Sunteți pe pagina 1din 130

înac

în acee
eeaşi
aşi serîe
serîe au mai aparut
Limba engleză
engleză în liste şi tabele -  Andrei Baataţ
Bancnota de  1  milion de lire sterline -  Mark Twain
H Limba engleză
engleză în 60 de zile - Andrei Bantas
Capcanele limbii engleze -  Andrei Bantaţ,
 Andrei Bantaţ, Mihai
 Mihai Radutescu
333 întreb ri ş i râspuns
râspunsuri
uri de gramatic
gramaticăă englez
englezăă -  LeonLevifchi
Ce mult conteaz
conteazăă să fii constant - Oscar Wide
Manualul traducă torului de limba engleză
Insula comorii -  R. L Stevenson
engleză -  LeonLevifchi Lidia Vianu
Manual de literatur
literaturăă englezâ
ezâ şi americană
americană -  A. Bantaţ,
 A. Bantaţ, R  Qonfea, P. Brinzeu
 R Qonfea, P.
Lecfii de limba englezâ pentr u nivel mediu ş i avansat -  E. larovici, L Mareţ
Sinonime
Sinonime în gramatica limbii engleze  -LeonLevifchi
Don't Worry, English Is Friendly -  Andrei Bantaţ
Gramatica limbii engleze
engleze -  Leon Levifchi
Englez
Englezaa americană -  Edith larovici
Exercijii cu verbe complexe -  Stela Şlapac
Spoken English -  Florin Şlapac
Test
Test Your Vocabulary - Mariusz Misztal
TOEFL - Pamela J. Sharpe, Ph. D.
Test Your Phrasal Verbs -  Daniel Blackman
Engleza pentru admitere (yol. 1) -  Andrei Bantaţ
Engleza pentru admitere (vol. 2) -  AndreiBantas
Engleza
Engleza pentru admitere (vol. 3) -  Andrei Bantas
English With a Key -  Lidia Vianu
Manualul profesorului de lim ba engleza - A.Sikarzynska,M.Joidziallo-Odrobinska
ENGLISH
Exercijii de gramatica engleza - 0.  Chiforan, I. Panovf,  I Poenaru
Engleza pentru  toji. Spelling and Pronunciation -  CDigby, J.Myers
Engleza pentru  tbji. Idioms - Jake Allsop, Louise Woods
Gramatica englez
englezăă fârâ profesor-  R.  F. Hanson
WITH A KEY
Teste de limba engleza -  B. Pavdowska,Z. Kompinski
 Pavdowska,Z. Kompinski  Exercitii de traducere si retroversiune
Verbele limbii engleze -  Claude Gosset
Engleza
Engleza p entru  toji. English Grammar -  Jake Allsop
Engleza pentru  toji. English Gramma r Exercis Exercises
es -  Jake Allsop
Dificultâji ş i capcane ale limbii engleze
engleze - Olivia Farrington
Gramatica li mbii engleze cu exercijii jii -  Claude Vollaire
Test Your English Grammar -  Mariusz Misztal.
Exercijii pentru testul TOEFL, Reading & Vocabulary -  Elizabeth Davy,
 Elizabeth Davy, Karen
 Karen Davy
Oxford Guide to Correct English sh - E. Welner, A.
 Welner,  A. Delahunty
 Delahunty
Limba englezâ în teste i exercijii  -. TimarEszter
Gramatica englezâ. Teorie Teorie şi exercijii
jii -  LaszloBudai
Gramatica engleza pentru elevi -  Jean Aqatstein
Objinerea rezultatelor optime la testul TOEFL -  Patricia N. Sullivan,
 N. Sullivan, Grace Y. 0. Thong
Engleza pentru informaticâ -  M. Brookes, 
 Brookes, F.Lagoutte
Engleza pentru admitere (primele trei volume) -  Andrei Bantas
Curs de englezâ generalâ - English for All Walks of Life - 0.  Ciuciuc,E. TanSsescu
 Ciuciuc,E. TanSsescu
Teste
Teste de limb a engleza pentr u nivel mediu ş i avansat   •P.Magyarics,P. Medgyes
English for Business Purposes -  Olea Cuciuc,
 Olea Cuciuc, Eugenia
 Eugenia Tanasescu
Expresii colo cviale  Tn
 Tn engleza americanâ  « Richard A.  A. Spears
Limba engleza - gramatica de baza cu exercijii- A.Mora  A.Moravecvec-Oc
-Ocam
ampopo,A.
,A.Farrug
Farrugia
ia
Gramatica engleza pas cu pas  -Andy Jackson, Audrey Jackson
Didactica
ca traducerii  * Andrei Bantas, Elena Croitoru
Everyday English - vol 1.
Everyday
Everyday English - v ol  2. • BarbaraZaffran,  DavidKrulik
Englez
Englezaa pentru juriş ti -  M. Brookes, D. Holden, W. Hutchinson
Gramatica alfabetică a limbii engleze
engleze -  Jean Brossard,Sylvie Chevalier Teora
Vorapărea

Engleza în mass-media
Engleza în afaceri
Iată
Iată o cart
cartee special concepută pentru un tip de exercitii
a carp
carprr rezolvare presupune situarea la un n ive l  tnediu
sau  avansat de stăpân
stăpânire
ire a limbii engleze:

 Exercitiile de traducere si retroversiune.

Vă intimidează termenul "avan


"avansa
sat"
t"?? Nu este cazul.
Fie şi numai pentru urmatoarele   motive:

Exercitiile propuse sunt împărţite


 în  seturi grupate pe probleme gramaticale.

Scurte prezentări teoretice şi o serie de   exemple


 însoţe
 îns oţesc
sc majoritatea acestor
ac estor seturi
set uri de exercitii.
exerc itii.

Deoarece va trebui să folositi frecvent   dictionarul,


veţi
veţ i avea (în sfârşit)
ârşit) ocazia să vă îmbogăţiţi
îmbog ăţiţi
substantial cunostintele de   vocabular.

si "last but not least"

Cheia exerciţiilor va va oferi posibilitatea


posibil itatea nu doar
de a va autoverifica, ci şi de a vă completa eventualele
lacune în cunoaşter
cunoaşterea
ea limbii engleze.
Titlul:  English with a key
Titlul: English key

Copyright © 1999,1996 Teora


Retipărită: mai 1999  A. RETR
RETROV
OVER
ERSI
SIUN
UNE
E
Toate drepturile asupra acestei că rţi apartin Editurii
Editurii Teora.
Reproducerea
Reproducerea integrală sau parţială a textului dm aceasta carte I. TENSES
este posibilă numai cu acordul prealabil
prealabil scris al Editurii
Editurii  Teora.
1.   PRESENT
Distribute
Present: Acţiune
 Acţiune prezent .
Bucuresti:  B-dul Al. I. Cuza nr. 39; tel./fax: 222.45.33
Sibiu:  Sbs. Alba lulia nr. 40; tel.: 069/21.04.72; fax: 069/23.51.27 - generală
generală , repetată
repetată (aspectul
(aspectul comun)
- în desf urare
urare (aspectul continuu)
continuu)
Teora - Cartea prin poştă (I ask, I am asking,
 am asking,  I am asked,
 am asked, I am being asked)
CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania
Tel./Fax: 252.14.31  A A. PRESENT
PRESENT TENSE SIMPLE
e-mail: cpp@teora.kappa.ro 1. Deseorl încep câte o carte ş i o las apoi sângereaz
sângereazăă deloc, atunci se vede că e o
neterml
netermlnată
nată , fiindcă trebuie să să lucrez
lucrez mult la extratere
extraterestră
stră i mai bine ai cerceta chestiunea
chestiunea
Teora engtez
engtezăă i seara,seara, când
când mă apuc să să citesc un
un  înainte
nte sâ fie prea
prea târziu.
CP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania roman ori o carte de nuvele ori ce altceva mai 7. Cunosc un cerş etor care se preface
Fax: 210.38.28 gă sesc,
sesc, sum obosit.
obosit. când ş i când că e orb orb ş i nu vede
vede absolut ut
e-mail: teora@teora.kappa.ro 2. Vecinul
 Vecinul meu pariază rareori pe cai, a a nimic, iar a doua zi îl vezi urmă rind un film,
pariază rareori un film,
că nu cred
cred să cheltuiască
tuiască vreoda bani, cerând
vreodatătă mulţiţi bani, cerând bani, fiindcă
fiindcă e vetera
veterann de ră zboi
zboi ş i
Copertă:  Valentin
 Valentin Tă nase cu toat
toatee că munceş
munceş te mult mult ş i câştigă bine.
bine. chlo
chlopăpă teaz
teazăă ră u.
Director Departament Teora Educational:  Diana Rotaru 3. Ciobanul
obanul pe care-l cunosc îş i leagă leagă din 8. Ori de câte ori arzi p  pee foc mâncarea pen-
când în când calul de copacul acela ş i vine tru soj, nu te necâji, necâji, pur
pur ş i simplu întreabă
întreabă -l
Director General:  Teodor
 Teodor RĂ DUCA
DUCANU
NU să -mi bat
batăă la uşă , fiindcâ
fiindcâ mai întot
întotdea una îl dacă
deauna dacă are
are bani
bani să te ducă
ducă să mâncaţi
mâncaţi în în oraş,
oraş,
poftesc sâ Intre ş i-i ofer un pahar cu iar dacă
poftesc dacă refuzâ
refuzâ,, du-te
du-te singură
singură i lasă -l sâ flâ- flâ-
NOT 3213 LST ENGLISH WITH A KEY limona
limonadă dă . mânzească
mânzească . Asta dă întotdeauna
întotdeauna rezultate. tate. îi
ISBN 973-601-232-8 4.  Că jeau
jeauaa bă canului
canului nu muş muş că maimai ni- dă o lecţie. Data Data urmă toare.când
toare.când îi arzi mân-mân-
ciodată
ciodată pe cei care se apropie de magazin, n, carea,
carea, poţi
poţi fi sigură
gură că o să să te ducă să mâncaţ
mâncaţii
Printed in Romania fiindcă bă cânul are întotdeaunaa nevoie de  în oraş fă ră să fie rugat.
are întotdeaun rugat. •
clienţi
clienţi ş i îş i leagă
leagă că ţeaua cu un lanţ lanţ în fiecare
fiecare 9. Oricine aduce ghete noi la reparat  e pre
zi dis-de-dimineaţâ. cis tră znit; dar cizmarul
cizmarul are slmţul umorului,
5. Piticul sparge în fiecare zi un  pahar doar ca pur ş i simplu izbucneş izbucneş te în râs râs ş i-i cere in-
să se asig
asigure
ure că e încă încă destui fioros să -i dividului un preţ
destui de fioros preţ pe care
care o să -l ţină minte
minte cât
 înspă
 înspă imânt
imântee pe cei ce intră intră vreod atăă în  odaia lui, o sâ tră
vreodat tră iască
iască .
iar paharele pe care le sparge sunt eel mai 10.
10. Pe oriunde
oriunde trece,
trece, o omidâ mă nâncănâncă tot
adesea
adesea mai mai scumpe decât îş i pot permite permite să felul de frunze ş i face face gă uri uriaşe, pe care care le
cumpere  m  maiai toţi ceilalţi oameni. poţi recunoşte vârându-ţi inelarul ş i asigu- asigu-
6. De obicei sângerezi când te tai la deget, rându-ta că gaura nu e mai mare mare decât atât.
iar dacă sora vitregâ tregâ a prietenului
etenului tă u nu •
PRESENT TENSE CONTINUOUS T~
2. B. PRESENT
1.  De obicei iarna iarna construieş
construieş te case,
case, dar stră ină tate i habar 
habar  n-are
 n-are cât o să dureze
dureze pân pân
anul
anul acesta
acesta Tn ianuarie
ianuarie face face o că lă torie în se întoarce şi pânâ construieş construieş te coliba pe
5
care a tepţi tu s-o construiască ască . contrazic,
contrazic, deş i pot să jur pe tot ce am mai pentru vrâjitbrul din
di n Oz, pe care-l înalţă ei. bă trâna
trâna doamnă
doamnă , care
care e plictisită
plictisită de singu-
singu-
2. Are de gând
gând să te întrebe
întrebe dacă mânânci
mânânci scump că nu face face nici un zgomot ş i nu . 10. Doctorul este chemat
chemat în fiecare searâ,
searâ, ră tatea
tatea ei când se întuneeâ
întuneeâ ş i trimite după el
ceva,  iar eu intenţione
ceva,  ntenţionezz să -i spun că un deranjează
deranjează pe nimeni.
nimeni. dar azi
azi e hotă rât să apuce să doarmă
doarmă înainte nte de îndată ce apune
apune soarele.
soarele.
adevâr
adevâratat vână
vână tor nu mă nâncă nâncă niciodată
niciodată 7. Ai grijă că uiţi de excursi
excursia la munte,
munte, ceea de a merge,
merge, ca de obicei, să flecă rească cu
altceva decât
decât vânat, ceea ce sunt sigur că nu ce înseam
înseamnă nă câ nici mă car nu te te duci 4 D. PRESENT TENSE SIMPLE & CONTI NUOUS *
are ş i nici nu va putea face rost, chiar dac -i  într-acolo,
o, ci mergi
mergi de fapt cu maş ina la mare, mare,
spui căcă mori
mori defoame. 1. Când îş i aduc de obicei
 Când obicei pă rinţii tă i vitregi se ridicâ la foarte
foarte puţin, ori e cu adevăadevă rat un
unde
unde ş tii că priete
prietenii
nii tâi nu  te pot însoţi fiindc
 fiindc sticleie la umplut? tică los ş i recur
recurge
ge lala orice,
orice, dacă
dacă e să să scoată
scoată
3. Nu vorbi aş â de tare, tocmai prind cel nu au
au voie
voie să facă plajă
plajă .
2 Ce faci cu calul pe care că lă resc eu de bani?
mai mar
maree peş te din râu ş i nu vreau
vreau să -l pui pe pe 8. Directorul
Directorul stă
stă de vorbă
vorbă chiar
chiar în această
această obicei până
până la târg?
târg? 8. Mă inte
interes
reseaează
ză foarte
foarte tare
tare să tiu cândcând
fug , aşa că înceîncear
arcă
că să citeş
citeş ti ori
ori să
 să te uiţi la clipă cu elevul
elevul acela
acela neobr
neobr zat ş i sper câ-l
cer pân
pân -s gata,
gata, iar
iar după aceea
aceea poţi poţi să i pedepseş
pedepseş te aspru pentru că a spart spart toate acesta,  îndoi bare la circ,
3. De ce crezi că desenez câinele acesta, circ, câţi ani ai, cum te cheamă
cheamă ,
dacă nu ca s-o s-o sperii? cât eşti plă tit, care-ţi
care-ţi şunt prietenii ş i ce crede
crede
cânţi,  deş i eu unul nu prea cred
cred că ş tiitii  să cânţi
cânţi ferestrele din ciasa lui.
aş a grozav.
grozav. 9. Cumnatata vine mereu dis-de-dimineaţâ 4. Nu ş tiu cat de des despică  el copacii din directorul despre tine.
pă dure,
dure, dar presupun
presupun că o face mai. d es decât
 des 9. Când mă  due să vorbesc despre afaceri afaceri
4.  îţi tot spun că pierzi avlonul onul pentru
pentru la mine
mine acasă i-mi cere să -i repar repar frigiderul,
Australia,
Australia, aş a că rupe-o la fugă dacâ nu vrei cu toate
toate că
că tie cât
cât se
 se poate
 poate de bine
bine că nu m  îţi spune
spune ţie; aş a că mai bine ochii pe el, cu el, mă nâncă
ne fii cu ochii nâncă tot timpul,
timpul, aşa că azi azi stau
stau
să ră mâi
mâi să aştepţi
aştepţi aici încă
încă trei
trei săptă mânimâni,, până
până nu-i prea
prea târziu. acasă ; poate sâ se târască la picioarele
picioarele mele
pricep deloc
deloc la aş a ceva
 ceva ş i tot ce pot face este  înainte
 înainte să mă mai due eu eu să -l vă d la ea
ea acasă
acasă ,
până
până pleacă
pleacă avionul
avionul urm tor. să pun pe cinevacineva într-ad
într-adevă
evă r priceput să -l 5. Ce arde
arde acolo, că miroase
miroase aş a urât?
urât?
6. De ce
ce sunt mereu trlmis tocmai eu să ori nu mă crezi?
crez i?
5. Dacă
Dacă copilaş laş ul se agaţă
agaţă de picior
piciorul ul tă u, repare.
e pur i simplu
simplu neastâmpă
neastâmpă rat; fiindcă
fiindcă sunt caut râme
râme în gră dină când mergem
mergem la pescuit 10. Tocmai se se taie feliile de pâine, aşa că ,
10.  Stră bunicul nostru
nostru deseneaz
deseneazăă mereu
mereu dacă -l întrebi de de ce tot aruncă
aruncă pâinea
pâinea veche
prea mulţi musafiri
musafiri în casă , iar  el vrea să -i d m
 el vrea portrete de-âle prietenilor lui morji, ne spune i nu e nimeni
nimeni altcineva
altcineva dispus să o fac ?
atenţie
atenţie ş i să  ne jucă m cu toţii cu el cât suntem
 ne suntem po\festea
po\festea vieţii lor, iar apoi se se aşteaptă să fim cere pen la gunoi,
7. Cât naiba îţi închipui că poate cere gunoi, spune-
spune-ii naş ului
ului tă u câ ş i gă inile le
aici. fericiţi i recunoscă
recunoscă tori, ceea
ceea ce mă tern
tern că nu tru un bilet preţul lui noastre
et în plus, când ş tii doar că preţul noastre mor de foame foame dacă nu le hră nim.
6. DeDe obicei la această
această oră din noapţe noapţe putem
putem fi, mai alesales că face acest
acest lucru atunci
doarme
doarme adânc
adânc ş i viseazâ
viseazâ frumos, dar,dar, dacă tu când ne întoarcem
întoarcem acasă
acasă după opt ore de 2.   PRESENT PERFECT
zici că dans
danseaz
eazăă nebune
nebune te, nu vreau vreau să să te muncă
muncă , nu glumglum .
3 C. PASSIVE
PASSIVE VOICE (SIMPLE & CONTINUOUS) T Present Perfect:  Acţiune începutâ în trecut ş i continuată
Present Perfect: nuată sau având
având
1. Când ţi se
se arată
arată o carte riouă
riouă de că tre 5. Se
Se sapă anţuri pe pe toată
toată întinderea
întinderea consecinţe în prezent.
viitorul tă u socru. trebuie sâ par! intelecintelectual
tual ş i acestu
acestuii câmp, cu scopul
scopul de a gă si ră mă iţele
iţele (I have asked,
 have asked, I have been asking, I have been asked)
să -ţi închipu
închipuii că tj se oferă
oferă o ma ină ină nouă
nouă i unui oraş oraş vechi ş i, dacă se va va gă si ceva,
ceva, ţi se
se
că  \i   se ce're'să
ce're'să mergi cu ea până -n Delta Delta vor arâta toate descoperirile. 5 A. PRESENT PERFECT SIMPLE T
Dun rii, unde poţi fi singur
singur ş i unde nu e ti silit 6. Chiar
Chiar în aceas
aceastătă clipă se alege
ege o actriţă
actriţă
să faci nim nui pe pe plac. 1. Rareori
 Rareori am bă ut ceva mai cumplit decât rar,
rar, poate niciodată
niciodată , după câte tin eu minte,
pentru
pentru rolul Ofeliei
iei ş i urmeaz
urmeazăă să i se ofere
ofere o
2.  Dacă -ţi este promis un Inel de câtre sumă mare de de bani ca să joace  rolul,  dar ce mi-ai dat aici, ş i cred pur 
pur   şş i simplu câ precis aş a că , întrucât
întrucât tocmai m-ai m-ai întrebat ce-mi
logodnicul  tău, arat -i inela
inelarul
rul ş i asigur
gur -te c trebul
trebule să -ş i facă singur
singurăă costumul
costumul. ai să otrâve ti pe cineva cu marfa asta asta într-o place i ce nu-mi
nu-mi place, potpot să -ţi spun că nu
are
are mă rimea
rimea exactă
exactă , spune-i
spune-i că -i pâcat
pâcat dacă
dacă zi. tiu dacă -mi plac
plac nucile de cocos, fiindcâ
7. Se aduc azi creioane noi în  acest acest praş
praş ş i
inelul
ul e dat înapoi
înapoi după ce a fost cumpă rat. sunt toate cumpă
cumpă rate de ş colarii care sunt sunt 2. Niciodată -n viaţa mea n-am n-am condus un  încă nu le-amle-am gustat.
gustat.
3. Unei soacre
soacre i se refuză de obicei afec- trimi i de învă învă ţă torii lor să cumper
cumperee orice pot
pot autobuz
autobuz atâtatât de iute, aş a că nu trebuie
trebuie să te • 6. N-am
N-am hră nit câprioarele,
oarele, fiindcă am fost
ţiunea
ţiunea soţiei fiului ei, dacâ dacâ nu-i în stare'să gâsi la papetă papetă rie. mire
mire dacă nu respect
respect semnele
semnele de circulate. prea ocupat azi.
se-mpace
se-mpace bine ne cu ea, a a că nu-ţinu-ţi sili fiul
fiul să 8. Pacientul e în curs de a fi operat de un 3. Sora
Sora ei vitregâ tocmai a că zut de pe o 7. N-am
N-am avut
avut niciodată nici un regret
regret că am
se însoare,
însoare, decât
decât dacă simte el că   n-are chirurg chirurg vestit, al că rui nume
nume poate fi gâsit în stâncă
stâncă is- a lovit la cot, cot, dar a i sosit sosit un renunţat
renunţat la chimie. Am studiat fizica ş i am
 încotro. cartea
cartea de telefon,
telefon, fiindcă numă rul lui este este doctor
doctor s-o îngrijească
îngrijească . ajuns un fizician
fizician priceput,
priceput, ori eel puţin aş a
4.  în acest birou sunt în curs de a fi trecut acolo. n-am locuit într-un aparta- sper.
4. Mai niciodată n-am
desenate castele în folosul celor pe care-i ment atât
atât de iuxos, cu apă curentă  ş i încă încă lzire 8. Cei care au dus multe lupte la viaţa lor
9. Maimuţa
Maimuţa este este privită de că tre toţi centraiâ,
centraiâ, ş i care a fost deja pl tit de cineva pe pe au înţeles deja
deja ce vreau să spun când zic că
interes
intereseaz eazăă să cumpere
cumpere unul ş i să locuiascâ ascâ arhitecţii
arhitecţii care
care vizitează
zitează gră dina zoologică
zoologică ,
 în el cu copiii, pă rinţii, socrii, nepoţii,i,  încercând  încercând să se relaxez
relaxezee după o să ptă mână care nunu l-am
l-am cunoscut niciodată
niciodată . am avut
avut noroc
noroc că am trătră it ia ad post, lipsi
psit ş i
nepoatele ş i toate ceielalte rude. de muncă pe brânci la şantierul unui castel 5. N-am
N-am mâncat nuci d e cocos decât foarte de invidie ş i de mândrie.
 de mândrie.

6 7
9, încă
încă n-am
n-am gă sit linia
linia ş i compasul
compasul i, mele, care au sporit în ultima vreme. pe ei, cu toate că rnulţi l-aul-au considerat prea femeia cu ziua ziua şi s-a să turat
turat cu totul de
 întrucât
 întrucât până acum nu le-am pierdut niciodată
ciodată 10. Nu-tJ f ace
ace griji, vră jitoareatocmai
jitoareatocmaiafugit
afugit costisitor.  însură toare.
pe toate,
toate, mi-e teamă să -i spun vârului m'eu'câ
 m'eu'câ  într-o altâ pă dure, i, întrucât
întrucât n-a lă sat pe 9. Femeia care munceş te cu ziua tocmai a 10. Fetei
 Fetei noastreîn casă i s-au dat migdale
aş vrea sâ le iau cu împrumut
împrumut pe ale lui pânăpână nimeni aici care să ne ameninţe,
ameninţe, putem vâna fost pă râsitătă de al cincilea
ea bă rbat al ei,
 ei, care a i, cum ea n-a maimai vă zut aş a ceva, tocmai
tocmai a
o sâ pot eu cumpă ra altele
altele,, din economii
economiile
le lupi în linîşte,
nîşte, fă ră teama
teama că o s-o întâln
întâlnim.
im.  jurat
 jurat că   n-are  de gând să se mai însoare,însoare, venit la bunicul să afle ce sunt.
sunt.
fiindcă
fiindcă a avut
avut o experienţ
experienţăă foarte tristă cu
fc B. PRESENT PERFECT CONTINUOUS
1. Cocoş atul aruncă
aruncă cu scrumi
scrumiere ere în în spă r- 6. De câteva ore încoace îi vând bibliote- 8 D. PRESENT PERFECT SIMPLE & CONTINUOUS
gâtorul de bancâ
bancâ de două ore încoace, încoace, dar carului că rţi pe care le-a le-a înghesuit
înghesuit fn geanta 1. De când
când îngheaţă
îngheaţă contabilul ş i de ce nu ceva de la el,  el, mai bine te-ai ascunde în  în pivniţ
vniţ
spârgă torul de bancă
bancă a stat
stat liniş tit în tot
tot acest lui ş i mă întreb doar doar cine l-al-a trimis la mine
mine ş i i s-a dat
dat încă haina
haina pe care i-a i-a cumpă rat-o i ai zâv
zâvorî
orî uşa, până
până nu vinevine să te loveas
lovească

