7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

Sistemul muscular

Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea mu șchilor corpului uman și reprezintă
 partea activă a sistemului locomotor.

Muşchii
memebrană suntsarcolemă,
numită formaţi din celule numite
citoplasmă numită fibre musculare
sarcoplasmă şi uncare prezintă
nucleu la exterior
(fibrele musculareo
netede şi cele ale miocardului) sau mai mulţi nuclei (fibrele musculare striate).

În corpul uman există trei categorii de muşchi, în funcţie de structura fibrei musculare:

- muşchii scheletici (somatici, striaţi) formaţi din ţesut muscular striat, se inseră pe
oase şi au contracţie voluntară
- muşchii netezi formaţi din ţesut muscular neted, intră în structura organelor interne şi
au contracţie involuntară;

- miocardul,involuntară.
contracţie muşchiul inimii format din ţesut muscular striat de tip cardiac cu

Muşchi striaţi

Forma muşchilor striaţi

Muşchii au forme variate:

o Fusiformi - biceps
o Orbiculari - orbicularul buzelor; sfincterele
o Pătrați – marele dorsal
o Triunghiulari – piramidal al abdomenului
o Dințați – muşchii dintaţi ai toracelui
o Romboizi – muşchiul rhomboid

o De cupolă – diafragma

Dimensiunea muşchilor

Muşchii au dimensiuni variate, dimensiunea fiind un criteriu de clasificare:

o Muşchi laţi – muşchii oblici extern şi intern

o Muşchi lungi – croitor 

o Muşchi scurţi – muşchii penaţi ai mâinii

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 1/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

Compoziția chimică a mușchilor

Mușchii conţin: 75–80% apă, 20–25% substanță uscată. Substanța uscată este de natură
organică și anorganică.

Materia organică
lipide (fosfolipide), este(glicogen),
glucide formată din proteine, contractile (actină, miozină) și necontractile;
mioglobină.

Materia anorganică, este alcătuită din diferite săruri de potasiu, magneziu(Mg) și calciu 
(Ca).

Structura muşchiului striat

Mușchii sunt formați din corpul muscular, adică mu șchiul propriu-zis alcătuit din fibre
musculare, por țiunea principală, contractilă, și din tendoane, prin care for ța musculară se
transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea muscular şi
sunt reprezentate de vase de sânge şi nervi.

La exterior muşchiul este învelit la exterior de ţesut conjunctiv fibros numit epimisium,
care trimite prelungiri în interior – perimisium ce separă fascicule de fibre musculare. În
 perimisium se află vase de sânge şi nervi. Fiecare fibră muscular este învelită de ţesut conjunctiv
ce formează endomisium.

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 2/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

 
Mușchii se așează unul lângă altul sau se suprapun pe planuri. În intersti țiile dintre ei se
găsesc fasciile care conţin vasele sangvine și nervii.

Un mușchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremită ți cu ajutorul a câte un
tendon: inser ție. În cea mai mare parte, inser ția se face pe oase determinând creste, proeminen țe
sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și pe alte formațiuni: pe piele (muș chi 
 pieloși), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebra ț  și la gambă), pe por țiuni
îngroșate aponevrotic ale fasciilor de înveli ș regionale, pe septe intermusculare, chiar  și pe
tendoane (lombricalii).
Dispunerea muşchilor scheletici în corpul uman

În copul uman muşchii sunt dispuşi în trei planuri: profund, mediu şi superficial. Mu șchii
 profunzi acoperă articulațiile; cei superficiali vin în raport cu pielea prin intermediul fasciei iar 
cei din planul mediu se interpun între acste două straturi.

Unii mușchi însoțesc în mod constant anumite vase sangvine, contractând cu ele
raporturi precise: sunt mușchi-sateliți ai vaselor respective. Ei au o mare importan ță practică,
constituind repere prețioase în descoperirea acestora (de exemplu, croitorul este satelitul arterei
femurale).
Mușchii au un rol plastic însemnat. Corpul lor muscular determină prin volum, a șezare
și starea de contracție sau de relaxare forma exterioară caracteristică a regiunilor.

Inser ția se face întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această por țiune tendinoasă, în
unele cazuri, poate fi atât de redusă, încât macroscopic nu se recunoa ște; în acest caz se vorbește
de o inser ție "cărnoasă". În majoritatea cazurilor tendonul este bine dezvoltat; el este necontractil

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 3/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

și inextensibil, de culoare albă, foarte rezistent, și de structură conjunctivă fibroasă. Cu toate că

are altă structură histologică (ţesut conjunctiv fibros), împreună cu corpul muscular formează
mușchiul.

