Sunteți pe pagina 1din 16

HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR


PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903


Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Mesajul Consulatului General al Republicii Turcia cu prilejul Anului Nou..................... 5
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN Liderii UDTR au depus coroane de flori de Ziua Naţională a României.......................... 6
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
1 Decembrie Ziua României............................................................................................. 7
Vicepreşedinţi:
18 Decembrie, Ziua Minorităţilor Naţionale .................................................................... 8
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER . ................................................................................. – Filiala Constanţa Întrevedere a liderilor UDTR cu noul ambasador al SUA................................................ 9
OMER NAZIF . ................................................................................... – Filiala Constanţa
BORMAMBET VILDAN . .................................................... – Preşedinte Filiala Medgidia
Bilanţ 2019...................................................................................................................... 10
RAIM NAIM . ....................................................................... – Preşedinte Filiala Cobadin Yıl sonu toplantısı............................................................................................................ 10
GAVAZOGLU RIZA . ......................................................................... – Filiala Techirghiol
OSMAN ZIA ....................................................................... – Preşedinte Filiala Băneasa Drepturile femeii în dezbaterea membrelor UDTR.........................................................11
MOLOGANI ACCAN .......................................................... – Preşedinte Filiala Babadag
Final de activitate la Constanţa pentru Consulul General al Turciei.............................. 12
MEMET REDVAN ............................................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR ............................................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă Deputatul Iusein Ibram prezent la sărbătoarea Hanuca ................................................. 12
ŞEMSI TURHAN . ............................................................. – Preşedinte Filiala Bucureşti
Concurs şcolar dedicat poeţilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre................................... 14
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Ziua Culturii Naţionale................................................................................................... 15
Consiliul Naţional Sub bolta geniilor „Mihai Eminescu şi Yunus Emre”.................................................... 16
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
Bükreş’te Türkiye Avrupa Günü etkinliği.......................................................................17
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila SULIMAN ILMI...... – Preşedinte Filiala Mangalia
SULMAN EMIN......... – Preşedinte Filiala Carvăn TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin Köstence’nin sembolü Cazino’nun Restoresine Başlanıyor.............................................17
MEMET ŞUCRI.........– Preşedinte Filiala Castelu BORMAMBET VILDAN . ................ – Preşedinte
CERCHEZ BIRSEN.. – Preşedinte Filiala Călăraşi Filiala Medgidia „Ziua Cafelei Turceşti” sărbătorită la Mangalia.............................................................. 18
MUSTAFA NAZIGHER...................... – Preşedinte MENSEIT ERGEAN......................... – Preşedinte
Filiala Constanţa
Filiala Techirghiol Kabe’nin Tarihi............................................................................................................... 19
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna
SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla
AZIS AZIS............. – Preşedinte Filiala Dobromir Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Filiala Eforie
OSMAN SULIMAN ... – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
MEMET SEBATIN . .............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT......... – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL........... – Preşedinte Filiala Ostrov
OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea AHMET ENGUR.. – Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă:


str. Crişanei nr. 44, etaj 2
DIRECTOR
OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
Învăţământ ....................................... – BORMAMBET VILDAN – telefon: 0241-550903
Panaitescu Nilgün Constanţa Redactor-şef
Religie ............................................................ – ISLAM REMZI 900573
– fax: 0341-440265
Secretar de redacţie: – e-mail: hakses@rdtb.ro IBRAIM ERVIN
Cultură .................................................. – TÜRKOĞLU SERIN
Femei ............................................................... – ISMAIL FILIZ Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ........................................................ – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .......................................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Cenzori . ................................................... – ACCOIUM DURIE Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,


Juridic................................................. – ABDURAMAN MERIC Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator................................................... – ACCOIUM ALI Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694
3 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Mihai Eminescu şi
Dobrogea multietnică
În urmă cu 170 de ani se năştea la Botoşani, cel care avea să rămână în conştiinţa românilor drept Lu-
ceafărul poeziei româneşti, prozatorul şi publicistul Mihai Eminescu. Cea mai importantă voce din literatura
poetică română, Mihai Eminescu s-a impus şi în publicistică, fiind un fin observator al vieţii politice pe care
a criticat-o de nenumărate ori în articolele sale şi pe care o considera „necoaptă”.
În articole publicate, Mihai Eminescu a abordat şi perioada istorică imediat următoare a Războiului de
Independenţă, când Dobrogea a intrat în interiorul graniţelor româneşti, ca urmare a Tratatului de la Berlin
semnat la 13 iulie 1878. A fost un examen important pentru clasa politică a acelor vremuri care se confunta
pentru prima oară în interiorul graniţelor cu o minoritate etnică de religie islamică, puternic ataşată de Im-
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, periul Otoman şi care constituia o majoritate în regiune. Despre acest moment, Mihai Eminescu scria: „Deci
În care te-adânciră barbarii de tirani – Kahraman Ordumuza – dacă pe de o parte noi ne supunem şi primim Dobrogea, pe de altă parte cestiunea cum s-o primim, adecă
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, a modului luărei în posesiune, e mai grea decum s-ar pare la prima vedere, grea din cauza împrejurărilor,
grea prin necesitatea de a fi consecuenţi cu declaraţiunea făcută la intrarea în luptă, grea în fine prin modul
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, de-a armoniza o anexiune de teritoriu pe care de aproape 500 de ani am pierdut-o către turci cu întreaga
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. noastră manieră de-a privi lucrurile, cu moralitatea noastră politică, cu sentimentul nostru de dreptate. [...]
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume A face ce fac toţi, adecă a lua şi stăpîni cu baioneta, e lucru uşor; a păstra însă acest Orient în miniatură,
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, cu tot amestecul său de popoară, a dovedi că sîntem destul de drepţi şi destul de cumpătareţi ca să ţinem
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume în ecuilibru şi în bună pace elementele cele mai diverse este o artă, este adevărata politică pe lîngă care
politica forţei brute e o jucărie.”
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl! Autorităţile române au gândit atunci o strategie pentru teritoriul multietnic, cu populaţie musulmană,
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl? cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, printr-o perioadă de acomodare în care au fost adoptate măsuri
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, administrative, pas cu pas, pentru a nu destabiliza situaţia. Legea pentru organizarea Dobrogei s-a dovedit a
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
fi un succes deoarece măsurile adoptate atunci confirmă astăzi, după mai bine de 140 de ani, că regiunea
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl… este un model de convieţuire interetnică şi inter-religioasă.
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi. Astăzi, etnicii turci din Dobrogea formează o comunitate istorică respectată, atât de majoritate cât şi de
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl! celelalte minorităţi naţionale, care şi-a conservat valorile identitare în interiorul statului român şi îmbogăţeşte
an de an zestrea culturală a ţării.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Prof. Ervin Ibraim
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet

DIN ACŢIUNILE UNIUNII


Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Andrei Mehmet Akif


MUREŞANU ERSOY
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Mesajul Consulatului General al


Değerli Soydaşlarım,
Yeni yıl, yeni umutlar ve yeni başlangıçlar demektir. Bu çerçevede, 2020
Republicii Turcia cu prilejul Anului Nou
yılının sizlerin beklentilerini karşılamasını, sizi mutluluğa, huzura, sağ- Sevgili Vatandaş ve Soydaşlarımız, Değerli Dragi concetăţeni şi coetnici, distinşi
lığa ve başarıya ulaştırmasını diliyorum. Bu vesileyle, her zaman olduğu
Romen Dostlarımız, prieteni români,
gibi 2020 yılında da Romanya Demokrat Türk Birliği olarak, burda yaşa-
yan tüm soydaşlarımızın yanında olacağımızı hatırlatmak istiyorum. Dost ve müttefikimiz Romanya ile ilişkilerimizin bir kat daha Am ajuns la sfârşitul încă unui an plin de activităţi
güçlendiği yoğun çalışma ve etkinliklerle geçen bir yılı daha şi acţiuni care au dus la întărirea şi mai mult a relaţiilor
Bu duygu ve düşüncelerle, 2020 yılının milletimize, Romen halkına ve geride bırakmak üzereyiz. Bükreş Büyükelçiliğimiz öncülüğünde noastre cu ţara prietenă şi aliată România. Ca rezultat al
tüm insanlığa huzur, barış ve kardeşlik getirmesini temenni ediyor, sizle- gerçekleşen bu çalışmaların bir sonucu olarak, Romanya ile acestor activităţi coordonate de Ambasada noastră la
rin ve ailelerinizin yeni yılını en içten dileklerimle kutluyorum.
ilişkilerimiz dış politikadan ekonomiye, kültürden, toplumsal ve Bucureşti, relaţiile noastre din domeniile politicii externe,
Fedbi Osman insanlar arası ilişkilere, eğitim ve turizme kadar birçok alanda economiei, culturii, relaţiilor sociale şi personale, educaţiei
Genel Başkan gelişmeye, derinleşmeye devam ediyor. Belediyelerle kurulan şi turismului continuă să se dezvolte şi să se adâncească.
kardeş şehir ve eğitim kurumları arasındaki kardeş okul ilişkileri Relaţiile de înfrăţire dintre autorităţile locale şi dintre in-
Romanya ile mevcut dostluk ilişkilerimize yeni boyutlar katmakta. stituţiile de învăţământ din ţările noastre adaugă noi va-
Kardeşliğin doğduğu, sevgilerin birleştiği, belki durgun, belki yorgun, Bu ilişkiler sayesinde her iki ülke insanları birbirlerini çok daha lenţe relaţiilor noastre de prietenie. Datorită acestor relaţii
yine de mutlu, yine de umutlu, yine de sevgi dolu nice yıllara…! yakından tanımakta, Türkiye ile Romanya arasında yeni dostluk popoarele noastre au ajuns să se cunoască mai bine, au
köprüleri kurulmaktadır. fost create noi punţi de prietenie între Turcia şi România.
Ervin İbraim, Köklü tarihi bağlara sahip olduğumuz, NATO’da müttefiki- Dumneavoastră, coetnicii noştri turci şi tătari, cetă-
Radio T Genel Müdürü miz ve Karadeniz’den komşumuz olan Romanya ile ilişkilerimizin ţeni loiali ai României, trăind în pace şi perfectă armonie
hiç şüphesiz temel unsurlarının başında Romanya’nın sadık birer în societatea românească împreună cu celalalte mino-
vatandaşı olarak bu ülkede barış, huzur ve Romen toplumu rităţi etnice, reprezentaţi negreşit elementul de baza al
În numele comunităţii turce din România, vreau să urez tuturor cetăţe-
ve diğer azınlık topluluklarıyla mükemmel bir uyum içerisinde relaţiilor noastre cu România, aliatul nostru din cadrul
nilor României un călduros „La mulţi ani!”, zile mai senine şi împlinirea
yaşayan siz değerli Türk ve Tatar soydaşlarımız gelmektedir. NATO şi vecinul nostru la Marea Neagră, o ţară cu care
tuturor dorinţelor.
1990’lı yılların başından itibaren Romanya’ya gelerek yerleşen, avem legături istorice. Cei peste 15.000 de cetăţeni turci
Iusein Ibram, bugün artık sayıları 15 bini bulan vatandaşlarımız da artık bu stabiliţi în România după 1990 sunt şi ei un element im-
deputat Parlamentul Romaniei ilişkilerimizin vazgeçilmez bir parçasıdır. portant în cadrul relaţiilor noastre de prietenie.
2020 yılı içerisinde de Romanya ile ikili ve çok taraflı ilişkile- În anul 2020 Consulatul General al Republicii Turcia
rimizin daha da güçlenmesi, her iki ülke arasında insani, kültürel, la Constanţa sub îndrumarea Ambasadei Republicii
ekonomik ve diğer alanlardaki ilişkilerin artarak sürdürülmesi için Turcia la Bucureşti îşi va continua activităţile menite să
Türkiye Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu olarak bizler de continue şi să dezvolte relaţiile bilaterale şi multilaterale
Bükreş Büyükelçiliğimiz öncülüğünde çalışmalarımızı sürdürece- interumane, culturale, economice şi din celelalte do-
ğiz. Bugüne kadar olduğu gibi bundan sonra da Romanya ile menii dintre Turcia şi România. La fel ca şi până acum,
Başsağlığı aramızda her zaman bir dostluk köprüsü olan siz Türk ve Tatar vom continua să ne aflăm cu fiecare prilej alături de
soydaşlarımız ve sevgili vatandaşlarımızla her vesileyle bir arada dumneavoastră, coetnicii noştri turci şi tătari, acest pod
Romanya Demokrat Türk Birliği Din Komisyon Başkanı olmaya devam edeceğiz. de prietenie între ţările noastre, precum şi alături de dragii
Dost ve müttefikimiz, stratejik ortağımız Romanya tarafın- noştri concetăţeni.
Değerli abimiz Remzi İslam Beyi dan sizlere sağlanmakta olan hak ve özgürlükleri takdirle kar- Am apreciat întotdeauna şi am subliniat cu fiecare
şılıyor ve bunu her vesileyle dile getirerek vurguluyoruz. Sizlerin ocazie aprecierea noastră privind drepturile şi libertăţile
Kaybetmenin derin üzüntüsünü yaşıyoruz. milli kimliklerinizi korumanızı sağlayan bu hak ve özgürlüklerden pe care ţara prietenă şi aliată, partenerul nostru stra-
en geniş biçimde yararlanmanıza, kısır çekişmeleri bir yana tegic, România, vi le acordă. Este important ca dum-
bırakarak aranızda birlik ve beraberliği muhafaza ederek güç- neavoastră să vă exercitaţi aceste drepturi şi libertăţi
Merhuma Allah’tan rahmet, acılı ailesine ve yakınlarına başsağlığı dileriz.
lendirmenize büyük önem veriyoruz. Kimliğinizi ve kültürünüzü păstrându-vă identitatea naţională, lăsând deoparte
koruyarak gelecek kuşaklara aktarabilmeniz ise ancak ortak neînţelegerile, în deplină unitate şi armonie. Doar în uni-
Ruhu şaad olsun. çıkarlar doğrultusunda bir araya gelerek birlik ve beraberliğinizi tate şi armonie, acţionând în interes comun, veţi putea
korumakla mümkün olabilecektir. Unutulmamalıdır ki birlikten transmite generaţiilor următoare moştenirea identitară
Mekanı Cennet olsun. kuvvet doğar. şi culturală. Să nu uităm că puterea se naşte din unitate.
Bu duygu ve düşüncelerle Romanya’da yaşayan Türk ve Cu aceste gânduri şi sentimente îi felicităm pe co-
Başımız sağolsun. Tatar soydaşlarımızın ve Romen dostlarımızın yeni yıllarını en etnicii noştri turci şi tătari din România şi pe prietenii noştri
içten dileklerle kutluyor, hepinize sevdiklerinizle birlikte sağlıklı, români cu ocazia noului an şi le dorim tuturor sănătate,
başarılı ve huzurlu bir yıl diliyoruz. succes şi armonie
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Liderii UDTR 1 Decembrie