tlmp, privindu-l drept în  ochi.
tlmp, privindu-l dacâ o să înceteze
înceteze vreodată
vreodată sâ nfta nftaii ceară
ceară nora luij?
j? i pe tine.
tine.
2. Rândunica zboară de două zile încoace altele.
 Rândunica zboară 2.  Habar
Habar n-am de ce a mă cinat morarul 7. De ce este avocatul  Jinut în  această  celu-
i încă
încă nu a ajuns
ajuns la cuibul
cuibul ei, deş i ş tie c 7. Fulgarinul farmacistului atârnă  în  în spatele atâta fâinâ, presupun că i s-a dat mai mult lă de atâta vreme i de ce a fost nepotul lui silit
atâta
perechea
perechea ei a aş teptat-o în tot acest timp. uş ii de două zile încoace,
încoace, dar el n-a n-a venit sâ-l grâu decât de obicei ş i poate că a auzit că  vrei să îngenunch
grâu îngenuncheze eze în faţa temnicerului sâ cearâ
3. De la p vreme încoace,
încoace, brutarul
brutarul uită cam ia, ceea ce înseamn  înseamnăă că  nu nu l-a folosit în aceste să i-l
i-l iei ca să -l semeni.
semeni. libertate
libertate pentru
pentru ei doi, când ş tim cu toţii că
multe
multe ş i a început sâ umble cu un creiori ş l un douâ zile, zile, deş i a plouat
plouat cu gă leata.
leata. L-am întrebat adesea pe dirijor de ce au n-au
3. L-am n-au fă cut nimic ră u i că nimeni n-a n-a merit
meritat
at
carnet,
carnet, ca sâ noteze noteze tot ce trebuietrebuie să -i 8. Gospodina a ascuns o mulţfme de taine crescut fiii lui atât de înalţi, dar el a evitat mai mult ca cei doi să fie liberi?
amintesc
amintesc eu să facâ. de soţul ei, care e gunoier gunoier ş i care a mereu
mereu sâ-mi
sâ-mi râspundă
râspundă la întrebar
întrebare,e, aş a că am 8. Acest
Acest pulover
pulover gros ş i aceste mânuş
mânuş i cu
4. Sora medicală  fiindcă de dezamă git-o crunt, de i el nu
cală a plans din nou fiindcă nu ş i-a dat seama
seama dedus
dedus că nu-i prea mândru lţimea lor un deget au fost tricotate pentru soldaţii care
mândru de înă lţimea
câteva
câteva să ptă mâni încoace e prea obosită , iar de acest
prea obosită acest lucru niciodată
niciodată . anormal
anormal . de două
două să ptă mâni
mâni luptă
luptă cu lă custel
custele care
care
doctorul pur ş i simplu a refuzatrefuzat să -i dea un 9. Copilul îine în mână pachetul
pachetul de cioco- 4. Nu mă întreba de ce iampa ampa ta cea cea nouă rie-au invadat toate recoitele.
concedi
concediuu medical
medical de o s ptă mân . lată  de
 de jumă tate dede orâ încoace, nu-i de mirare a atârnat
atârnat în tot acest timp de tavan, fiindcă eu 9. N-am
N-am nici cea mai vagă idee de de ce
5. Portarul îngheaţă
îngheaţă de atâta vreme încât că s-a topit ş i acum plâng plângee că  nu
 nu mai
 mai are
 are ceea n-am pus mâna pe ea, ş i sunt sigur câ a tocmai i s-a cerut
nici n-am cerut locotenentului să puna
s-a hotă
hotă rât să -ş i schimbe
schimbe slujba ş i sâ lucrez lucrezee ce tocmai
tocmai ş i-a cumpă
cumpă rat.
rat. stat acolo până până acum doar fiindcă masa, fiindcă  vede toată
doar fiindcă  toată lumea
lumea căcă masa
masa a fost
ca mecanic
mecanic la încă lzirea centralâ
centralâ,, aş a că propriet
propriet reasa
reasa n-a observat-o
observat-o încăîncă , fiindcă deja pusă
pusă i soldaţii lui ui au fost chiar aduş i în
10. Prietenul tău, lingvistul, ţi-a pă strat taiT oricum hidoasă ca să fie ţinutâ într-o formaţie acolo
oricum e prea hidoasă acolo să -ş i ia cina.
tocmai a fâcut o cerere cerere să I se dea dea slujba na prea prea multă
multă vreme,
vreme, nu ş tiu de ce ce a fă cut-o,
aceea, dar i s-a refuzat mă rirea salariului, pe sunt sigur câ l-a venit foarte foarte greu s-o facă , casă
casă de oamen
oameni,i, ca să zic a a. 10. De ce ce a fost lă sat singur
singur judecă torul,
care, de asemeni, o solicitase nu de mult.
care, de tiindu-l ce fire vorbarea
vorbareata.ar
ta.arnn 5. Unde dirijorul peruca i de dacă nu să
Unde ş i-a ascuns dirijorul să hot rască
rască dacâ e ori nu vino vinovat
vat
când face publicul să -l aş tepte?
tepte? sergentul,
sergentul, ş i sâ-l întrebe pe acesta acesta dacă a
7 C. PASSIVE VOICE ( SIMPLE & CONTINUOUS) 6. îmi pot închipui de ce l-a lovit azi giuva- minţit tot timpul ori chiar a spus adevă rul?
1. La această  cârciumă
 cârciumă se beau bâuturi  alco 5. Budinca bucă tarului
tarului a fost deja mânca- ergiulpebor
ergiulpeborfaş faş i, dacă aifurat
aifurat ltuvreoda
ltuvreodată tă
ce ş i nealcoolice din anul grevei  mă tur torilor,
olice lor, tă , a fost incredibil de gustoasâ şi  toţi musafirii
musafirii
cam de când o ocole ti tu,ti tu, zicând că ai renunţat au afirmat că de ani de zile n-au n-au mai mâncat
să mai
mai ieşi seara
seara în
 în ora . o budlncă aş a de buna,
buna, poate
poate chiar
chiar de când 3. PAST TENSE
2.  Mesajul omului de afacefi a fost primit se ş tiu. tiu.
azi,  iar directorul acordâ acum : o audienţâ 6. Tocmai a fost gă sit acul cusăcusă toresei a- a- Past Tense: Acţiune începută i terminată
terminată  în trecut.
partenerului omului de afaceri, care e de mai colo unde este din ziua inundaţiei ei ş i, întrucât
multă vreme în în oraş , de la cea mai fierbinte
fierbinte zi s-a putut muta înapoi acasâ, (I asked, I was asking,
 was asking,  I  was asked,
 was asked, I was being asked)
acasâ, ea a spus că e
din lulie. nespus
nespus de fericită câ-l poate
poate iar folosi.
3. Maşina modisfei n-a n-a mai fost condusă 7. Croitorului
Croitorului i-a fost ghicit vjitorul de că tre 9 A. PAST TENSE SIMPLE
de un timp nec'rezut de  de  lung, 
lung,  fiindcă i-a fost ghicitor ş i a aflataflat că nevasta
nevasta mă celarului
celarului a 1. oferul autobuz, ş oferul de taxi ş i lui propriul lui exemplar
oferul de autobuz, exemplar din revista de să p-
frică sâ intre în ea din seara aceea, când a gă sit o comoară pe care care are
are de gând s-o s-o oferul de camion au împrumutat bani de la tâmâna tâmâna trecută
trecută , zicând
zicând că speră
speră că vizitat
vizitatoru
orull
gă sit un leu dormind pe scaunul din spate. spate.  împartă cu el, fiindcă ea consconside
ideră
ră că el e de un c mâtar
mâtar ş i nu i-au
i-au înapoiat niciodată , dar o să i-l înapoieze
înapoiat niciodată înapoieze când
când n-o să mai aibă nevoie
nevoie
4. Casa zarzavagiului n-a fost locuită de la prea multă multă vreme prea
prea să rac. aceast atunci că mă tarul de el, dar până  acum redactorul
aceastaa a fost demult ş i de atunci  redactorul ş ef a aş teptat
teptat
cutremur, de atât de multă vreme încât 8. Cizmarul
Cizmarul acesta n-an-a fost niclodată uitat i-a
i-a lă sat în
în pace, cu toate că ei se teme au de zadarnic, întrucât acel vizitator anume a
temeau
majoritatea oamenilor au uitat deja că e un de client» client» lui, fiindcă a fă cut întotdeauna
întotdeauna  închisoa
 închisoarea
rea datornicilor.
or. plecat ş i nu s-a
s-a mai întors.
castel ş i se due acolo când ies la iarbă iarbă verde.
verde. papuci minunaţi ş i niciodată
niciodată n-a cerut mult 2. Redactorul
 Redactorul ş ef i-a împrumutat
împrumutat vizitatoru- 3. Vârstnica dactilografă aprinse o lumâna-
lumâna-