Forma tendonului este variabilă după cea a corpului muscular: cordon cilindric sau
cordon turtit
 poartă numelepentru mușchii lungi;
de aponevroză (lacând
mușmuchiișchiul
lați este lat, tendonul are
ai abdomenului). formă detendinoase
Arcadele lamă lărgităsunt
și
formațiuni fibroase, dispuse ca ni ște arcuri între două inser ții. Ele determină un orificiu care de
obicei servește pentru trecerea vaselor.

Dintre cele două capete de fixare ale mu șchiului, cel care se prinde de un os fix este
considerat, convențional, ca origine, iar cel ce se prinde pe un os mobil inser ție terminală.
Originea este așezată proximal, iar inser ția terminală - distal.

Unii muşchi au mai multe origini: biceps , triceps, cvadriceps.

Principalele grupe de muschi somatici (scheletici) sunt:

  Muşchii capului sunt:
o muşchii masticatori (maseteri)
o muşchii mimicii (numiţi şi muşchi cutanaţi deoarece cu un capat se prind de
 piele) cum ar fi orbicularul buzelor şi cei din jurul orbitei, muşchiul frontal, etc.
implicaţi în realizarea expresiilor faciale;
M . fr o n t a l

M . te m p o r a l

M u s c h iu l
orbicular 
M . tra n s v e r s a l o c h iu l u i
a l n a s u lu i

M . b u c c in a t o r   M u s c h iu l
z i g o m a t ic

M . o r b i c u la r a l M u s c h iu l
buzelor  tra n s v e r s a l
M . tra p e z barbiei

M . s te r n o c l e i d o m a s t o id ia n M . p i e lo s a l g a t u l u i
M . p a tr a t a l b a r b ie i
M . s te r n o tir o id ia n

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 4/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

  Muşchii gâtului cu pielosul gâtului în plan superficial, hiodieni în plan profund,

sternocleidomastoidieni;

M . s p e l n iu s c a p itis

M . lu n g a l c a p u lu i

M . S c a le n i

M . m a s e te r i
M . d ig a s t ric

M . s t e r n o c le i d o m a s t o id i a n

M . tra p e z

  Muşchii trunchiului sunt:

o muşchii spatelui şi si cefei reprezentaţi de: trapez şi marele dorsal,
o
muşchii toracelui reprezentaţi de pectorali, dinţaţi, diafragma şi intercostali
o  muşchii abdomenului reprezentaţi de drepţii abdominali şi oblici.
Muşchiul trapez şi muşchiul splenius capitis formează muşchii cefei, trapezul prelungindu-
se şi pe spate.
Diafragma şi muşchii intercostali sunt implicaţi în realizarea ventilaţiei pulmonare.

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 5/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

M . tr a p e z

M . d e l to i d

M . ro m b o id

M . t r ic e p s

M . m a r e le
rotund

M . m a r e le d o r s a l M . M ic u l o b lic M . m a r e le o b lic
 
Muşchii spatelui şi cefei

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 6/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

Muşchii toracelui şi ai abdomenului

  Muşchii membrului superior reprezentaţi de:

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 7/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

o muşchii umărului – deltoid realizează abbducţia braţului

o muşchii braţului - biceps ce realizează flexia antebraţului pe braţ; coracobrahial ce
împinge braţul înainte şi triceps brahial ce realiyează extensia antebraţului
o   muşchii antebraţului – pronatori şi supinatori ai antebraţului, flexori şi extensori ai
degetelor 
o
muşchii mâinii flexori şi extensori ai degetelor 

  Muşchii membrului inferior reprezentaţi de:

o muşchii fesieri realizează extensia coapsei pe bazin şi rotaţia laterală;
o muşchii coapsei  – croitor flexor al coapsei pe bazin, cvadriceps extensor al gambei
şi flexor al coapsei pe bazin, biceps femural care este extensor al coapsei pe bayin şi

o
flexor
muşchiial gambei,
gambei adductori ai coapsei;
– tibial care realizează flexia dorsală a piciorului şi extensia
degetelor, gastrocnemian (triceps sural) realizează flexia gambei pe coapsă şi
extensia piciorului, pronatori şi supinatori ai piciorului, flexori şi extensori ai
degetelor. Pe partea laterală a gambei se află muşchii peronieri scurt şi lung care
sunt extensori şi pronatori ai piciorului.
o muşchii piciorului – extensori ai degetelor şi muşchii plantari.