au depus coroane de flori Ziua României
de Ziua Naţională a României Dacă pământul ei este frământat cu sânge, iar preţul este plătit cu viaţa străbunilor, numele ei este acum
PATRIA.

Z iua Naţională a României a fost sărbătorită la Con-


stanţa printr-o serie de manifestări militare şi religioase
Z iua României este cea mai mare sărbătoare naţională pe care o sărbătorim ca naţiune, cu entuziasm, mândrie
şi onoare pe data de 1 Decembrie. În fiecare an, pe 1 Decembrie, se organizează ceremonii, concerte, parade
militare, depuneri de coroane, focuri de artificii şi diverse activităţi artistice şi culturale în toate părţile ţării noastre şi în
menite să marcheze momentul istoric de la 1 Decembrie
ţările prietene. Ziua Naţională a României este o zi foarte importantă şi valoroasă pentru naţiunea română pentru că
1918, unirea Transilvaniei cu România. Manifestările au
această zi marchează un eveniment istoric foarte important: unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918. Naţiunea
fost organizate de Primăria Constanţa, Instituţia Pre-
română păstrează această zi ca una dintre cele mai importante pagini ale istoriei şi unităţii naţionale româneşti. Odată
fectului -Judeţul Constanţa şi Comandamentul Flotei.
realizată unirea, cetăţenii noştri au obţinut noi valori universale, drepturi fundamentale ale omului, care exista în esenţa
Sărbătorită la 1 Decembrie din 1990, Ziua Naţională
administraţiei României. Aceasta include concepte precum suveranitatea, independenţa, libertatea şi egalitatea,
este un prilej de sărbătoare şi de cinstire a eroilor care
concepte cărora naţiunea română le acordă importanţă. Desigur obţinerea unirii nu a fost uşoară. Lupta dusă de
şi-au jertfit viaţa pe câmpul de luptă pentru ca urmaşii
martirii şi veteranii noştri, aici referindu-ne şi la străbunii noştri turci, a câştigat pentru noi toţi o viaţă independentă,
lor să trăiască într-o ţară liberă şi independentă. Preşe-
liberă şi sigură. Din acest motiv, trebuie să înţelegem pe deplin sensul şi importanţa darului lăsat de strămoşii noştri şi
dintele Consiliului Judeţean Constanţa, Horia Ţuţuianu a
anume acela de a ne îndeplini datoria de a ne proteja valorile istorice. În acest ceas, la cea mai mare sărbătoare a
declarat cu prilejul zilei de 1 Decembrie:”Avem o istorie
naţiunii româneşti, găndurile şi recunoştinţa noastră se îndreaptă spre toţi acei ce ne-au dăruit această lume minunată,
zbuciumată, însă strămoşii noştri s-au luptat pentru un
bazată pe valori şi calităţi morale, cu principii noi şi solide. Îi dorim ţării noastre să continue să meargă fără ezitare pe
ţel precis: o ţară unită, un stat independent! Acum trăim
calea civilizaţiei cu principii care garantează siguranţa şi fericirea. Să fie în continuare un stat democratic, în care să
clipe istorice, 101 ani de la Marea Unire a tuturor princi-
se respecte fiecare idee, cu condiţia să fie sinceră şi legitimă. Nu este suficient să ne cunoaştem istoria şi cultura, este
patelor române. Am fost, suntem şi vom fi un popor care
necesar să le spunem copiilor despre strămoşii lor, nu este suficient să iubim, este necesar să ne încredinţăm copiii
nu şi-a uitat niciodată eroii şi a cinstit memoria acestora.
patriei, ţării noastre, nu este suficient să trăim, trebuie să trăim fericirea, libertatea, împărtăşirea.
Ziua Naţională a României este ziua în care în orice colţ
al ţării ne-am afla trebuie să promitem că nu vom uita Tocmai de aceea, an de an, membrii comunităţii turce, reprezentată în special de membrii UDTR, participă la
de unde venim, jertfa înaintaşilor şi, mai presus de orice, toate aceste ceremonii naţionale. Copii şi tinerii, membrii ansamblurilor noastre sunt parte a acestor sărbători adău-
faptul că trebuie să ne păstrăm ţara unită şi independen- gându-le un sens tradiţional, cu un dans popular Zeybek sau altele cu acorduri de davul şi zurna. Astfel, urmându-ne
tă, cum am primit-o la rândul nostru. Suntem obligaţi să exemplul, poate într-o zi la această sărbătoare naţională se vor înlocui paradele militare cu festivaluri de muzică, joc
lăsăm moştenire o Românie liberă şi dârză.” şi voie bună. Conflictele politice vor fi schimbate cu competiţii şi întreceri pentru asigurarea binelui comun. Să curgă
binele şi voia bună în toate colţurile ei. Toate acestea le dorim ţării noastre de ziua ei. La mulţi ani, ţara mea scumpă!
Manifestările ocazionate de Ziua Naţională a Ro-
La mulţi ani, România!
mâniei au debutat la Constanţa cu un ceremonial militar
de depunere de coroane de flori la Monumentul Eroilor Melek Osman
din Primul Război Mondial aflat în Cimitirul Central. Uni-
unea Democrată Turcă din România a fost reprezentată
la eveniment de preşedintele UDTR, Fedbi Osman, prim-
vicepreşedintele Iusein Gemal şi secretarul general, prof.
Başsağlığı
Ervin Ibraim. Liderii UDTR au depus o coroană de flori şi
au păstrat un moment de reculegere la Monumentul Romanya Müslümanları Müftülüğü emekli Müftü ve imam
Eroilor din Primul Război Mondial.
La activităţile militare şi religioase desfăşurate la Saygıdeğer Necat Osman
Constanţa au participat peste 150 de marinari militari,
alături de aproximativ 400 de militari de la diferite arme. kaybetmenin derin üzüntüsünü yaşıyoruz.
De asemenea, constănţenii au putut admira o paradă
Başta çocukları olamak üzere, acılı ailesine başsağlığı ve sabırlar diliyoruz.
militară şi o expoziţie de tehnică militară amplasată în
Parcul Tineretului din zona Casei de Cultură. Merhuma Allah’tan rahmet dileriz.
La evenimentele organizate cu prilejul Zilei Naţio-
nale au luat parte:prefectul judeţului Constanţa, Dumitru Mekanı Cennet olsun.
Dan Jeacă, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa,
Marius Horia Ţuţuianu şi primarul Decebal Făgădău. Başımız sağolsun.