8 9
re ş i începu
începu să bată la maşmaş ină nuvela
nuvela prietenei
prietenei 7. Poliţistul
stul îş i ră tâci revolv
revolverul
erul ş i începu
începu M C. PASSIVE VOICE (SIMPLE FORM)
ei despre
despre un spârgă tor de bancă ; acesta acesta să -l caute
caute în maşină dar, dar, întrucât
întrucât nu-l putu LHaina instalatorului
instalatorului a fost cusută cusută de mulţi pacienţi decât poate trata.
st tea în fiecare dimineaţ în pat până  la zece, gă si,
si,  recunoscu câ e vinovat;
vinovat; nu ş tia unde 6. Când i s-a vorbit regizorului, actorii au
apoi se scula ş i telefona
telefona la polifie, ca să fie bucă tar pe când eel dintâi repara chiuveta, iar
este
este ş i rherita
rherita să fie pedepsit.
pedepsit. după
după aceea
aceea a pus-op e el ş i a îmbucat ceva, amuţjt
îmbucat ceva, amuţjt ş i publicul nu înţelegea
înţelegea ce se întâmplă
întâmplă ,
sigur
sigur că se ştie că el e acasă
acasă . 8. Chelnerul a fost indus Tn eroare de cine se adresează
adresează regizorului în mijlocul
in vreme
 vreme ce bucâtarul
bucâtarul se plângea
plângea că mă nânc
4. Lă ptarul pierdea
pierdea de obicei jumă umă tate din hainele scumpe
scumpe ale clientului lui ş i i-aîngă
 i-aîngă duit spectacolului
spectacolului ş i de ce.
sticlele
sticlele pe care le lua de la fermă fermă , aşa că prea mult.
să piece
piece şi să  se
 se întoarcă
 întoarcă cu banii pentrupentru notă 2. Pescarul
 Pescarul a v zut că barca barca îi e scutur
scuturată
ată 7. Regizorul de film  a fost confundat cu un
fermierul
fermierul se hot rî să -l concedieze
concedieze,, fiindcă
fiindcă se mai târziu, întrucât eel din urmâ i-a explicat că
temea că  î înn ritmul acesta va  da falirnent. de vânt,
vânt, aşa că a intratintrat în
în colibă
colibă i a ră mas mas actor ş i i s-a s-a datdat un costum roşu să se
portofelul
portofelul lui se află în cameracamera la hotel, a a acolo, o, aş teptând
teptând să se domoleas
domolească că furtuna, costumeze
costumeze ca mă scă rici, ceea ceea ce el a refuzat
refuzat
5. Chirurgul intenţiona să  spună
 spună că pacien
pacien--  încât
 încât clientul a plecat
plecat ş i până -n ziua de azi numai
numai că barca lui a fost împinsâ împinsâ că tre mare mare să facă , deoaredeoarece ce ş tia că
că nu e rolul lui.ui.
tul nu are nevoie
nevoie să fie operat, fiindcâ
fiindcâ e perfect chelnerul
nerul nici că l-a mai vă zut.
zut. < de vânt
vânt ş i s-a scufundat. 8. S-a
S-a râs de criticul literar când a fă cut o
• să nă tos, dar rudele pacientului
pacientului erau atât atât de 9. Directorul colii l-a cbnfundat pe portar
hotă râte sâ-l
sâ-l pună
pună să -l opereze
opereze pe pe s rmanul
rmanul 3. Avionul pilotului s-a defectat când încer- greş eală gramatica gramaticalălă în eseul eseul lui, iar el s-a
s-a
cu gunoierul, i-a dat coşul de hârtii ş i i-a cerut ca s  decolez
 decoleze, e, aşa că atrebuit meargăă pe  înfuriat,
atrebuit să mearg  înfuriat, fiindcă greşeala era de fapt o greş greş eal
om, încât
 încât chirurgul renunîă
renunîă să mai zicăzică ceva
ceva să -l goleasc dar  portaru!
goleasc , dar   portaru! a foş t atât de jignit
i pur ş i simplu ieş i din odaie.
odaie.  jos două zile, până a ajuns la satul eel mai de tipar tipar ş i redactorul
redactorul nu vroia vroia să recunoască
recunoască .
de gre eală , încât
încât ş i-a
i-a înaintat
 înaintat demisia pe loc. apropiat
apropiat ş i de acolo a telefonatelefonatt familiei lui să 9. Romancierul
Romancierul a fost pă lmuit de omul cu
6. Zise
Zise că e doctor,
doctor, de medicină nă generală
generală 10. Când directoarea ş colii
10. colii l-a
-a înţeles greşit dea
dea de tire tire că e teafă
teafă r. barbă
barbă roşie, a că rui viaţă aţă a povestit
povestit-o -o în
de fapt, ş i nu poate vindeca
vindeca o persoană
persoană în pe elevul
elevul pe care
care l-a gă sit în grâdină i a fost
vârstă de reumatism, că maximum maximum ce poate  Seminţele ciobanului au fost semă nate romanul lui, fiindcă
4. Seminţele fiindcă eel de-al doilea era un
sigură
sigură câ vrea
vrea săsă chiuleasceasc , gră dinarul a  în gră dina lui toamnatrecută
toamnatrecută i de atunci atunci el tot gangster vestit care detesta publicitatea.
face e să -i prescrie un medica medicamenmentt să -i asigurat-
asigurat-oo că nu e adev adev rat, că elevulelevul e
uş ureze
ureze durerea.
durerea. speră
speră să vadă plante plante crescând, dar dar seminţele
nţele 10. Savantului
10.  Savantului i s-a permis să mature po-
nepotul
nepotul lui ş l vrea să -l înveţ
înveţee gră dinâritul.
nu erau bune, a a că ginerele le-asemânat deaua
ginerele lui le-asemânat deaua bibliotecii, fiindcă a zls că are nevoie nevoie
4o B. PAST TENSE CONTINUOUS degeaba. de miş care ş i nu poate lucra într-o într-o odaie
1. învâjă torul cosea pe câmp
câmp când  elevii lui puteau. 5. Dentistul
stul a fost aş teptat gară deună zi, murdară , iar bibliotecarul era prea ocupat ca
teptat la gară
au venit
venit ş i i-au spus că exagere
exagerează
ază de-a 6. Directorul
Directorul fabricii
fabricii suna
suna la uş , dar nu când  a venit u  lui ş i a comunicat s-o facâ el.
 unn chirurg în locul lui
dreptul muncind
muncind din zori până -n seară
 seară , aşa  câ deschidea nimeni, fiindcă nu era nimeni că dentistul
dentistul e reţinut la clinic , unde are are mai
 învă ţă torul s-a aş ezat
ezat să se odihneas
odihnească că în acasă
acasă i, în în vreme cece el continuanua să sune, a te D. PASSIVE VOICE (CONTINUOUS FORM)
timp ce elevii au cosit în locul luf. venit un vecin ş i i-a
i-a spus că nu-i
nu-i nimenl
 nimenl acasă . 6. Când a sosit casierui
casierui la bancă , se se frecau
1. Se spă lau ferestr
ferestrele
ele ş i se ş tergea
tergea tabia
2. Propriet reasa auzi fără  să vrea
vrea ce-i spu-
nea chiriaş ul ei soacrel lui , care deja
7. Pe când funcţjo
funcţjonarul
narul alerga
alerga să prindă
deja împa- autobuzul, îi tă ie drumul un bâiat cu bicicleta, filndcă
filndcă directorul colii era aş teptat teptat s  inspec- podele podelele le cu să pun şi  ap , se descuiau u ile şi
cheta, hotârâtă
 hotârâtă să piece
piece din casâ
casâ şi să nu sese se ciocniră teze
teze clasa
clasa ş i învă ţă torul vroia acorde o se deschideau ferestrele,
vroia să i se acorde
ciocniră i că zurăzură amândo
amândoi,i, fură duş i la mă rire
rire de salariu. 7. Suflerul îş i sufla nasul chiar când se ridi-
mai întoârcâ niclodatăodată , ceea ce a i fă cut în în spital ş i azi tocmai II s-a îngă îngă duit sâ piece
cele din urmă , spre marea uimlre uimlre a ginerelui
ginerelui acasă 2. Se construiau noi teatre ş i erau chemaţi ca cortina cortina ş i publicul a început să râdă râdă când
acasă . mulţi
mulţi actori să joace acolo, întrucât întrucât oraş ul a auzit zgomotul ş i n-a vâzut pe nimeni pe
el.
3. Mecanicul cul de locomotivă vă îi plă ti unui
8. Vânzâtorul ambulant vindea unei fetiţe
unui scoici,  când un câi urma să devinâ un centru cultural important, scenă scenă .
câine
ne dădu nă valâ, â, lătră la eel mai bun loc unde să locuiască ască un 8. Gravorul era condus în formaţje laînchi -
adolescent s'â-i
s'â-i spele locomotiva ş i s-o facâ amândo
amândoii ş i-i speri
speriee pânâ
pânâ o luară
luară lafugă , după soare
soare împreună
împreună cu ucenicul lui, care striga cat
să stră lucească
lucească , în timp
mp ce el bea
bea o bere
bere i care'se dramaturg.
se apucă să mânânc
mânâncee salamul din sacul 3. Se deschideau toate uş ile ş i oamenii  îl ţinea
Se deschideau nea gura că sunt duş i la închisoare
închisoare tocmai
vorbea despre cai la cârciumă , dar adoles- adoles- vânză torului ambulant.
centul porni locomotiva în lipsa lui, n-o mai nă vă leau
leau în stradă
stradă să vadă elefantul care era când termină
elefantul care termină ifonierul
ifonierul împă
împă ratului.
putu
putu opri ş i ieşi din gar . 9. Doctorul a trimis dupâ sbră în vreme ce dusînapoi la.circ.
la.circ. 9. Pânzele pictorului erau privite cu interes
tu cumpă rai medicamen
medicamentul, tul, fiindcă a zis câ încuiau portjle parcului ş i erau izgo- de vizitatori, care erau
4. Se încuiau erau conduş i prin muzeu
muzeu de
4.  Bibliotecarul f cea ordine între între că rţj nimeni
nimeni nu ş tie să facă o injecţie
injecţie la fel de bine
când intră cineva
cineva ş i ceru via{a
via{a lui Napoleon,
eon, ca sora, niţi toţi vizitatorii,
vizitatorii, fiindcă era noaptea târziu ş i un savant
noaptea târziu savant mai mai în în vârstă
vârstă , cu ochi alba tri ş i
pe care
care bibliotecarul nu i-o putu da, fiindcă portarul era îngheţat, flă mând, pica de somn că rora li se spunea spunea că acelea ea sunt cele mai mai
10. Zidarul
10.  Zidarul cumpă ra că ră mizi când
când l-am în- i vroia
vroia să
să piece
piece acasă
acasă . bune picturi din lume.
tocmai o citea primarul oraş ului.
tâlnit ş i mi-a spus
spus câ are nevoie
nevoie de ele ele ca să -ş i 5. Se
Se tră geau toate perdelele la o parte, 10. Crainicul
 Crainicul spuse că că se cur ţă toate
toate co-
5. Dramaturgul repeta mereu glume vechi, construiasca
construiasca o că suţă  la ţară
 ţară ; unde speră  s  se se urile ş l coş arii contemplau
contemplau ideea unei unei greve
greve
ceea ce-i plictisea de moarte pe toţi prietenii mute cu familia pe timpul  verii. fiindc
fiindcăă toată
toată iumea
iumea vroia
vroia să vadăvadă dulgheri
dulgheriii
lui şi-i fă cea să -l ocolească
ească ori de câtcâtee ori traversând strada în ş ir indian, fiecare ţinând generale, generale, fiindcă
fiindcă pretindeau
pretindeau că e prea mult mult de
un scaun în mâini ş i apoi aruncându-l într-o muncă muncă .
grămadă de gunoi. gunoi.
10 11
« E. PAST TENSE SIMPLE & CONTINUOUS 45 B. PAST PERFECT CONTINUOUS
1.  De ce vă rsa lacrimi secretara când i-a i-a dormit deloc azl-noapte cu toate că le-ai luat? 1. îngrijitorul dormea. Dormea de câteva temniţă .
spus ş eful
eful ei că trebuie
trebuie să bată
bată din nou tot ore când
când veni directorul
directorul ş i afirmă
afirmă câ e hotă
hotă rât 7. Borfaşul ne spunea
spunea de mult că fostafosta lu
6. A cui ma ină mergea
mergea cu viteză
viteză spre sat să -l concediez
concediezee fiindcă nu face face niciodatâ
niciodatâ sotje e mân -n mână mână cu bă canul, care-ş care-ş
textul la maş ină , cu toate
toate că stră lucea soarele
soarele acum o sâptă sâptă mânâ,
mânâ, până ce a lovit o vacâ ş i
i ea ştia că el se duce
duce la pescuit?
pescuit? a început
început să se învâr
învârtătă ca un titirez?
rez? nimic ş i e un pierde-vară
pierde-vară .  înş ela clrenţii
clrenţii când cumpă rau trabuce, ş i de
2. De ce a intrat maioul atât de mult la apă 2. Paznicul de noapte cutreiera curtea cu aceea aceea fură de la ei de când l-a pă ră sit nevast
nevasta. a.
7.  Oe ce scrlai mereu
 Oe mer eu casă
casă cu  c mare, când
când l-am spă lat ş i. de unde l-ai l-ai cumpă rat, am studiat engleza împreună ? repeziciune de când auzise zgomote în 8. Piratul cutreiera oceanele de u  an, cânc
 unn an,
flindcă am de gând s -l due înapol acolo şi mansar
mansardă dă . s-a întâlnit cu preotul, câruia i-a mârturisit ce
să -mi recuperez
recuperez banii, aş a cum am fâcut 8. De ce-ş i vă rsa laptel
laptele la două
două zile şi de Marinarull lipsea de doi ani de acasă i  întotdeauna
3. Marinaru  întotdeauna a tras mâţamâţa de coadă
coadă i a spera
 întotdeauna.
 întotdeauna. ce-ş i arunca
arunca brânza
brânza din douâ-n două două să p- cutreie
cutreierase
rase toate oceanele pă mân- să se îmbogă
toate mă rile ş i oceanele îmbogă ţeasc
ţeasc .
tâmâni când era fermier?
fermier?
3. In ce trâgeai
trâgeai deună zi, când
când mă plimbam
plimbam tului. 9. Episcopul afirmâ că vizita de o lune lune
prln pâdure ş l era cât cât pe ce să
să mă omori cu 9. Ce carte
carte te aş tepţi sâ aduc de vineri 4. Poş taş ul ducea
ducea scrisori  întreagă , ţinutul, când prietenul lui i-a dat de ş tire că E
scrisori de o zi întreagă
puşca?  într-o să ptă mână i de ce nu mi-ai spus mai când veni întrebe de ce intrat la ap , ş i-a neglijat
veni un domn bâtrân să -l întrebe jat îndatoririle
rile ş i avea
avea SE
devreme câ vrei sâ vin vin la şcoală într-o zi când
când
4. Când a fost ucis deţjnutul evadat ş i de . mă aş teptam teptam sâ flu liber? primit încă  ziarul, iar poştaş ul obosit se fie pedepsit pentru aceasta.
nu ş i-a primit
ce n-a trimis poliţja câ ini sâ-i mlroasă urmele  înfurie
 înfurie de-a
de-a binelea
binelea.. 10.
10. Iluzionistul nu ş tia de ce a tot spus CE  CE
acum mai multemulte să ptă mâni, când
când a început
 început s 10. Ale cui etichete le lipeai când a trebuit
10. 5. Cură vârsta de şapte ani e ca ş i fă cut, întrucât
Cură ţa coş uri de la vârsta întrucât era convins câ nu poat€poat€
locuinţele de la ţară i să înspâi- sâ te înţep ca  s te fac sâ  înţelegi că  sunt acolo
 jefuiască locuinţele i mereu
mereu îş i spunea că a fost tras tras pe sfoarâ
sfoarâ,, coate la ivealâ porumbei din joben , fiindce indce
mânte copiil? i am de gând gând să -ţi pun câtev
câtevaa întrebă
întrebă ri nu fuseserâ
fuseserâ puş i acolo dirfâinte, iar el nt
personate, la care mă temeam că s-ar putea fiindcă
fiindcă el vrusese
vrusese sâ se facăfacă poliţist.
poliţist.
5. Ce pastlle de dormit af luat
uat ş i de ce n-al sâ nu-mi ră spunzi? 6. Hoţul fura ceasuri de mai bine de un an fusese fusese niciodată
niciodată magician.an.
când a fost prins si condamnat la doi ani de
 A& C. PASSIVE VOICE
4. PAST PERFECT 1.  Aligatorul fusese vă zut Tn râu cu mult erau ai ei.
 înaint
 înaintee să sosim noi. 7. Vulpoiul fusese trimis la gră dina zoolO'
zoolO'
Past Perfect Acţiune trecută , care are loc înaintea
înaintea unei.alte
unei.alte fusese vânată pentru blana ei gică după ce fusese
2. Ursoaica fusese fusese prins încercând
încercând să fur«
acţlunf trecute. minunat
minunat . pui din coteţele să tenilor.or.
(I had asked,  I had been asking,
 been asking,  I had been  asked) 3. Ursul fusese reperat zece kilometri la 8. Vulpoaica fusese
fusese adusă din vizuina ei ce
sud de sat,
sat, dar nimeni nu îndră znise să se să fie ară tată copiiior care nu vaz
îndră znise vazus
user
ere"
e"
ducâ sâ-l vâneze. niciodată
niciodată -n viaja lor o vulpoaica.
4*t A. PAST PERFECT SIMPLE 4.  Ursul polar fusese
fusese acoperit de ză padâ 9. Râsul nu nu se temuse niciodată de nici ur
1. Regele ş i reglna erau
erau că să toriţl dede mult pe când
când dormea de o zi ş i o noapte. animal
animal până ce v zu o pumă doar la micE cE
când bă iatul pe pe care-l vezi acolo s-a n scut 6. Omului de afaceri i se predase chineza
scut ş i  în copilă rie, dar uitase
uitase limba ş i o învâţa
învâţa din fusese împuş cat în cap pe când depă rtare de el.
5. Lupul fusese
a fost botezat. nou.  încerca
 încerca să ucidă o că prioară pe care o 10.
10. Leopardul nu mai mai fusese niciodatâ fă
2.  Abia lovise minfstrul câinele, când s-a 7. Antropologul suferise o operaţie, care-l prinsese. cut să sarâ
sarâ peste
peste o colibă , dar în timpul
timpul unu
ivit proprietarul lui ş i ministrul s-a simţit obligat fâcea sâ arate
arate ca o maimuţă
muţă i se apucâ pe 6. Lupoaicei
Lupoaicei i se dă duseră zece pui de safari traversă  u
duseră zece  unn sat de
de bă tina i ş i sâri
sâri pest
pesttt
să -ş i ceară
ceară scuze
scuze şi s-o rupă la fugâ.
fugâ. datâ să se studieze.
studieze. animal lbatice ş i avea grijă  de toţi de parcă tot ce-i ieş i în drum.
male să lbatice drum.
3. Oe abia jurase preşedinfele că a spus spus 8. Omul
Omul de ş tilnţă
nţă purta
purtase
se cămaş ă cenuş
cenuş ie
adevă rul ş i numai adevârul,
adevârul, când
când un cerş
cerş etor cu mult înaint
înaintee să ajungâ
ajungâ la modâ ş i fu amă rât
a intrat ţanţoş
ţanţoş în sala de întruniriri ş l l-a acuzat
acuzat 5. PRESENT. PRESE
P RESENT
NT PERFECT.
că a minţit
minţit tot timpul. când toţi începurâ
începurâ să poarte
poarte ş i el trebul s-o
schimbe ca să arate altfel decât
decât ei. -17 PAS
P AST
T TENSE. PAST PERFECT.
TENSE. 
4. De abia vă zu ceasornicarul
ceasornicarul balonul urn- 9. Fizicianul câştigase deja premiul Nobel
flat că i începu sâ desenez
desenezee un ceas pe el,
până când împunse
împunse cauclucul ş i balonul se că nd se retrase
retr ase dln grupul
grupul vostru, filndcă 1.  Dacă
Dacă a pierdut
pierdut pă lă ria directorul ui, nu  întreabă
directorului,  întreabă -l ce s-a întâmpl
întâmplat,
at, fiindcâ era foar
foarte
te
sparse. lucraji la ceva ce dura de prea multâ vreme. vreau
vreau sâfiu în pielea ui, fiindcă pă lă ria ză cea bine dispus înainte
pielea lui, înainte s-o vadă pe sora te
10.  Matematicianul
10. Matematicianul tocmai îş i întorsese de ani dede z.il sească el, vitreg , care-l
z.ile pe scaun până s-o gă sească care-l aş tepta
tepta de două ore înain
înainte
te SE
5. De abia ş i-a terminatnat milionarul zahă zahă rul ceasul
că îş i ş i scoase
scoase hainele
hainele ş i'trecu înot
înot râul ca sâ ceasul ş i era gata sâ
ca sâ sâ plece-n
plece-n oraş când gâsi iar directo
directorui
rui încă
încă n-a descope
descoperit rit că lipseşte. se întâlnească
întâlnească .
mai comande,. un jucâtor de fotbal
fotbal alergân
alergândd prin gră diniţă i 2. Dacă crezi că că nu-i sunt
sunt to{i boii acas , 3. N-am
N-am fost până acum la curent curent c i
câlcându-i în picioare straturile de flori.
12 1E
necazurjle tale dar, când socri i tă i mi-au spus  încercat
 încercat să să mă -nţeleg
-nţeleg cu cu  el, dar  el
 el a plecat ieri 17.
17. Când va va fi cumpârat pentru fermă
fermă un 19. Când va fi câinele de pază lâsat în li
19.
că zaci
zaci de să ptă mâni
mâni de zilezile în pat
pat şi că pleci
pleci trântind
trântind uş a ş i zicând că  n-afost niciodată odată aşa câine ciobă nesc? bertate?
 în Australia
Australia ca să fii operat, m-am m-am hotă rat pe pe de să tul de toate.
toate. 18. Că rui fel
18. fel de buldog îi va fi îng duit sâ 20. Ai să cumperi
cumperi vreodată
vreodată câini de vână -
data
data că că treb
trebui
uiee să vin să să te v d, a a c 8. l-a tă lat craca
craca de de sub picioare când a intre în curte cat sunt eu acolo, fiindcă de toare să mă înveţi să vânez?
vânez?
lată
lată -m . mă rturisit
sit că furâ stllouri
louri de luni de zile ş i că a obicei
obicei mă tern de câini
câini ş i cred că am s-o
s-o iau
4. întotdeauna plă tesc eu oalele oalele sparte,  dee
 sparte, d fosf prins de poliţieţie cam din două în două  luni, la goană
goană de îndată
îndată ce se iveşte.
aceea refuz
refuz să te ajut, în ciudafaptului
ciudafa ptului  că  m-ai dar acum
acum nevasta
nevasta lui lui l-a iertat
iertat ş i l-a fă cut să
rugat
rugat de mult s-o fac, fac, ş i ş tiu că promisesem,
sesem, promită
promită câ nu mai mai fură
fură i se poartă
poartă ca lumea.
umea. 7. FUTURE PERFECT
dar m-am ră zgândit. 9. Când i-am descoperit ş otta, otta, arâta
 arâta ca pă -
5. A râmas
râmas tablou când a aflat că socrul lui câliciul
câliciul pă că lit, fiindcâ o pregă |ea de zile
cumpă
cumpă ră oi ş i a strig
strigat
at că n-a
n-a îngrijl
îngrijlt niciodată
odată  întregi i chiar ar ş i acum
acum nu-i vine sâ sâ creadă
creadă că Future Perfect:  Acţiune viitoare,
Future Perfect:  Acţiune viitoare, care
 care are loc înaintea  unui alt moment viitor.
nici un animal,
animal, ceea
ceea ce e adevă
adevă rat ş i a ră mâs l-am
l-am împiedicat
împiedicat să dea foc acelel el gră mezi de (I shall have asked,
 have asked,  I shall have been asking, I shall  have been asked)
adev rat până până -n ziua
ua d
 de  azi, de i familia lui
e azi, de ui are hârtil, de care el nu  avea, dar noi aveam mare mare
acum
acum o turm turmăă uriaş
uriaş . nevpie.
• 6. A spus că -i ajunge, muncea
muncea din fragedăfragedă 10. A fost
10. fost ultima pică că tură : când a spus ca 43 A. FUTURE PERFECT SIMPLE
copil
copil rie,
rie, că vrea
vrea să vadă lume lumea,a, aşa
aşa că a se plimbă de cinci ore în în vreme
vreme ce noi îi 1. Până când ai sâ-i spui că  a aii vrea ca el să mică
mică ansăansă să încerci
încerci să -i ascunzi
ascunzi adevă
adevă rul,
rul,
plecat
plecat într-un tur al lumii ş i acum vizitează zitează fă ceam temel
temele,e, tată
tată l lui l-a
-a luat la b taie şi spunâ iucruriior pe nume, el îtj va fi spus deja aş a că mai bine bine ai fi cinstit ş i i-ai spune
spune
Franţa. acum e sigur  câ câ nu  i-am
 i-am fost niciodată prieteni
prieteni tot ce a fă cut ş i-ţi vei da seam
seamaa că mai bine bine adevă rul chiar acum.
acum.
7. Eram
Eram sigur câ e pus pe rele, aşa că am credincioş i. nu-ţi spunea nimic. 6. înai
înainte
nte să ajungi
ajungi să mă cunoşti, el îţi îţi va
2. înainte sâ zici că  e gata pentru azi, fostul fi spus că una gândesc
gândesc ş i alta vorbesc,
vorbesc,  aş a câ
6. FUTURE tă u soţ
soţ va fi bă tut la ma inâ toate
toate scrisoril
scrisorile ş i te avertizez
avertizez ca să să nu apară vreo
v reo neînţelegere.
va fi stenografiat discursul pe care al refuzat 7. Până
Până să -mi spună
spună el câ prea întind
SIMPLE & CONTINUOUS, ACTIVE & PASSIVE VOICE coarda, îlîl voi fi rugat
rugat să -mi împrumute
împrumute o sumă
să -l asculţi.
asculţi.
3. Până
Până la urm toarea
toarea voastră întâlnire re elîţj mare de bani ş i, dacă  a m noroc, o să rhi-o
 am -o dea
Future: Acţiune vlitoare. va fi dezv luit taina tuturor celor care te pe loc.
(I shall ask, I  shall be asking,
be asking, I shall be asked) cunosc ş i vor râde cu toţii de tine, iar 
cunosc  iar   tu
tu nu vei 8. înainte
înainte să -ţi spunâ căcă poţi folosi expresia
expresia
mai putea
putea să te ţii tare. „nu strica orzul
orzul pe gâş te", eu o voi fi folosit
4. Presupun că  o fi terminat d  dee fă cut temele
temele deja în eseul meu.
1.  Pantera
Pantera de la gră dina zoologică
zoologică e în să -ml gă sesc
sesc mai întâi
întâi nevâstu
nevâstuica,
ica, fiindcă
ndcă e a 9. Nu-i spune să nu-i facă ochi dulci,
libertate acum ş i sunt sigur  că
 că va fi foarte greu i preci
preciss că s-a dus
dus în
în oraş fiindcă
fiindcă vroia să
vă rului meu, carecare va fi foarte
foarte amă rât dacâ-l vadă
vadă un film şi chiar ar întrebase
întrebasedacădacă tiu ce ce fiindcă îţi va fi uitat
tat sfatul
sfatul până ce o va vedea.
vedea.
s-o prinderh iar. spun câ am pierdut-o. ruleaz
eaz . 10. A plecat, aş.a că presupun
presupun că o fiînţeles
fiînţeles
2.  Am să
să cumpă r o zebră pentru pentru fiica
fiica 9. O sâ  m
 mââ joc cu un hârciog
hârciog când o.să o.să mă că ea nu vrea
vrea ca el săsă se tragă
tragă de ş iretur
ireturii cu
fratelui tă u vitreg, care a cerut
cerut una acum 5. Nu vinde castraveţi gră dinarului: v'a fi
due s -mi vă d bunicii.
bunicii. aflat
aflat tot ce e de ş tiut înainte să ai tu cea mai mai ea.
câteva
câteva zile ş i i-am promis pâ o să -l aduc.
aduc. 10. Popândă
10.  Popândă ul o să să sară
sară peste
peste tot pe aiciaici
3. O să dea voie cuiva tigrul ş i ţigroalca
ţigroalca sâ dacă
dacă nu-l iei iei odată
odată .
se apropie de puli lor? 11.  lepurele de câmp va fi vândut la  târg,
20 B. FUTURE PERFECT CONTINUOUS
4. Leul ş i leoaica
ca n-au
n-au să stea la gră dina fiindcă vânâtorul
vânâtorul are nevoi nevoie de bani să 1. Să ptă mâna viitoare
viitoare pe vremea
vremea asta se
se va un sfert si, cum sunt
sunt gră bit , aş vrea
vrea să
să vii si,
zoologicâ, e p cat s -i duci acolo, o, fiindcă
indcă au cumpere
cumpere o pu că i gloanţe gloanţe noi. sprtal de o lună de când a încasat-o, dacă nu te deranje
fi aflat în sprtal deranjează
ază , să termini treaba
treaba în
nevoie de libertate înainte de toate. 12.  0 să ţi se dea.un
12. dea.un iepure
iepure de casăcasă ca fiindcă n-a ascultat directorului de a locul meu.
ascultat de ordinele directorului
5. Maine pe vremea asta acest elefant se ră splată
splată pentru purta
purtarea
rea frumoas
frumoas . nu juca fotbal  î înn timpul orelor. 4. La anul pe vremea asta voi fi studiat de
va plimba pe strâzile Londrei, admirat atât de 13.
13. obolanul are are să
să fie omorât
omorât într-o zi de 2. L-am
 L-am luat pe nepusă masă fiindcă toc- doi ani trei
nepusă masă trei limbi
limbi stră
stră ine deodată , dar trebuie
copii cât side oamenii mari. o pisică
că . mai i-am explicat că luna viitoare voi fi lucrat să mă rturis rturisesc
esc că nu voi ş ti nici una una la
6. Nu vâ supâraţi, ră mâneţi
mâneţi multă
multă vreme
vreme la 14. Chiar va fi trimis ş oricarul acesta în Ja-
14. de dou zeci de ani Tn acest birou, aş a că mai perîecţie.
că mai
noi? ponia? bine nu m-ar
m-ar învă ţa el pe mine cum se fac 5. Voi
Voi fi umbla
umblatt să ptă mâni de zile
zile după
7. Am sâ plec  în curând dacă dihorul acelaacela lucrurile.. potcoave
potcoave de cai morţi, înainte
înainte să -mi spună
spună el
15. Al cui că ţeluş va fi adus înâuntru
15. înâuntru pentru
e bine z vorât pe undeva.
undeva. a fi examinat mai întât? 3. Voi fi spă zece fă râ că nu-s pe drumul
spă lat vaselede o oră la zece drumul eel bun.
8. N-am să te mai deranjez, dar trebuie trebuie 16.
16. Unde vâ vâ fi gă sită pisicuţa
pisicuţa care a fugit?
14 15
necazurjle tale dar, când socrii tă i mi-au spus  încercat
 încercat să mâ-nţel
mâ-nţelegeg cu el, dar el a plecat ieri 17. Când va fi cumpă rat pentru fermă
17. fermă  un
 un 19. Când va fi câinele de  pază
19.  pază lă sat
sat în li
că zacl
zacl de să ptă mânl de zile zile în
în pat l că pleci
pleci trântind  u a i  zicând
 zicând că n-a
n-a fost niciodatâ
niciodatâ aş a câine
ne ciobă nesc? bertate?
 în Australia
Australia ca  s  fii operat, m-am hot rât pe de să tul de toate.
toate. 18. Că rui
18. rui fel de buldog îi va fi  îngă duit
duit sâ 20. Ai să  cumperi
 cumperi vreodată
vreodată câini de vânâ-
data că   trebuie să vin vin să
să te vă d, a a că 8. i-a tă iat craca
craca de sub picioare când a intre în  curte cat sunt eu  acolo, fiindcă  de toare să mâ înveţ înveţii să vânez?
vânez?
iată
iată -m . mă rturisit
sit că fură stllourl de iuni de zile
le i că  a obicei
obicei mă tern de câini i cred că am s-o iau
4. întotdeauna plă tesc eu oalele sparte, sparte, de fost prlns de poliţie
poliţie cam din două în două  luni, la goanâ
goanâ de îndată
îndată ce se iveşte.
aceea
aceea refuz
refuz să te ajut, în cludafaptulul că m-ai m-ai dar acum nevasta lui l-a  iertat i l-a fâcut să
rugat de  mult s-o fac, t ş tiu tiu că  promisesem, prom'r
prom'rtătă că nu maimai fură i se poartă
poartă ca lumea.
lumea. 7. FUTURE PERFECT
dar m-am ră zgândit. 9. Când i-am descoperit ş otia, otia, arăta ca pă -
5. A ră mas tablou câhd a aflat aflat că
că socrul lui câliciul pă că lit, fiindcă o  pregâjea de  zile
cumpâr
cumpârăă oi i â strigat câ n-aîngrijit niciodat ciodat  întregi i chiar ar ş i acum nu-i
nu-i vine să creadă  câ Future Perfect:  Acţiune viitoare, care are loc
Future Perfect: oc înaintea unui alt moment viitor.
nici un animal,
 animal, ceea ce e adevă rat ş l a râmas l-am împiedicat să  dea foc foc acelei
ei gră mezi de (I shall have asked,
 have asked,  I  shall have been asking, I shall have been asked)
adevârat
adevârat până -n ziua de de azi, de i familia lui
 azi, de ui are hârtii, de care el nu  avea, dar noi aveam mare mare
acum o turm
 turmăă uriaşă
a şă . nevoie.
• 6. A spus că -i ajunge, muncea
muncea din fragedă
fragedă 10. A fost
 fost ultima
ultima pică tură : când a spus ca 43 A. FUTURE PERFECT SIMPLE
copilă
copilă rie, că   vrea
vrea sâvadă lumea, lumea, a a că a se plimbă de cinci ore în  vreme ce noi îi . 1. Până
 Până când ai s -i spui c  a mică
mică ansă
 aii vrea ca el să ansă  sâ încerci să-i ascunzi
 ascunzi adevă rul,
plecat într-un tur al  lumii i acum viziteaz teaz fă ceam
ceam temele, e, tat l lui l-a  luat la bă taie i spună lucrurilor pe nume, el îţi va fi spus deja aş a  că mai
mai  bine  ai fi  cinstit i i-ai  spune
Franţa. acum e sigur  câ  câ nu I-am
 I-am fost niclodată prieteni tot ce a f cut cut ş i-ţi
i-ţi  vei da seama că mai mai bine adevârul chiar acum.
7. Eram sigur  că că e pus pe rele, aşa că  am credincioş i. nu-ţi spunea nimic. 6. înainte
nte să ajungi să  mă
 mă cunoş
cunoş ti, el îţi va
2. înainte
nte să zici că  e gata pentru azi, fostul fi spus că una gândesc
gândesc ş i alta vorbesc, aşa  că
6. FUTURE tă u soţ
soţ va fifi bă tut la ma ină toate scrisorile
scrisorile i te avertizez ca să nu apară vreo neînţelegere.
va fi stenografiat discursul  pe care ai refuzat 7. Până
Până să -mi spună   el că   prea întind
SIMPLE & CONTINUOUS, ACTIVE &  PASSIVE VOICE să -l asculţi.ţi. Coarda
Coarda,, îl voi fi rugat să -mi împrumute
împrumute o sum
3. Până
Până la urmă toarea toarea voastră  întâlnire el  îţi mare de bani ş i, dacă am noroc,
noroc, o să mi-o
mi-o dea
Future: Acţiune viitoare. va fi  dezvă
dezvă luit taina tuturor celor care te pe loc.
(I shall ask, I shall be asking,
 be asking, I shall be asked) cunosc şi ş i vor râde cu toţii de tine, iar 
 iar  tu
 tu nu  vei 8. înainte să -ţi
-ţi spună
 spună câ poţi folos i expresia
expresia
rnai
rnai putea
putea să te ţli tare. „nu strica orzul pe gâş te", te", eu o vo i fi folosh
4. Presupun câ o f I terminat de fă cut temele temele deja în eseul meu.
1.  Pantera  de la  gră dina zoologlcă
zoologlcă e în să -mi gă sesc sesc maiîntâi nevă
nevă tuica,
tuica, fiindcâ e a i precis
precis că s-a s-a dus în oraş
 oraş fiindcă
fiindcă vroia
vroia să 9.  Nu-i  spune  să nu-inu-i  facă
facă ochi dulci,
dulci,
libertate acum ş l sunt slgur 
slgur  că
 că  vafi foarte
foarte greu vă rului meu, care care va fi  foart
foartee amă rât dac -i vadă  un  film i chiar ar întrebasedac
întrebasedacăă tiu ce fiindcă îţi va fi uitat
uitat sfatul pânâ ce o va vedea.
s-o prinderh iar. spun câ am pierdut-o. ruleaz
eaz . 10. A plecat,
ecat, aş a că presupun că  o fi înţeles
2.  Am să   cumpă
cumpă r  o  zebră pentru
pentru fiica 9. O sâ  m  joc cu un hârciog când  o să  să m 5. Nu  vinde castraveîi grâdinarului: va fi că  ea nu vrea ca el să  se tragă  de ş ireturi
ireturi c i
fratelui tă u  vitreg, care a  cerut una acum due să -mi v d bunicii. bunicii. aflat tot ce e de tiut înainte să  ai tu cea  mai ea.
câteva zile i i-am promis pâ o să -i aduc. aduc. . 10.  Popândă
Popândă ul o să  sară
 sară peste
peste tot pe aici
3. O să
să dea voie cuiva tigrul ş i ţigroaica
ţigroaica s dacă
dacă nu-l iei iei odată
odată .
se apropie de puii lor? 20 B. FUTURE
FUTURE PERFECT
PERFECT CONTINUOUS
11.  lepurele de câmp va fi vândut la  târg,
4.  Leul i leoaica n-au sâ stea la gră dina dina fiiridcă vânâtorul
vânâtorul are  neyoie de  bani să 1. Să ptă mâna viitoare
viitoare pe vremea
vremea asta se
se va un sfert ş i, cum sunt
sunt gră bită , as vrea
 vrea să vii i
zoologicâ, e  pă cat s -i duci acolo,
acolo, fiindcâ
indcâ au cumpere o puşcă i gloanţ gloanţee noi.
noi. fi aflat în spital  de o lună  de când a încasat-o, dacă nu te deranjează ează , să  termini treaba îr
nevoie de libertate înainte de toate. 12. O să ţi se dea.un iepure de  casă  ca fiindcă
fiindcă n-a ascultat
ascultat de ordinele directorului ui de  a locul meu.
5. Maine pe  vremea asta acest elefant  se  se ră splatâ
splatâ pentru purtarea
purtarea frumoasă
frumoasă . nu juca fotbal în  timpul orelor.
orelor. 4. La anul pe vremea asta voi  fi'  studiat d<
va pllmba pe strâzile Londrei, admlrat atât  de 13. obolanul are sâ fie omorât
omorât într-o zi de 2. L-am luat pe  nepus
 nepusăă masă fiindcă toc- doi ani trei
masă fiindcă trei limbi stră ine deodată , dartrebui
dartrebui<
copii  cât i de oamenii mari. o pisică
pisică . mai i-am explicat  că  luna viitoare voi fi lucrat să mă rturisrturisesescc   că nu voi ti  nici una I;
6. Nu vă supă raţi, ră mâneţi
mâneţi multâ tâ vreme
vreme la 14. Chiar va fi trimis
trimis ş oricarul acesta în Ja- de două zeci de ani în acest
acest birou, aşa că mai mai perfecţie.
noi? ponia? bine nu m-ar  învâţa
 învâţa el pe mine cum se fac 5. Voi fi  umblat
 umblat să ptă mâni
mâni de zile dup;
7. Am
Am ş ă plec
plec în curând dacă dihorul acela acela lucrurlle. potcoave de cai morţi, înainte să -mi spună  €
15. Al cui că ţeluş
uş va fi adus înâuntru  pentru
e bine z vorât
vorât pe undeva. a fi examinat mai întâi? 3. Voi fi spă lat vasele de o oră zece fă ră că nu-s pe drumul
 oră la zece drumul eel bun.
bun.
8. N-am să te mai deranjez, dar  trebuie  trebuie 16. Unde vă  fi gâsită pisicuţa care a fugit?
14
24 C. PASSIVE VOICE Zh C. PASSIVE VOICE
1.  Va fi prins asupra faptului înainte
înainte să -l 1.  Cameleonul
Cameleonul credeam că va fi trimis la bine nimă nui.
potj preveni că nu trebule
trebule să se al ture acelui
acelui 4. Până ce ai sâ cumperi
cumperi cursa
cursa de soared, grâdina
grâdina zoologică
zoologică aş a cum promises
promiseseră
eră , dar 4. îmi închipui
închipuisem
sem că arpele cu clopoţei
clopoţei
oarecele
oarecele va fi mâncat
mâncat de pisică
sică , aş a că mal
grup, fiindcă
 fiindcă au de gând să jefuiascâ
jefuiascâ o banc . bine nu te te gră bi. l-au dus
dus la munte ş i de atunci e libe'r. are să fie înregist
înregistrat
rat de cercetă torii aceia, dar
dar
2. Motanul va fi vândut la negru înainte sâ 2. M  temeam
 temeam câ ş arpele boa o să  fie fă cut  îmi dau acum seama că  m  înş elam,
acum seama elam, nu vroiau
ai vrem
vremee să -l gă seşti, dacă
dacă -l laş
laş i să
să ias 5. Broasca
Broasca va fi fost până
până mâine ne înlocuitătă buc ţele de dinţii crocodilului ş i încă  d
 dee atunci decât să se uite la el.
noaptea singur-slngurel.' cu o broască
broască râioasă
râioasă dacă  n
 nuu aduci o broască tot încer
încercc să -i tjn departe unul de cel lalt.
lalt. 5. Mă
Mă aş teptam
teptam săsă fie ucisă
ucisă cobra înaint
înaintee
ţestoasă
ţestoasă să i-o dai pazniculul
culul de noapte
noapte de la
3. Că ţeaua vava fi lovftâ cu piciorul de polijlst gră dina zoologică
zoologică , ale că rui animale
male favoritete 3. Stră
Stră bunicii
bunicii lui au prezis odatâ că arpele să intru în odaie ş i pot spune că am fost
până ai să traversez
traversezii tu strada s-o
s-o iei, fiindc au fost întotdeauna broaş tele Jestoase,
Jest oase, pe nici un  îngrozit
va fi surghlunit din rai fiindcă  nu fă cuse nici  îngrozit s-o gă sesc
sesc vie, aş teptându-mă
teptându-mă .
mereu zgârie cizmele
cizmele polijiş tilor. care le-a pierdut în decursul vremii.
9. PRESENT. PRESENT
PR ESENT PERFECT.
8. FUTURE-IN-THE-PAST 25 PAST TENSE.
TENSE. PAST PERFECT.
PERFECT.

1. Cred
 Cred câ citeş
citeş te, fiindcă
indcă tiu că citeş
citeş te în
în 10.  Mereu ceri cu împrumut bani de la
10.
Future-in-the-Past actjune
 actjune viltoare fajă de un moment trecut. Folosit numai fiecar
fiecaree seară
seară la ora asta şi nu vreau vreau să -l oameni!  N-ai
 N-ai muncit niciodată
niciodată până acum acum ori
m subordonate care au un timp trecut în principalâ deranj
deranjez ez până
până nu termină
termină pagina i nu m ai cheltuit averea
averea tuturor rudelor ş i acum cauţi
cheam
cheam . altă
altă sursă
sursă ?
(I should ask, I should be asking. I should be asked).
 Am terminat de citit romanul  ieri, p
2. Am  ieri, pee când 11.  Am ş i uitat
uitat ce m-aim-ai rugat să .ţin minte,
minte,
tu înotai,
înotai, fiindcă afară era foarte cald ş i am aş a că te rog aminteş
aminteş te-mi ce mi-ai mi-ai spus ieri,
22 A. FUTURE-IN-THE-PAST SIMPLE aş teptat
teptat până te-ai întors de la bazin ca sâ ţi-l când m-ai m-ai rugat să nu uit ş i uu nu tin minte minte
1. M-a
 M-a prevenit că o sâ mă
mă pripesc
pripesc dacă o  înainte
 înainte să anunţe
anunţe pe toată lumea lumea că a fost  înapoie
 înapoiez. z. despre ce era vorba.
să cump r mă tura acee aceeaa costisitoare,
sitoare, dar numit director. 3. Ce fă ceai când te-amte-am sunat ş i n-ai vrut 12.  Ce-ai f cut ieri nu trebuie
12. trebuie să se mai mai
n-am vrut sâ-l ascult ş i tocmai am cumpârat-o. să vorbeş
vorbeş ti cu mine?
mine?  întâmple. e. Sora ta n-a n-a fă cut niciodată aseme-
aseme-
2. A ameninjat
ameninjat că o să dea taina
taina înîn vileag
eag 6. Era sigur
sigur că fata lui are are să facâ carieră
carieră , nea lucruri
ucruri ş i doar
doar a fost fost crescută de aceiaş
aceiaş i
4. Ascult
 Ascult concertul
concert ul acesta de când  a înce-
dacă
dacă n-am
n-am să -i plă tesc
tesc o sumă
sumă mare
mare de de  bani, fiindcă era muncitoare
muncitoare ş i ambiţj
ambiţjoasă
oasă .
put
put să ningă
ningă , de 1a 1a apte,
apte, ş l sunt
sunt sigur
sigur că pă rinţi
rinţi ca ş i tine.
tine.
care se ridică la mai mult decât îmi puteam puteam 7. Nu ţi-am
ţi-am spus eu că eful o s-o s-o lase mai
permite. moale când al sâ-l spul că a f cut câteva câteva emisiunea muzicalâ a început de mult, dar 13. Degeaba cauţi, hoţul a furat ieri toate
13.
n-am avut timp să deschid radioul pânâ pânâ acum, hârtil
hârtillele când ai l sat sat uş a descuiat
descuiat , aş a că nu
3. Mi s-a spus că va fi ieftin ca braga, dar greş eli în raport? raport?
fiindcă
fiindcă trebuie să exersez
exersez zilnic
lnic la  plan. poţi gă si decât
decât ce-a uitat tat el să ia.
se înşelau cu  toţli, un ceas de aur   ee îhgrozitor 8. Eram sigur că mai devreme devreme sau mal
de scump, a a că în locul iui am cumpă cumpă rat o târziu foarfeca
foarfeca are sâ prindă prindă bine, fiindcă
fiindcă era 5. Dacâ n-ai v zut încă piesa
piesa aceea, du-te cât 14.  Fă ceam
14. ceam scufundă
scufundă ri de douâ ore i
br ţară
ţară . croitor ş i nu sese putea să  n-aibâ nevoie de ea. mai curând.
curând. George
George a vă zut-o alaltă
alaltă ieri ş i zice  jumă tate, când a venit ş i ne-a interzis interzis să mai
lcă erau acolo o mulţime
mulţime de oameni
oameni ş i  că n-an-a mai plonjă
plonjă m, fiindcă era prea prea târziu ş i vroia să să ne
4. N-am crezut câ ai sâ ai îndră zneala sâ-i 9. A mă rturis
rturisitit că o să -i ajung
ajungăă cuţitu
cuţitull la os yazut
yazut o piesă esă aşa de bună
bună . ducem acasâ.
spui că
că scumpul
scumpul mai mult pă gubeşte, fiindc dacă o să -i tot
tot gă sesc nod în papu papurâ.
râ.
toată
toată viaţa lui a cump rat lucruri ieftin ieftinee ş i 6. Când
Când te-ai întors de la gară ? Aş tept aici 15.
15. Mă nânc
nânc de când ai plecat plecat ş i mâncam
mâncam
10. Mama
Mama lui vitregă a promis promis că va trece
trece la de câtâva
câtâva vrem
vremee ş i înainte
înainte săsă pleci, aş a c
niciodată
niciodată nu ş i-a dat seama
seama că în feful
feful acesta
acesta subiect de îndată  ce va sosi toată  lumea, dar nu de mai bine de o orâ ş i nu nu te-am vă zut venind.
venind.
a cheltuit mal mult.  înainte,
 înainte, fiindcâ
fiindcâ nu vroia sâ trebuias
trebuiascăcă să spunâ
spunâ Vii deseori
deseori acasă
acasă aş a de târziu când te duci presupun
presupun că doctorul are are dreptate
dreptate să spunăspună
acolo? că n-am
n-am să pot slă bi nicioda niciodatătă dacă nu plecipleci
5. Mi-am
Mi-am închipult dreagâ glasul aceleaş
închipult că o să -ş i dreagâ aceleaş i lucruri
lucruri de două ori.
7. Ce
Ce ş tii despre dramaturgul care a sosit mai desdes ş i nu eş ti cu ochii pe mine. mine.
a
3 B. FUTURE-IN-THE-PAST
FUTURE-IN-THE-PAST CONTINU OUS asear
asearăă de la Londra
Londra ş i care, după câte câte ş tiu,
tiu, a 16.
16. Desenează
 Desenează case de când era copi l, de
1. Doctorul a hotă rât că va locui în Franţ
Franţaa scris mai multe piese decât toţi dramaturgii fapt tot timpul desen deseneazăează , chiar ş i când
 în urm toarele
toarele cinci sâptă mânl. 4. Mă celarul
celarul a declarat că va vinde
vinde sala-
sala- tlin lume? vorbe 'ti cu e  ell ş i ş tiatot despr
despree arhitectur
arhitectur încă
2. Arheologul a afirmat
afirmat că va lucra ca pro- muri a doua zî toată ziua, aşa câ va fi prea
pro- cupat prea o- 8. Ai
Ai auzit
auzit buletinul meteorologic? Dacă o  înainte
 înainte să ia examexamenu enull de admitere.tere.
fesor universitar tot restul vieţii lui. ca să vină la petrecere.
petrecere. să plouă
plouă azi, trebuie să -mi iau umbrelaumbrela,, dar 17. Nepoata ei târguia când s-au întâlnit ş i
17.
Spa- gră 5.
3. Marinarul a jurat că va naviga spre Spa- Zarzavagiul
Zarzavagiul spera că o să sape în
dlnă dumini
duminică
că toată ziua
ziua..
mereu
mereu o uit,t, aş a că , te rog, adu-mi tu aminte. eaîns i a mă rturis rturisitit că i-a cheltu
cheltuitit toţi banii
banii,
nla în timpul taifunulul. '''' 9. L-ai cunoscut pe actorul cu care vor- dar acum mâ tem că că s-au apucat
apucat să fure din
beam
beam ş i care l-a -a jucat ieri pe Hamlet împreună
împreună magazin, fiindcă nici una din ele nu.mai are are
cu actrija care o interpreta azi pe Ofelia? bani
bani ş i totuşi tot mai târguiesc, ;' '