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 8/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

Inervaţia muşchilor
Inervaţia muşchilor este senzitivă şi motorie. Cea senzitivă se distribuie fusului
neuromuscular, structura senzitivă a muşchiului iar cea motorie se distribuie atât fusului cât şi
muşchiului.
Inervaţia muşchilor este asigurată de nervii spinali iar pentru muşchii capului de nervii
cranieni din perechea
VII cea motorie V cea mimicii.
a muşchilor senzitivă şi motorie doar pentru muşchii maseteri şi din perechea

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 9/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

Muschii, atat cei scheletici (somatici), cat si cei viscerali, poseda patru proprietaticaracteristice:
elasticitatea, extensibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea.
Proprietăţile muşchilor 

a) Elasticitatea este proprietatea pe care o au muschii de a se intinde sau a se comprima sub

actiunea unei forme externe si de a reveni apoi la situatia anterioara, dupa disparitia cauzei care a
 provocat deformarea. Elasticitatea musculara este de fapt o proprietate a substantei contractile si
ea se manifesta numai in prezenta ATP-ului. in lipsa acestuia, muschii devin rigizi. Asa se
intampla, de pilda, la putin timp dupa moarte, cand se produce rigiditatea cadaverica.

 b) Extensibilitatea este proprietatea muschilor de a se intinde (alungi) sub actiunea unei forte.

c) Excitabilitatea este proprietatea muschiului de a raspunde la actiunea unui excitant (mecanic,

fizic sau chimic). in organism, excitantul natural este influxul nervos care ajunge la muschi prin
fibrele nervoase motorii. Influxul nervos, venit prin fibrele motorii, este transmis fiecarei fibre
musculare din cadrul unitatilor motorii prin intermediul placii motorii sau sinapsa
neuromusculara.

d) Contractilitatea este proprietatea specifica a muschiului de a dezvolta o tensiune asupra

 punctelor sale de fixare pe oase. in general, prin contractie, muschiul se scurteaza si poate pune
in miscare parghiile osoase, realizand o miscare, care este de fapt raspunsul muschiului la
actiunea unui excitant din exterior sau la o comanda venita pe calea nervilor. In timpul
contractiei
•
au locfibrelor
scurtarea de obicei
si,urmatoarele fenomene:
deci, si a muschilor;
•modificarea formei, dar nu si a volumului;
• dezvoltarea unei forte mecanice;
• transformari metabolice;
•  producere de caldura;

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 10/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

• variatii de potentiale electrice.

Activitatea de contractie a muschilor este insotita de procese biochimice din care rezulta energie.
Din aceasta energie, abia 20-25% este transformata in lucru mecanic. Procesele biochimice din
muschi se desfasoara
1) Ca urmare in urmatoarele
a excitatiei se elibereazafaze:
Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic care favorizeaza
cuplarea actinei cu miozina si formarea actomiozinei, care atrage spre ea moleculele de ATP
(adenozintrifosfat). Sub actiunea miozinei din aceasta se desprinde o molecula de acid fosforic
(H2P04), rezultand ADP (adenozindifosfatul) si energia de contractie.

2) Pentru ca muschiul sa redevina apt sa se contracte, este necesar sa se refaca ATP-ul prin
combinarea din nou a acidului fosforic, cu restul moleculei de ADP. Dar pentru aceasta este
nevoie de energie. Ea poate fi furnizata prin descompunerea fosfocreatinei (PC) in acid fosforic
si creatina (C), cu eliberare de energie.

3) Fosfocreatina,
unor molecule de la randul ei,
glicogen, se combinarea
prin poate refaceacidului
cu ajutorul energiei
fosforic rezultateDin
cu creatina. din glicogen
descompunerea
se
elibereaza molecule de glucoza, iar acestea sunt degradate treptat pana se ajunge la acid lactic.
Toate procesele biochimice prezentate mai sus (1-3) se desfasoara fara participarea oxigenului
(anaerobe).

4) O mare parte din rezerva de glicogen a muschiului se poate reface prin descompunerea mai
departe a unei parti din acidul lactic in dioxid de carbon si apa. Aceasta se realizeaza cu ajutorul
oxigenului cedat de mioglobina (proces aerob). Se considera ca energia furnizata de
descompunerea a 1/5 din acidul lactic este suficienta pentru transformarea restului de 4/5 din nou
in glicogen.

Fazele prezentate mai sus pot fi rezumate schematic dupa cum urmeaza:efectele mecanice ale
contractiei musculare in mod obisnuit, in timpul contractiei musculare se efectueaza un lucru
mecanic. Prin scurtarea fibrelor si prin dezvoltarea unei forte in timpul contractiei se
realizeazadeplasarea corpului in spatiu.