Sorina Asan
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

18 Decembrie, de tineret au susţinut diferite lucrări în care au fost prezentate similitudini şi diferenţe între obiceiurile şi tradiţiile co-
munităţilor etnice. Au fost şi lucrări în care au fost prezentate o serie de personalităţi din segmetul socio-politic al

Ziua Minorităţilor Naţionale


judeţului Constanţa. De la ora 18.00, această zi a continuat cu un spectacol tradiţional oferit de tinerii ansamblului
Delikanlılar. Toţi participanţii, prin domnul preşedinte Osman Fedbi,
au primit diplome şi premii simbolice de recunoştinţă, realizate chiar

S timaţi concetăţeni, dragi bunici, părinţi şi copii strălucitori, care adaugaţi astăzi un nou sens vieţilor noastre. Voi de tineri în atelierele de creaţie. Pe tot parcursul acestei zile au fost
începe prin a vă mulţumi tuturor pentru frumoasele amintiri pe care ni le-aţi dăruit în toţi aceşti ani. Voi sunteţi mo- expuse obiecte de artizanat, ţesături, broderii, tapiserii, tablouri, cos-
tivul pentru care zâmbim şi ne bucurăm de câte ori ne revedem. Pasiunea noastră nu se va diminua tocmai datorită tume tradiţionale, reviste şi alte astfel de materiale ce ne identifică şi
iubirii voastre care straluceşte parcă mai puternic în această zi specială, Ziua Minorităţilor Naţionale, adoptată de ne caracterizează. Aşa cum era de aşteptat ca la orice sărbătoare,
ţara noastră în decembrie 1998. ce are ca scop principal reînvierea tradiţionalului, acest eveniment
s-a încheiat cu o masă tradiţională pregătită de membrii comisiei
Toate aceste ceremonii în care amintim sau reamintim valorile trecute, evidenţiem şi felicităm valoarea şi talentul
de cultură UDTR şi oferită tuturor pentru împlinirea bucuriei noastre şi
pe care îl avem în prezent, se adresează persoanelor deschise spre diversitate culturală, care doresc să se îmbogă-
pentru sporirea fericirii tuturor.
ţească prin cunoaşterea tradiţiilor diverselor culturi şi ne fac să înţelegem mai bine importanţa valorilor pe care toate
aceste persoane le încredinţează copiilor şi tinerilor noştri. Tocmai de aceea, pentru a le transmite generaţiilor, invităm Melek Osman
cât mai mulţi copii şi tineri, pentru a fi conştienţi de valorile noastre şi pentru a trăi aceste momente festive care le

Întrevedere a liderilor UDTR


întăreşte personalitatea şi caracterul. Totodată grupurile de
copii şi tineri invitaţi din diferite etnii au ocazia să lege prietenii
şi să-şi împărtăşescă proiecte, idei şi gânduri.
Uniunea Democrată Turcă din România organizează an
de an, pe data de 18 decembrie, manifestări cultural-educa-
tive dedicate Zilei Minorităţilor ce se desfăşoară sub formă de
cu noul ambasador al SUA
lansări de carte, omagieri ale personalităţilor marcante ale
minorităţii turce, spectacole omagiale, concursuri tematice,
P reşedintele UDTR, Fedbi Osman, secretarul general, prof. Ervin Ibraim împreună cu deputatul Iusein Ibram au par-
ticipat la întrevederea cu noul ambasador al Statelor Unite ale Americii, Adrian Zuckerman, găzduită de Muftiatul
Cultului Musulman din România în data de 7 ianuarie. La întrevedere au mai participat: muftiul Cultului Musulman din
seminarii, simpozioane, mese rotunde, expoziţii de artă tradi-
România, Murat Iusuf şi reprezentanţii Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, preşedintele Gelil
ţională, spectacole folclorice şi artistice. Motivaţi, de fiecare
Eserghep şi secretarul general, Dincer Geafer.
dată, de o deosebită mândrie, ne sărbătorim strămoşii, co-
naţionalii valoroşi şi realizările lor. Ziua Minorităţilor Naţionale Potrivit unui comunicat de presă transmis de Muftiatul
este o zi a tuturor etnicilor din România, plină de bucurie, o Cultului Musulman din România, „aceasta a fost prima vizită
sărbătoare specială ce are ca indicator întărirea unităţii noas- întreprinsă de noul diplomat american în Dobrogea, cu
tre, cooperarea şi solidaritatea pe care o celebrăm la nivel scopul de a cunoaşte comunitatea musulmană şi liderii ei.
naţional şi unde toată lumea este binevenită. Tocmai acestă În cadrul întrevederii, ambasadorul american a apreciat
valorificare a relaţiilor sociale este motivul pentru care trebuie statutul pe care îl au cele două comunităţi istorice turcă şi
să participăm, să trăim aceste zile în care ne promovăm şi ne tătară din România şi a dat asigurări că relaţiile consacrate
expunem valorile şi tradiţiile etnice. Această zi este pentru noi şi consolidate în ultimii 20 de ani cu poporul american, prin
ca un fluture din briliant cu aripi transparente care ne face Ambadasa SUA de la Bucureşti vor continua. De asemenea,
inima să cânte. În inimile tuturor creşte o dorinţă. Aceea de diplomatul american care are rădăcini în România a reiterat
a trăi într-un viitor cu lume civilizată şi fericită, în care limba şi în cadrul discuţiilor respectul profund faţă de comunitatea
rasa să fie doar un motiv în plus ca totul în jur să strălucească, musulmană din România, la rândul ei cu rădăcini istorice
iar oamenii să aibă inimile pline de dragoste. pe aceste meleaguri, manifestându-şi interesul dezvoltării
şi derulării unor proiecte comune în viitor.”
Într-o atmosferă de sărbătoare, Ziua Minorităţilor Naţio-
nale, ziua tradiţiilor etnice a fost celebrată acest an de UDTR, În cadrul întâlnirii cu ambasadorul american, Adrian
prin comisia de cultură, pe parcursul a două zile. În prima Zuckerman, liderii UDTR au subliniat faptul că etnicii turci din
zi, 18 decembrie, începând cu ora 13.00, la sediul central, Dobrogea formează o comunitate istorică veche care be-
preşedinta comisiei de cultură, doamna Serin Turkoğlu, a neficiază de sprijinul Guvernului României prin Secretariatul
prezentat invitaţilor un documentar, ca o reamintire, a tuturor General al Guvernului în realizarea activităţilor de păstrare
celor elogiaţi şi evidenţiaţi pe tot parcursul acestor 20 de ani. şi promovare a valorilor identitare.
Ca o celebrare a multiculturalităţii, ca resursă principa- Conform aceluiaşi comunicat de presă transmis de
lă în dezvoltarea durabilă a societăţii noastre, în data de 20 Muftiatul Cultului Musulman din România, „în vizita sa la
decembrie 2019, în sala de festivităţi a Centrului de Educaţie Constanţa, ambasadorul Adrian Zuckerman a fost însoţit
şi Cultură UDTR din Constanţa, începând cu ora 16.00, a avut de adjunctul şefului misiunii diplomatice, Abigail Rupp, o
loc simpozionul cu tema „Promovarea dialogului intercultural bună prietenă a comunităţii musulmane din Dobrogea.”
prin educaţie şi cultură”. Mai mulţi tineri, membri ai comisiei Sorina Asan
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Bilanţ 2019 RDTB başkanı, “Hakses” dergisinin editör ekibinin Romanya'daki Türk etnik gruplarının imajını destekleme faaliyetini
de vurguladı. Aynı zamanda, RDTB başkanı, Romanya Parlamentosu'nda görevli olan Iusein Ibram ve Köstence ilçesi
vali yrdımcısı Şenol Ali'nin tüm topluma adanmış faaliyetlerini kaydetti.

U niunea Democrată Turcă din România a organizat ultima şedinţă din acest an a Comitetului Director şi a Consiliului
Naţional, în data de 14 decembrie la Constanţa. Şedinţa a fost condusă de preşedintele UDTR, Fedbi Osman, alături
de un prezidiu format din:Iusein Gemal-prim-vicepreşedinte, Ibraim Ervin-secretar general, Iusein Ibram-deputat şi
Husein Cadir-preşedinte, Organizaţia judeţeană UDTR Constanţa. În cadrul şedinţei a fost prezentat bilanţul activităţii
UDTR din acest an.

Yönetim Kurulu raporu ile ihtisas komisyonlarının 2019 yılı raporları oylamaya sunulmuş ve etkinlikte katılımcılar
tarafından onaylanmıştır.
Toplantının sonunda Genel Başkanı Fedbi Osman ve Milletvekili İusein Ibram, Türk etnik kökenlerinin kimlik değer-
În debutul şedinţei, preşedintele UDTR, Fedbi Osman, a prezentat raportul Consiliului de conducere şi raportul lerini tanıtmak için sonlarına yaklaşan yılda örgütlenme ve yürütmeye katkıda bulunan herkese teşekkür etti. Etkinlikte
fiecărei comisii de specialitate. În cadrul raportului Consiliului de conducere a fost evidenţiată activitatea comisiilor de ayrıca Köstence ilçesi vali yardımcısı Şenol Ali ve İşletme Ticaret ve Girişimcilik Çevre Bakanlığı'ndan sekreter yardımcısı
cultură, învăţământ, tineret şi a celei de femei care au organizat acţiuni de amploare, cu impact în rândul comunităţii Levent Accoium bulundu.
turce. A fost remarcată şi activitatea filialelor Bucureşti, Galaţi, Cobadin, Cumpăna, Hârşova şi Techirghiol care au Nurcan İbraim
organizat activităţi de promovare a valorilor identitare aparţinând etnicilor turci, dar au fost criticate şi filialele care
nu au organizat acţiunile pe care şi le-au propus la început de an. Preşedintele UDTR a mai evidenţiat şi activitatea
susţinută de promovare a imaginii etnicilor turci din România, a colectivului redacţional al revistei „Hakses”. Totodată,
preşedintele UDTR a remarcat activitatea deputatului Iusein Ibram în Parlamentul României şi pe cea a subprefectului
Drepturile femeii
judeţului Constanţa, Şenol Ali dedicată cetăţenilor judeţului Constanţa.
Raportul Consiliului de conducere precum şi rapoartele comisiilor de specialitate pe anul 2019 au fost supuse
în dezbaterea membrelor UDTR
votului şi aprobate de participanţii la eveniment. Uniunea Democrată Turcă din România a organizat o masă rotundă cu tema,
La finalul şedinţei, preşedintele Fedbi Osman şi deputatul Iusein Ibram le-au mulţumit tuturor celor care au contri- Drepturile femeii în data de 7 decembrie la Constanţa. Evenimentul a fost organizat
buit la organizarea şi realizarea acţiunilor de promovare a valorilor identitare în anul 2019 şi le-au dorit un An Nou 2020 de comisia de femei a UDTR cu scopul de a marca împlinirea a 85 de ani de când
mai bun, cu unitate şi înţelegere dar şi cu realizări în plan personal şi profesional pentru toţi membrii comunităţii turce. femeile şi-au câştigat dreptul la vot în Republica Turcia.

Au mai fost prezenţi la eveniment, subprefectul judeţului Constanţa, Şenol Ali şi secretarul general adj. din cadrul Potrivit declaraţiei preşedintei comisiei de femei a UDTR, Filiz Ismail, „câştigarea
Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Levent Accoium. dreptului femeii la vot, la 5 decembrie 1934, a deschis procesul de modernizare şi
occidentalizare a Republicii Turcia şi a oferit femeilor oportunităţi de a accede la
Sorina Asan educaţie şi implicit, de a participa la viaţa socială.”
La masa rotundă au participat membre ale filialelor UDTR din judeţele: Constanţa,

Yıl sonu toplantısı


Tulcea şi Galaţi care au discutat despre drepturile femeii în Republica Turcia şi în ţările
Uniunii Europene. Evenimentul a fost coordonat de preşedinta comisiei de femei, Filiz
Ismail şi de vicepreşedinta comisiei, Durie Accoium.