16 17
1 1 .  CONDITIONAL PRESENT
18. III cunoş ti pe instalatorul care ne-a repa- oprească
18. I oprească până la l sarea
sarea întunericului.
întunericului.
rat cada?
cada? A plecat asearâ la Londra,Londra, fiindcă 20. Patina de când ră să rise soarele,
soarele, când
fusese de mult mult chemat acolo ş i încă nu s-a s-a gheaţa
gheaţa s-a topit ş i el a c zut în apa îngheţatâ. Conditional Present (I should ask, I should be asking, I should be asked)
 întors. A venit -direct
-direct acasă , dar de atunci are
19. Copiii se jucau. Se jucau de când  ieşi- pneumonie
pneumonie ş i nu pot decât
decât să sper că acum 27 A. CONDITI ONAL PRESENT (SIMPLE FORM)
seră
seră din
din casăcasă i  n-aveau  de gând gând să se se simte puţin mai bine. 1. Strâbuni
 Strâbunica
ca lor ar ă ră ta mai
mai tânâr
tânâr , dacă 6. Cumnatul
Cumnatul lui nu te-ar
te-ar ocoli, dacă nu te
n-ar
n-ar purta ochelari. cerţai cu toatâ familia.
10 .  PAST TENSE. PAST PERFECT. 2. Soacra ta te-ar ajuta mai mult,t, dacă ai 7. Cine arar ajuta-o
ajuta-o pe sora ta vitregă , dacă
invita-o mai des pe la tine. n-^a' f i eu?
SL<S  FUTURE-IN -THE-PAST 3. Mama
Mama ei vitregă s-ar purta mai bland,
bland, 8. Caracatiţa n-ar pârea aşa
aş a de rea ca hra-
hra-
1.  Am sosit
sosit să ptă mânamâna trecută
trecută , când el el ai zis că tj-ai cheltuit
cheltuit toate economiile
economiile ş i vei dacâ n-ar
n-ar munci atât. nâ, dacă ai fi obiş nuit s-o mânânci.
nâ, dacă mânânci.
 înota, iar tu tocma i îţi pierduse i geanta ş i o merge
merge la cerş it. 4.  Strâbunicul nostru ar pleca în Africa, 9. Racul n-ar
n-ar merge înapoi, dacă ar putea
că utai, fiindcă portarul îţl spusese
spusese câ ai s-o 12.  Se
Se uita la televizor. edea aoolo de dacă l-ai
l-ai ruga sâ-ţi aducă banane.
banane. merge înainte.
gă se ti.
ti. două zile, nici la birou nu se dusese, dusese, fiindcă 5. Socrul lor ar
ar fi mai puţjn singur, dacă ei 10. Ai mânca
mânca homar,
homar, dacă aş comanda
comanda o
2.  Nu ştiam că ai să te întorci, întorci, fiindc
fiindc era sigur
sigur că o să vadă
vadă meciul, ul, dar
dar se înş
înş ela.
ela. i-ar tine mai des companie.  • porţie?
crezusem
crezusem că al plecat plecat de tot. 13. A afirmat
rmat că munce
munce te de o lună lună i s-a
3. Cânta
Cânta la pian. Cânta Cânta de două
două ore ş i nu să turat, vrea
vrea să piece i chiar o sâ sâ piece din 2a B. CONDITIONAL PRESENT (CONTINUOUS FORM)
se mai
mai oprea,
oprea, de i spusese
spusese că e obosit
obosităă i o oraş
oraş fâră să întreb
întrebee pe nimeni,
nimeni, ceea
ceea ce a şi 1. N-ar
 N-ar cere luna de pe cer, dacă nu i-ai da cine ş tie multe îmbâtrâneş
îmbâtrâneş te repede.
să se culce
culce dacă
dacă ră mân eu eu sâ te aştept. fă cut.
cut. absolut tot ce vrea. 6. Te-aş
Te-aş minţi
minţi dacă
dacă ţi-aş
ţi-aş spune
spune că iretlic
iretlicul
ul
4. Am înţeles es că ai cumpă
cumpă rat castelul i ai 14. Nu crede
credeamam că o să faci ce-ai ce-ai zis că 2. i-ar
i-ar fura   recu- tă u n-a
fura singur că ciula, dacă ar  recu- n-a prins.
ns.
să te lupţi cu fantoma care-l construise
construise cu un vrei să   faci,  dar n-am
n-am vă zut niciodată
niciodată pe noa te câ e vina lui. 7. N-ar  face
 face sluj în  faţa ei, dacă
 dacă nu se
 se însura
secol înainte
înainte ş i care-l bântuia
bântuia în fiecare
fiecare iarnă
iarnă cineva aş a de hotă rât sâ dea dea degeaba
degeaba tot ce-i dacă plecai cu ea, în cluda sfaturilor tuturor.
3. Acum te-ai plimba prin Paris dacă
de atunci. al lui. ' ieri cu avionul. 8. Ar dansa acum acum cu el până n-ar n-ar mai
5. Am vândut acum do i ani maş ina pe care 15. Mă plimbam,
15. plimbam, când ai sunat sunat la uşă . Nu 4. Te-ai
 Te-ai că ina degeaba,
degeaba, dacâ ai începe
începe să putea, dacă
putea, dacă venea
venea cu ea la petrecere.
o vroiai i'persoana care a cumpă rat-o nu tie tiam că ai să vii atât
atât de curând,
curând, de aceea
aceea nu te plâng
plângii ş efului
ui că ai fă cut greş
greş eli de 9. Acum ar ar citi eseul,
eseul, dacă -l scriai ieri, cum
că ţi-o promi
promisesem
sesem ş i amînţele
amînţeless că n-o
n-o să ţi-o te-am întâmpinat la gară gară cum îţi promisesem. dactilografiere. ai promis câ ai să  faci.
dea nlciodată . 16.  Când ai trimis după mine tocmai bă - 5. Dacâ
Dacâ i-ai pune prea multe întrebă ri per- 10. Cine arar mă tura acum strâzile dacă dacă toţi
6. De
 De când am  am venit, aud la radio câ ningea team un cui ş i îlîl bă team degea
degeaba ba de două
două ore, sonale,
sonale, sunt sigur că ţî-ar spune curând că mă tur torii se lâsau lâsau de slujbă
ujbă ?
de o lună în ziua când a început greva greva ş i nu reuş
reuş eam să termin
termin treab
treabaa fiindcă
fiindcă tot ş una
gunoierilorlor li s-a spus că vor fi daţi afarâ.
afarâ. telefonul. *3 C. PASSIVE VOICE
7. De ce zâmbeai când ţi-am explicat cat că mi 17. Unde ai vă zut-o ş i cu cine se plimba imba 1. Crabul ar
ar fi fotografiat. dacă ar fi nece-
nece- 6. Melcul ar ră mâne
mâne la urmâ, dacă iepurele
iepurele
s-a terminat
terminat zahă rul ş i am venit să te  rog s -mi aseară
aseară ? De ce nu i-ai -ai spus
spus că o aş tept de o sar. s-ar lua la întrecere cu el până la copacul
dai puţinul pe care l-ai l-ai cumpă rat? oră i că am plec plecat
at supă
supă rat fiindcă
fiindcă n-a
n-a venit?
venit? 2. Steaua-de-mare
 Steaua-de-mare arf i desenată  pe  pe ofoaie acela.
8. Fusese
Fusese întrebat
întrebat cine este ş i ră spunsese
spunsese 18. N-am
 N-am ş tiut că i-a
i-a ajuns
ajuns cuţitul la os când de hârtie,
hârtie, dacă profesorul le-ar cere elevilor 7. Melcul
cul f ră casă ar fi strivit, dacâ ar ar da
că nu-ş i aduce
aduce aminte, a uitat uitat de când e în mi-a cerut ajutorul,
ajutorul, aşa că i-am
i-am spus că n-amn-am s-o facă
facă . de el copiii aceia.
spital
spital ş i căcă va pleca
pleca după ce se vaînsâ
vaînsânănă toş i. să -i împrumut 
împrumut  bani, 
bani,  fiindcă
fiindcă suntsunt sigur
sigur că 3. Balena
ena arfi prinsâ, dacă
dacă ar ordona
ordona câpi-
 câpi- 8. Scoicile ar
ar fi vândute
vândute la piaţă , dacă le-ai
le-ai
9. Am fost trimis la brutârie ş i mi s-a spus niciodată n-o sâ mi-i dea dea înapoi. tanul echipajului
pajului s-o prindă . duce acolo. •
câ o să mi se arate arate cea mai maremare pâine din 19.  A nimerit
nimerit cu oiş tea-n gard gard când ş i-a . 4. Rechinul ar  fi fi ucis cu harpoane
harpoane,, dacă ar 9. Medu
Meduzaza arfi scoasă
scoasă din apa m rii,rii, dacă
dacă
lume, dacă promit
lume, dacă promit s-o mă nânc.nânc. dezvă luit tainele
nele poliţistului,
iţistului, întrucât
întrucât nu ş tia c ameninţa viaţa cuiva. ar fi vâzută
vâzută .
10.1 se promisese premiul eel mare, darîl poliţistul acela  Tl
 Tl cautâ
cautâ de doi ani i că -l va 5. opârla ar ar fi pierdută
erdută din vedere,
vedere, dacă 10. S-ar mânca stridii în acest restaurant,
refuzase
refuzase fiindcă era bogat ş i pleca mereu mereu în trimite la închisoare cât ai cllpi din ochi.
din  ochi. ar lua-o la fugâ. dacă ar fi vreun
vreun client.
stră inâtate
inâtate,, aşa că nu avea avea timp să vlnă
vlnă să -l 20.  I-am
I-am spus chelnerului câ a încă rcat
ridice. nota ş i a zis câ n-an-a fă cut în viaţa
viaţa lui aş a ceva
11. Mi-ai explicat icat că plă teş ti de mult
mult la casa i nici n-o sâ facâ, fiindcâ se se teme
teme că au s -l
Tn care te vei muta, dar nu te-am crezut când bată
bată clienţii.
clienţii.

19
18
12.   CONDITIONAL PAST
33»
33» A. PAST TENSE - PAST TENSE
Conditional Past: I should  have asked,
 have asked, I should  have been asking, 1. A recunoscut că face întotdeaun
întotdeaunaa ceai 11. Recunoscu că se coafează coafează i nu poate
I should have been asked. sau cafea când n-are altceva de fâcut. deschid
deschidee uş a, a a că am face bine bine să
2. Zise
Zise t râg nat că vră jitoar jitoarea
ea nu faceface aş teptă
teptă m afară
afa ră până
pâ nă ce o sâ termine
term ine ş i o să
30 A. CONDITIONAL
CONDITIONAL PAST (SIMPLE FORM) FORM) bine odată , dar nici ră u nu face, a a că nu ne poată
bine niciodată poată primi.
1. Delfinul ar fi înotat o distan{ă mai lungâ, 6. Ai fi folosit
osit iipitori, dacă nu puteai
puteai gă si vede
vede de ce să fie izgonît . 12. colarul mă rturisi că face socoteli
dacă nu era
era împiedicat pescârilor.. un doctor destul de repede?
împiedicat de bă rclle pescârilor 3. A protesta
protestatt că habar 
habar   n-are că n-a cut fiindcă
n-a fă cut fiindcă a luat
luat o notă
notă rearea ş i se teme că mama
mama
2. Pinguinul ar fi îngheţat, dacă iarna era 7. Ce fă cea crocodil
crocodilul,
ul, dacă încercau
încercau să -l bine i, dacădacă nu-l credem,
credem, a zis că n-o n-o să mai lui va afla de ea.
prea grea. vândă unui circ?
circ?  încerce
 încerce niciodată
odată să facă ce trebuie.
trebuie. 13. Raportă
Raportă că regeleregele face legi
legi pentru su-
3. Unde se duceaducea foca, dacă era izgonită izgonită 8. Unde s-ar
s-ar fi dus cobaiul, dâcă era liber?ber? Adolescentul obiectă câ-ş i face întot- puş ii lui ş i nu trebuie deranj
4.  Adolescentul deranjatat până nu va
de pe plajă
ajă ? 9. Vipera
Vipera te muş ca dacă dacă o atingeai.
atingeai. deauna datoria dar. întrucât nu-i de datoria lui termina.
deauna
4. De ce ar fi mers
mers morsa atâta drum, dacă 14. Cineva
Cineva a afirmat
afirmat că publicul îş i bate joc
10. Cum traversa câmila de ertul, dacă să facă
traversa câmila facă paturi
paturile,
le, pur
pur ş i simplu n-o s-o s-o fac ,
nu ca să gă seas
sească că hran
hran ? n-avea cine s-o mâne?mâne? orice ar spune profesorul. de actori, iarar regizorul
zorul nu ia nici o mă sură .
5. Ce-ar
Ce-ar fi fă cut nurca, dacă nu era era pesca- 5. Elevul
Elevul îl contrazise
contrazise că nu-ş i face nicio- cio- 15. 0 prietenă de-a mea mea pretinse
pretinse că lucrea-
lucrea-
rul care a hră nit-o?
nit-o? dată temele dimineata, dar bunicul nu vroia ză i n-o n-o să rhear
rheargă gă acasâ
acasâ până
până nu aparaparee
să -l.las
-l.lasee să -ş i bea laptele dacă nu le face mai vră jitorul care
aptele dacă care face
face minuni,
 minuni, să să arate
arate dacă
dacă poa
poa
$1 B. CONDITIONAL PAST (CONTINUOUS FORM)  întâi. te face mai mult ca ea.
1. Cangurul
Cangurul ar fi mâncat ieri toată ziua, 4.  Veverija ar fi mâncat nuci pe când o 6. Sold
Soldatu
atull replică
replică cum că nu se a teaptă teaptă 16. Burlacul dezvă lui că  face afaceri cu fata
dacă
dacă avea
avea dest
destulă
ulă hrană
hrană . utai,, dacă nu s-ar
că utai s-ar fi temut
temut că s-ar
s-ar putea s-o de la nimenimeni să -i facă vreo favoare.
favoare. bătrână
bătrână i spersperăă să scoascoată
tă o groa
groază
ză de bani,
2. Antilopa ar  fi
 fi alergat toată noaptea, dacă auzi.
toată noaptea, 7. Cân
Cândd i s-a spus casă să facă ceea ce-i va permite
spus fetei în casă permite să se însoare mai
leul nu obosea
obosea s-o urm reasc . 5. Că prioara
prioara dormea
dormea toată noaptea,
noaptea, dacă
dacă curat
curat în camera, protesjat, că e ş i aş a devreme ori mai târziu.
camera, ea a protesjat,
3. Bursucul
Bursucul s-ar fi ascuns toată ziua, dacă n-o trezea lupul.
toată ziua, prea ocupat . ' 17. Regina na dezvă lui că un instalator
nstalator repar
repar
nu promitea
promitea bufniţa
bufniţa că are grijă de el. 8.  Decl
Declar
arăă că -i place
place să
să facă focul i de de baia regal
regală i ea nu nu va putea
putea asista
asista la paradă
paradă
32 C. PASSIVE VOICE  face focul, până
obicei  nu face nicl un zgomot când face focul, până nu pleac
pleacăă el.
aş a că putem
putem dormi liniş tiţj, iar el se va ocupaocupa 18. Martorul
Martorul a atestat
atestat că acuzatul face un un
1.- Renul ar fi fost trimis în Finlanda, anda, dacă
dacă vână torul ar fi avut avut puş că . drum la Lohdra în zlua aceea, ceea ce nu
de toate.
era pnns. 4. Calul ar  fi
 fi fost
fost înt
întov
ov ră it la târg de iapă
iapă , 9. Mi se adresă , zicând câ vrea să  ne împri-  înseamnă
 înseamnă deloc că este vinovat. vinovat.
2. Cerbul
Cerbul ar fi fost pictat, dacă ar fi stat dacă fermierul fermierul se hotâra
hotâra să -i.vândă
-i.vândă . 19. Vorbitorul
 Vorbitorul recun
recunoscu
oscu fă ţiş că greş
greş eş te
 întrucât
etenim, înt
etenim, rucât s-as-a f cut pace
pace ş i vrea
vrea să
 să fie în
nemi cat. 5. Armă sarul ar fi fost mâncat de balaur, relatii vorbind acelei mulţimi,
mulţimi, darfuseseîncolţi t i nu
relatii bune cu toată lumea.
lumea.
3. Porcul mistrej ar fi fost vânat ieri, dacă  dacă dacă
dacă nu-l
nu-l scă pa Fă t-Fru
t-Frumomos.s. 10. Pretin
Pretinse niciodatătă duş- putuse refuza.
se că nu i-afă cut nicioda
mani,  fiindcă e bun cu toţi cei care-i cer
mani,  cer 20. Frizerul
Frizerul a exclamat amat că nu ţine nici un un
II .  SEQUENCE OF TENSES ajutorul
ajutorul ş i împrumută întotdeauna
întotdeauna oamenilor or discurs, că i-a spus spus doar clientului lui că ar
13. PAST TENSE IN THE MAIN CLA USE orice-i cer. face
face bine să -ş i lase
lase mustaţ
mustaţ .
Past
Past Tense 1. Past
Past Tense ^ B. PAST TENSE PAST PERFECT
I.Cântă reaţa  de operă
operă a striga
strigatt că de o strâmbat la el ş i că  n-are de gând să  mai  joace
2.  Past Perfect
bună
bună bucată
bucată de vreme
vreme îş i câş tigă traiul cân-  în echipa aceea,
traiul cân- aceea, până nu-i va cere cineva
3. Future-in-the-Past
Future-in-the-Past tând
tând ş i n-are deloc chef
chef să renunţe.
renunţe. scuze mai întâi.
/ said 1.1 knew 2. Chelner
Chelnerul
ul a ţjpat
ţjpat că a fă cut deja câteva
câteva 5. Homeopatul aţipat strident că  a fă cut tot tot
I was  reading .  încercârl sâ fie pe placul acelul domn, dar n-a ce-a putut, iar
 încercârl ar dacă
dacă n-a
n-a reuş it să -ş i vindece
vindece
reu it ş i e dispu
dispuss să iasă
iasă la pensi
pensie.e. pacientul de amigdalită , aceasta este doar doar
2.1 had just finished
3. Portar
Portarul
ul ră cni că n-a amenajatî
amenajatîncăncă nlmic fiindcă
fiindcă omul a refrefuz
uzat
at să facă operaţia.
operaţia.
I had been reading for two hours astfel
astfel încât
încât copiii să se joace în pare i, 6. Agentul
Agentul de la pompe funebre îş i încheie
încheie
3.1  should leave soon  întrucât
 întrucât primise instrucţiuni să menţină aleile discursul zicând
menţină aleile când că decedatul
decedatul a fă cut cinste
I should be going with her
curate,
curate, nu va permite
permite nimă nui să să aducă nici familiei, ceea ce  era era î n parte
parte adevă
adevă rat, fiind
fiindcă