Sunt mai multe tipuri de contractii musculare:

a) Contractii simple sau secusele musculare - provocate de o excitatie izolata si care se poate
reprezenta grafic (cu ajutorul miografului) sub forma unei curbe la care distingem trei faze:
latenta, de contractie si de relaxarea.
b) Contractii fuzionate (sustinute) care sunt de doua categorii:

• tetanusurile - contractii sustinute care se inregistreaza sub forma unor curbe cu platou
dintat (tetanusul incomplet) sau cu platou neted (tetanusul complet). Aceste aspecte sunt
datorate diferentei in privinta frecventei excitatiilor. Excitatiile cu frecventa rara
 provoaca tetanusurile incomplete, pe cand cele cu frecventa mare provoaca tetanu-surile
complete;

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 11/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

• tonusurile - sunt contractii fuzionate care se datoreaza unor impulsuri nervoase rare;nu se
distribuie la toate fibrele unui muschi, ci numai la un numar mic de fibre care determina o
stare usoara de tensiune a musculaturii, caracteristica pentru starea normala de veghe.
Prin contractia succesiva a unor grupe de fibre se asigura permanenta tonusului muscular,
cu rol esential in mentinerea posturii normale, in mimica, in procesele de termoreglare
etc. Tonusul
 provenite de muscular
la sistemuleste de natura
nervos reflexiva
central si este
(SNC) prin mentinut
nervii motoridepeimpulsurile nervoase
baza informatiilor 
 primite de la proprioceptori.

Asigurarea pozitiei normale a corpului se realizeaza prin contractii tonice posturale. Tonusul
 postural este un proces reflex complex, controlat de sistemul nervos central (SNC) si realizat prin
actiunea unor grupe musculare tensoare si extensoare, agoniste si antagoniste, cu participarea
unor parghii osteoarticulare.Oboseala musculara se manifesta prin diminuarea capacitatii de
travaliu muscular. Se datoreaza scaderii randamentului energetic, acumularii de acid lactic,
epuizarii substan- telor energetice, lipsei de oxigen si epuizarii mediatorilor chimici la nivelul
 placilor motorii.

Manifestarile termice ale contractiei musculare sunt legate de fenomenele biochimice din
muschi. Energia chimica eliberata in timpul contractiei este transformata circa 30% in lucru
mecanic si circa 70% in energie calorica. O parte din aceasta caldura mai este folosita de
organism pentru mentinerea constanta a temperaturii corpului. Muschii sunt principalii
generatori de caldura ai organismului atat prin tonusul muscular, cat si prin contractii mici si
frecvente, numite frisoane, declansate in mod reflex la expunere la frig.

In conditii de inactivitate deosebim o caldura de repaus, care reprezinta manifestarea externa a

metabolismului energetic bazai al organismului, degajata tot timpul de muschi, si o caldura de
activitate, eliberata in timpul contractiei, cu doua componente: caldura initiala, care corespunde
reactiilor
sinteza anaerobe pe
a ATP-ului de seama
eliberare a energiei,
glicolizei si caldura
aerobe de refacere, corespunzatoare reactiilor de
si anaerobe.

MANIFESTARILE CONTRACTIEI MUSCULARE

Forta contractiei. Fibra musculara se supune legii„tot sau nimic", dar muschiul are
contractie gradata. Gradarea se realizeaza prin cresterea numarului unitatilor motorii
activate, în functie de intensitatea si frecventa stimulilor. Forta de contracfie este
maxima când intra în activitate toate fibrele muschiului respectiv si variaza între 3,6-
10 kg/cm2. Muschii netezi se contracta mal lent, deoarece lipseste sistemul transversal
de tuburi, iar reticulul sarcoplasmic este slab dezvoltat. lonii de Ca, necesari cuplarii
 proteinelor contractile, patrund din mediul extracelular prin sarcolema în urma
depolarizarii si sunt expulzati dupa refacerea potentialului de repaus. Acesti muschi
sunt mai saraci în rezerve de substante energetice, deci prezinta o dependenta mai
mare fata de degradarile aerobe.

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 12/13
7/15/2019 Minerva Sistemul Muscular

Contractia musculara
a) Contractia izometrică modifica tensiunea muschiului, dar lungimea ramâne
constanta. Caracterlzeaza musculatura posturala. Nu produce lucru mecanic, ci
caldura.
 b) Contractia izotonica este aceea cand tensiunea ramâne constanta, dar variaza
lungimea. Este caracteristica majoritatii muschilor scheletici. Realizeaza lucru
mecanic si produce miscare. În activitatea obisnuita, muschiul trece prin faze de
contractie izometrica si izotonica, initierea oricarei contractii fiind, de obicei,
izometrica.
Oboseala musculara Se manifesta prin diminuarea capacitatii de travaliu muscular.
Se datoreaza scaderii randamentului energetic, acumularii de acid lactic, lipsei de O2,
epuizarii substantelor macroergice si a mediatorilor chimici la nivelul placilor motorii.

http://slidepdf.com/reader/full/minerva-sistemul-muscular 13/13