R omanya Türk Demokrat Birliği bu yılın son toplantısını 14 Aralık'ta Köstence Yönetim Kurulu ve Ulusal Konsey'de dü-
zenledi. Toplantıya RDTB Başkanı Fedbi Osman başkanlık etti. Iusein Gemal-ilk başkan yardımcısı, Ibraim Ervin genel
sekreteri, Iusein Ibram-milletvekili ve Husein Cadir-, UDTR Constanta İlçe Teşkilatı başkanı eşlik etti. Toplantıda, bu yıl
RDTB faaliyetinin dengesi sunuldu.
Toplantının başında, RDTB başkanı Fedbi Osman, Yönetim Kurulu raporunu ve her ihtisas komisyonunun raporunu
sundu. Yönetim Kurulu raporunda, kültür, eğitim, kadın, gençlik komitelerinin ve Türk toplumu arasında etkisi olan büyük
eylemler oluşturduğunu vurgulanmıştır.
Bükreş, Galaţi, Cobadin, Cumpăna, Hârşova ve Techirghiol şubelerinin Türk etnik kökenlerinin kimlik değerlerini
artırmak için faaliyetler düzenleyen faaliyetleri de kaydedildi, ancak başlangıçta önerdikleri eylemleri organize et-
meyen iştirakler eleştirildi.
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 12 13 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Final de activitate În mesajul său, preşedintele Federaţiei Co-


munităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer,

la Constanţa pentru
a subliniat faptul că, Hanuca este o sărbătoare a
luminii şi, implicit, a bucuriei. „Unde este lumină,
este şi bucurie, în timp ce întunericul ne întristează

Consulul General al Turciei


şi ne aduce o stare de insatisfacţie. Noi, evreii din
România, trăim sub semnul luminii, fiind beneficiarii
transformărilor realizate în România democratică,

C onsulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan, şi-a încheiat activitatea la Constanţa şi a părăsit
România în data de 15 decembrie. Înainte de întoarcerea în ţară, consulul general al Republicii Turcia, Sulhi Tu-
ran, le- a transmis un mesaj etnicilor turci în care a afirmat: „distinşi membri ai comunităţii turce din Constanţa şi din
pluralistă, de după decembrie 1989. De aceea,
aducem şi de această dată prinosul nostru de
recunoştinţă pentru cei care au luptat şi şi-au sa-
celelalte judeţe şi localităţi din zona noastră de responsabilitate, mi-am încheiat activitatea ca şi consul general al crificat propria viaţă pentru a readuce România
Republicii Turcia la Constanţa. În cursul acestei săptămâni mă voi întoarce în Turcia. Vă mulţumesc pentru atenţia şi în lumea democraţiei, cu înalt grad de civilizaţie.
sprijinul de care ne-am bucurat atât eu cât şi Consulatul General. Am avut plăcerea de a participa la activităţi alături Folosim prilejul bucuriei sărbătorii de Hanuca pen-
de dumneavoastră şi să vă împărtăşesc senti- tru a vă invita să vă dedicaţi şi în continuare vieţii
mentele. Atât eu cât şi soţia mea ne vom aminti comunitare a evreilor în România, păstrându-ne
mereu de dumneavoastră cu dragoste şi căldură. religia mozaică, învăţăturile Torei şi ale Talmudului,
Sperăm că şi dumneavoastră vă veţi aminti de noi pentru a progresa în continuare în tot ceea ce
în acelaşi fel. Vă salut cu drag şi stimă.” înseamnă cultură şi civilizaţie”, a afirmat dr. Aurel
Consulul General al Republicii Turcia la Vainer în mesajul său.
Constanţa şi-a început mandatul în România în Prezent la eveniment, Preşedintele României,
septembrie 2018, când l-a înlocuit pe consulul domnul Klaus Iohannis i-a asigurat pe membrii
general Mustafa Uygar Sertel. Sulhi Turan a lucrat comunităţii evreieşti de respectul şi aprecierea
în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia cetăţenilor României, ţară la a cărei libertate, de-
mai bine de 30 de ani şi şi-a desfăşurat activitatea mocraţie şi prosperitate au contribuit timp de mai
în ţări precum: Nigeria, Japonia, Pakistan, Elveţia multe generaţii. Preşedintele României a declarat:
sau Estonia. A părăsit România în data de 15 de- „ vă încredinţez că în acest al doilea mandat de
cembrie 2019, înainte de încheierea mandatului Preşedinte al României voi îndemna la cunoaşterea
său diplomatic. şi asumarea istoriei de către întreaga societate
Pe parcursul activităţii sale diplomatice des- românească, voi sprijini măsurile de educare a
făşurate la Constanţa, consulul general Sulhi Turan noilor generaţii în spiritul toleranţei şi voi condamna
a răspuns invitaţiei liderului UDTR, Fedbi Osman şi orice manifestare de rasism, xenofobie sau antise-
a participat la o serie de acţiuni de promovare mitism. Luminile menorei sunt simbolul rededicării
a valorilor identitare aparţinând etnicilor turci şi inaugurării Templului, dar în ele eu văd şi lumina
organizate de Uniunea Democrată Turcă din dialogului între culturi, între etnii şi generaţii, ex-
România. Atât el, cât şi soţia sa, au frecventat presia neîntreruptă a fraternităţii şi a iubirii pentru
cursurile de limba română desfăşurate în cadrul aproapele nostru.
Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă şi predate Martori la aprinderea primei lumini de Ha-
de lector universitar dr. Veronica Nedelcu de la nuca, vă invit să cultivăm aceste valori, care dau
Facultatea de Litere a UOC. trăinicie bunei noastre convieţuiri şi pe care ne
Sorina Asan aşezăm viitorul!”
Hanuca marchează an de an victoria Mac-

Deputatul Iusein Ibram prezent


cabeilor asupra monarhiei seleucude din Siria, mo-
mentul victoriei iudaismului asupra păgânismului.
La evenimentul organizat de Federaţia Comu-

la sărbătoarea Hanuca nităţilor Evreieşti din România cu prilejul „Sărbătorii


Luminii”, Hanuca au participat numeroşi membri ai

F
corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti printre
ederaţia Comunităţilor Evreieşti din România a marcat Hanuca, Sărbătoarea Luminilor, la Templul Coral din Bucureşti
aceştia numărându-se: ambasadorul SUA, Adrian
în prezenţa unor oaspeţi de seamă, în data de 22 decembrie. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa Preşedintelui
Zuckerman, ambasadorul Republicii Turcia, Füsün
României, domnul Klaus Iohannis, a primului-ministru, Ludovic Orban şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel
Aramaz şi ambasadorul Israelului, David Saranga.
Ciolacu. Invitaţi de onoare au fost şi deputaţii din cadrul grupului parlamentar aparţinând minorităţilor naţionale,
liderul grupului, Varujan Pambuccian şi deputaţii Iusein Ibram şi Ovidiu Ganţ. Sorina Asan
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Concurs şcolar dedicat poeţilor Ziua Culturii Naţionale


Mihai Eminescu şi Yunus Emre De cinci ani, Uniunea Democrată Turcă din România a organizat de Ziua Culturii Naţionale, activitatea „ Sub
Bolta Geniilor, Mihai Eminescu şi Yunus Emre. În toţi aceşti ani, au fost prezentaţi poeţii, au fost celebraţi
prin ode, cântece şi dansuri tradiţionale de artiştii invitaţi pe scena evenimentului. A devenit evident faptul că tema

U niunea Democrată Turcă din


România a organizat cea de
a V-a ediţie a concursului de
activităţii este legată de evidenţierea operei a doi poeţi foarte populari, care ocupă un loc fruntaş în istoria poeziei
româneşti, pe de o parte şi în ce a istoriei turceşti, pe de altă parte. Nu este o competiţie a celor doi titani ai literaturii
ci este, mai degrabă, o elogiere a acestora. Scriu acest lucru pentru a înţelege toată lumea că la această întâlnire
recitare pentru elevi, „Sub bolta de poezie într-un oraş din România, maestrul poet al poeziei româneşti şi poetul divin al poeziei turceşti sunt doar
geniilor, Mihai Eminescu şi Yunus două exemple a ceea ce este valoros în literatura noastră etnică. Noi reprezentăm, în acelaşi timp, cele două culturi,
Emre” în data de 23 ianuarie, în română şi turcă. Am crescut învăţând tot ce este românesc şi ne împlinim prin tot ce este turcesc. Este un privilegiu
sala „Remus Opreanu” a Consiliu- care ne poate face mai buni, mai umani.
lui Judeţean Constanţa. Concur-
Yunus este un poet urban care a avut o educaţie bună.
sul a fost organizat în parteneriat
cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Când vine vorba de Yunus Emre, putem deduce din poeziile
Constanţa şi a reunit un număr sale, pe care încercăm să le introducem în programele noastre,
de peste 30 de elevi din învăţă- „călătorind” prin detaliile vieţii sale, că a locuit şi a fost educat în oraş
mântul primar şi gimnazial care într-o comunitate turcomană. Yunus menţionează adesea relaţiile şi
studiază limba maternă turcă în şcolile din judeţul Constanţa. activităţile economice ale unui oraş. Magazinul, capitalul, profitul,
pierderea, cumpărarea, vânzarea sunt printre cuvintele pe care
Evenimentul a fost deschis de elevul Mustafa Fucigi de la Colegiul
Yunus le foloseşte cel mai mult. Scenele de muncă şi de viaţă, care
Naţional „M. Eminescu”, care a recitat versuri din opera poeţilor Mihai
apar în poezia lui Yunus, nu sunt tipare de văzut în aşezările mici.
Eminescu şi Yunus Emre în limbile română şi turcă. Manifestarea a continuat
cu expozeul susţinut de prof. univ. dr. Marina Cap-Bun de la Facultatea Yunus este unul dintre cei mai mari poeţi ai literaturii turce. El a
de Litere a Universităţii „Ovidius” Constanţa, intitulat „Eminescu despre influenţat mulţi poeţi care au venit după el. Turca pe care o foloseşte,
interculturalitatea din Dobrogea”. simplitatea din poezia lui dovedesc cât de mare este ca poet.