câini, nici biciclete. bă trânul
trânul fusese oaia neagră a familiei, dar dar
20 4.  Jucă torul dede fotbal urlă
urlă că arbitrul s-a câş tigase un mare
arbitrul s-a mare premiu pentru neruş inare.
21
7. Povestitorul conchise  că  că a fă cut cinste
nste co- 17. Comandantul se plânse câ un individ
17. 29. Caporalul ul pretinse
pretinse că timp de două zile 30. Sergentul
 Sergentul mă rturisi că  i s-au oferit oferit dou
legilor lui scriitori
scriitori când ş i-a publicat autobio- o- suspect se plimbă nervos pe pe trotuar prin fata a fost ţlnut sub arest, fii ndcâ a fost confundat  îngheţate,  îngheţate, dacă promite promite să nu spună nimic
grafia,  unde a descris viaţa literară a anilor 1930 postului de politje
politje cam de mult, mult, aş a că se cu un vagabond. despre ceea ce ce tocmai a vă zut.
i a repovestit
repovestit vieţile tuturor prietenilor lui. duseră
duseră câţiva
câţiva poliţiş
poliţiş ti înarmaţi. să vadă
vadă ce se
 întâmplă
 întâmplă . 3 5 C PAST TENSE - FUTURE-IN-THE-PAST
8. Cosmonautul
Cosmonautul hotă rî că  a fâcut începutul
i acum
acum va va aş tepta
tepta să -i calce alţialţi cosmonaut 1. Corespondentul de presă  a accentuat  accentuat ci ci 13. Australians a observat că vor merge în în
18.  Compatriotul
Compatriotul lui lui se bâlbâi că pă ea
pe urme. uş or pe covorul curatcurat d
 dee când a intrat î înn odaie, nimeni nu va face cale-întoarsâ dupâ ce vor rrt
arş
a rş forţat urmă toarele
toa rele două ore.
9. Sopra
Soprana na confirmă că a ales, ales, pleacă
eacă la fiindcă se teme
teme că ar putea
putea lă sa urme.
urme. ajunge
ajunge în ţara f gă duinţei. 14.
14. Austriacul
 Austriacul susţinu că sportivii vor merge
Cairo i ş i-a ş i împache
împachetat tat lucrurile,
lucrurile, aş a că ar 19.
19. Concurentul
 Concurentul morm i că cineva cineva a um- 2.  Mesager
 Mes agerul ul promise
promis e că o să se ducă
d ucă pe  în pas
pas ate
atergâ
rgâtotorr urm toarel
toarele câtev
câtevaa zile.
zile.
fi fost inutil dacâ cineva ar fi încercat s-o blat greoi ală turi toată noaptea ş^ nu s-a
toată noaptea s-a putut , vârfuri
vârfuri până până la fotoliul bă trânului trânului i o s -i 15.
15.  Belgianul a susţinut câ duş manul va
 împledice
 împledice să piece. odihni,   deci s-a hotă hotă rât să
să nu participe cipe la ; optească
optească la ureche mesajul mesajul. traversa
traversa în curândcurând lacul, împroş
împroş când cu apă .
10.
10. Vră jitoru
jitorull a confirmat
confirmat că a fă cut o gafă gafă  întrecere
 întrecereaa care urma urma săsă aibă loc a doua zi. 3. Curier
C urierulul jură că va coborî
coborî apă sat scă scă rile 16. Brazilians ră spunse
16. spunse că va merge
merge cu un
când a prefă prefă cut funinginea
funinginea în zah r ş i era 20. Reclama
 Reclamantulntul bolborosi
borosi câ cocoş ul um- | i va
v a  trezi  pe toată lumea de îndatâ ce va
va auzi autobuz a doua zi dimineaţâ.
domic să -ş i îndrepte greş eala, dar bă canului ui blâ ţanţoş prin curte de de când s-a întors el î că a cânta
cântatt cocoş ul. 17. Bulgarii pretinserâ
17. pretinserâ că rivalii lor î i vor
i se terminase
terminase deja zahârul vră jit ş i nu i-l putea putea acasă
acasă l zgomotul
zgomotul pe care-l face cocoş ul îl I 4. Curtenii
 Curtenii afirmară
afirmară că vor merge merge cu  cu toţii cu conduce singuri maş ina.
 înapoia prietenului
prietenului lui.  împiedică scrisoarea pe care a I paş i repezi
că să scrie scrisoarea repezi ş i uş ori pânâ la odaia regel regeluiui ş i-l 18.  Canadianul
Canadianul a repllcat că va conduce
11.  Magician
Magicianul ul medită
medită că oareci oarecill ş i-au
i-au  început-o
 început-o cu două zile mai mai înainte.
înainte. 1 vor felicita la cea de-a ş aizecea aizecea aniversare.
aniversare. locomotiva
locomotiva în în urmă toarele
toarele două să ptâmâni.
ptâmâni.
bă tut joc de el când au început început sâ iasă unul 21.  Compozitorul
 Compozitorul murmură
murmură că a fost între- |  5. Creditorul o ameninţă  că se vaîmpiedica
. 5. 19. Chinezul
19.  Chinezul a replicat cum că va naviga
câte
câte unul din gă urile lor  ş ş i, uitându-se la ceas, bat câtă
câtă vreme a cântat
cântat la pian an în toată
toată viaţa j de prag
prag ş i-ş i va frânge gâtul, gâtul, dacă
dacă n-o n-o să -i spre China, de îndată ce va avea un vas vas
 îş i dâdu seamaseama că -i mâncau
mâncau brânza
brânza de o oră , lul, fiindcă dirijorul a spusspus că muzica
muzica pe care  înapoiez
 înapoiezee banii, ceea ce s-ar fi i întâmplat întâmplat,, pregă tit.
ceea
ceea ce-l.f
ce-l.f cu să se team teamăă că n-aun-au să -i mai
mai o compune nu-i bună de nimic. nimic. ] dacâ ea n-arfifost precaută  precaută . 20. Chinezii
 Chinezii ră spunseră
spunseră că vor zbura spre spre
lase
lase nimic să mă nânce nânce în seara aceea aceea ori a 22. Conservatory repeta repeta că nepoatele
nepoatele lui 6. Arcaşul
Arcaşul ameninţâ
ameninţâ că o să calce-n calce-n pi- capitacapitalălă , dacâ
dacâ au să să poată
poată gă si bilete
bilete..
doua zi de dimineaţ . au fostfost trimise în absenţ
absenţaa lui la ş coală , aş a cioare
cioare toate toate jucă rlile copiilor, dacă copi'ii 'ii se
se 21.   Danezul
Danezul ră spunsespunse că va fi primit de
12. Clientul avocatului meditâ câ de  trei ore
12. cum a zis nora lui. J mai strâmbă  la .el. prirnul ministru.
se face de râs, de când a intrat în biroul 23.  Cuceritorul
Cuceritorul repetă
repetă papagalice te că a | 7. Pârâtul
Pârâtul avertiză
avertiză că fiica lui, pe care care a 22. Egipteanul a declarat
 declarat că prietenul
prietenul lui lui va
avocatului
avocatului i' a început început să -i spună
spună câ s-a fost forţat să să atace
atace satul
satul ş l nu l-ar
l-ar fl cucerit § lă sat-o
sat-o singură
singură acas , o să se îndre îndrepte
pte cu fi întâmpinat
întâmpinat la gară gară .
hotă rât, a fă cut deja prea multe multe greş eli, e niciodat , dacâ sâteni sâtenii nu semăsemă nau cu tofil r mers
mers legălegă nat spre bucă bucă tă rie, o să să aprindâ
aprindâ un 23. Englezul
 Englezul ş i englezoaica
englezoaica afirmară
afirmară că au
hotă rât să divorţeze,
divorţeze, chiar dacă dacă nevasta
nevasta lui e grâu pe câmp. j chibrit
chibrit ş i o să dea foc întregii întregii clă
clă diri. să fie iertaţ
iertaţii dacă
dacă au sâ sâ se că să toreasc
toreasc .
casnic
casnicăă i nu se face face să pâr seasc
seascăă o femei
femeie 24. Contrabandists mârâi mârâi căcă ceasurile
ceasurile de ş 8. Clientul
Clientul a discutat că copilul vânz toarei toarei 24. Finlandezul
 Finlandezul pretinse
pretinse că va fi dat afară ,
care n-are servici. aur pe care care încearcă
încearcă să le introducă pe furiş I o să se apropieapropie cu paş i mici ş i iutj de tejghea tejghea dacă o să facă ceva nechib nechibzuit.
zuit.
13.
13. Minerul deduse că se plimbâ cam de de  în ţară de să ptâmâni
ptâmâni de zile au fost desco- j i o să strice
strice porţelanurile le pe care
care tocmai
tocmai le-a 25.  Francezu
Francezull dezvă lui că i se va preda preda
două ore i jumă jumă tate dar,
dar, deş i tare
tare arfi luat un perite
perite la vamă . i cump
cump rat, rat, aş a că vânzăvânză toarea
toarea promi
promise se că -ş i
va trimi te
te copilul la gră diniţă . englezâ.
autobuz,
autobuz, hot rî că încă n-a mers mers destul
destul pe jos 25. Convalesc
 Convalescentulentul garan
garantătă că a fost ope- f 26. Neamţu
i a f cut pe jos tot drumul până până acasâ.
acasâ.  Neamţull dezv lui că o să i se ofer oferee o
rat i câ s-a însă nă toş it aproape
aproape de de tot'  â a că j 9. Uciga ul a afirmat afirmat că atuncl atuncl când va mare mare sumă de bani, dacâ o să piece în ziua
14. Surugiul
14. ul medită că stră bate cu pas mi.c .c foarte curând poate pleca acasă . | ajunge
aju nge la râu o să se bă lă cească
cea scă în el în
peronul de când a plecat trenul. 26. Puş că ria ul recuno
recunoscuscu că  a fost întem- j picioarele goale, amintindu-ş i de copilârie, copilârie, aceea.
aşa  c  tovară
 tov ară ii lui n-a
n-au u să aibă
aib ă de ce
ce  se teme
 se 27. Grecul se întrebăîntrebă cui o să i se decer- decer-
15.
15. Colegul
 Colegul meu reflectă reflectă că bat de de atâta
atâta niţat
niţat fiindcă a fost fost prins jefuind o bancâ bancâ ş i a ! neze în acel an premiul Nobel.
vreme stră stră zile cu pas mare mare ş i înfipt,
 înfipt, fiindcă
fiindcă nu fost mai întâi judecat cinstit. j dacă
da că îl vor
v or înto
întovă
vă ră i.
10. Ciclistul a declarat
10. arat că va trebui s-o ia 28/oiandezul conchise că că olandezii nu vor
vreau
vreau să vin la lucru ş i strigâ de departe departe când 27. Victima recunoscu că  ii  fost fost bă tutâ de f pâră si oraş ul, dacă dacă vor fi amenintati.
amenintati.
mă vâzu că că o să -mi facă el toatătoată  treaba, dacă
 dacă doi hoţi
hoţi i a fost
fost lă sată
sată fă râ nici un ban.
ban. ! pe jos până la stadion, întrucât
întru cât ş i-a uitat
uita t
am să să intru
intru cel puţin în în ciă dire. bicicleta
bicicleta acasă acasă i în nici un caz caz n-o să se 29.  Ungurul hotă hotă rî câ compatrioţii lui vor
28. Poliţistul
 Poliţistul fu de acord
acord că a fostfost în elat I  întoarcâ
 întoarcâ s-o ia. ia. avea voie să cumpere câte câte stafide vor.
16. Filatelistul se tângui că de trei minute
16. minute de brutar, care i-a i-a vândut pâine veche în loc î
iesîn ş ir indian
indian de la poştă surorile le lui vitrege
vitrege 11. Cinicul prezise
prezise că o să facem facem o lungălungă 30.   Italians deduse câ i se va promite o
de pâine
pâine proaspă
proaspă tă , iariar el tie că că brutarul J slujbă
slujbă , dacă se va purtâ cum se cuvine.
i că suntsunt duse în formaţie la închisoare, soare, vinde de mai multe multe ore pâine veche, dar n-a I drumeţie.
fiindcă toatetoate ş ase au încercat
încercat să fure mă rci putut
putut lua nici o mă sură . § 12. Albanezul a remarcat
12. remarcat că va locui un an
preţioas
preţioasee pentru colecţia lui vestită vestită i la Paris.
bineînţeles
bineînţeles că au fost prinse asupra faptului.

22 23
14. TEMPORAL CLAUSES 3. Cimpanze
Cimpanzeul ul se plânse că o să trebu- . 7. Maimuţa
Maimuţa hotă rî  câ
 câ are să se înghesuie
înghesuie tn
lască
lască sâ se târască
târască atunci când îngrljitor
îngrljitorul
ul o frigider când o să vină vara.
sâ-i încă tuş eze picioarele.
e. 8. Boul
Boul ş tia sigu
sigurr că vaca ş i viţelul
ul au să
Futur e:. 1. Present
Present 4. Hiena
 Hiena era
era sigură
sigură că o să se poat
poatăă stre-
stre- dea târcoale până ce au să afle cum
târcoale gră dinli până
2.  Present
2.  Present Perfect
Perfect (dup ce ...)
...) curaîn spă lă torie când
când o sâ
sâ i se murdă
murdă rească
rească să intre.
intre.
prea tare blana. 9. Taurul temea că o sâ atingă
Taurul se temea atingă uş or
 may go when 1. / see her
/ may go see her că ruţa când va trece pe lângă ea, atunci când
va trece
5. Hipopotamu
Hipopotamull simţi că va fi ruşruş inos să
' t  have finished my
2.1 have finished  meal
 my meal piece sece râul.
piece pe furiş din junglâ când o sâ sece o să meargă
meargă la câmp.
câmp.
6. Maimuţamuţa pretinse
pretinse că o să furi eze la 10.
10. Bivolul
ul spera
spera că o să se furiş
furiş eze din
pândâ î înn întuneric când o sâ apunâ soarele.
soarele. mlaştină când se vor ivi zorile. e.
i
3£  A. FUTURE- PRESENT
1.  Indlanul îş i va cutreiera
cutreiera ţara când o sâ D. TILL
6. Portughezul are sâ meargă
meargă în pelerinaj
destui bani.
câş tige destui când va fi destul de b trân.
trân. "39- | Till  = până   ce]
2. Japonezul va merge sâ viziteze  m ai mul-
 mai 7. Spaniolul
Spaniolul are să se stabilea
stabilească
scă în satul 1. Dromaderui a afirmat câ n-o să  se se înde- 6. Capra
Capra neagră
neagră spera câ n-on-o să înceapă
înceapă
te locuri când areare să ajungă la Londra.
Londra. lui natal
natal când o sâ iasă la pensie.
pensie. pârtez
pârtezee până n-o să fure coroana de aur care să chiopă
aur care opă teze
teze până
până ce vânăvână toru! n-o
n-o sâ
3. Mexicanul
canul o să pornească
pornească la drum cândcând 8. Suedezul
Suedezul o să facă autostopul
autostopul pânâ la ză cea
cea în nisip. piece
piece din pă dure.
are
are ş -şi găseasc
găseascăă co ul.ul. Stockholm când se va gră bî. 2. acalul
acalul a replicat
replicat că n-o sâ piece
piece pefuriş 7. ledul înţeles
înţelesee că girafa nu se va câţ ra
4. Norveglanul
 Norveglanul are să meargâ
meargâ într-o
într-o că lă - 9. Elveţianca are să  traverseze
 traverseze strada câţid
câţ id din junglă
 junglă pân ce câprioarel n-au să fugă cu  în patru labe pânâ
 câprioarele n-au pânâ ce nu va ajunge la dealuidealui
torie când îş i va putea lă sa fiul singur.
singur. o să vadă
vadă că stopul
stopul e verde
verde.. toatele. abrupt.
5. Polonezul
Polonezul are să meargă
meargă într-un
într-un safari
safari 10. Turcul va da ocol casei când o să stea
10. stea 3. Ariciul
Ariciul dezvă lui câ n-o
n-o să se târască
târască 8. Cârtiţa
Cârtiţa medit
medităă că n-o să se caţere
caţere cu
când va învă ţa drumul spre Africa.
Africa. ploaia. până  ia vizuină
 vizuină până ce porcul ş i scroafa n-au greu până -n vârful
scroafa n-au vârful dealului
ui până ce ariciul n-o
sâ pă ră seas
seascâ
câ locul. sâ piece de acolo.
"37 B. FUTURE-PRESENT PERFECT 9. Renul sese temea
temea că elanui n-o
n-o să se potic-
1. Am să plec în recunoaştere
recunoaştere după ce-ai ce-ai Oxford 4.  Lillacul
Lillacul spera că n-o sâ trebuiască
ască să
Oxford după ce o să terminetermine de scris la  înainte
 înainteze copac până ce nu neasc
ze cu greu până la copac neascăă de bu teantean până
până n-o
n-o să bea o sticlă
sticlă de
să te întorci..
întorci.. maşină scrisorile
scrisorile acelea.
acelea. whisky.
2. Are
 Are să de
deaa târcoale casei  după
 după ce o să-şi se va lă sa noaptea.
noaptea.
7. Copiii au sâse ră zleţească
zleţească în urmă dupâ 5. Ţ apul
apul era sigur
sigur că n-o
n-o să mear
meargă
gă capra
capra 10. Puma
10.  Puma eraera absolut
absolut slgurâ că
că n-o să ias
cumpere binoclul. ce li se va da voie să piece
piece acasâ.
acasâ. târşâit până la hambar, cumnataa castprul
hambar, până ce cumnat castprul din casă
casă clă tinându-se
tinându-se până ce n  nuu va
3. Va poposi dupâ ce ai să vezi tu tot. tot. 8. Am
Am să mă îndep
îndepârt
ârtez
ez după
după ce am s fermierulul n-o să încuie poarta. bea toată
toată limonada.
limonada.
4. Am sâsâ mă opresc după ce vei cumpă cumpă ra  învă j să mă descurc
descurc prin oraş.
ce al spus câ aiai că utat ş i n-ai
n-ai gă slt. 9. Va ră mâne
mâne la urmă dupâ ce-şi  va termina
 urmă dupâ 4o E.
E. WHEN
5. Au să se plimbe agale
agale braţ la braţbraţ dup de fă cut cursele.
cursele.
ce n-are să mai
mai ningă.
ningă. 10.
10. Are
 Are să
să zâbov
zâboveas
ească
că după
după ce are
are să -ş i Uneori conjuncţia „when" introduce alte tipuri de
6. Are să hoină rească
rească agale pe strada strada facă temele. e. subordonate (completive directe etc):
He asks when you will come
36 c. 5. Salam
Salamandr
andraa încerca
încerca să afle când o să
1. Oile se întrebau
întrebau cand o să se apuce apuce
După un timp trecut se produc
produc urmă
urmă toarele
toarele schimbă ri: ciobanul
ciobanul de fă cut brânză
brânză . plou
plou , fiindcă vremea
vremea era era de douâ luni uscat
2. Berbecul nu ş tia când îl va vinde nde pro i nu putea
putea gă si nimic
nimic de mâncare.
mâncare.
He said he wouid come when book =
1. he found the book când
prietary iui la târg, cum spusese
spusese că va face face 6. Rinocerul era curios când vor înceta sâ
va g si de îndatâ ce
 ce berbecul e destul de gras gras ş i când se teamă de el animalele ele mai mici, întrucât
 întrucât îş i
' 2. he had finished his paper -   după
după o să gă seascâ
seascâ un client.
client.  închipuia
 închipuia despre
despre sinesine că e o fiinţă foarte
ce va termina 3. Mielul habar   n-avea când o să -l mu te blândă , care a fost întotde întotdeauna
auna bună cu toţi.
câinele
câinele pe stră
stră lnul care d dea de de două ore 7. Foca se întreba când  au să  se se înc lzeas-
lzeas-
târcoale casei când nu era nimeni acasă acasă . că apel
ap ele
e mă rii,
rii, fiind
fiindcă
că râcise
râcise ş l nu vroia
vroias
1. Spuse că regina o să intre
intre majestuoa
majestuoasâ
sâ 2. Catârul se gândi că are sâ se
se furiş eze în facă pneumonia.
pneumonia.
Tn odaie când are
are să fie gata.
gata. 4. Mopsul ar ar vrea săsă tie când
când au să vin
grajd când o să piece
piece fermierul
erul de la fermă
fermă , priete
prietenii
nii lui
lui să -i facă
facă o vizită
vizită . 8. Ursul cenuşiu
cenuş iu nu înţelegea când se va

24 25
topi ză
topi ză pada
pada,, fiindcă de mult
mult era vară  dar vârful 14. Când se vor întoarce la ei în ţară
14. ţară cei
muntelui
muntelui încâ era acoperit
acoperit cu ză padâ ş i  învinş i? să fac ceea
ceea ce n-am n-am fă cut niclodatâ până până  întâmplase
ase fratelui
fratelui ei, care
care că zuse de zeci
zeci d«

gheaţă
gheaţă . acum:  n-am
acum: n-a m să vorbesc
vorbesc cu ea, ea, dacădacă n-o
n-o să ori.
15. Când va fi sclavul eliberat din sclavie?
15. cear
cearăă să fie ierta
iertatătă mai
mai întâi.
întâi.
9. Vidra
Vidra vroia să întrebe când au sâ facâ 16. Pă rerea Anabelei era că nu va pute putecc
16.  Când vorîncheia pace bogaţii
16. bogaţii cu să - 11. Amelia ia se
se plânse
plânse căcă va sl bi dacă dacă o să  învă ţa japoneza,
japoneza, dacă nu va avea că rţi
pace animalele
animalele pă durii, fiindcâ mereu se racii?
temea că vreun animal mai mare o s-o atace. alerge
alerge aş a de iute. profesor.
17. Când vor fi ajutaţi
17. ajutaţi să -ş i facă temele cei
12. Amy
12.  Amy afirmă că o sâ numere numere până până la unun , 17. Antoniu spera că va fi promovat,
promovat, daci
10.
10. Gazela
Gazela vroia să tie câtâ vreme
vreme va tre-  înapoiaţi la minte?
nte?
bui să alerge.
alerge. milion,
milion, dacă mama o să -i dea un pache pachett de va munci cat trebuie.
trebuie.
18. Când o să
18. să întoarcă
întoarcă delegatul
delegatul de la e- ciocol
ciocolată
ată . 18. Archibald îş i închipui câ se va vorbi ci
18. Archibald
11. Când îş i va vinde negustorul
negustorul toatâ mar-
mar- dinţa la care i s-a
s-a spus să se ducă ?
fa ş i se va retrage
retrage?? 13. Andrei af  i irmă
13. rmă că  n-o
 n-o să se întoarcă
întoarcă  nicio- el, dacă se va purta
purta bine.
bine.
19. Când se va purta mai bifle delincven-
19. dată într-un  loc, dacă
dată într-un dacă nu va va fi silitit s-o facă . 19. Arnold a afirmat
19. Arnold  afirmat că o să se facă
facă doctot
doctot
12. Când
12.  Când o să -i pedepsească
pedepsească decanul
decanul pe tul?
studenţii care au chiulit azi de la ore? 14.  Angela
14. Angela meditâ că nu-ş i'va trece exa- exa- daca
daca-- o să reu ească
ească să -ş i treacă
treacă celelalti
elalti
20. Când va elibera salvatorul prinţesa din
20. Când menul, dacă nu va lucra foarte serios, ceea ce examene la fel de bine cum ÎI trecuse p*
13
13.. Când o să aranjeze decoratorul vitrin
vitrin.a?
.a? ghearele balaurului? nu era
era pregă titâ sâ facâ. primul.
15.
15. Ana
Ana se temea
temea că -i vor scă pa gă leţile, 20. Artur
Artur vroia să spunâ că va deveni
deveni cam
DNAL CLAUSES
15. CONDITIONAL CLAUSES dacă
dacă o va lualua la fugă în josul
josul dealulu
dealului,i, aş a că pion mondial, dacă se va antrena regulat.
regulat.
merse
merse cat putu de încet, ca să evite ce i se
Future -> Present
Present
Prese nt
ilZ. B. CONDITIONAL PRESENT - PAST TENSE
Conditional Present
Present -» Past Tense
Conditional Past ■*  Past Perfect Conditional Present  -» Past Tense
/ can do it if you do not shout at me tomorrow « / should come if I wanted to.
I should come if you  were there, too (= aş veni dacă aş vrea)
vrea)
I should never  have
 have told him if I had known who he he was / should have come if I had wanted to.
(= aş fi vehit
vehit dacă
dacă aş fi vrut)
vrut)
M A. FUTURE -» PRESENT (veneam
(veneam dacă vroiam)
vroiam)

Future -» Present 1. Audrey s-ar întoarce pe bâjbâite înapoi ia papet rie, dac  ai vrea să să cumperi
cumperi un stilo
/ shall come if I  have  time (= dacă voi avea timp)  în curte, dacă nu s-ars-ar teme că ar putea
putea să i hârtie
hârtie să scrii
scrii scrisori
scrisori unchiului
unchiului tă u.
He said he would come if he had time (- dacă va avea
avea ti np) cadă
cadă . 7. Bertram
Bertram ar trece în grabăgrabă pe lângă
lângă cog
2.  Barbara
Barbara s-ar
s-ar duce la uş ă pe bâjbâite,
bâite, for, dacă
dacă n-ar
n-ar ş ti că -l aşteaptă nevas
nevasta
ta li
dacă
dacă ar crede
crede că o poate deschide
deschide cu cheia acolo.
1. Adam
 Adam te va ajuta,
ajuta, dacă ai să -l rogi ş i misul de conducere
conducere ş i n-on-o să mai poată
poată  merge „ ei. 8. Elisabeta
Elisabeta ar lua-o
lua-o la goană , dacă ar afl
dacă n-o
n-o să fie mâine ocupat.
ocupat. cu maş ina la mare,
mare, cum spera că că va merge
merge?? ' 3. Vasile ar trece râul prin vad, dacă s-ar câ chelnerul
chelnerul are
are de gând să -i aducă viţel în lo
2.  Adri
Adrian
an n-o
n-o să mai mintmint , dacă ai s -i 7. Unde o sâ-ş i ascundă
ascundă Aldous bijuteriile
bijuteriile l gră bi.
bi. de porc.
explici
ci că pârinţii lui nu minţeau nţeau niciodată
niciodată dacă
dacă au să afle afle hoţii
hoţii de ele ş i au să se % 4. Beatrice
ce ar urea scara,
scara, dacă s-ar
s-ar aş tepta 9. Dacă
Dacă Brian
Brian ş i-ar da seama
seama ce face  mam
când erau de vârsta lui. hot rascâ
rascâ să -l jefuia
jefuiască
scă ? | să gă sească
sească ceva interesant
nteresant acolo sus. lui vitregă , ar certa-o i arîncuia -oîn odaia e
3. Agat
Agataa o să să mă nânce
nânce că pş uni, dacă
dacă ai 8. Mă va însoji
însoji Alexandr
exandruu până la po tă 1 5. Benjamin ar escalada muntele acela, da 10. Dacâ ar
10. ar ş ti Carolina cu cine vorbe tt
să -i adu
aducici şi dacă o să -i placă
a că , o să mai
mai ceară
ceară . dacă
dacă am s -i spunspun căcă nu tiu drumul
drumul i nu | ca regizorul i-ar
-ar oferi o sumă mare de de bani. ar gră
gră bi pasul
pasul l te-ar
te-ar lă sa în
în urm .
4. Agne
 Agness o să bată
bată iar
iar scrisorile
scrisorile la maş
maş ină , vreau
vreau să mă ră tă cesc?
cesc? >;
6. Bernard s-ar lua la întrecere
 întrecere cu tine până
până
dacă n-o
n-o m'ai
m'ai pisezi. 9. Dacă Alfred o să -ţi dea haine
hainele
le lui cele
cele f
5. Dacă
Dacă Allan o să piece în str ină tate la bune,
bune, ia numai hainahaina i dă -i o pereche
pereche de I
sfârş
sfârş itul
itul să ptă mânii,
mânii, cine
cine o să mai mai aibă
aibă grij pantaloni în locul ei. *
de pisică
pisică ? 10. Dacă Alice
10. Alice o să se întoa
întoarcă
rcă târziu
târziu de la $
6. Ce-
Ce-oo să facă Albert dacă au sâ-i sâ-i la per-
per- petrecere,
petrecere, am
am să -i arât
arât că sunt sup rat ş i am
am m

