COMUNICAREA VESTILOR

PROASTE.
 Scop.

Sprijin în dezvoltarea abilităților de

comunicare a vestilor proaste.
De ce este necesar să avem
abilități pentru comunicarea
vestilor proaste?
 Avem obligații etice,legale
si morale de a spune
adevărul medical.

Modul în care o spunem este un

predictor important al relației medic-pacient
Trebuie să spunem adevărul?
1950-1960-60% din medici nu comunicau
diagnosticul de cancer pcienților- adevărul
medical ar putea distruge speranța și motivația
pacientului
(Oken, 1961,SUA)

1977- 90% din medici comunicau pacenților

diagnosticul de cancer
(Novack et al, 1979, SUA).
În prezent este general acceptat faptul că toți
pacienții fără probleme mentale au dreptul
Etic, Moral, Legal la orice informație medicală
pe care o solicită.
Necesită din partea medicului experiență și
expertiză.

”dacă se spune”- cum se spune.

Dialogul este ”two way” medic-pacient.
”Adevărul, ca și medicament, poate fi
utilizat în mod inteligent si ținându-se seama
de potențialul său, poate fi folosit atât pentru
a ajuta cît și pentru a face rău”

Avery Weisman.
 De ce merită să o facem bine?

1.Nu este opțională, este parte din abilitățile

profesionale de bază ale medicului.
2. Reducerea litigiilor, acuzațiilor de malpraxis.
3. Satisfacție, confort în viața profesională si
evitarea burn-out-lui.
Majoritatea pacienților doresc să fie tratați ca
parteneri egali în discuția cu medicul.
Dacă pacientul doreste ca medicul sa îsi
asume o poziție dominantă (ex. pacienții în
vârstă) va semnala acest lucru.
(D-voastră să-mi spuneți ce să fac; nu mă pot
decide; d-voastră stiti cel mai bine pentru mine).
Vestea proastă-definiție.
”Informația care influențează neplăcut si drastic
Viziunea omului asupra viitorului.”

Buckman R, How to break bad news: a guide for health professionals, Baltimore, MD,
John Hopkins press,1992.
Exemple: comunicarea dgs./prognosticului bolii.
Recurența bolii.
Începutul tratamentului opioid major.
Intervenție chirurgicală mutilantă.
Boala gravă a cuiva apropiat.
Pierderea autonomiei pacientului.
De ce este dificilă comunicarea vestilor
proaste?
1.Este un proces încărcat de emoții negative.
2.Când un pacient primeste o veste proastă
intervalul reacțiilor normale este foarte larg.
3.Reacții de adaptare:negare, furie înpotriva
bolii, plâns, teamă, speranțe realiste sau nu.
4.Reacții de maladaptare: vină, anxietate,
depresie, soc, speranțe nerealiste, furie
împotriva personalului medical.
4.Mediu de lucru suprasolicitant cu cazuistică
supradimensionată.
5.Reacții ale membrilor familiei.
6. Se acordă puțină importanță aspectelor
psiho-emoționale.
6.Cinism.
7. Educație deficitară.
Kash KM, Holland JC, Handbook of Psychooncology-Psichological Care of the
Pacient with cancer,1989.
De ce este dificil pentru medic?
Teama de a cauza durere.
Teama de a spune ”nu stiu”, neputinta.
Teama de a nu fi învinuit.
Teama de a-si arăta emotiile.
Teama de a fi acuzati de familie sau de colegi.
Teama creată de propria vulnerabilitate în fața
bolii/mortii.
Lipsa timpului si a unui cadru propice.
Lipsa de pregătire/experiență.
 Există trei modele de comunicare a vestilor
proaste:
1.Modelul nedezvăluirii.
2. Modelul dezvăluirii în detaliu.
3. Modelul dezvăluirii individualizate.

Donovan K, Breaking bad news in communication in cancer, WHO Geneva,1993.

”REGULA DE AUR”
Dacă este vorba de a anticipa reacția
pacientului există o singură supoziție………
………………………………………………
NU PRESUPUNE NIMIC.

Buckman R, How to break bad news: a guide for health professionals, Baltimore, MD,
John Hopkins press,1992.
Dezvăluire individualizată.
Pare a fi modelul ideal.

Presupuneri: -persoanele sunt diferite.

-pacienții au nevoie de timp pt.
a se adapta vestilor proaste.
-relația bazată pe parteneriat în
luarea deciziilor este benefică pentru pacient.
 Dezvăluire individualizată.

Avantaje:-cantitatea informațiilor și rata accesului

este adaptată nevoilor individuale ale pacientului.
-se dezvoltă relații de colaborare cu medicul
Dezavantaje- necesită timp.
- solicită resursele emoționale ale
medicului.
 Modelul nedezvăluirii.