După intervenţia prof. univ. dr. Marina Cap-Bun, preşedinta comisiei Pentru a înţelege cu adevărat viaţa şi arta lui Yunus Emre, este
de cultură, Serin Türkoğlu, prezentatoarea evenimentului a dat startul necesar să cunoaştem mediul istoric şi cultural, atmosfera socială,
concursului de recitare şi i-a invitat în scenă pe elevii înscrişi în competiţie. politică şi religioasă din epoca sa. În acest sens vedem că această
În concurs au intrat elevi din ciclul primar şi gimnazial de la instituţiile de perioadă istorică, secolul al XV-lea, este destul de tulbure. Pe scurt,
învăţământ din Constanţa, Medgidia, Cumpăna, Valu lui Traian şi Moşneni. în acest secol, oamenii sunt înconjuraţi de probleme sociale, invazii
şi revolte. Într-o astfel de atmosferă socială, tekk-urile au fost sursa
În urma jurizării concursului, clasamentul a fost următorul: Selim Zey-
speranţei şi a liniştii care au fost transpuse oamenilor prin dervişi.
nep - Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, premiul I, Menali
Yunus Emre, cea mai puternică personalitate a literaturii dervişe oferă primele exemple de contemplare a cerului şi
Akan-Şcoala Gimnazială „Mihail Koiciu”, premiul II, Gelil Anelisse-Şcoala
pământului, a durerii şi iubirii. El este faţă în faţa cu Allah, fără intermediar. Nu cerşeşte. Acţionează cu tenacitatea
Gimnazială Valu lui Traian, premiul III. Juriul a acordat la aceeaşi secţiune,
specifică umanităţii.
învăţământ primar, două menţiuni elevilor, Amet Ebru Ece-Şcoala Gim-
nazială Valu lui Traian şi Memet Sevilen - Colegiul Naţional „K. Atatürk”. La Melek Osman
secţiunea învăţământ gimnazial s-au acordat următoarele premii: Cadir Şiirlerinden bir örnek / un exemplu din poeziile sale:
Emirhan-Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, premiul I,
Musledin Melek-Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, premiul II, Ali Dalya Evvel benim âhir benim Düz döşedim bu yerleri Ben bu yere buyuracak
Isabela - Şcoala Gimnazială nr. 11 „Dr. C-tin Angelescu”, premiul III, Yildirim Canlara can olan benim Baskı kodum bu dağları Yeryüzünde gün urucak
Busra şi Cherim Nur menţiune. Juriul concursului a fost format din: prof. univ. Azıp yolda kalmışlara Sayvan gerdim bu gökleri Ulu deniz mevc urucak
dr. Marina Cap-Bun, conf. univ. dr. Veronica Nedelcu de la Universitatea Hızır meded eren benim Yeri sonra düren benim Gemiye yol bulan benim
„Ovidius” din Constanţa şi inspector şcolar, prof. Icbal Anefi - ISJ Constanţa.
La finalul competiţiei, concurenţii şi profesorii lor au urmărit un scurt Bir karara tuttum karar Halk içinde dirlik düzen Diller damaklar şaşıran
program artistic susţinut de ansamblul folcloric Delikanlilar al UDTR. Benim sırrıma kim erer Dört kitabı doğru yazan Aşk kazanını taşıran
Gözsüz beni nerde görer Ak üstünde kara dizen Hamza’yı Kaf’dan aşıran
Evenimentul a fost organizat de comisia de cultură a UDTR şi a
Gönüllere giren benim Ol yazdığı Kur’an benim O ağulu yılan benim
fost coordonat de preşedinta şi vicepreşedinta comisiei, Serin Türkoğlu
respectiv Melek Osman. Concursul s-a desfăşurat în prezenţa subprefec-
Kün deminde nazar eden Dost ile birliğe yeten Yunus değil bunu diyen
tului Judeţului Constanţa, Şenol Ali şi a secretarului general al UDTR, prof.
Bir nazarda dünya düzen Buyruğu neyise tutan Kendiliğidir söyleyen
Ervin Ibraim.
Kudretinden han döşeyen Mülk bezeyip dünya düzen Mutlak kâfir inanmayan
Sorina Asan Aşka bünyad uran benim O bahçıvan hemen benim
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 16 17 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Sub bolta geniilor „Mihai Bükreş’te Türkiye Avrupa Günü etkinliği


Eminescu şi Yunus Emre”
Şi anul acesta invitată de onoare a evenimentului „Sub bolta geniilor Mihai Eminescu şi Yunus Emre” a fost doamna
Marina Cap-Bun, Profesor Universitar Doctor, Facultatea de Litere Universitatea „Ovidius”.
În 2019, în conferinţa sa „Imperiul Otoman în perspectiva poetului Mihai Eminescu”, ne-a vorbit despre Scrisoarea
III, privită dintr-un unghi de interpretare cu totul nou, arătând că, dincolo
de episodul înfruntării dintre Mircea cel Bătrân şi Sultanul Baiazid, Eminescu
versifică istoria mitologică a imperiului, izvorât din nuntirea cosmică dintre
strămoşul întemeietor şi luna-fecioară. Din inima sultanului, care visează Türkiye’nin Bükreş Büyükelçiliği, Özkan yaptığı konuşmada öğ- Maarif Vakfı Koordinatörü Al-
să cucerească lumea, creşte organic un măreţ imperiu a cărui umbră se Bükreş’te yaşayan Türkiye, Romanya rencileri Türkiye'deki üniversitelerde parslan Ateş ise organizasyonun çok
întinde peste pământuri şi ape şi expansiunea acestuia nu e oprită decât ve diğer ülkelerin öğrencileri için kül- okumaya davet ederken, YTB burs- başarılı bir şekilde gerçekleştiğini
de „zidul” de netrecut prin care Valahia îşi apără „râurile şi ramurile”. türel bir etkinlik düzenledi. larının gelen öğrencileri beklediğini belirterek bu tür organizasyonlara
Pentru a omagia vitejia şi tenacitatea oştirii române, Eminescu are grijă Bükreş'te yaşayan yaklaşık 100 de ifade etti. Ayn zamanda ilk defa Maarif okulu olarak ev sahipliği yap-
să detalieze măreţia adversarului de temut cu care aceasta se confruntă. civarında yabancı öğrencinin bi- Romanya'da açık öğretim fakültesinin maya devam edeceklerini söyleyerek
raraya gelerek kaynastığı etkinlikte ikinci dönem sınavlarının, Maarif koleji her türlü eğitim faaliyetlerinin çekim
În 2020, conferinţa sa a abordat publicistica lui Eminescu. Pornind de
öğrenciler Türk kültürünü ve gele- sınıflarında yapıldığını belirten Özkan, alanı olacaklarını ifade etti. Ateş,
la un articol din 4 august 1878, care dezbătea problema, spinoasă în acel
neklerini de yakından tanıma fırsatı bu yıl sınavı kaçıranların önümüzdeki gençlerimizin artık Türkiye'deki her
moment, a administraţiei Dobrogei, conferinţa a punctat viziunea intercul-
buldular. yıl kayıt süreciini kaçırmamalarını türlü eğitim hizmetinde Maarif eğitim
turală a gazetarului Eminescu, deseori acuzat pe nedrept de naţionalism
belirtti. sistemi aracılığıyla takipçisi olacakla-
şi xenofobie. Plecând de la ipoteza că „noi românii în special am fost toţi Uluslararası Maarif Okulu'nda
İngilizce olarak gerçekleşecek rını da belirterek yakında halk eğitim
timpii un model de toleranţă religioasă”, Eminescu îşi expune viziunea asu- gerçekleşen Türk Avrupa Günü etkinli-
programda müzik, çeşitli oyunlar, merkezinin desteğiyle çeşitli kurslar
pra felului în care trebuie să se facă integrarea noului terioriu românesc în ğinin açılış konuşmasını ise Türkiye'nin
sürpriz ödüller içeren yarışmalar ger- düzenleyip diploma vereceklerini de
patria mamă: „românii, ocupând noua provincie, să nu procedeze în mod Bükreş Büyükelçisi Füsun Aramaz ve
çekleşirken, öğrenciler Türk mutfağın- ifade etti.
barbar, apucând şi stârpind rădăcina existenţei economice a populaţiunii eğitim müşaviri Seyfi Özkan tarafın-
[...] a deposeda turci, tătari, români şi bulgari pentru a parcela pământul dan yapıldı. dan tatma fırsatı da buldular. Nurcan Ibraim
lor, câştigat cu sudori şi cu sânge, la colonişti, ar însemna a-şi atrage de
la început ura populaţiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar.
Elementele turanice din Dobrogea ne trebuiesc tocmai pentru că nu sunt
slave. Ele trebuiesc cruţate, trebuie să se simtă în patria lor veche, dar într-o
Köstence’nin sembolü Cazino’nun
mai bună stare, sub o mai bună administraţie.”
A arătat, totodată, că Eminescu îşi dorea pentru Dobrogea un bun
Restoresine Başlanıyor
administrator, cu o viziune politică interetnică sănătoasă: „Ar trebui trimis Gazino binasının mimarisini seven herkes yıllardır, şehrin simgesi olan ve
un om cu foarte întinse cunoştinţe administrative, financiare şi economice, şu an kötü durumda olan binanın onarılmasını bekleniyordu.
înzestrat cu puteri discreţionare, care să unifice încet-încet ţara cu patria
Birinci Dünya Savaşında şehrin en güzel binası hastane olarak kullanıldı.
mamă.” Propria sa sensibilitatea interculturală îl făcea pe poet să încheie
Dünyada eşsiz mimariye sahip olan bu tarihi binanın onarılması bir önceliktir.
articolul în notă polemică: „Cel din urmă hamal turc ori tătar e un om
mai preţios şi mai folositor decât tot comitetul de redacţie al Românului Üç temeli olan dünyadaki tek bina olduğu için bu açıdan rakibi yok. Denizden
bunăoară, nemaivorbind de alte ziare liberale”. çıkarılan topraklardan yapılmış bir burun üzerine yapıldı.
İlk temelini mimar Daniel Renard tasarladı.
Ambele conferinţe au fost extrem de interesante şi au demontat
o serie de sereotipuri care domină receptarea lui Eminescu în circuritul Köstence'nin adeta sembolü olan meşhur Casino
didactic şi nu numai. binasının restore eildmesi için imzalar atıldı.
De altfel, doamna profesoară Marina Cap-Bun a conferenţiat şi la Romanya Kalkınma Bakanlığı’nda atılan imzalar son-
Ankara Universitesi pe teme legate de relaţiile interculturale româno-turce, rası yeni yılın ilk aylarında restore çalışmaları başlayacak.
mai întâi în 2018, când a ţinut un curs dedicat studenţilor programului de Kalkınma Bakanı İon Ştefan, kendi sosyal medya
studii româneşti, intitulat „The Intercultural Challenge – Romanian cultural hesabında haberi “İki yıl içinde Köstence Casino’su Ka-
representations of Turkish Identity” şi apoi în 2019, cu prilejul Zilei culturii radeniz kıyılarının incisi olacak” diye duyurdu.
române, organizate împreună cu Ambasada României, unde a susţinut
30 Ay sürecek restore çalıpşmaları için ise harcana-
conferinţa „The Turkish Otherness in Romanian cultural representations”
(22 martie 2019). cak para 56.627.697,09 ron 2 milyon euro).
Prof.Türkoğlu Serin Nurcan Ibraim
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 18 19 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

„Ziua Cafelei Turceşti” Kabe’nin Tarihi


sărbătorită la Mangalia Ilk bina Kâbe-i Muazzama
Şüphesiz, insanlar için kurulan ilk ibadet evi, elbette Mekke’de, âlemlere rahmet ve hidayet kaynağı olarak