26 2
fi uş or de înţele
înţeless că nu-i place
place prelegerea
prelegerea ş i lui act
act al operei,
operei, aş ş ti precis că merge
merge la
C. CONDITIONAL PAST - PAST PERFECT
PERFECT că se aşteapta să să vorbeş ti despre
despre altceva.
altceva. cârciumă  ş i, dacă
 dacă te-al duce după  el acolo, l-ai
« 4.  Dacă
Dacă Doris ş i-ar lua tâlpă iţa dupâdupâ ce gă si discutând
discutând despre cursele de cai.
s-ar termina baletul,  logodnicul. ei ar  fi fi foarte 8. De-ar
De-ar dispă
dispă rea Edit de-ndată
de-ndată ce-l vede
Conditional Past -* Past Perfect mâhnit
mâhnit căcă e lă sat singur ş i n-ar
n-ar mai  le i în ora pe dirijor,
dirijor, aş fi sigur că nu-i plac concertel
concertele si,
/ should have come if I had wanted to cu ea în viaja lui. dac-aş
dac-aş fi în locul tă u, nu nu i-aş
i-aş mai cump ra
(= aş fi venit
venit dacă
dacă aş fi vrut)
vrut) 5. Dacă Dorotea
Dorotea ş i-ar vedea câinele nele zbu- bilete
bilete niciodat .
(= veneam
veneam dacă vroiam)
vroiam) ghind-o
ghind-o cu paş j mârunţi, ar ş ti că e vina na ei, 9. De s-ar învârti Eduard ca un titirez în
 întrucât
 întrucât să rmanul
rmanul animal nu suportăsuportă să vadă mijlocul să lii de concert,
concert, ar fi dat afară
afară din
cotoiul care tot dâ târcoale casei când îş i fac clă dire ş i sfă
sfă tuit să mearg
meargăă la un doctor
doctor..
1. Ecaterin
 Ecaterinaa ar fi stră
stră bă tut în grabă
grabă tot ora- i ei plimbarea de searâ. 10. De-ar sari Ella peste gardul acela, ar
10.
n-o
n-o lua nimeni la fugă . 6. De-ar
De-ar trece Douglas drumul în goană c.a câş tiga premiul eel mare, mare, care a fost oferit
ul să caut
cautee ş apte
apte trandafiri
trandafiri albi, dâcă
 dâcă tia c 7. Clive traversa
traversa rapid camera
camera ca să înhaţe odatâ,  dar n-a mai fost câş tigat de atunci,
e ziua
ziua ta ş i TJî  plac
 plac atât de tare trandafirii albi. nebunul,   toate maş inile ar trebui sa se
pantalonul
pantalonul care ză cea pe pat, pat, dacă era sigur opreascâ ş i poliţistul l-ar
l-ar amenda că nu e atent fiindcă
fiindcă nimeni
nimeni n-a n-a putu
pututt niciodată
niciodată să sară
sară aş a
2. Dacă Cecil nu s-ar s-ar fi gră bit când i-am i-am că e m sura
sura potrivită
vită i-l poate
poate purta.
purta. de sus.
spus că -i vremea
vremea să piece, pierdea pierdea avionulonul la stop.
8. Dacă
Dacă Conrad
Conrad ieşea gonind din clasă clasă 7. De-ar
De-ar şterge-o
ş terge-o Edgar  la
 la începutul primu-
spre China
China şi ar fi trebuit să ră mân  aici. mâncând
mâncând pă mântul,
mântul, cu o bucată de cretă în
3. Carol ar fi luat-o mai iute pe drum, dac mână
mână , aş fi zis
zis că
că înce
încear
arcă
că să gă seas
seascăcă altă
altă 4iF E. HAD +  INVERSIUNE
ar fi început
început să plouă i n-ar n-ar fi avut umbre
umbrelălă . tablă
tablă . 1.  Să fi să rit Emilia
ia peste anţ, ar ar fi fost viu, proprietăetă reasa
reasa arfi fost foarte iritată
iritată ş i i-ar
4. Dacă
 Dacă Cristofor
Cristofor n-arn-ar fi nă vă iit pepe fundă - 9. Constant
Constantaa n-b ş tergea
tergea aş a pe nepus felicitatâ de toţi sportivii care au încercat, dar fi spus că trebuie să se mute.mute.
tura aceea
aceea urm rind o pisică de pripas, pripas, nu-l masă
masă , dacă -ş i dă dea
dea cinev
cinevaa mai multătă oste-
oste- n-au
n-au reu it s-o fac . 7. De s-ar s-ar fi muncit
muncit Eugen să iasă iasă din
prindea poliţia ş i nu-l întemniţa.
întemniţa. neală s-o lini tească
tească i sâ-i
sâ-i explice
explice că nasul ei 2. Să fi să rit Ema în picioare când când a intrat
intrat mulţime, ajungea
ajungea la muzeu, unde-l aş tepta
5. Clara nu s-ar  fi  fi nă pustit
pustit afa
afară
ră din pod
pod fă - nu are nimic,
nimic, îi trebuie
trebuie doar
doar o operate ca să el în camera, el ar fi fost foarte mâhnit ş i ar fi pictorul de douădouă ore.
ră să spună
spună o vorb , dacă dacă n-arn-ar fi auzit
auzit fle scurtat. I dispreţuit-o. 8. Dac -ş i fă cea Eva drum prin marginea marginea
zgomoţe ciudate Tn  Tn pivniţă i nu s-ar s-ar fi temut
temut 10.  Dacă
10. Dacă Daniel el nu plecaeca aşa în grabă , 3. Sâ
Sâ fi ţopă it Eric tot drumul spre spre casă , gră dkiii,
dkiii,  fotograful nu putea s-o fotografieze
că vreun borfaş
borfaş va fura veveriţa
veveriţa pe care care a prietenii
prietenii lui nu s-ar
s-ar fi gândit niciodată
niciodată că ar pă rinţii
rinţii lui arfi fostîngrijoraţi ş i arfi trimis
mis după
după i n-ar
n-ar fi acum pe prima prima pagină a tuturor tuturor
ascuns-o acolo. putea fi vinovat că  a furat diamantul uriaş care doctor. ziarelor.
6. Dacă
Dacă Clarence n u s-ar  fi
 nu  fi nă pustitîn
pustitîn salon fusese cu câteva zile înainte expus la muzeu 4. Să se fi îndrepta Ernest că tre garaj, arfi
îndreptatt Ernest 9. Să se fi strecurat
strecurat Evelina printre oamenii
cu puş caîn mân , oaspeţii
oaspeţii nu s-arfi speriat
 speriat ş i i care
care dispă
dispă ruse
ruse fă ră să tie
tie nimeni
nimeni nici
nici cum,
cum, fosţ Tmpiedi
Tmpiedicatcat să intre de nevasta lui, care-l adunaţi
adunaţi în fata b că niei, i-ar fi vă zut câinele câinele
nici unde. cur ţa ş i lucra acolo de câteva ore bune. bune. mâncând carnea carnea mă celarului.
44 D. SHOULD + INVERSIUNE 5. De-ar
De-ar fi înaintat Ester
 în ma ina ei ei cea nouâ,
Ester ş erpuitor pe câmp
nouâ, ar fi fost observa
observatătă de
10. S  fi intrat Fanny cu forţa  î înn odaia suro-
10.
rii ei, o gă sea goală , fiindcă
fiindcă sora ei fugis fugisee cu
Main clause Conjunction Subjunctive Form Used departe
departe ş i toţi copiii a r  f 
 ar  f i alergat s-o întâmpine. un marinar.
/ should come if/unless = dacă nu / were free = aş fi liber
liber 6. Dacă
Dacă -ş i fă cea Ethel
Ethel drum tă ind gardulgardul
I should have come / had known - aş fi ştiut ( tiam
tiam))
omiterea conjuncţiei if 1. Se obţine un text poetic Situalia din propozijia
propozijia principală
principală nu determi
determinănă timpul dln conc'ijicnală
jicnală .
2. Conditional trece pe primul loc Indiferent
ferent ce mod / timp am avea în principală
principală , în condiţională
onală se fac cele
3. Se face inversiunea subiect-predicat (unde două
două modifică
modifică ri:
nu se poate, se introduce should) - Conditional Present ■* Past Tense
Should I know, I could go with her He would not have run  away if you did not  always beat  him
(= de-aş
de-aş ti)
ti) • - Conditional Past -» Past Perfect
Perfect
Had I known, I should have helped you (= / should be reading now if  you
 you had brought me the book yesterday
de-as
de-as fi stiut). ^^
1. De l-aş vedeâ pe David trecând în zbor spună Dick,
Dick, prietenii lui nu i-ar da seama
seama c
 în celă lalt capă t al odă ii, aş crede
crede că e o motivul
motivul este că stră bunicului
bunicului lui i se spusese
spusese 1. Ferdinand n-ar  ieş
 ieş i din ş coalâîmbr
coalâîmbrân-
ân- 2.  Florenţa
Florenţa ş i-ar fi f cut loc cu arma
arma în
fantom
fantomăă i aş ieşi în grabă
grabă din casâ
casâ.. la fel
fel ş i acela tră ise până
până la o sută cinci ani.
ani. cindu-se, dacă profesorul nu se strâmba
strâmba la el. bibliotecă
iotecă , dac -i aduc
aduceai
eai ieri
ieri o puş că , aşa
2. Dacă Richard
Richard n-ar
n-ar fi de acord să i se
se 3. Dacă
Dacă Donald
Donald s-ar
s-ar suci când vorbeş ti, ar 29
28
cum te rugase când v-aţi întâlnit întâlnit deună zi. cletă cu o maşină dacă fratele lui n-a n-arr avea 11. Ion arfi
arf i fă cutjnconjurul lumii anul trecut, 16. ludit ar
16. ar fi condus
condus singură iahtul, dacă
3. Geoffrey
Geoffrey nu ş i-ar face drum cu coatele coatele mai multă minte
minte decât el i nu-l împiedica
împiedica s-o dacă -i spunea
spunea ş efu lui lui că vrea
efului vrea sâ-şi ia liber
ber un nu i se spunea
spunea tată lui ei că ea îl poate strica.
să iasă
iasă din curtea
curtea şcolii, dacă nu-lnu-l certai
certai când
când facâ. an. 17. Laura
Laura ar fi vă zut luna trecând majes-
se aş tepta eel malmal puţjn. 13. Harieta ar fi ţîpat câ nu-i place  s  fie zo-
13. 12. Jonathan
12. Jonathan ar fi ş tiut că lumina
lumina are
 are vitezâ tuos pe cer,
cer, dacă
dacă ar fi fost
fost avertiza
avertizatătă că o să
4. George ar orbecă i acum prin dormitor, dormitor, rită , dacâ nu s-ar teme câ profesorul s-ar mai mare decât sunetul, dacă profesorul lui de
mai tie lună plină
plină în noaptea
noaptea când se duce duce la
dacă i-ai
i-ai fi stins lumina. putea supă ra. englez
englezăă nu-i spunea
spunea că nu-i adevă adevă rat. petrecere.
5. Ar
Ar colinda mă rile, dacă n-ar n-ar fi cumpă
cumpă rat 14. Henric ar fi omorât cotoiul care a zbu- 13. Corabia
13.  Corabia lui losif ar fi intrat în port,
port, dacă ; 18. Laurenţiu
Laurenţiu o vedea pe ducesă intrând
ferma aceasta. ghit-o din baie,
baie, dacă dacă n-ar
n-ar ş ti că îţi aparţine.
ne. nu cre
credea
dea c pitanui
pitanui că afost avari avariată
ată după ce majestuos
majestuos în camera,
camera, dacă tia că ea va veni veni
6. Gerald
Gerald s-ars-ar da cu sania
sania pe
pe ză padă , dacă 15. Harry î î{i{i spunea
15.  spunea tot,
tot, dacă gândul că l-ai s-a ciocnit
ciocnit de o stâncă
stâncă . i dacă aş tepta
tepta sosire
sosireaa ei.
nu-i interz
interzice
iceau
au pă rinţii
rinţii lui să jasă
jasă din casăcasă . putea acuza pe pe el de furt nu i-ar stră fulgera 14. Corabia
14.  Corabia lui losif arf i plecatîn ziua când 19. Leonard ar fi fost dus cu avionul la
7. Gertrude
Gertrude ar înainta
înainta cu greu prin ză padă , prin minte. a urcat el la bord,
la bord,   dacă echipajul
echipajul lui nu se Paris, dacă nu-i spunea
spunea pilotul exact ce vrea.
dacă ar fi plecat
plecat la coală . ' 16. Elena ar fi câl rit până până la birou,
birou, dacă tu ho
hotă
tă ra că o să fa că  grevă  d
facă  dee îndată  ce
 ce corabia 20.  Lewis ar fi hoinârit agale pe strada
8. Gilbert
Gilbert ar lua-o pe jos, dacă ar fi pierdut pierdut n-ai preferâ să mergi pe Jos. Jos. se dep rtează
rtează de ţă rm. Oxford,
Oxford, privind
privind vitrinele,
vitrinele, dacă nu i se spunea
trenul. 17. Herbert
17.  Herbert ar fi învă
învă ţat să umble de când 15. Jude s-ar fi îmbarcat spre New York,
15. ale cui sunt ş i când se vor deschide
9. Godfrey ar urea apâsat scă rile, dacâ l-ai era mic, dacă pă rinţii n-ar n-ar avea întotdeauna
întotdeauna dacă  nu-i înspâimânta un marinar  că  că va  f i jef uit magazinele.
fi chemat. prea mare grijă grijă de copiii lor ş i hu i-ar i-ar unde se duce.
10. Grace
 Grace ar tropă i în sus ş i în jos toată
toată ziua  împiedica sâ facă tot.
sâ te caute, dacă  nu-i spuneai c  o să pleci o zi. 18. Hugh sosea de mult la gară , dacâ nu
18. Uneori conjuncţia if   poate introduce
introduce o completivă directâ (se poate
11. In cele din urmă , Grigore n.-ar  -ar  fi
 fi dat din I-ai
I-ai ruga să vină încoaceîncoace de câte ori îl vezi.
vezi.  înlocui cu  whether   = dacâ da sau nu) ş i atunci nu cere înlocuirea
 întâmplareare peste drumul eel bun, dacă dacă  n-arfi 19. Humphrey
19.  Humphrey punea piciorulpiciorul în barcă , da condiţionalului:
de obicei
obicei bă iat norocos. ca ar fi destul de viteaz s-o facâ. He asks if you would go today
12. Harold s-ar fi luat la întrecere pe  bici- 20. Idaa s-arfi repezit pânâ la o veci
20. Id vecină
nă , dac asked whether you would have come yesterday
copiii ar putea fi lă saţi singuri.
singuri.

Unele propoziţji subordonate dln vecinâtatea conditionalei folosesc ş i ele


ele 1. Liliana se întreba dacâ marinarul s-ar fi 6. Margareta
Margareta doreş te să ştie
ştie dacă
 dacă o babarc
rcăă ar
timpul Past Tense:
Tense: stabilit ori nu în oraş ul -ei -ei dupâ ani de mai iuneca sausau nu pe lac dacă ar exploda
exploda o
cutreieră
cutreieră ri, dacă -l ruga s-o ia î înn că să tori
torie.
e. rachetă
rachetă .
He would understand if you told him what you wanted = ce vrei
2.  Lionel nu era sigur
sigur dacă fratele lui ar 7. Marta
Marta aîntreb
aîntrebat
at dacă aş plonjaîn bazin
when you came = când vli
hoină ri ori nu prin codru pânâ la vremea cinei, sau nu, dacă
dacă ar luneca peş ti de argint
argint prin
where she was = unde este dacă eel din urmă
urmă n-ar
n-ar fi mâncat de prânz.
prânz. adâncuri.
 he had known what you wanted  =cevrei
He would have come if  he 3. Luiza
Luiza ar
ar fi vrut să tie dacă câinele
câinele ei ar 8. Martin
Martin seîntreabă dacă arîncercaori nu
who you were = cine
cine eş ti fi cutrelerat
cutrelerat stră zile Londrei sau
sau nu,
 nu, dacă -l lasâ
lasâ copflul sâ zboare,
 zboare, dacă
dacă ar vedea
vedea pescă
pescă ruş i ca
să iasă
iasă singur
singur.. zâpada planând în albastrul cerului.
1. Irene a r  trace
 ar  trace peste ş anţ cu un pas mare,
mare, 6. Jennifer  ar
 ar face o plimbare că lare lare înainte 4. Lucia
 Lucia vrea
vrea să tie dacă dacă ne-a
ne-amm fi r tă cit 9. Maria habar  n-are
 n-are dacă s-ar trezi ori nu
dacă i-ai
i-ai explica tu că  în felul  acesta va câş tiga de masa de prânz,prânz, dacă i s-ar spune spune când o ori nu unul de altul unde era codrul mai des, lunecând
lunecând de colo-colo cu o tavâ plină cu
premiul pe care-l vrea. aş teaptă
teaptă să se înapoi
înapoieze. eze. dacâ am fi mers ţinându-ne de mână .. pahare. dacă ar ave'a
ave'a musafiri într-o zi când
2. Jack arar mârş lui treizeci
zeci de mile,
le, dacă
dacă ar 7. leremia ar merge cocoţat cocoţat pe umerii tată - 5. Mab
Mabelel nu tie dacă
dacă aş fi stră bă tut tot vrea să se odihnească
odihnească .
ti cine-i
ne-i ordonă
ordonă s-o facă . lui lui, dacâ nu i s-ar tot spune că  e prea mare oraşul la repezeală
repezeală degeaba
degeaba după după alţi 10. Matei se
 se întreba dacă -i va urmâri ori nu
3. lacob ş i armata luilui ar intra
intra mârş luind
luind în pentru asta. trandafiri galbeni, dacă  m-arfi rugat, fiindcâ pe schiori lunecând
lunecând la iuţeală
iuţeală i în liniş
liniş te pe
oraş, dacă ar ti unde unde e oraşul. 8. Jerome n-ar merge cu autobuzul ace- nu i-am
i-am spus niciodatâ cât îmi e de de dragă . pantă , dacâ el nu putea schia.
schia.
4. James ar fi condus în formaţie la închi- la,  dacă i-ai explica de de unde poate lua
soare, dacă
dacă n-ar
n-ar spune cino e, ce a fâcut ş i metroul.
cine i-a
-a spus
spus să facă aş a. 9. Jessie ar conduce
conduce precaut,
precaut, dacă ar ş ti
5. Jeană
Jeană ar umbla nervos pe peron spe- câte accidente se petrec zilnic  aici.
rând câ el va veni,
va veni, dacă
 dacă n-ar
n-ar ş ti că el nu
nu mai
mai 10. loana ar intra cu  maş ina chiar 
10. chiar  pânâ
 pânâ la  uşa
vrea s-o
s-o vadă .  faţă , dacă n-ar 
din faţă n-ar   şş ti că nu-ţi
nu-ţi place
place s  facă
 facă aşa.