Presupuneri-medicul decide ce este cel mai bine

pentru pacient.
-pacienții nu doresc să audă vești proaste.
Dezavantaje-pacienții reprosează că nu li s-a spus
adevărul.
-pacientul neavizat este mai puțin cooperant
-pacienții îsi pierde încrederea când nu li se
spune adevărul.
-pacientul neinformat va lua decizii
inadecvate.
 Împărtăsirea diagnosticului.
Cine spune?
Cui spune?
Cum spune?
Ce spune?
Când spune?
Pacienții nu-si aduc aminte tot ce li s-a spus, dar
îsi aduc aminte CUM li s-a spus.
O strategie in 6 etape.

SPIKES.
1.Pregatirea -Setting.
-Planificarea discutiei si confirmarea datelor
medicale.
-Asigurarea mediului necesar unei comunicari
eficiente.
-Asigurarea confidentialitatii.
-Alocarea timpului necesar.
-Identificarea persoanelor pe care pacientul le-ar
dori prezente la discutie.
2. Ce stie pacientul? P-perception.
-Incepeti discutia prin a stabili ce si cat.
-Cat cunoaste pacientul si familia sa despre
starea de sanatate a pacientului.
-Intrebarile vor fi deschise.

Intrebari posibile: Sunteti ingrijorat de boala dumneavoastra?

Cunoasteti motivul pentru care v-a fost recomandat CT?
Ce v-a spus dr.X….. Cand v-a indrumat in serviciul nostru?
 3. Cat doreste sa stie pacientul?
I- Invitation.
-Persoanele gestioneaza informatia in mod
diferit.
-Fiecare persoana are dreptul de a refuza sa
primeasca informatia medicala si de a desemna
pe altcineva in locul sau.
-Daca pacientul prefera sa nu primeasca informatii
medicale critice, stabiliti care este informatia ce
ar trebui oferita.
Intrebari posibile: daca in starea dumneavoastra de sanatate
ar apare probleme serioase, ati dori sa le cunoasteti? Ati dori
sa discutam toate aspectele starii dumneavoastra de
sanatate?Daca nu, este cineva cu care ati dori sa stau de vorba?
 4. Oferirea informatiei.
K-knowledge.
-Oferiti informatia intr-un mod delicat, dar
ferm.
-Faceti pauze frecvente.
Evitati jargonul medical si eufemismele.
Verificati intelegerea informatiei oferite.
-Utilizati tacerea si limbajul corpului ca
Instrument pentru facilitatea discutiei.
Enunturi posibile: Ma tem ca lucrurile par sa fie destul de
grave. Rezultatele investigatiilor nu sunt bune…..
Sau: Din pacate nu este nici un dubiu privind rezultatul
testului, este cancer. Sau: A venit rezultatul testului si nu
este cea ce speram. Arata ca aveti un cancer de colon.
5. Raspunde la emotiile pacientului.
E-empathy.
Acordati timp pacientului si familiei sa reactioneze;
reamintiti-le ca raspunsul lor este normal.
-Comunicare non-verbala este foarte importanta.
-Aratati pacientului ca ii intelegeti emotiile.
-Incurajati-l sa-si exprime sentimentele.
Enunturi posibile: imi imaginez ca aceste vesti sunt dureroase.
Mi-as fi dorit ca vestile sa fie altele.
Incerc sa va ajut.
Ce inseamna aceste vesti pentru dumneavoastra?
Ce va ingrijoreaza cel mai mult in momentul de fata?
6. Rezumarea si planificarea.
Summary and strattegy.
-Stabiliti un plan pentru viitor.
-Tratati simptomele prezente.
-Discutati planul de tratament, potentialele surse
de suport psiho-emotional, social, spiritual.
-Oferiti-va disponibilitatea pentru viitor si fixati o
intalnire viitoare.
Concluzii.
-Comunicare diagnosticului este un proces
solicitant.
-necesita anumite abilitati si tehnici care pot si
trebuie invatate.
-pacientii au dreptul dar nu si obligatia de a afla
despre diagnosticul si prognosticul lor.
-Pacientii au nevoie de onestitate, claritate, timp,
interes, adaptarea informatiilor si fidelitate.
“Un expert in a transmite vestile proaste nu
este o persoana care reuseste de fiecare data-
este pur si simplu o persoana care esueaza
mai rar si care se consuma mai putin cand
lucrurile nu merg foarte bine”.

Buckman R. How to break bad news: A guide for health

Professionals. Baltimore, MD, John Hopkins Press, 1992.