C afeaua turcească şi tradiţia ei este unul dintre elementele indispensabile ale cul-
turii turceşti. Cafeaua a fost acceptată în patrimoniul cultural mondial UNESCO,
o decizie prin care este recunoscută valoarea şi încărcătura culturală pe care o are
kurulan Kâ’be’dir. (Al-i İmran 96)

pentru umanitate. Ziua de 5 Decembrie începând din anul 2013 a fost desemnată „Ziua
Cafelei Turceşti”, o sărbătoare dedicată cafelei şi iubitorilor acestei savuroase băuturi,
fiind poţiunea magică ce ne înfrumuseţează dimineţile şi adaugă un plus de savoare
vieţii noastre. Cu o istorie de peste 500 de ani, UNESCO spune că toată această tradiţie
din jurul cafelei turceşti care ne impresionează cu mirosul şi gustul său este un simbol
de ospitalitate, prietenie şi rafinament.
În data de 8 Decembrie, Uniunea Democrată Turcă din România, într-un cadru
destins şi plăcut, lângă o ceaşcă de cafea turcească autentică a marcat importanţa
acestei zile a cafelei la Mangalia.
Filiala Mangalia a UDTR a avut onoarea sa găzduiască acest eveniment cultural
foarte apreciat, ce a avut ca temă centrală un aliment foarte îndrăgit: „cafeaua
turcească”.
La acest eveniment, alături de preşedintele filialei, domnul Suliman Ilmi şi membrii
comunităţii au fost invitaţi şi au participat din partea oficialităţilor locale domnul Radu
Cristian, Primarul Municipiului Mangalia, doamna Fichiran Murtaza, consilier personal
al domnului primar şi alţi reprezentanţi de seamă al oraşului Mangalia. La deschide-
re, după o scurtă trecere în revistă a istoricului şi prezentării cafelei turceşti de către
moderatorul evenimentului, doamna prof. Memet Sibel, au rostit scurte alocuţiuni
preşedintele filialei şi Primarul Municipiului Mangalia, care în discursul său a ţinut să
mulţumească pentru invitaţie şi apoi s-a referit la buna colaborare a reprezentanţilor
UDTR cu autorităţile locale din oraşul Mangalia, unde este un exemplu de multicultura- Ilk bina Kâbe-i Muazzama’dır. Zira Kâbe-i Muazzama’ Yani Kâbe-i Muazzama’yı ilk yapan İbrahim aleyhis-
litate, şi de promovare a relaţiilor interetnice şi de manifestare a tradiţiilor şi obiceiurilor nın temelleri İbrahim aleyhisselam bina etmeden önce selam değildir, ancak temellerini yükseltmiştir. Kaybolma-
fiecărei comunităţi. mevcut idi. İbrahim aleyhisselam Kâbe’yi bu temeller ya yüz tutan Kâbe’yi bina edip ortaya çıkarmıştır. Çünki
O ceaşcă de cafea între prieteni, un zâmbet, un concurs de preparat cafeaua, üzerine inşa etti. Kâbe’nin yeri, tufandan sonra kaybolmuştu. Allah teala,
o baclava autentică, specialităţi de patiserie turceşti au fost momentele prin care Efendimiz hazretlerine; “insanlar için ilk konulan mes- Cebrail aleyhisselam’ı hazreti İbrahim aleyhisselam’a gön-
membri comunităţii turce şi invitaţii altor comunităţi la acest eveniment organizat de citten” soruldu. Efendimiz hazretleri buyurdular: “Mescid-i derinceye kadar Kâbe’nin yeri gizliydi. Cebrail aleyhisse-
filiala UDTR din Mangalia, s-au apropiat şi s-au cunoscut mai bine unii cu alţii, indiferent Haram’dır. Sonra beyt-i Makdis’tir.” Bunun üzerine ikisinin lam delalet edip, Kâbe’nin yerini İbrahim aleyhisselam’a
de mediile culturale şi naţionalităţile din care provin, unde împreună au descoperit: arasında kaç yıl olduğu soruldu. Efendimiz hazretleri; “kırk gösterdi. Ve ona Kâbe’yi imar etmesini emretti. Kâbe’nin
istoria, picanteriile culturii turce, alături de cafeaua la nisip şi alte delicii pregătite şi sene!” buyurdular. Hz Allah, Cennet yakutlarından bir ya- yapılmasını emreden Allahu teala hazretleridir. Bu emri
activităţi interactive. În cultura turcă există o veche zicală care spune: „o cafea bună kut yere indirdi. Bu yakutun zümrütten yapılmış iki de kapısı tebliğ eden ve Kâbe’nin mühendisi, Cebrail aleyhis-
este amintită 40 de ani”. vardı. Bunlardan biri doğuya, diğeri ise batıya açılırdı. Al- selamdır. İnşaatı yapan, Halil İbrahim aleyhisselamdır.
lah teala, Adem aleyhisselam’a “melekler arşı tavaf ettiği Kendisine yardımcı olan kalfa ise İsmail aleyhisselamdır.
Este o bucurie pentru comunitatea turcă să aibă mereu aproape atât de mulţi
gibi insanlarda burayı tavaf edecekler” buyurdu. Adem (ruhul beyan 3/629)
prieteni cu care să împărtăşească momente speciale. Reuşita evenimentului se dato-
rează pentru organizare şi coordonare doamnei Oturbai Reihan cât şi tuturor membrilor aleyhisselam da yaya olarak Hindistan’dan gelmek sure- Kâbe-i Muazzama’nın inşaatı esnasında dahi muaz-
filialei UDTR Mangalia. tiyle burayı tavaf ve ziyaret etti. Burada meleklerle buluştu zam olaylar vuku bulmuştur. İbrahim aleyhisselam Kâbe’yi
ve melekler haccını kutlayarak “biz de senden önce bin bina ederken, Kâbe’nin duvarlarının yükselmesi üzerine
Putem afirma, de asemenea, că şi ţara noastră poate fi considerată ca fiind un
yıl (ruhul beyana göre iki bin yıl) burayı tavaf ettik” dediler. hazreti İbrahim’in üzerine çıktığı kaya parçası, yükselip
consumator de cafea cu tradiţii deoarece prima cafea atestată documentar în Bu-
Sonra Nuh tufanında, Allah teala bu yakutu göklerin ye- alçalıyordu. İşte bu kaya parçası bu gün makam-ı İbrahim
cureşti datează din anul 1667. Este vorba despre prima cafenea deschisă de un turc
dinci katına kaldırdı ve “Beyt-i Mamur” adını aldı. Bundan olarak ziyaret edilmektedir. (ruhul beyan 3/631).
originar din Constantinopol, pe nume Kara Hamie, amplasată pe locul unde astăzi se
sonra da, Allah teala, İbrahim aleyhisslam’a bu yakutun Ancak Kabe-i Muazzama o haliyle kalmamış ve
afla Banca Naţională.
bulunduğu Kâbe’yi Cebrail’in öğreteceği şekilde bir bina Peygamber Efendimiz zamanına kadar birkaç kez yı-
La cât mai mulţi ani celor cu gusturi fine care savurează cafeaua şi la cât mai multe
haline getirmesini emretti. Tûr-i Sîna, Tûr-i Zîtâ, Cudi ve Hira kılmıştır. Hazreti İbrâhim, oğlu Hazreti İsmail ile birlikte
evenimente şi momente împreună organizate de către membrii filialei Mangalia a UDTR!
adlarında ki dört dağdan taşlar getirerek Kâbe’yi inşa etti. yaptığı Kâbe'nin, yüzyıllardan beri devamlı yağmur ve sel
Melek Amet Hacerü’l Esved’i de Cebrail a.s. getirdi. sularına karşı koyan duvarları iyice yıpranmış, yıkılmağa
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

