Influenţa mediului familial asupra activităţii şcolare

Un rol foarte important în reuşita procesului instructiv-educativ îl are relaţia familie-

şcoală, de aceea cadrele didactice trebuie să acorde o atenţie deosebită comunicării cu
copiii şi cu familiile acestora. Mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai vieţii,
se dezvoltă şi se formează pentru viaţă îl oferă familia. Aceasta are rolul central în
asigurarea condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei, conditţii
ce stau la baza structurării personalităţii individului.
Ṣcoala reprezintă principala instituţie de educare a tinerei generaţii, dar, alături de
aceasta, un rol foarte important îl are familia, care reprezintă primul mediu educativ şi,
totodată, acel mediu fără de care acţiunile şcolare nu ar avea succes. În ultimul timp, s-a
constatat că educaţia primită în familie, formarea iniţială are o foarte mare influenţă
asupra dezvoltării ulterioare a personalităţii copilului (psihologii consideră fundamentală
dezvoltarea psihică şi afectivă din primul an al vieţii).
Aspectele care pot fi întâlnite în cadrul colaborării dintre şcoală şi familie sunt:
amenajarea sălii de clasă, procurarea materialelor didactice, sprijin pentru activităţile
extraşcolare, interesul pentru situaţia şcolară a copiilor, participarea la programe de
pregătire suplimentară, rezolvarea problemelor disciplinare ale elevilor. Pentru a analiza
cât mai bine influenţa mediului familial asupra activităţii şcolare, trebuie identificaţi şi
factorii familiali care influenţează negativ performanţa şcolară şi conduita elevilor.
Printre aceşti factori putem enumera: situaţia materială precară, familia dezorganizată,
familia numeroasă, violenţa şi delincvenţa intrafamilială, relaţii de comunicare
defectuoasă între membrii familiei, insuficient sprijin din partea părinţilor pentru
iniţiativele copiilor.
Familia reprezintă primul loc unde începe educaţia. Se poate spune că fiecare copil este
oglinda universului său familial. Părinţii servesc drept ghizi, modele pentru copiii lor. Pe
fondul protecţiei asigurate de cadrul familial, copilul se poate concentra mai mult asupra
sarcinilor şcolare, iar rezultatele la învăţătură vor fi mulţumitoare.
Dimpotrivă, într-o familie permanent frământată de tensiuni, lipsa de încredere şi de
afecţiune, scandaluri permanente, ostilităţi între părinţi, o situaţie materială precară, un
copil nu se poate dezvolta armonios. Toate aceste stări de tensiune au influenţă asupra
sensibilităţii lui, îi tulbură conştiinţa şi-l fac să nu mai acorde o importanţă deosebită
activităţii şcolare. Pe fondul acestor tensiuni din familie se poate ajunge la rezultate foarte
slabe la învăţătură, corigenţă, comportamente delincvente în şcoală şi societate,
absenteism şcolar, consum de alcool şi de droguri. Până la urmă, se ajunge la situaţia în
care, dacă nu se stabileşte o serioasă legătură psihică între părinţi şi copii, însoţită de
respect şi încredere reciprocă, se poate vorbi despre un eşec educativ. Familia are rolul
decisiv în educaţia şi formarea copilului, în pregătirea sa pentru viaţă, iar părinţii sunt
datori să nu uite acest lucru.
În concluzie, putem aprecia că mediul familial are o influenţă deosebită asupra
activităţii şcolare, dar rezultatele slabe la învăţătură ale elevului nu se datorează exclusiv
familiei. Pentru a obţine mai mult sprijin din partea familiei, cadrele didactice ar trebui
să-si mediatizeze mai bine şi să-şi prezinte iniţiativele părinţilor, încercând sa-i convingă
de eficienţa şi utilitatea acestora.
Pentru reuşita activităţii instructiv-educative este necesară o strânsă colaborare între
şcoală şi familie, în beneficiul copiilor, cei care trebuie să se afle pe primul loc pentru toţi
cei implicaţi în educarea lor.