30 31
LţQ 16. Revis ion III.  DIRECT QUESTIONS
I Main Clause Subord inate Clause 17.
1. Abundă ţinutul în care
care locuieşti în vânat 18. Mai citeşte, or i a ajuns la un capitol pe
' 1. Past
Past Tense
Past Tense devreunfel?. care nu-l înţelege?
2. Past Perfect
Past Perfect 2.  S-a abţinut de la bă utură cât ai fost în 19. Ceri vreodată zahă r când  \\ se terminătermină ?
3. Future-in -th e -past
odaie? 20.   Tot te mal gândeş ti la ce mi-a spus, ş i
Present -» Past Tense 3. Ai dat deja cuiva socotealâ de purtarea anume că aspirâ la titlul de conte?
Past Tense, Present Perfect -» Past Perfect ta? 21 . Consimţi la câsă câsă torie, sau vrei
vrei să se re-
re-
Future -» Future-in-the-Past i
4.  Chiar fusese acuzat de jaf înainte să nunţe ia ea?
piece din ţarâ? 22.  Tot se mai plânge că fiii lui se
1 Pres ent
II Temporal Clause Future ' 5. O s -mi spui vreodatâ
vreodatâ dacă tli poezia
poezia  înhă iteazâ cu hoţl?
2.  Present Perfect (dupâce...)
lui Byron? 23.   încerci să spui că mâ poţi asigura asigura de
III Condit ional Clause Future -» Present 6. Va fl plă tit el mobila înainte sâ-Ji adaugi bunele tale intenţil dupâ c e ai intrat cu forţa în
Conditional Present-» Past Tense banii la suma aceea? casa mea ş i mi-ai furat seiful?
Past-» Past Perfect 7. Ai fi de acor d cu mine dacă ţi-aş spune 24.  Ispâşeş te cinevacineva vreodată o crimâ ca ca
că greşeş ti? asta?
8. Ar fi fost de acord cu ideea mea dacă 25. Se ocupăocupă de tine tine ori se ocupă de pro-
pro-
1. Maud ieş ea plutind din odaie la fel de 12. Oacă Pamela
Pamela chiar
chiar vroia să fie actriţă
actriţă , prppuneam să mergem la vână vână toare? blemele altcuiva?
tâcută cum a intrat, dacâ nu era împiedic
împiedicatâ
atâ sâ ar fi studiat mai serios. 9. inteş ti în cuiburile acelea fiindcâ n-ai 26.   Atribuie cineva piesa aceasta vreunui
ias . 13. Dacâ Patrickck chiar
chiar s-a furiş at afară dtn nimic mai bun de fă cut, ori chiar vreivrei să omori  încep tor?
2.  Mauriciu se furiş a de-a lungul zidului zidului odaie când te-a v zut, înseamnă că era biata pasă re care stă pe ouă ? 27.  Latrâ câine
câinelele la cineva,
cineva, ori mă înş el?
până nu mai putea putea fi vâzut,
vâzut, dacă nu dă dea grozav de stânjenit. 10. Ascultai când a fâcut aluzie la pârinţil
peste un sac plln cu monede de aur. 28.  îţi face deseori semn sâ pleci de acolo?
14. Dacă Paul a venit
venit pe furiş
furiş lângă tine la mei de parcă ar fi fost jefuitori de bancă la 29.   Se lă fă ie pisica la la soare ori prinde un
3. Miha
Mihaii lă sazilele
sazilele să treacă -n linişte,
linişte, dacă clnă cum   zici,  există
există o singurâ
singurâ explicate, ş i tinereje?
nu era sâcâit de nevasta lul. obolan?
obolan?
anume că -i era foame. 11.   Te uiţi de mult la televlzor? Dansul 30. începi de obicei prin a spune cine eş ti?
4. Miranda era moartâ de fric , dacă vedea 15. Dacă Penelopa a fost într-adevâr pr lvitâ alterneazâ
alterneazâ de obicei cu concerte, aş a că ,
umbre furiş ându-se de-a lungul meselor lungi pe furiş cum se uita la vulpi câ nd se târau în 31 . A aparţlnut vreodată cartea aceasta
dacă eş ti aici de destul de multâ vreme, poate vreuneia din rudele tale?
de lemn. vizuină
vizuină , va trebui să recunoască faptul că a câ ai observat.
5. Muriel se distra bine, dacâ-ş i dă dea.toa- fost iar în codru. 32.  Ai fost
fost vreodată lipsit de banii tă i?
12. îţi spunea de multă vreme că suma se
tă ziua drumu-n
drumu-n jos pe topogan. 16. Dacă i-ai vă zut pe Percy târându-se ca ridică la foarte mult când am venit eu să -l 33.  Chiar i-a l sat milionarul averea acelui
6. Nancy îl compă compă timea pe vă rul el, el, melcul,
melcul, nedorind să meargâ
meargâ la ş coală , trebuie contrazic? cerş etor de la colţul stră zii?
întotdeauna el î i începe să -l pă lmuie ti ş i sâ-i
soldatul,  dacă tia că întotdeauna sâ-i spui
spui câ e un pierde-vară
pierde-vară . 34.   Ţ i-ai învinuit
învinuit vreodată
vreodată nevasta că nu-i
13. Ai sâ
sâ mâ urm reşti când am să să mă due
 înainta rea t ârân du-s e pe burtâ. 17. Dacă Petre chiar a afirmat că simte cum plac petrecerile?
să -i cer
cer scuze că am spart vaza?vaza?
7. Nancy
Nancy o ş tergea din oraş oraş , dacă cânta se adună anii peste peste el,   n-avea  rost rost să -l 35. Te-ai gândit să da i vina pentr u eş ec pe
14.  Vei citi oare cartea mea de mai multă multă i
două seri fa fa bă ncile goale.
goale. contrazici, oricum nu te-ar fi crezut. propria ta neglijenţă
neglijenţă ?
vreme când duş manul .meu va veni să -ţjj
8. Nelly îi explica curri
curri să împin gă înainte 18. Dacă Filip chiar s-a s-a întors în genunchi spună câ nu-l surâde ideea de a b citi i vei 36. Ai clipit
ipit des c tre mine în tot acestt imp,
schiul stâng, apoi pe cel drept, dacă el vroia după ce I s-au s-au terminat
n at banii, trebuia să -l  ajuţi, reuşl tu să -l convingi s-o citeascâ?
citeascâ? ori am vedenii?
sâ înveţe. fiindcă eş ti prietenul
prietenul lui.
lui. 15.  Ai mai iucra   aici,  dacă -i cereai
cereai direc-
direc- 37.  A ascultat la radio piesa aceea în care
9. Dacă Nicolae îi ară ta norii cum tree pe 19. Dacâ Ralf nu se înş ela, atunci ş arpele salariul i el te el roş eş te la cuvinţele
torului tă u să -ţi mă rească salariul nţele ei, iar ea nu se simte
cer,
cer, ea considera
considera că 'e o remarcă îndră - chiar
remarcă de îndră chiar se târa pepe lângă copac ş i ar fi putut
putut să -l refuza? câtuş i de puţin
pu ţin ruş
ruş inată?
gostit. muş te pe oricare dintre noi, dacâ nu pe  toţi. 16. L-ai mai fi ajutat toată ziua când a jefuit 38. S-au lă udat în ultima vreme cu stră mo-
10. Dacă Norman n-o tră gea înapoi, înapoi, ea in- 20.  Dacâ Rebeca n-ar n-ar fi vă zut pe nlmeni banca,
banca, dacă te întrebaîntreba dinainte
dinainte dacâ'eş ti de ii lor?
lor?
tra în odaie majestuoasâ ş i plinâ de gratis. când a tras cu ochlul afarâ, precis s-a crezut acord cu planul? 39.   A învă ţat în ultima vreme cu ce ţă ri se
Oliver chiar ştia adev rul, nu  tre  în sig uranţ ă i a ieş it pe fu riş în dru m.
11.  Dacă Oliver 17. Te tocmeş ti deseori cu negustorii la  învecin ează Anglia?
buia să -l ascundă de rudele lui. preţ? 40. Discuţi de două minute minute încoace că o sâ
 împr umuţ i ba ni de l a el?
32
33
41.  Meditase el la plecarea ei bruscă  şi  reu- 63. ÎI vei fi confundat pe hot cu poliţistul 85. ÎI predai poliţiei dacâ-l prindeai asupra 112. La ce ai privit meditativ câtâ vreme am
ise oare
oare să gă seascâ
seascâ un motiv cat de cat? cat?  înainte
 înainte să aibă timp să să ajungă
ajungă la o înţel
înţelegere?
egere? faptului? fost în oraş
oraş ?
42. Ţ inuse
inuse el la prietenii
etenii lui, deş i îl.pă
îl.pă râsi- 64. Vei locui aici de două zeci de ani când când 86. Mai citeai
citeai în tihnă
tihnă toată noaptea,
noaptea, dacâ
dacâ 113. La ce ţi-ai aruncat ochii?
seră cu toţii când avea mai mare nevoie nevoie de ei? te voi felicita
felicita că faci dou zeci
zeci ş i unu de ani? tiai
tiai că prinţesa
prinţesa trebuie scâpată
scâpată din ghearele
ghearele 114. Pentru cine e mâhnit de când  a venit?
43.  Fusese el preschimbat în pitic în 65. Vei fi consimţit la câsăcâsă toria lor înainte vră jitorului?
jitorului? . 115. La cine cine rânjeş ti de când am intrat în
fragedă
fragedă copilârie
copilârie ş i nu mai crescuse
crescuse mai mai mare să vină
vină să te roag
roage?
e? 87. Ţ i-ai
i-ai mai.fi irosit vremea în ora , dacă dacă ţi odaie?
 încă de atunciatunci? 66. Va fi citit cartea
cartea de multă vreme când se spunea
spunea că se bizuiau pe sosirea ta 116.  Cu ce subiect te pisează de la ora
44. Fuseseră
 Fuseseră ei acuzaţi
acuzaţi de crimă
crimă când au am să să vin eu s -i spun în ce ce const ? devreme
devreme acasăacasă ? apte?
apte?
declarat
declarat că nu sunt vinovaţi ş i judecă judecă toruf nu 67. Va numă ra paginile de mai mult de o 88. Ar   mai
mai f i dormit e ell când a
 auu venit ei, dacă
 dacă
era sigur
sigur dacă să -i trimită la înch
închi's
i'soar
oare?e? 117.  De cine ai ascuns cântarul?
oră înainte
înainte să -i spun din câtecâte capitole
capitole const bă nuiau
nuiau că -l vor deposeda de.toatede.toate uneltele? e? 118. De la ce a fost recent Tmpiedicat?
45. Pă lâvră gise ea ea cu fata în casâ cât fuse- cartea? 89. Mai jucai fotbal în loc sâ-i  ajutj,  dacâ
sem eu eu plecat
plecat din oraş i o împiedi
împiedicase
case s -ş i 119. La
 La ce
 ce fac aluzie de când  a  auu început
 început s
68. Vor conspira împotriva reginei de mai ţi-ar
ţi-ar fi spus
spus că se aş teaptăteaptă să fii devotat
devotat
facă treaba?
treaba? puţin de un an luna viitoare pe vremea asta? asta? discute?
prietenilor
prietenilor tă i? 120. Ce ai sperat până acum?
46. Mă încuraja de mâi mult de câteva ore 69.  Te va consulta în diverse probleme 90. L-al fi jelit multă  vreme, dacă murea murea de
când a venit venit poş taşul ş i a zis zis că am o  înainte
 înainte să afle că nu eşti expert
expert în nirflic?
nirflic? 121. De ce tânjtânjea
ea s-o
s-o ză reasc
reasc , dacă tia
pneumonie? că nu vrea
vrea să -l vadâ?
vadâ?
telegram
telegram ? 70. Vor studia culorile le multă 'vreme
'vreme până
până 91.  Cine spune că rezultat
rezultatul
ul acesta
acesta difer
47. Râsese
 Râsese bă canul de tine ori de vestea vestea să -ş i dea seamaseama că ele contraste
contrasteazăază cu 122. î'n ce a fost implicat eful ei?
de al tâu?
câ ziua lui de naş tere coincide cu a mea? pereţii? 123. Câte reguli ţi s-au impus?
92. Cine
 Cine bagă copilul în apă apă ?
48. Colabora cu tine de multă vreme vreme când 71.   Un pă gân ar fl cdnvertit la catolicism 124. De ce l-au-au stârnit să acţioneze?
v 93. Cine n-a fost de acord cu tine?
a fost promovat? ' dacă ar tră i în Angl
Anglfâ?
fâ? 125. Cu ce era ocupat?
94. Cine ziceacea câ va disp rea el din ora ?
49. Chiar ar bă usetoată ziua i pierduse
pierduse âvio- o- 72. Ai contribui
contribui la stimă
stimă dacâte-aş ruga? ruga? 126. De ce ai dedus
dedus din vorbele lui că nu
nul care s-a ciocnit cu un alt avion? 95. Cine a dezaprobat ideea ta?
73. Ar fi închis dacă ţi-ar fura pendula? a? vrea
vrea să vină
vină ?
50. Corrienta de multă vreme vestea vestea când 96. Cine se lipsise de frigider  când  când ai ajuns 127. Cu ce era infestat aerul?
74. Ai fifi convin
convinşş de vinovă
vinovă jia lui dac ţi-aş acolo?
ai ajuhs acblo? aduce dovezi? 128. De ce ce i-ai rânit pe bă ieţii aceia?
51.  Să te compar cu un trandafir?
trandafir? ' 97. Cinene o să împartă pâineapâinea înîn ş apte pă rţi
75.  Ai colabora cu mine să scriem un un 129. Cât de des l-ai Informat despre ce se
egale?
52. Vrei
 Vrei să te iei \a întrecere cu mine? manual dacă  \i-  aş plă ti o sumăsumă serioa
serioasă să de petrece?
98. Cine-I
 Cine-I va fi lîpsit de toată gloria  până  va  va
- 53. N-ai
 N-ai să te plângi de elevj profesorului bani?  -■■,■..
teş i la pens
pensle?
le? 130. De câte ori s-a intereaat de treburile
lor? 76. M-aş
 M-aş repeta
repeta dacă
dacă ţi-aş spune câ nu mă ei?
99. Cine ar sorti închisorii un om cinstit?
54. S-o ascund de ea? descurc cu toate pe cap? 131.  De ce insistaseşi
nsistaseşi să mă due acas acas
100. Cine ne s-ar
s-ar fi pră pă dit cu firea dupădupă o
55. Ai sâ te cbncentrezi âsupra temelor? 77.. Ai râde de mine dacă dacă ţi-aş spune
spune câ fiică aşa ca ea? ea?  înainte
 înainte să spună
spună că vrea să să plec?
56.  Ai să să închei, dacă
dacă nu te superi,
superi, cu petrecerea a culminat cu o ceart ? 10t. Când visezi
visezi că te duci la mare,mare, noap
noap 132. Ce-i inşpirase cartea?
câteva vorbe Japoneze? 78; Tot ai mai  stud
 studiaia să te faci doctor, dacâ tea sau ziua? 133. Când îl instigaseră
gaseră la acţiune?
57. Ai să -i aperi
aperi să ptă mâna viitdare,
viitdare, fiind- ţi-aş
ţi-aş spune
spune că nu ştii nici m car car să vindeci
vindeci de 102. De ce se spune că e înzestratînzestrat cu ure- 134. Cui îi fusese
fusese menită ?
că , după cum ş tii, i-a condamnat la zece ani pojar un copil?. 135. Ce tete interesase
interesase înainte să te apuci de
de pu că rie? rie? che muzicală
muzicală ?
,79. Ai mai
mai ş edea
edea f ră să faci nimic mic dacă
dacă 103.  Cum dezvoltă de obicei un astfel de englezăeză ?
58. Am sâ vorbesc curând cu  ea,  ea, dă că spuispui ţi-aş spune
spune despre
despre câincâinee câ a ţâş
ţâş nit pe uşă i subiect? 136. Cât de des se amestecase el în ce
că mă pot încrede încrede Tn
 Tn ea? s-a pierdut? fă ceau ei de un an? an?
104.  Unde se duce omul când scapă scapă din
59. O să pă râsim devreme
devreme mâine ne diminea-
diminea- 80. Te-ai
 Te-ai uita la mine,
mine, dacă âş începe
începe să -ţi puşcă rie?
rie? 137. Cu cine
cine i se fă cuse cunoştinţă ?
 îă ţînutul
ţînutul care
care se limitează
mitează la spaţiul
spaţiul acest
acesta? a? spun despre ce tratează
tratează cartea? .138. Când nu vrusese
vrusese el să te deranjeze?
deranjeze?
105. La ce exceleaz ?
 Va conf isca poliţia ceasuri de  la contra
60. Va 81.  Ţ i-ar fi dat prin mintente că a mai fost pe 139. Câtă  vreme fusese izolat de compatri-
bandist! Tn  Tn tot cursui dimirieţiî de mâine? aici? 106. Cu ce schimbi
schimb i cartea aceea?
107. Cu ce se se hră neşte calul? oţiilui?
 Se va conforms cineva regulilor acestei
61.  Se 82. Te hotă
hotă ră i să
să alegi
alegi o pedeap
pedeapsă să , dac 140. De ce se amestecase în discuţie, da-
case
case înâinte
înâinte să i se spună
spună ? era vinovat? 108. în cine tragi?
că -i detesta
detesta pe acei doi tinerei?
62. ÎI veifi confundat cu altcineva înainte 83. Ar fi fost acest roman dedicat amintirii 109. în capul cui arunci piatra apeea?
141. Când o să să sară  câine \c la omul care a
sa ai'tlrn'p sâ-l vezi? fratelui tău, dacă -l scriai?
scriai? 110. Pe ce pluteş te barca aceea? dat în el cu piciorul?
84. îl apă rai de du mani dacă dacă era singur?
singur? 111. Pentru hârtia cuite-ai agitat?
34 35
158. Unde ai negocia cu ea, dacă nu s-ar aptezeci
aptezeci de de ani cu barbă albă . 34. Ne întrebam
întrebam dacă să ne ducem.
142.
142. De
De ce au să să bată ei la uş ă când pot
descurca în Londra
Londra i n-ar
n-ar reuş
reuş i să
să gă sească 8. Rosemary
Rosemary vroia să tie de ce ce suferâ un- 35.  Poţi sugera unde să
35.  să pun asta?
suna la sonerie?
locul de întâlnire? chiul meu i i-am râspuns câ habar n-am. 36. Puţini tiu ce mult munceş te.
36. Puţini
143.
143. Cat o să să mai râzi de mine?
mine? încetează !
159. Ale
Ale cui cuvinte le-ai mai nota, dacă ar 9. Rupert m-a întrebat pentru care din fap- 37.  Nu ş tiu câ{i sunt.
144.  Am să
144.  să mă sprijin de braţul tă u când
fi surdo-mut ş i prin urmare n-ar n-ar zice o vorbă ? tele lui îi mulţ umesc. 38. Am să întreb când pleacâ trenul.
38. Am
am să v in mâine de la doctor cu piciorul în
160. La ce ai obiecta, dacă ei nu ţi-ar mai 10. Ruth a aflatat în cele din urmă în ce limbi 39. Poţi sâ-mi spui ce-i lucrul acesta cara-
ghips?
cere pă rerea ş i ar
ar face exact ce vor? a fost tradusâ Biblia. ghios?
145. De ce au să se sprijine elevii, dacă li
161.  De ce mi-ar
mi-ar fi trecut prin cap că eş ti 11.  Cu ce ziceai câ s-a obiş nuit Samuel? 40. întreabă -l unde a pus-o.
se interzice
nterzice să atingă pereţii?
146. In ce ţară va pleca, dacă nu te superi? ocupat? 12.  Sebastian a afirmat că habar   n-are p e 41 . Vincenţiu l-a întrebat pe fratele lui când
147.  De ce va lega ţeava aceea de   chiu-
147.  162. De ce ar fi fost opefat, dacă era cine aş teptam când l-am întâlnit. are să se întoarcă
întoarcă .
vetă , dacă
dacă tot curge? să nă tos?
tos? 13. Shirley habar  n-avea
13. Shirley  n-avea la ce mă gândesc. 42.  ŢŢ ii minte ce înalt e?
148. Ce concert vei asculta când o să sune
148. Ce 163. De la care din erorile mele ar fi pornit 14. Silvia descoper ise ce caut de două zile 43. Violeta m-a întrebat cine sunt i de un
43. Violeta
telefonul? discursul tă u, dacă
dacă nu fă ceam nici una? una? ijumă
ijumă tate.
tate. de am atâţia bani.
149.  0 să tră iască din ceal
149.  ceal cu pâine
pâine timp 164. De cine te despă rţeai   ieri, dacă ea se se 15.
15. Spune-i lui Simon cu cine stai de vorbâ 44. Virginia se se Tnt
Tntreb
rebaa dacă o să vine poş -
de doi ani? hotăra să mai ră mână
mână o lun lun.ă?
.ă? i n-o
n-o să te mai întrebe.
întrebe. taş ul şi dacă o s -i aducâ aducâ vreo scrisoare.
scrisoare.
150.  N-o
150.  N-o să tânjească ea după veş ti de la 165. La ce spectacol particlpai, dacă închi - 16. Sofia m-a întrebat ce filme am mai vă - 45.  Walter
45.  Walter a vrutvrut să tie unde e hotelul
hotelul ş i
el dupâ ce el va pleca? deau teatrul? zut. de unde vorbesc.
151. La ce ai ai vreâ
vreâ să mă uit?
uit? 166. Pe care din jucă rjile acelea le-ai fi 17.  Toma a încercat să afle ce locuri am 46. Wilfred întrebă
46. Wilfred întrebă când am sâ mă întorc ş i
152. Mă î ntreb ce priveliş te l-ar mira. plă tit, dacă te ruga să le cumperi pe toate? toate? mai vizitat. cum îl cheamă pe fratele meu mai mare.
153. Cu a cui rochie s-ar asorta geanta 167.  Ce ai mai fi scrutat   ieri,  dacă strada
167.  18. Titmothy m-a întrebat câte trabuce am 47.   Wiliam Tntreba de ce n-am cerut trei
aceasta? era în întuneric? fumat. pantaloni ş i cine cine o să poarte rochia pe care care
154. .Cu cine l-ai confunda, dacă n-ai ş ti 168.
168. Pe ce ar fifi fost căţă rat corbul, dacâ 19. Veronica m-aî ntrebat câţi bani am chel- am cumpârat-o.
cine e? scena era goalâ? tuit şi cine o să plă tească bicicleta
bicicleta care
care a fost
fost 48. Dembcratul Tntreba ce mai face regina
48. Dembcratul
155. DeDe care dintre bă ieji ţi-ai bate joe, 169. în ce eroare ai fi zis că perseverează , furată
furată pe când
când eu fă ceam cumpâră turi. i dacă ar dori un un ceai fierbinte.
dacă nu ţi-ar
ţi-ar fifi teamă
teamă că o să te bată? dacă nu zicea nimic
nimic ieri
ieri toată ziua? 20. Victor habar  n-avea
  n-avea cum a fost vremea. 49.  Pictorul se Tntreba cat va petrece pe
49. 
170. Pe cine
cine ai fi încercat anul trecut să 21 .  Victoria nu-ş i putea aduce aminteaminte câte drum ş i cine cine o să vină să -l întâmpine la gară .
156.
156. Dacă ai înmulţi
înmulţi ş apte ori ş apte, mi-ai
spune rezultatul? convingi de sincerita
sinceritatea
tea ta, dacă judecă torul vacanţe a petrecut în stră stră ină tate în ultimii şase 50.  Dermatologul întrebă întrebă unde locuiesc,
locuiesc,
te declara vinovat? ani. câţi ani am, ce studiez, ce sunt pă rinţii mei, ce
157.
157. L-ai
L-ai mai sâcâisâcâi acum dacă te pă ră sea
când a vrut, iar eu l-am convins să mai stea? 22. Vincenţiu se Tntreba de când loeuiese slujbă voi avea i cât cât voi câş tiga.
 în actuala mea casă . 51 .  Proiectantul m-a întrebat de ce va tre-
IV. INDIRECT QUESTIONS 23.  Habar n-aveam
23.  n-aveam cum să ajung acolo. bui să piece în Anglia dacâ dacâ nu ş tie englezeş
englezeş te.
24. Violeta nu tia pe care s-o cumpere. 52.  Detectivul
Detectivul mă întrebă unde e foarfecafoarfeca
18. 25. Nu vă d cum îl pot  opri.
25. Nu i ce ş tiu despre croitorul
croitorul care a furat-o.
26. Virginia nu ş tia dacă să meargă sau nu 53. Să pâtorul se Tntreba
Tntreba pe cine am invitat
invitat
In întrebă ri indirecte: mai departe ori să să se întoarcă . la el acasă i când o să Tncete Tncetezz să invit
invit
1.  nu se face inversiunea 27. N-o sâ mă creadâ nimeni ce grea a fost oaspeţi, dacâ asta se se va întâmpla vreodată .
2. se respectă Sequence of Tenses. munca asta. 54.  Diplomatul Tntreba cum se simte sora
28. Mă întreb de ce n-a venit.
28. Mă i daca va fi dusă la spital.
29. Te rog spune-mi unde vrei să mergi. 55.  Directorul întrebă cân d am să plec i
55. 
1.  Pe cine a zis ca o să întrebe Rebeca 4. Robert m-aîntrebat de cine îmi aminteş - 30. Nu ş tie nimeni a cui e. e. dacă n-aş vrea să -l ajut. u t.
unde ş i-a pierdut fratele ei ghiozdanul? te faţa lui ş i am zis că nu tin minte pe nimeni 31 .  Nu-nţeleg
Nu-nţeleg de ce a plecat plecat fă ră să -ş i ia
ia 56. Discipolu l lui se Tntreba
56. Discipolu Tntreba unde locuiesc,
2. Cine vroia să ş tie unde o să mă due când care să semene cu el. câţi ani am, cine sunt, ce studiez ş i ce prieteni
ră mas bun.
o să se termine ş coala? 5. Roger se întreba în ce e bogat ţinutul, am.
32. Mă -ntreb ce este.este.
3. Richard m-a întrebat la ce m-am referit fiindcâ el vede doar pietre. 57. Descoperitorul întrebăîntrebă dacâ i-aş fi citit
citit
33. Trebuiee să decidă tribunalul
33. Trebui tribunalul cui îi apar-
apar-
 în scriso are ş i dacă mă car în cele din ur mă am 6. Ronald a vrut să tie ce tot
tot spune acolo. sau nu cartea, dacă o aducea.
ţine moş tenirea.
să -i spun adevă rul. 7. Se Tntreb
Tntrebaa la ce se holbează bă trânul de
37
36
58. Scafandrul
58. Scafand rul întrebă
întrebă ce ai vă zut la grâ- grâ- 75. l-aşş fi spus cum îl cheam
75. l-a cheamăă pe ucigaş
ucigaş ul V. PASSIVE VOICE
dina zoologicăogică i cu cine erai erai când te-ai de care se teme,teme, dacă
dacă tiam.
tiam.
 întâlnit
 întâlnit cu mine. 76. Mă credea
76. Mă credeaii dacă -ţi spune
spuneam am că habar
habar 19.
59. Donatorul
Donatorul de sânge întrebă întrebă unde e ca- n-am
n-am cinecine o să vină să te întâmpine.la  A. PRES ENT TEN SE SIMP LE
sa,  când ya fi dă râmată
sa,  râmată i dacă dacă o voi re- aeroport? 1.  Un elev bun e lă udat pentru munca munca lui devreme sau mai târziu
construi. 77. Ai să
77. Ai să mai vorbe ti cu el el după
după ce o să te susţinutâ. 7. Se recurge
recurge la forţă când un copil nu
60. La ce ziceai că se uitâ când te-ai
60. La te-ai dus  întrebe
 întrebe câţi ani ai şi câţi bani câş tigi? 2.  E împiedicatcat sâ pă ră sească
sească spitalui
spitalui fi- poate
poate fi convins
convins să -ş i facă temele.
temele.
să -i înapoiezi
înapoiezi banii? 78. Mă  întreab
 întreabăă la ce mă
mă uit.
uit. indcă
indcă încă
încă nu s-a
s-a însă
însă nă toşit. 8. Un om curajos
curajos ca tine e de obicei ră s-
61.  Cine ai zis că e de două două ore cu ea ea când 79. Vrea sâ ş tie când
79. Vrea când am să vin. 3. E apă rat  de de vră jitoare
jitoare de
de că tre un
 un robot. plă tit pentru vitejia lui.
v-aţi întâlnit asearâ? 80. Mă
Mă întrebă
întrebă unde
unde mă due. ţ 4. Are de toate,
toate, nu e nevoie să -ţi faci griji. 9. Dacă va fi despârţit de prietenli lui, va
62. Despre
 Despre cine crezuseş i că  vorbesc când 81.  Vru să tie ce ce am cump
cump rat. 5. Magazinul acesta e bine aprovizionat cu studia mai mult.
te-am întrebat
întrebat când o să -i revezi?
revezi? Tntreb  de ce nu scriu tot.
82. Mă Tntreb
82. Mă urielte în
 în caz câ vrei sâ cumperi vreuna.
vreuna. 10.
10. în astfel de cazuri se trimite după
63. Unde i-ai
63. Unde i-ai spus că locuiesc
locuiesc când te-a 83. Mâ întrebă
83. Mâ întrebă ce ş tiu despre
despre asta.
asta. 6. Un borfaş e îhtotdeauna pedepsit mai ddctor.-
 întrebat
 întrebat unde sâ-mi aducă aducă maimuţa?
muţa? 84. Am întrebat
84. Am întrebat când o sâ revină .
64.  Cu ce ziceai €ă o sâ te duci la gară
64.  gară , B. PRESENT TENSE CONTINUOUS
85. Vru
Vru să tie când am am terminat.
terminat. i. Ferestre
Ferestrele
le se spală când elevii sunt aca- mlş l la mare.
mare.
dacă n-on-o să  vină nici un auto autobuz
buz până
până o să  se
facă vremea
vremea să piece trehul? trehul? 86. Nu ş tia unde
86. Nu unde vrea
vreauu să mă due.
due. sâ. 6. Ţ i se oferă
oferă o îngheţată
îngheţată , de ce n-o
n-o iei?
65. Cu cine
65. Cu cine credeai
credeai că vorbeş te când i-ai i-ai 87. Se întreba de ce n-am înţeles lecţia. 2. Se cură
cură ţă camera
camera-fi
-fiind
indcă
că se aşteaptă
aşteaptă i. Mi se aratâ o taplserie foarte interesan
interesantătă .
telefonat
telefonat ş l suna ocupat?
ocupat? 88. Habar   n-avea cine
88. Habar   cine sunt, câţi ani amam ş i musafiri. 8. Se \es covoare pentru palatul care toc
66.  De clne-ţi închipui că ai să -ţi baţi joc
66.  unde locuiesc. 3. Se
Se mă tură strâzile fiindcă n-a plouat
ouat de mai a fost construit.
când piticu
piticull o să se facă
facă marin
marinarar ş i o să piece
piece 89. Mă întrebâ
89. Mă întrebâ ce
ce vreau
vreau să cumpă
cumpă r. o bunâ bucată
bucată de vreme.
vreme. 9. Se
Se scriu scrisori tuturor participanţilor'la
participanţilo r'la
pe mare? 90. Nu-ş i amintea unde
90. Nu-ş unde a pus cartea. 4. Se deschid
deschid uş ile ca să intre vizitatorii.i. congres.
67. La La ce-ţi închipui că se gândeş gândeş te când 91. Nu Tntelegea
elegeamm ce caută . 5. Toţi copiii mai mari de zece ani sunt
sunt tri- 10. Se trimit bani tuturor orfanilor din lume.
10.
te-a întrebat
întrebat dacâ al sâ te întorci fiindcă vroia  92. Se întreba când va fi operat.
. 92.
să te reva
revadădă ? 93. Ce ai de gând sâ faci când o sâ se C. PAST TENSE SIMPLE
68.  L-am întrebat la cât s-ar ridica suma
68.   întoarcâ ş i o sâ te întrebe
întrebe cui ai dat banii?
banii? 1. Când s-a tras în tine? 6. Nu tu erai privit
vit fix, a fost o greşeală .
dacă aş plă ti-b ti-b pe loc. 94. Cine a zis.că s-a dus la mare? mare? 2. Ţ i-am
i-am spus câ mi s-a zâmbit
zâmbit ş i asta
asta nu 7. De ce era bă nuit?t?
69. Ce a spus că -l interesea
69. Ce interesează ză ? 95. Pe cine
95. Pe cine crede
credeai
ai că ai să
să gă seşti aici? mi-a plâcut. 8\ Pentru ce i s-a multumit?
70. De De ce zicea
zicea că insistâ să accepţi banii 96. Nu ş tiam undeunde al să  te duci după
după ce el 3. A fost adulmecat de câine. £>.  Pe scândura aceea s-a umblat ieri i n-a n-a
pe care tj-i oferea? te va sfă tui să renunţi
renunţi la excursia
excursia pe care o 4. Nu ţi-am putut face semne cu mâna f  iind- pâţit nimeni nimic.
4. Nu
71.   Unde
Unde credea
credea că insistă
insistă m să se ducăducă plânuieş
eş ti de un an. câ mi se vorbea. 10. A fost a teptat
10. teptat două
două ore asea
aseară
ră .
după ce va termina
termina liceul? 97.  Nu se gândise cum va. reacţiona el
97.  5. I-ai
I-ai spus că e urm rit?
72.  A insist
insistat
at să i se spun spunăă când o să când va afla cu cine ş i-a petrecut
petrecut ea vacanţa.
cumpă r foarfeca
foarfeca şi  de ce nu am cumpârat încâ 98.  Nu-i spuneam
98.  spuneam ce m-ai m-ai întrebat, dacă D. PAST TENSE CONTINUOUS
pantalonul.  îmi spuneai
spuneai că  nu nu vrei să tie de ce pui tuturor 1. Spă lă tori
toriaa se Tncuia  ca nu cumva s  fure tre elevl, când s-a deschis uşa ş i a intrat ţanţoş
73. Aş fi vrut să aflu la ce se se gândeş
gândeş te când aceea i întrebare. hoţii ceva în timpul nopţji. un strut.
lucreazâ la piesa pe care tocmai a început-o. 99. Câţi ani ziceai că are?are? ursului  o injecţie care  avea să -l
2.1 se fă cea ursului 7. Mi se ară ta casa,
casa, când s-a stins lumina.
74. Eş ti bun să -mi spui unde este
74. Eş este cântarul
cântarul 100.  Pe
 Pe cine a zis directorul că  va promova adoarmâ. 8. Se fă cea foculîn timp ce ea stă tea acolo
acolo
pe care l-am -am câutat
câutat toată ziua şi pe câre câre încâ după alegeri?
alegeri? 3. Pivniţa
Pivniţa era decorată cu tablouri pentru  în plcioare
plcioare ş i tremura
tremura..
nu l-am gâsit? expoziţje. 9. Nu ş tia Ce
Ce trebui
trebuiee fă cut în legă tură
tură cu
4. Se distrugea vechiul gard. oarecil.
5. Se dă râmau
râmau case ponosite te i âe
âe cons'tru- 10. Se gă tea gâsca
10. gâsca ş i mirosui umplea ca ca
iau pe
pe acelaş i loc altele noi. sa.
6.1 se
se puneau
puneau profesorului întrebă ri de câ-

38 39
| 3. Nimeni nu tia de fapt la câji ani de tem- 7. Mă întreb de ce vei fi felicitat, întrucât
E. PRESENT PERFECT SIMPLE & CONTINUOUS I niţă
niţă a fost condamnat,
condamnat, aşa că i s-a s-a spus că îş i toată lumea ştie câ n-ain-ai primit premiul pe care
1. Nu pot să înţeleg de ce a fost acuzat. 11.  Albatrosul e vâzut zburând de trei zile | va petrece
petrece acolo tot restul vieţii,
vieţii, dacă n-o să -ş i te aş teptai
teptai să -l prlmeş
prlmeş ti.
2.  îmi poţi spune la banii cui a fost adă - i trei
trei nopji. | aminteasc
aminteascăă de ce crimă a fost acuzat.
acuzat. 8. Va fi consultat
consultat doctorul în această ches-
ugată
ugată această
această sumă ? 12.  Barza a fost trimisă de aici de propri - I 4. Tţi vor fi confiscate puş tile, dacă ai să tiune ş i sper că va ş ti ce este.
este.
3. Nu-mi pot închipui de când îi cunoş ti pe vrea ca ea sâ se întoarcă ia I
etâreasă , care nu vrea încerci sâ le vinzi politjei. 9. Dacă nu încetezi
încetezi să furi vei fi în
în curând
aceş ti scriitori. cuibul ei din vârful casei. I 5. Cu cine vei mai fi confundat după ce fri-  înte mniţa t pentr u fur t.
13. Bufniţa a fost prinsâ dând târcoale ste- S
13. Bufniţa zerul
zerul o să -ţi radă barba i o să să te tundă ? 10. O sâ se vindece copil ul în scurt timp de
4. S-a ţintlt în pasă re, dar ursul a fost deja
 împu cat.  jaru lui la miezu l no pţii. J 6. Nu tiu cu cine va fi confruntată , dar eel oreion, ori va trebui
trebui să stea multe să ptă mâni
5. Tocmai s-a fâcut aluzie la scrisoarea 14."Cintezoiului I s-a promis p ră splată , da- I
14."Cintezoiului puţin o pot sfă tui să nu sufle o vorbâ înainte  în casă ?
mea de că tre sora ta, care
care nu trebuia
trebuia să tie câ o să cânte la petrecere
petrecere toata noaptea. I să -ş i cohsulte
cohsulte avocatul.
de ea. 15. Cioara afostgo nită , dar precis se va |  PERFECT
H.FUTURE
6. Nu i s-a
s-a cerut niciodată o bucată de za-  înto arce . 6. Zâna va fi salvatâ din ghearele vrâjitoru-
hă r, de aceea a trântit uş a. 16. Ciocă nitoarea
nitoarea a fostfost prevenită să nu I 1. Poemul va fj discutat în această revistă
lui până
până când ajunge
ajunge acolo Fă t-Frumos.
| literar
literarăă înainte să trebuiască să -l analizezi
analizezi
7. Acea problemă neînsemnat
neînsemnat .a fost deja deranjeze oamenii noaptea. 7. Zarzavagiul va fi lipsit de toate până
luată în considerare. 17. Ciocârlia a fost fotografiatâ pe când se  j pentru exame n.
I 2. Pedeapsa va'fi hotă râtă până vin martorii când se hotă
hotă râş te să meargâ la poliţie.
poliţie.
8. Romanul lul afost atribuit unui alt roman-  înâlţa spre soare . 8. Pă puş a va va fi fost muiată în apă înainte
înainte
cier. i să depună
depună mă rturie.
rturie.
18. Cloştii i s-a spus
18. Cloştii spus de de că tre cocoş să nu să aibe fetiţa
fetiţa timp să -ş i cheme mama.
zică hop pânâ n-a n-a să rit. | 3. Va fi fost dedica tă o carte amintirii lui
9. I s-a
s-a fă cut adesea semn să piece de 9. Prada va fi fost împă rţită în şase pă rţi
când lucrează aid, fiindcâ apare întotdeauna
întotdeauna | înainte să se scur gă zece ani de la moartea
19.  Cocorul a fost primit în odaie, fiind că
19.   înain te să apară al ş apte lea b orf aş să -ş i cear
când nu trebuie. stâpânul casei iubeş te pâsârile, | lui.
4. Va fi fost apârat de toţi duş manii înainte partea.
10.  Nici un negustor nu a fost niciodată
10.  20. Codobatura
Codobatura a fost
fost ameninţată
ameninţată că se va
sâ ceară ajutor. 10. împă ratul va fi lipsit
10. împă lipsit de toatâ gloria până
lipsit de marfa lui, dacă n-a încercat s-o vândă trage în ea, dacă v a mai veni aici.
la negru. 5. Va fi fost predat poliţiei cu mult înainte sâ iasă la pensie.
să reuşeâscă să -ţj fure inelul cu diamant.
diamant.
F. PAST PERFECT SIMPLE
I.  FUTURE-I I-THE-PAST
1. Am crezut că a fost de mult hrânit
hrânit corbul, 6. Cartea pe care o citeai fusese Tmprumu-
1. Familia ta a spus câ ideea ta va fi deza- 6. Fermierul se temea că -i va fi hră nit calul
dar îngrijitorul uitase ş i mi-a spus că va trebui tatâ de la d bibliotecâ vestită , care nu dâdea
probatâ, aş a că mai bine te-ai
te-ai ră zgândi. cu pâine de secară secară .
s-o fac eu, dacâ vreau. că rţi cu împrumut mai mult de zece zile.
2.  Judecâtorul a prezis că asasinul va fi 7. Vânâtorul prezise că se va trage în vulpe
2.  Coţofana era sigură că a fost înş elată , 7. Pacientul fusese bine îngrijit, dar se
sortit temniţei dacă nu se.îndreaptâ. i nu va fi nimerită
nimerită .
dar nu vroia să dezvă luie faptul înainte n te să se plângea câ nu-i place place salonul ş i vrea să piece
 întun ece de- a b inele a. 3. Eram
Eram sigur că se va visa la un succeş 8. Hamalul se temea că se va arunca cu
din spital cât mai curând, chlar înainte să se
pânâ ai apucat
apucat să spui tuturor
tuturor de eş ecul tă u. pietre
pietre în el, dacă
dacă nu va că ra bagajele tuturor
3. tiam că cucul a fost invitat la bal mas- facă bine de tot.tot.
cat, dar credeam câ se va costuma In stafie, 8. Nu-mi puteam aduce aminte  Tn  Tn ce a fost | 4. Speram că subiectul va fi tratat pe larg copiilor.
nu în zânâ. -când va veni lectorul strain, după ce-l vei 9. L-a
L-a asigurat pe vă duv că nevasta lui va
preschimbată
preschimbată veveriţa.
veveriţa.
! schiţa mai întâi.
mai întâi. fi jelită
jelită cum se cuvine.
4. Curca nul fusese ales spre a fi vândut, iar 9. Ţ i-a spus de ce a fost învinuit înainte să
curca era atât de tristă încât fermierul a hotârât te cunoascâ? 5. Era
Era sigur profes orul că manualul elevului 10. M-au avertizat câ lumea va rânji la mine
să -i păstreze pe amândoi. va fl schimbat pe un pachet de ciocolafă , dar intra  în odaia
dacă voi intra  odaia aceea
aceea fă ră să bat la uş .
10. Nuvela fusese pe larg comentatâ de
5. L-am
L-am întrebat pe jucă torul de bridge de mulţi critici literari
literari care o citiseră i o gâsiserâ nu-l putea împiedica pe copil sâ facă ce-i
ce a fost
fost învlnult
învlnult ş i mi-a ră spuns că i-a
i-a fost pus a fi cea mai slabâ pe care o scrisese vr eodată place.
 în c ârc ă ceva ce n-a fă cut nicioda tâ. autorul ei. J .  PRESENT C O N D I T I O N A L

1.  Dacă am avea multe pră jituri, ar fi toate 3. Nu s-ar


s-ar face aluzie la
la vorbele tale, da că
G.   FUTURE TENSE SIMPLE
ascunse din faţa ei, fiindcă trebuie sâ le-ai spune prietenilor
prietenilor că nu vrei să ţi se
1.   Cu cine va fi comparat când pârinţii
pârinţii lui 2. Oe cine va mai fi ascuns adevă rul după
vor afla că a spart cu mingea de fotb al ce ea se va Tntoarce Tntoarce de la birou şi când îţi va slă bească
bească i tot
tot timpul mă nâncă
nâncă prâjitu
prâjituri.
ri. menţioneze numele.
fereastra unui ve cin ş i a furat batistele unei spune că I s-a spus totul de că tre prietenii tâi? 2.  Dacă ai fifi împiedicat să -ţi faci
faci temele.
temele. 4. S-ar spera la un succes în cazul tă u, da-
vecine? copiii care o fac ar fi pedepsiţi. că nu cumva ai face tot ce poţi să nu reuşeş ti.