yüz tutmuştu. Bir kadının sıçrattığı bir kıvılcım yüzünden içinde kaldı. Peygamber Efendimiz'in bu tatbikatı herkes gitti. İçlerinden birkaç kişi Ebrehe'nin binasına geldiler. Yoluna gücü yeten her kimsenin o beyti haccetmesi
Kâbe örtüsü ve kapısı yanmıştı. O sıralarda, Kâbe'nin için- tarafından son derece taktirle karşılandı. Ebrehe onlara, kendi mukaddes binalarını bırakarak bana insanlar üzerine hz Allah’ın bir hakkıdır.” (Al-i imran 97)
deki kuyuda saklı bulunan, inci ve değişik mücevherlerle Peygamber Efendimiz'in Kabe'nin bu tamirinde geldiler diye çok hürmet gösterdi. Yedirdi, içirdi, o gece o “Haccı ve umreyi de Allah için tam yapın.” (Bakara
süslü altın geyik heykelleri hırsızlar tarafından çalınmıştı. Kureyş'le birlikte çalıştığı, hatta bu yüzden omuzları taş binada müsafir etti. Fakat onlar geceleyin kalkıp, binayı 196)
Kureyşliler, şüphe üzerine Huzza kabilesinden Melih bin taşıyarak yara olduğu, tarihin rivayetleri arasındadır. kirletip, kırıp döküp gittiler. Sabahleyin durumu gören Eb-
İşte, Cenab-ı Hak bu ayeti kerimeler ile kullarını o
Ömeroğullarının âzatlı kölesi Düveyk'in, evinde yaptıkları Kabe'nin bu tamiri sırasında, şöyle mühim bir hadise rehe kudurdu. Gidip onların Kabe'sini yıkacağım diye karar
muazzam beyti farz yahut nafile olarak ziyaret etmeye
aramada, çalınan heykelleri ele geçirdiler. Ceza olarak vuku bulmuştu: verdi. O günün zırhlı vasıtası yerine geçen fillerden kurulu
davet ediyor. Bu davet öyle muazzam bir davettir ki bir
da, Düveyk'in elini kestiler ve Kâbe'yi yeniden yapmağa, muazzam bir ordu hazırladı. En büyük filinin adı Mamud
Peygamber Efendimiz, amcası Abbas ile birlikte hadise ile devam edelim.
onarmağa karar verdiler. Habeş'de, Farslıların yaptıkları idi. Kabe'nin görüldüğü Cebel-i Kubeyş'e (Kubeyş dağına)
taş taşırken, Hz. Abbas O'na, ihramını çözerek omuzuna Ali bin Muvaffak hazretleri 60 defa haccediyor. Bu-
kiliseyi, Rum hükümdarının mimar Bakum'un imar ve ne- kadar geldi. Dinlenmek için orada konakladı. Bu esnada,
koymasını, bu suretle omuzunun incinmemesini söyledi. yuruyorlar ki: “altmışıncı haccımdan “Hacer-i Esved”de
zaretinde yeniden yaptırmak istemesi üzerine, Mısır'dan orada otlamakta olan Peygamber Efendimiz'in dedesi
Peygamber Efendimiz de ihramını toplayarak omuzuna idim. Halimi düşünüyordum. Kendi kendime: Bu mübarek
yola çıkarılan inşaat malzemesi yüklü vapur, Cidde Abdulmuttalib'e ait ikiyüz deveye el koydu.
koymuştu. Vücudu açılınca birdenbire yere düşerek ken- mekana gidip gelmem çok olmuştu acaba haccım ka-
sahiline çarparak parçalanmıştı. Geminin malzeme ve Bunun üzerine Ebrehe'nin yanına gelen Abdulmutta-
dinden geçti. Bu halden ayılınca derhal ihramını almış ve bul oldu mu, olmadı mı? diye tefekkür ettim, beni uyku
parçalarını sahiplerinden satınalarak, mimar Bakum'la lib: “Burada otlamakta olan develerimi aşırmışsınız, onları
bütün vücudunu örtmüştü. Sonra Ebû Tâlib bu işe merak bastı. Rüyamda gördüm. Biri bana şöyle sesleniyordu: Ey
da anlaşıp Mekke'ye getirdiler. Hep beraber Kâbe'yi yıkıp, istemeğe, almağa geldim, develerimi verin” dedi.
etmiş ve hadiseyi kendisinden sormuştu. Hz. Muhammed Muvaffak’ın oğlu! Sen ancak sevdiklerini evine çağırmaz
yeniden yapmağa başladılar. Sıra mübarek Hacer-ül Es-
(S.A.V) şu cevabı vermişti: “İhramımı toplayıp omuzuma Ebrehe: “Demek benden sadece develerini istiyor- mısın? Uyandım, çok sevindim. (ruhul beyan 3/638)
ved taşını yerine koymağa gelince, Kureyş kabileleri ara-
koyduğum zaman vücudum açılınca şöyle bir ses duydum: sun, ben de Kabe hakkında bana ricada bulunacaksın
sında sert bir tartışma ve çekişme başladı. Kabile reisleri, İşte o beyte gidebilmek, ziyaret edebilmek, bir
“Yâ Muhammed! (S.A.V.) âzânı setret. Sen Peygamber ola- sanmıştım” dedi. Bunun üzerine Abdulmuttalib, ona:
kendilerinin daha asil, köklü ve şerefli kabile olduklarını, defa yahut defalarca hac ve umre yapabilmek an-
caksın, sana yakışmaz.”” Peygamber Efendimiz'in gaipten “Evet, ben develerin sahibiyim, develerimi isterim. Kabe-i
bu mübarek taşı yerine koyma hakkının kendilerine ait cak o mübarek beytin sahibinin evine davet etmesi
duyduğu ilk ses bu idi. O sırada Peygamberimiz otuzbeş Muazzama'ya gelince, O'nun sahibi Hz.Allah'dır. O bilir
olacağını iddia ediyor, çok hassasiyet gösteriyorlardı. ile mümkün ve makbul olmaktadır. Değil mi ki bizde
yaşlarında idi. (muhtasar islam tarihi / Hasan Arıkan) Kabe'sini korumasını.” dedi.
Bir kısım kabile reisleri de, mübarek Hacer-ül Esved taşını evimize misafir alırız kabul ederiz ancak davet ettiğimiz
Peygamber efendimiz Kabe-i Muazzama’nın yıkı- Bu söz Ebrehe'nin vücudunda büyük bir titreme hu- çağırdığımız gelmesini istediğimiz kimseler sevdiğimiz
yerine koyma mevzuunda çıkan ihtilaf üzerine, ellerini
lışı ile alakalı olarak; “Ref’ olunmadan (kaldırılmadan) sule getirdi ve hemen develeri verdi. kimselerdir. Elbette bu daveti alan Müslüman’ın niyetini
kan çanağına batırarak bu taşı kendilerinin koymaları
için yemin etmişti. Artık kılıçlar çekilecek insanlar birbirini Kabe’yi çokça tavaf edin, iki kere yıkıldı, üçüncüde ref’ Abdulmuttalib develerini alıp Mekke'ye dönünce halis tutması, hazırlık yapmaya başladığı andan itibaren
öldürecek, harp edilecek bir hava esmeğe başlamıştı. olacaktır ( kaldırılacaktır)” buyurmaktadır. (Ihya 1/692) Kabe'ye geldi. Beyt-i Şerif-in siyah örtüsüne sarılarak ağ- dönünceye kadar bir taş mabedi değil, Rabbinin beytini
(Câhiliyet devrinde, Araplar bir mes'elenin üzerinde çok Hazreti Ali’den mervi olan bir hadis-i şerifte peygam- ladı. Allâh'a yalvardı: “Yâ Rabbî! Bizim elimizde o azgın ziyaret ettiğinin bilincinde olarak ameli salih işlemeye
ciddiyetle hassasiyet gösterip hayat memat meselesi ber efendimiz hazreti Allah’ın şöyle buyurduğunu rivayet Ebrehe'ye karşı koyacak güç yok, Kabe'nin sahibi Sensin, gayret göstermesi lazımdır. Çünkü biz de bir dostumuza,
yaptılar mı, kabile reisleri ellerini içinde kan olan bir ça- ediyor: “dünyayı tahrip etmeyi murad ettiğim zaman Beyt-i Şerif'ini Sen koru ya Rabbi!” diye dua etti. sevdiğimize ziyarete gideceğimiz zaman, her ne kadar
nağa batırır, ellerini kana bular, yemin ederlerdi. Dedikleri evvela beytimi (Kabe’yi) yıkarım, sonrada dünyayı harab Ebrehe, konakladığı yerden ordusunu kaldırdı. Önde kendi evlerimizde dağınık bir hal içinde bulunsakta,
olmazsa, kılıçlar çekilir, adamlar öldürülür, harp ederlerdi. ederim.”( Ihya 1/692) en büyük fil olan Mamud ve develeri Kabe'ye doğru zor- dostumuza giderken temiz ve düzgün görünmeye, onu
Ondan sonra, galip gelenin dediği olurdu.) Bu arada, İşte Cenab-ı Hakk dünyanın evvelinde ilk imar ettiği luyor, fakat Mamud ve develer yere çöküyorlar, bir türlü rahatsız edecek görüntülerden kendimize çekidüzen
Ebû Ümeyye şöyle bir teklifte bulundu: “Sabahleyin Safâ bina olan Kabe-i Muazzama’yı dünyanın sonunda da ilk o tarafa gitmiyorlardı. Şam, Yemen, Irak cihetlerine dön- vermeye çalışırız ki ev sahibi bizden memnun olsun ve
kapısından ilk gelen zât, bu işte hakem olsun”. Bu teklifi dürülünce hemen yürüyor, Kabe'ye yöneltilince çöküyor, bizi tekrar davet etsin. İşte Mevlamız bizim dışımızın değil
olarak harab edecektir. Kabe öyle muazzam bir binadır
yerinde buldular ve kabul ettiler. Sabah Safâ kapısından bir adım dahi atmıyorlardı. de içimizin çekidüzenine bakar. Niyetimizin düzgünlü-
ki asırlar boyunca kuşlar Kabe’nin üzerine gelince sağa
ilk girenin Hz.Muhammed (S.A.V) olduğu görüldü. O'nu ğüne, halisliğine bakar.
veya sola kayarak uçmuşlar, yırtıcı kuşlar gübre ve pislik- Ebrehe, ordusunu Kabe'ye saldırtmağa zorlarken,
görünce herkes sevindi. Çünkü O, aralarında doğrulu- lerini asla Mescid-i Haram’a düşürmemiş ve Allah teala Cenâb-u Hakk serçeye benzer bölük bölük kuşlar halketti. İşte o beldeyi o mukaddes beyti ziyarete gitmek için
ğun, dürüstlüğün, sadakatın, hak ve adaletin mücessem hazretleri, Mescid-i Haram’a kötülük ile saldıran her kötü Onları sürüler halinde Ebrehe'nin ordusu üzerine sevketti. evvela ev sahibinin daveti vardır. Ancak o davet gelince
bir timsali idi. Herkes, O'nda gördükleri doğruluktan, dü- zorbayı kahretmiştir. Ashab-ı Fili kahretmesi gibi… (ruhul Kuşlar, ayaklarında taşıdıkları, kırmızı çamurdan yapılmış, kulun kibirlenmesi, gaflet ve rahata düşerek hata işlemesi
rüstlükten, mekârimi ahlâktan dolayı O'na; “Muhammed- beyan 3/630) ateşte pişirilmiş, kime atılacaksa üzerlerinde ismi yazılı, değil, ziyaretine gittiği Beyt’in azametini düşünerek, maddi
ül Emin, (sadık Muhammed, doğru Muhammed (S.A.V.)” nohut tanesi gibi taşları atı atıverdiler. Bu taşlar, Ebrehe hazırlık yaptığı gibi manevi hazırlıklar yapması, eve değil
Kabe'nin, Araplar ve kutsiyetini takdir edebilen herkes
derlerdi. O'na durumu anlattılar. “Seni hakem kabul ettik ordusunun hepsinin tepesinden girdi, iç organlarını tah- ev sahibine hürmetle, onu razı etmeye çalışarak gitmeli-
yanında müstesna bir ehemmiyeti vardı. Kurulduğu za-
yâ Ebe'l-Kâsım” dediler. rip ederek, aşağısından çıktı. Hepsi de ölü ölüverdiler. dir. Peygamber efendimiz buyuruyorlar ki; “hac ve umre
mandan beri uzaktan yakından pek çok insan, O'nu ziya-
Allah'ın sevgilisi gülümsedi, “Haydin bana bir elbise, Cenab-u Hakk, Ebrehe'nin ordusunu yenmiş ekin tarlasına niyetiyle evinden çıkıp yolda ölen kimsenin defterine
rete gelirdi. Bu sebeple, Mekke şehri, insanların toplandığı,
bir örtü getirin” dedi. döndürüverdi. kıyamete kadar hac ve umre sevabı yazılır. Mekke veya
kaynaştığı mühim bir ziyaret yeri, ayrıca mühim bir ticaret
Medine’de ölen ise, mahkemeye arzedilmez, hesaba
Örtü geldi. Onu yaydı, serdi. Hacer-ül Esved'i örtünün merkeziydi. Bunu bir türlü çekemeyen, Yemen'i müstemle- Hadiseyi gören Ebrehe kaçtı, sarayına geldi. Olanları
çekilmez, kendisine buyur cennete gir denilir.”
üzerine koydu. Her kabileden birer temsilci seçmelerini ke edinmiş olan Habeşistan kralı Ebrehe, San'a'da büyük oradaki adamlarına anlattı. Topal bir kuş da onu takibe-
istedi. Seçtiler. Onlara, örtünün kenarlarından tutarak hep bir bina yaptırdı ve etrafa haberler göndererek; “Bu insan- diyordu. O da taşını attı. Ebrehe de orada öldü. Bu eşsiz beyti ziyaret niyeti ile yola çıkmak bile bu
beraber yerine konmak üzere kaldırmalarını buyurdu. Kal- lar niye gidip Arapların Kabe'sini ziyâret ediyorlar? Buraya derece faziletli iken oraya gitmek ve alemlerin Rabbine
Bu hadise Peygamber Efendimiz'in doğumundan
dırdılar. Sonra da elleriyle Hacer'ül Esved'i örtünün içinden gelsinler, benim binamı ziyaret etsinler, hem ben gelenleri dua ve ibadette bulunmak ne büyük kıymeti mucipdir.
50 veya 55 gün evvel vâki oldu. (muhtasar islam tarihi /
alıp yerine koydular. Böylece, büyük bir ihtilafın önlenmiş burada yedirip içirip, gayet güzel ağırlayacağım” dedi. Hasan Arıkan)
olmasından, herkes memnun, herkes saadet ve itmi'nan Onun bu hareketi Araplar'ın, bilhassa Kureyş'in çok ağırına Hazırlayan prof. Firdes Musledin
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Öykü Gürman
10-Tugba Yurt ......................................– Vur kac
Öykü Gürman, 4 Ağustos 1982 (37 yaşında) yılında İstanbul'da dünyaya

TO P 1 0
gelmiştir. Aslen Trabzon Of'lu olan güzel sanatçı ve oyuncu Öykü Gürman'ın Berk 9- Ayla Celik . ...............................– Daha bi asik
Gürman adında bir ikiz kardeşi vardır. Ayrıca ikizlerden küçük olan ve şu an resim
sanatı ile ilgilenen Doğa isminde bir kız kardeşleri daha var. Öykü Gürman İkiz
8- Buray ...........................................– Tac Mahal


kardeşi ile birlikte ‘Özel Efdal Ana ve İlkokulunda’ ilköğretimini tamamlayan Öykü 7- Murda&Ezhel .........................................– Aya
Gürman, ortaokulu’ İstek Vakfı Acıbadem Lisesi'nde’ okurken 1997 yılında ‘Pera
Güzel Sanatlar Lisesi'nin’ sınavlarını kazanarak eğitimine burada devam etti. Türk
kemancı Cihat Aşkın'dan özel keman dersleri aldı. 2001 yılında Pera Güzel Sanatlar
6- Hande Unsal ..................................– Daha Iyi
5- Merve Ozbey ..................– Yaramizda Kalsin – R A D I O T
Lisesi'nden mezun oldu. Lise eğitimi süresince gerek keman gerekse solist olarak

