente PRO şi trei CONTRA pentru afirmaţia: “Bradul are suflet de copil”.
 PRO CONTRA
Diagrama Venn – metoda are ca scop stabilirea asemănărilor şi deosebirilor dintre
două personaje după schema:
Paşii metodei:
- elevii lucrează în perechi, fiecare pereche completând una din diagrame;
- grupaţi câte patru, elevii completează diagramele goale şi intersecţia;
- se comunică rezultatul clasei;
- Reciteşte lectura “Munţii” de C. Gruia şi textul ştiinţific “Munţii”.
-Amplasează în diagrama Venn termenii următori:
- text literar - placere - geografie
- dialog - descriere - română
- bucurie - informaţii exacte - curiozitate
- text ştinţific - personaje
· Completează cu alţi termeni diagramele. Nu uita intersecţia! ( solicită ajutorul invăţătorului)
“Munţii” – de Călin Gruia “Munţii” – text ştiinţific

asemănări între texte

Metodele şi procedeele amintite necesită o cunoaştere temeinică şi o pregătire minuţioasă din
partea învăţătorului. Folosirea acestor strategii didactice plasează elevul în centrul procesului
educaţional prin solicitarea tuturor tipurilor de raţionamente, îndeosebi inductive, ipotetic,
analogic.Valoarea lecţiilor desfăşurate în acest mod contribuie la însuşirea de către elevi a unor
concepte, principii şi legi fundamentale pe care se pot clădi cunoştinţele ulterioare.
Material bibliografie:
1. Valeria Achim, Graţiela Alb – „Orientări noi în metodologia didactică”-
“Învăţământul primar”, Editura Miniped, nr. 2-4 din 2002, pag. 17-19
2. Eugenia Nanulescu, Ida Ştefana- “Promovarea metodelor didactice interactive”-
“Învăţământul primar” , Editura Miniped, nr. 1 din 2004, pag. 66-68.
3. Lect. Univ. Voinea Mihaela – “Gândirea critică- abilitate pentru societatea
cunoașterii”(suport de curs – program Academica II- locația Vaslui, 2008), selectiv