41
40
5. Le-ar
Le-ar fi impusă
impusă regula
regula aceea,
aceea, dacă
dacă n-o dacă gunoierii n-ar  n-ar  veni să -l ridice
ridice din două
două -n 3. în general
general sunt obişnuit să citesc
citesc pân 6. Ce se faceface pentru cei slabi ş i să raci?
inventau de mult. două zile.
zile. noapte
noapteaa târzlu, dar astă seară seară suntsunt trimis 7. Se
 Se trimit că rţi  care sunt dori-
rţi tuturor celor  care
6. N-ar
N-ar fi împins să acţioneze, dacă
dacă n-ar 9. Arf i râniţi
râniţi mulţi oameni
oameni nevinovaţi,
nevinovaţi, dacă devrem
devremee la culcare filndcă mâine ne mă due la tori să citeas citească că .
amâna
amâna mereu
mereu sâ-ş i înf ptuiască
ptuiască hotă rârile.
rârile. li s-ar permitete copiilor sâ se joace joace cu puş ti pescui
pescuit cu stră bunicul meu, care se scoală scoală cu 8. Se cură
cură ţă covoarele
covoarele cu aspiratorul.
aspiratorul.
S-ar deduce o mânie întemeiată din vor-  încă rcate...
7. S-ar rcate... noaptea-n
noaptea-n cap.cap . 9. Se reparâ
reparâ televizorul
evizorul fiindcă e un film di-
bele lui, dacă l-ai
l-ai auzi vorbind după ce-i veivei 10. Ar fi el informat despre ce se petrece,
10. 4. Dacâ mijloacele nu-i sunt potrivite sco- seară seară .
spune
spune că nu a câştigat meciul. dacă directorul n-ar n-ar vrea
vrea ca el el să nu ştie pului,  motivul este câ abia acum aînvă ţat cum 10. Banii lui sunt cheltuiţi de prieteni, care
8. Aerul ar fl Infestat de mlrosul de gunoi, nimic? să le folos
foloseas
eascăcă . cu toţii se opun dorinţei de a economisi cat
5. Se
Se spală
spală cearşafurile ş i se şterge mobila poate de mult.
K. PAST CONDITIONAL
de praf.
1. Ar 
 Ar  fi
 fi fost Instigat la acţiune
acţiune dacă era con- declara că înveţi engleza
engleza de mâ*i
mâ*i mult de o zi.
siderat
siderat capabil să se ridice ş i să lupte pentru
pentru 7. Ar f i fost sâcâit  zi i noapte dacă se însu- C. PAST TENSE
drepturile lui. ( '' ' ' ra cu femeia de carecare s-a îndră
îndră gostit înainte
nte să 1. M-a speriat intenţia ta de a vinde casa, sforă ia tare, dormind deja dus.
sforă
2. Nu i s-ar fi  fă cut
cut buno tinjă
tinjă cu tine, dacă
 dacă te cunoască pe tine. fiindcă
fiindcă locuiam
locuiam în ea ş i nu vroiam
vroiam să mi se se 7. Se luau la întrecere
întrecere pentru cupă apte
tiam
tiam că ai să să te cerţi
cerţi cu ea. 8. Ar fi fost
fost el operat
operat dacă nu-l cuno tea ridice chiria. câi,  deş i prietenul
prietenul meu îmi îmi spusese
spusese că va
3. Ai fi fost luat în râs de toţi copiii care chirurgul? 2. Zicea mereu că le-a luat-o înainte nte cole- paria pe al optulea.
locuiesc
esc la periferia
periferia oraş ului, dacă
dacă ziceai
ziceai că 9. Casa era era de mult plă tită , dacâ omului gilor ş i în curând va fi eel mai bun dintre toţi. 8. O fetiţă
fetiţă se lua la întrecere
întrecere cu un bă ieîel
ieîel
oraş ul se limitea
limitează
ză la str zile lui centra
centrale.
le. care a cumpă
 cumpă rat-o îi trecea prin cap că vreivrei toţi 3. Individul
Individul care era rudă cu ea Tşi Tşi târa până la un copac copac mare, în vreme ce pă rinţîi rinţîi ior
4.  Profesorul ar fi fost ascultat, dacă pe banii jos. nervos
nervos ptcloarele în vreme ce aş tepta. aş teptau
teptau să să vadă
vadă cinecine va câş tiga.
elevi îiîi interesa despre ce vorbeş te. 10. Ar fi fost convinsă de sinceritatea mea,
10. 4. îş i târşâia papucii pe podea ş i nu vrola vrola 9. Mergea
Mergea cu cu maş lna în în viteză
viteză prin ora
5. Fratele tâu vltreg ar fi fost confundat cu da că îi explicam că n-am
dacă n-am putut  să -mi
-mi amintesc sâ înceteze cu zgomotul acela, deş i i se sperând câ o să fie amendât. amendât.
un laş, dacă n-am n-am ş ti ce curajos a fost când a data, fiindcă eram eram somnoros
somnoros când am discu- spuses
spusesee că toji dorm. 10.  Comand
Comandas asee o maşină i se gră t
trebuit salvat
salvat un copil din pră pastle.e. tat-o. 5. Peştii să ltau neputincioş ultaţi drept că tre sat
neputincioş i pe mai, ultaţi sat ca
ca să -l gă sească
sească pe chelner.,;'
ner.,;'
6. Ai f i batjocorit de toţi care re aud dacă ai pescarul care-i prinsese cu nă vodul. sâ-l facă să -i înapoie
acolo de pescarul înapoieze ze revistele.
e.
6. SeSe trânti
trântise
se în hamac
hamac fă ră o vorbă l.
VI. CONTINUOUS ASPECT D. PASSIVE VOICE
20. 1. Se deschideau
deschideau pră vă lioare
lioare în tot lungul 7. Se transmitea un eseu care era strain
strâzii înguste. modului lui de a gândi, aş a că închise radiou radioull
 A. PRESENT TENS E 2.  Se scriâu, se publicau ş i se vindeau l adormi.
adormi.
vindeau
 Nu pot pâră
1. Nu pâră si tufiş
tufiş ul acesta fiindcă
indcă urm - nu-l mai poji ad posti. 8. Se trimiteau f lori doamnelor  mai  mai în vârst
 vârst
resc
resc o vulpe cum se strecoară în vizuină vizuină . mult
multee că rţi nol pentru copii.
.7. Oaspeţii pe care-i aş tepţi vin mâine dis- cizmele stă pânului întrucât din sat, întru
3. Se lustrulau cizmele întrucât
cât tră iau izolâte de toţi ş i se
2. Dacâ chiar  vrei ce  face, pă i tocmai de^dimineaţâ,
 vrei sâ ş tii ce de^dimineaţâ, dar acum presupun că înain- înai n- bucurau de orice semn de prietenie.
alunecă
alunecă pe sc ri, fiindcă s-a lovit lovit la cotcot ş i i-a tează avea
avea săsă meargâ
meargâ la vână toare a doua zi.
tează cu greu prin deşert. 4. Se vindeau ziare în tot  oraşul, publicând 9. Copilul era certat certat pentru ce a fă cut, iar iar
scâpat bastonul.
teaptă o clipă
3. A teaptă  clipă , trage haina pe e
8. De cinci minute încoace
 ell ş i vine presc,
încoace încerc să -l o- articole scrise de că tre oameni atenţi atenţi la tâtâl îi  spunea că  e supă rat pe el câ a fă cut cut aşa
presc, dar el merge înc pă jânat înairite,
înairite, face schimbă
schimbă rile dln viaţa comunită
comunită ţii lor. ceva.
cu tine. o treabă ce i s-a încredinţa
încredinţat.t. 10. Se retipă
retipă reau cârţi care erau anterioare
5. Erau
Erau aduse că rţi de istorie ş i geografie
geografie
4. Exploratorul pe care l-ai întâlnit 9. Maş ina râsturnată
râsturnată s-a târâţ
târâţ pe stradâ cât de câtre
câtre ş colari. cârţii
cârţii ei, a a că aş tepta tepta cu ră bdare
bdare ş â-i vin
acum maimai multe sâptă mâni înaintează ntează cu greu s-a târât, îar acum se se opreş te în faţa unui rândul.
prin z pada
pada adâncâ i nebă tutâ. tutâ. 6. Se construia  un teatru nou pqntru ca ac-
poliţist uluit. torii s -ş i interprete
interpreteze
ze rolurile pe o scenă scenă
5. E în vacanţ
vacanţăă i colindă
colindă toată
toată ţaraţara pe jos. 10.
10. îl urmă resc de câteva
câteva vreme încoace: modernă
modernă .
6. Stră inul pe care l-af
l-af invitat î înn casă
 casă asea
aseară ră precis e orb, fiindcă tergeterge peretele cu mâna
urcă
urcă ap sat
sat sc rile,
rile, aşa că mai bine te-ai  duce i nu poate gâsi mânerul mânerul uşii. E. PRESENT PERFECT
după
după el şi i-ai
i-ai spune
spune că ţj se înto întorc rc pă rinţii
rinţii şi 1. Merg cu viteză
teză de cât va vreme,
vreme, recu- luat-o
luat-o chiriaş
aş ul tâu la fugă  î înn sus pe scă ri câte
câte
nose, dar am să încetinesc
încetinesc de îndată
îndată ce am
am două trepte deodată
deodată când te-a vă zut.
B. PASSIVE VOICE să vă d o maş inâ a poliţiei. 3. Mă tot poticnesc
poticnesc prin holul acestaacesta întu-
1. E absent
absentde la coală fiindcâ i se înmâ-
înmâ- . 2. Dactilogr
Dactilografei
afei îi este
este neces
necesară
ară cartea,
cartea, fi- 2. De
 De două
două zile încoace
încoace mă întreb de ce
ce a necos de jumâtate de oră  încoace ş i credeamcredeam
neaz
neazăă premiul
ul la patinaj. indcă o rebate
rebate la maşină .
42 42
clă tinându-se
tinându-se de o or , în vreme ce portarul a 8. Sitarul
tarul va
va dormi de două ore pânâ
pânâ să te izgoneascâ pe copii.
că n-am
n-am sâ mai pot pot gă si drumulsă ies, dacâ 10. oimul îş i va aştepta de
10. de opt zile stă pâ-
n-o
n-o să -mi vină cineva
cineva în ajutor.
ajutor. adormit, aşa că acumacum n-are cine să încuie
încuie uşa. treze ti.
7. Mingea se se rostogoleş te pe podea de nul mâine pe vremea asta.
4. Am cură
cură ţat pivniţa
pivniţa ş i sunt aşa de murdar
murdar 9. Struţul
Struţul se va juca
juca de o jumă tate de oră
oră
fiindcă m-am
m-am împiedicat,
edicat, am zâcut o clipă când ţi-a scă
scă pat. cu copiii pânâ să să vină îngrijitorul
îngrijitorul să -i
 înţins
 înţins în praf
praf de cârbune
cârbune iar ar apoi m-am
m-am ridicat
ridicat 8. Câinele
nele se tă vă leşte în noroi de când ai I. PRESENT CONDITIONAL
i am venit direct aici. dat în el cu piciorul.
1. Vulturul ar zbura în jurul crestei, dacă dacă ninjai cu pu ca.
5. Automobilistul aceia beat tot iese  clă ti-ti- 9. Beţivul
Beţivul se clatină
clatină din zori pe stradă
stradă . 7. Turtur
Turtureaua
eaua ar faceface ouă , dacă ar fi destul
destul
acolo n-ar
n-ar fi un vână
vână tor.
nându-se din maşină de zece zece minute
minute încoace, 10. Vasul
10.  Vasul se leagă
leagă nă de când s-a pornit
pornit de  cald.
iar poliţistul
stul îl tot aş teaptă
teaptă . 2. Bibilica s-ar
s-ar gră bi spre
spre casă , dacădacă n-ar
n-ar
furtuna. 8. Soţul surorii.tale nu s-ar plânge la toatâ
6. Ultimii
Ultimii dansatori istoviţi se
se îndepă
îndepă rtează ploua
ploua a a de ră u.
< lumea
lumea că ea nu- nu-11 dă niciodată nimic de
3. Cioara
Cioara ar vorbi englezeşte, dacă ar avea avea
F.PAST PERFECT mâncare, dacă  ea învă  învă ţa să
să gă teas
tească
că .
6. Fazânul  zbura de zile întregi peste  vârfuri creier
creier de om.
om . 9. i-ar drege vocea acum, dacă -l rugai
1. Când sosi
sosi î i dă du seam
seamaa că dă deaudeau 4.  Potârnichea ar fugl din.locul acesta, • să -ţi cânte. cânte.
nâvală
nâvală înă untru de
de ore întregi îngră mă deau de munţi când a reperat gaiţa într-un copac.
întregi ş l îngră dacă
dacă ar ş ti ce ai de gând
gând să  faci.
mâncare
mâncare pe masămasă . > 7. Gâştele îl urmaser
urmaserăă toată ziua pe gân- 10. Balaurul ar plânge, dacă vrâjitorul l-ar
5. Sturzul ar locui acum   aici,  dacă dacă nu-i preschimba în oarece.
deschiseseră poarta indienii sac, când o gâscă s-a oprit
2.  De când  deschiseseră oprit brusc ş i a hot rât
distrugeai anUI trecut cuibul.
nă vă leau
leau înă
înă untru.
untru. că mai
mai depart
departee nici că o să meargă
meargă .
8. Leb da înota
înota din zori ş i nu gă sise ce 6. Nu zbura ş oimul de aici, dacă nu-l ame- ame-
3. Uraganul vâjâia deasupra insulei de ore J .  PAST CONDITIONAL
că uta.
uta.
 întregi.
 întregi.
9. Canarul ciripea de de o bună bucatâ de LDramaturgul ar fi scris ieri toată ziua, că tovară ii lui nu-i nu-i legau
legau cu înţelepciu
înţelepciune
ne mâi-
4. Câinele zburda de când plecaseră de dacâ
dacâ nu i se spunea să să vlnă să -l întâm plne la nile dinainte.
întâmplne
acasă
acasă . \. ■ vreme, când a să rit pisica la colivie ş i l-a scos
scos 7. Ducele
Duceleîşîş i că lă reacalul
reacalul din zori şi până -n
aeroport pe regizor.
5. Ploua. Ploua de ore întregi cu gâleata din minţi de frică . stofe îş i numă ra banii seară
2.  Negustorul de stofe seară , dacă nu refuz refuzaa catul sâ-l
sâ-l ducă .
când a venit brutarui acasâ, unde-l  aş tepta tepta 10. Mierla
10.  Mierla recunosc
recunoscuu că ds o să ptâmână
ptâmână 8. Expertul tinea o prelegere despre
 întreagă
 întreagă zboarâ
zboarâ ş i se simte
simte puţin obositâ. pânâ noaptea târziu, dacă nu-l întreruîntrerupeai.
peai.
nevasta
nevasta lui de dis-de-dimlneajă .
3. Croitoreasa
Croitoreasa cosea toată
toată noaptea,
noaptea, dacădacă Shakespeare
Shakespeare când ai sosit, dacă nu era rugat rugat
= TENSE
  FUTU RETENSE
G. FUTUR nu s-ar
s-ar teme câ s-ar
s-ar putea
putea să orbească
orbească . să -ş i aleagă
alea gă alt sublect.
subl ect.
4.  Beţivul ar fi bâut
bâut până -ş i cheltuia
cheltuia \o\\ 9. Dacă nu-l prindea poliţia la vreme, dela-
1.  Pajura se
se va roti deasupra casei câtă 7. Pitulicea va mânca firimituri de pâine de pidatorul ne cheltula toţi banii, în vreme ce
vreme
vrem
vremee aisă
ai s -ţi ţii ascuns
asc
ascunsă
unsăă puş
puşca.
ca. secară
secară când ai să treci pe aici mâine mâinene banii,  dacă nevasta
nevasta lui nu l-ar
l-ar fi târât acasă
acasă .
2. în curând papagalul imite, dacă dimineaţă
papagalul o să te imite, dimineaţă . 5. oferul de autobuz aş teptaîn garaj garaj pânâ aş teptai
teptai să ni-i înapoiez
înapoieze. e.
noaptea târziu, dacă mecanicul nu-i repara repara 10.  Emisarul
Emisarul ar fi transmis mesajul tă u
o să te audă
audă atât
atât de des.
des. 8. Piţigoiul
Piţjgoiul va pleca  î înn curând de la tine din când l-ail-ai că utat,
utat, dacă pleca de de aseară , cum Ti
 Ti
3. Pă unul
unul are să se împâune
împâunezeze toată ziua, gră dină , dacă
dacă te apuci
apuci săsă dobori copaci
copacii.i. mai curând autobuzul.
dacâ ai azl oaspeţi. 9. Porumbelul va duce disearădiseară
diseară  mesajul tâu,
mesajul tâu,
 mesajul 6. Toboş arul ar fi bâtut toba tot drumul, da- spuseseş
spuseseş i.
4. Pă uni
uniţ
uniţa
ţa
ţa o să
sâ clocea
clo
cloceas că ouă  luna viitoare aş a câ n-o sâ-l
clocească
cească
scă sâ-l poţi
poţt vedea
poţt vedea acasă
vedea acasă până
acasă pânâ nu se se
la vremea asta. va întoarce. Unele verbe nu au aspect contlnuu decât dacă   îşi
5. Pelicanul va pleca în curând spre Polul 10.
10.  Porumbiţa va mânca seminţe mâine schimbă sensul:
Nord. toată ziua, fiindcâ
fiindcâ e aici cumnat
cumnataa ta ş i  ea îi  dă -tobe -* pentru o stare
stare temporară
temporară
6. Pescâruş îndată ce seminţe întotdeauna.
Pescâruş ul va zbura în larg de îndată He is usually nice,
usually nice, but
 but now  he is being nasty
se va face
face vremea bună . . to see -* a acorda
acorda o audienţ
audienţ
PERFECT The manager  is is seeing him now
H. FUTURE
- acţiune repetată
repetată -* capâtă nuanţa de iritare
iritare
1. Luna viitoare pe vremea asta prepeliţa când va ajunge aici la primă mă varâ.
We is always interrupting us
va fi trait pe acest câmp de peste doi ani. 5. Vrabia
Vrabia se va lă fă i la soare
soare de mai multe
multe
2. Privighetoarea va cânta de cihci ani la ore când va veni pisica.
tine
tine în gr dină
dină până
până să te muţi
muţi tu în altătă cas . 6. Raţa va fugi prin curte
curte multă
multă vreme
vreme până 1.  De obicei e un copil bun, daracum mă rite fata. fata.
e zgomotos,
zgomotos, fiindcâ se uită
uită toţi la el. 3 Gravorul e un om ocupat, iar dacă acum
3. Pupâz
Pupâzaa va cloci ouă de două să ptâmâni
ptâmâni sâ înceteze
înceteze câinele s-o alerge.
până
până să -i gâseş
gâseş ti cuibui.
cuibui. 7. Ră ţoiul va raţa o să pt mână
 va că uta raţa mână înch
înche-
e- 2. Se ş tie
tie că împă ratul e generos, dar acum e trândav,
împă ratul trândav, înseamn
înseamnăă că i-a terminal treaba
treaba
4. Rânduni
 Rândunica ca vă fi că lă torit
torit timp
timp de o lun iată Tnain
Tnainte
te să afle ce s-a întâmplat.
întâmplat. e meschin, fiindcâ încă nu vrea să I se pentru azi.
45
44
4.  Se ş tie că
că trlmisul
trlmisul e  sârguincios, dar 8. Exarrifnatorul
Exarrifnatorul pune mereu întrebă ri la 18.
18. Am recunosc
acum e supă
 supă rat ş i nu vrea
vrea să facă nlmlc.
nlmlc. 1. E ciudat
 ciudat că cheltuieş
cheltuieş te aşa de  puţini bani recunoscut ut că mi se p rea neaş-
care nu pot studenţlstudenţli lui să ră spund , când
când ş tie câ scumpul
scumpul mai mult pă gubeşte. teptat să se joace joace în prezenţa
prezenţa mea, după după ce
5. Cavale
Cavalerul
rul ră tă citor
citor nu stă nicioda
niciodatâtâ fă râ Indiferent cat de mult ar fi lucrat pentru
ocupaţie, darîn clipa aceasta
aceasta e obosit
obosit ş i vrea
vrea ciudat că -ş i drege glasul tocmai când i-am
2. E ciudat i-am spus clar clar sâ se se ducă să -ş i facă temele.
examen. 19.
19. Mi s-a pârut că  e cam ciudat că s-a dus
să doarmă
doarmă un plc.plc. sora
sora lui trebuie
trebuie să vorbească
vorbească publicului. ui.
. 9. C lă ul se'spa
se'spalălă pe main!
main! tot timpul
timpul i 3. E ndrmal că  a fă cut carierâ, întrucâtt ş tim câlare la petrecerea de la castel.
carierâ, întrucâ
6. Nu poţi vorbl cu directorul, fiindcă cere oamenilor să -i împrumute
împrumute bani. 20. Habar   n-aveam dacă i se pare sau sau nu
acordă o audienţă
audienţă cuiva importan
important.t. cu toţii că e foarte
foarte ambiţios.
10. Bă iatul
10. iatul bă canulu
canuluii mă nâncă
nâncă tot timpul
timpul 4. E de de necrezut că citea când trebuia sâ neltniş neltniş titor câfă ceam un comision când m-am m-am
7. Strâinul se gândea la o modalitate de a dulciuri dis-de-dimineaţă , motiv pentru care  întâlnit
nit cu ea.
ajunge la gară mai curând, întrucât nu vroia  sâ  sâ s-a
s-a ş i îngr
îngr at.
at. lucreze
lucreze la teza de doctorat.
5. E normal
normal că a lă sat-o
sat-o mai moale,
moale, fiindcă 21.  Ţ i-ai
i-ai înch
închipuipuitit că o sâ pară
pară ciud
ciudatat că
piardă trenul care
care avea să -l ducă la Londra.
Londra.
altfel
altfel nu i-ar fi dat nimeni o slujbâ. antfenorul
antfenorul are emoţii în legă tură cu meciul? meciul?
6. Par
Paree puţin probabil ca ea să ceară ceară lunâ 22. Nu ţi-ai datdat seama
seama că -i normal să -i slâ-
VII. THE SUBJUNCTIVE de pe pe cer, i-ar putea-o nimeni beâscă vederea la optzeci de ani?
cer, când ş tie că nu i-ar
da. 23. De ce ai crezut
crezut câ e neaş teptat ca ban-
21.
7. Era
Era normal că i-a ajuns cuţitul la os după după cherui să fi refuzatrefuzat să stea separat de farhilia farhilia
ce a muncit luni de zile două sprezece ore pe lui?
1. Slmultaneitate: zi şi a avut câte câte o zi liberă doar din două în 24. Lă sând la o pane ce am auzit, mi mi se
două
două să ptă mâni.mâni. pare puţin probabil ca el sa se fi luat la
/ suggest that he go /= Infinitive) now ;
necrezut câ bea vin când i-ai fă cut :;. într&c
8. E de necrezut într&cere
ere până
până la poartăpoartă cu un bă iat tână r,
He is I was speaking as if  he did.not
did.not know (- Past Tense) o vizită
vizită la cinci dimineaţa.
dimineaţa. când ş tiu că a împlini
împlinit de' mult mult ş aptezeci
aptezeci de
2..  Anter iori tate: 9. E recomandabil sâ treci la subiect acum anl.
toţii  aşteaptă
că toţ  aşteaptă să aud  ce  ce crezi despre ce s-a 25. Nu ţi se pare greu greu de crezut
crezut că aceast
aceast
 he  had already found out
He fs/ was speaking as if  he
 întâmp
 întâmplat lat aici
ci deună
deună zi. carte
carte stă pe raftul
raftul de sus, sus, când eu am gă sit-o sit-o
(= Past Perfect)
10.
10.  E de de necrezut că plânge în zadar zadar  în buc tă rie?
fiindcă
fiindcă tie că nu se poate poate schimba
schimba nimic, 26. Trebuie
 Trebuie să să spun că .mi se pare ciuda ciudatt
II. Modal Verb +  Infinitive 1.  Slmultaneitate: Indefinite
te Infinitive  întruc
 întrucâtât greşeala pe care a fă cut-o a ajuns câ circulă circulă mult,
mult, când
când ş tim cutoţii că  â fost aş a
2. Anterioritate:  Perfect Infinitive cunoscu
cunoscutătă tuturpr. de slab ş i bolnav.
bolnav.
Shall, Should 11. Pare
 Pare puţin probabil să -ş i fi furat
furat singur , 27. Presupun
Pres upun că  ţi s-a pârut destul de peq-
Will,  would că ciula,a, e mult prea de ţept să să facă aşa ceva biş huit că a orbit orbit deodată , exact când când te-a