D e c e m b r ie
okul konserlerinde aktif roller aldı. Öykü Gürman 2001 yılında ise İstanbul Teknik 4- Emir Can Igrek .................................. – Nalan
Üniversitesi Türk Musikisi Devlet Konservatuarını kazandı ve müzik eğitimine keman 3- Irmak Arici ......................... – Mevzum derin
ve şan dersleri alarak burada devam etti.
Öykü Gürman, kardeşi ile birlikte çeşitli flamenco topluluklarında, okul orkest- 2- Mustafa Sandal&Zeynep Bastik .......... – Mod
ralarında solist olarak birçok performanslar sergiledi. Güzel oyuncu ve sanatçı Öykü
1. Mustafa Ceceli - Bedel
İkiz kardeşi ile birlikte ilk olarak 2007 yılında kendilerinin seslendirdikleri “Evlerinin Önü Boyalı Direk” şarkısının videosunu;
video paylaşım sitesi olanYouTube'a yüklediklerinde milyonlarca insan tarafındantıklanarak ilgi görmüş ve bu sayede
tanınmışlardır. Öykü Gürman 2007 yılının sonlarına doğru kardeşi Berk Gürman ile birlikte ‘Kısmet’ isimli ilk albümlerini
çıkartarak toplum tarafından tanınan ve sevilen bu iki isim 2009 yılında ise “İki Arada” adlı ikinci albümü yayınladılar.
Öykü ve Berk Gürman kardeşler2008 yılında Evlerinin Önü Boyalı Direk şarkısı ile Hürriyet Altın Kelebek ödülüne
sahip oldular. Ayrıca2009 yılındaise Kral Tv'nin‘Yılın en iyi çıkış yapan grubu’ ödülüne layık görüldüler veardından Ma-
gazin Gazetecileri Derneğinin ‘Yılın en iyi çıkış yapan yorumcusu’ Radio N101 “’En iyisi sizsiniz’ ödülünü aldı.
Sempatik duruşu ve ikiz kardeşi ile sergiledikleri performans ile kariyer basamaklarını hızla tırmanan Öykü Gürman'ın
2008 yılında TRT1 ekranında sunduğu “Boyalı Direk” isimli müzik ve sohbet programı da büyük beğeni topladı.
1.69 metre boyunda, 53 kilo ve Aslan burcu olan Öykü Gürman, 2015 yılında Yavuz 4 Ağustos 2015 tarihinde sevi-
len türkücü Yavuz Bingöl ile evlenmiş fakat anlaşmazlıkları sebep göstererek 8. ayın bitiminde 2016 yılında boşanmıştır.
Sen Anlat Karadeniz dizisinin yıldızı Öykü Gürman, evliliğini bitirdikten sonra reklamcı sevgilisi Fatih İçmeli ile 1,5
yıldır birliktedir.
Şimdiye kadar dört film ve dizide yer alan Öykü Gürman, son olarak müziğini de yaptığı dizilerden birisi olan Sen
Anlat Karadeniz'de Asiye Kaleli karakterini canlandırmaktadır. Kalelilerin ilk gelini ve kocası Mustafa’ya deliler gibi aşık
olan Asiye kocasına pek dilli, kaynanasına ise lafını esirgemeyen, ama saygıda kusur etmeyen sevecen yufka yürekli
ve merhametli, Yangazlar’ın biricik yengesi ayrıca Mustafa'nın “Oy Asiyem oy” diye meleştiği karısı Asiye.

Öykü Gürman’ın rol aldığı diziler ve filmler:


2018 – Sen Anlat Karadeniz (Asiye) (TV Dizisi)
2014 – Panzehir (Zeynep Korkut) (Sinema Filmi)
2014 – Urfalıyam Ezelden (Ceylan) (TV Dizisi) 10- Ece Seckin & Rozz Kalioppe ....– Benjamins
2004 – Türkü Filmi (TV Dizisi) 9- Berkay .............................................– Iki hece

TO P 1 0
Öykü Gürman’ın Albümleri: 8- Buray ...........................................– Tac Mahal
2007 – Kısmet
2009 – İki Arada 7- Murda & Ezhel .......................................– Aya

T –
2011 – Bir Başka 6- Merve Ozbey .................. – Yaramızda kalsın
2014 – Urfalıyım Ezelden
2015 – Aşk Zamanı
Öykü Gürman’ın Ödülleri:
5- Irmak Arici ......................... – Mevzum derin
4- Hande Unsal ..................................– Daha iyi – R A D I O
I a n u a r ie
2007 Yılında – Kral TV – Yılın En İyi Çıkış Yapan Grubu 3- Emir Can Igrek .................................. – Nalan
2007 Yılında – Magazin Gazetecileri Derneği – Yılın En İyi Çıkış Yapan Yorumcusu
2- Mustafa Ceceli ....................................– Bedel
2008 Yılında – Radio N101 – “En İyisi Sizsiniz” ödülü
2008 Yılında – Hürriyet Altın Kelebek ödülü 1. Mustafa Sandal&Zeynep Bastık
haberturk.com – Mod
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

İç Pilavlı Tavuk Dolma Yoğurt Pastası


Malzemeler Malzemeler
İç pilav için: Hamuru için:
1,5 su bardağıpirinç • 100 gramoda sıcaklığında tereyağ
2 adetkuru soğan • 1 çay bardağıtoz şeker
1 yemek kaşığıkuş üzümü • 1 adetyumurta
1 yemek kaşığıdolmalık fıstık • 1 su bardağıun
2 su bardağısıcak su(tavuk suyu da kullanabilirsiniz) İçi için:
2 yemek kaşığıtereyağı • 4 adetyumurta
1/2 çay kaşığıtarçın • 1,5 çay bardağıtoz şeker
1 çay kaşığıtuz • 3 su bardağısüzme yoğurt(bardaklar dolu dolu olmalı)
1 çay kaşığıkarabiber • 1,5 çay bardağısıvı yağ
Tavuk için: • 1 paketvanilyalı toz puding
1 adetbüyük boy tavuk • 1 tatlı kaşığılimon kabuğu rendesi
Üzeri için: • 2 paketvanilya
1 yemek kaşığıtereyağı
1 tatlı kaşığılimon suyu Yoğurt Pastası Tarifi Nasıl Yapılır?
1 çay kaşığıtoz biber 1. Hamurunu hazırlayarak başlayın. Bir kabın içerisine tereyağını aktarın ve çırpın. Ardından içine yumurta ve
1 tutammaydanoz toz şekeri ilave ederek kremamsı bir kıvam alana kadar çırpmaya devam edin.
İç Pilavlı Tavuk Dolma Tarifi Nasıl Yapılır? 2. Ardından içine unu ilave ederek homojen bir kıvam alana kadar elinizle hamuru toparlayın.
1. İç pilavı hazırlamak için; kuru soğanları küçük küpler halinde doğrayın. Tereyağını geniş tabanlı bir tence- 3. Hamuru streç filme sarın ve buzdolabında 40 dakika kadar dinlendirin.
rede eritin. Doğradığınız soğanları renk alana kadar kavurun. 4. İç malzemesini hazırlamaya başlayın. Yumurtaları kırın ve şekerle birlikte güzelce çırpın. Ardından sıvı yağı,
2. Bol suda yıkayıp, fazla suyunu süzdürdüğünüz pirinçleri tavaya aktarın. Tuz ekleyin. Pirinçleri yarı şeffaf bir vanilya ve toz pudingi ekleyerek çırpmaya devam edin.
görünüm kazanana kadar orta ateşte kavurun. 5. Son olarak yoğurdu ve limon kabuklarını ekleyin ve karışıma güzelce yedirene kadar çırpın.
3. Kavrulmakta olan pirinçlere dolmalık fıstık, kuş üzümü, karabiber ve tarçın ekleyin. 2- 3 dakika daha kavur- 6. Hamuru unlu bir tezgahın üzerinde açın. 28 cm'lik, yağlanmış kelepçeli bir kek kalıbına açtığınız hamuru
ma işlemini sürdürün. yerleştirin. Kenarlarını da hamuru yerleştirerek güzelce oturtun.
4. Sıcak suyu katın. Pilavı, kapağı kapalı tencerede kısık ateşte 10 dakika kadar pişirin. Demlenmesi için bek- 7. İçerisine hazırladığınız sıvı karışımı dökün. 170 derece önceden ısıtılmış fırında yaklaşık 1 saat - 1 saat 10 da-
letin. kika arası değişen bir süre pişirin. Fırının içerisinde fırının kapağı kapalı bir şekilde 15 dakika daha bekletin.
5. Keskin bir bıçak yardımıyla tavuğun tüm kemiklerini eklem yerlerinden kırarak çıkartın. Kemiksiz ve bütün 8. Çıkarıp oda sıcaklığında 1 saat soğumaya bırakın. Soğuduktan sonra buzdolabında 1 saat dinlendirin ve
bir halde olan tavuğa, demlenen iç pilavı bir kaşık yardımıyla doldurun. dilimleyerek servis edin.
6. Pişme esnasında açılmaması için; tavuğun bacaklarını çapraz bir şekilde, kalın bir mutfak ipiyle bağlayın.
Tereyağı, limon suyu ve toz biberi bir kapta karıştırın. Tavuğu hazırladığınız tereyağlı karışım ile yağlayın.
7. Fırın kabına yerleştirdiğiniz tavuğu önceden ısıtılmış 180 derece fırında 45 dakika pişirdikten sonra porsiyon-
layıp, pilavı ile birlikte servis edin. Sevdiklerinizle paylaşın.
• Decembrie – Ianuarie •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Decembrie – Ianuarie •

Bremen Mızıkacıları Masalı


Bir zamanlar, yorgun ve yaşlı bir eşek varmış. Eşek, çok yaşlı ve yorgun olduğu için sahibine hiç yardım edemi-
yormuş. Sahibi de onu daha fazla beslemek istiyormuş. Sahibinin onu artık beslemek istemediğini anlayan eşek, “En
iyisi buralardan gitmek.” diye düşünmüş. Ancak nereye gideceğine karar vermesi gerekiyormuş. Birden eşeğin aklına
harika bir fikir gelmiş ve eşek Bremen Mızıkacıları’nın yanına gitmeye karar vermiş.
Sahibinin yanından ayrılma-
ya karar veren eşek, bir sabah
erkenden yola çıkmış. Bir süre
yürüdükten sonra, yolun kenarın-
da yorgun bir köpeğe rastlamış.
Köpek eşeğe “Artık sahibime hiç
yardımcı olamıyorum. Çok yaş-
landım.” demiş. Eşek de, “Benim
sahibim de artık beni beslemek
istemiyor. Gel Bremen’e gidelim
birlikte. Şarkıcı oluruz.” demiş.
Köpek bu teklife çok sevin-
miş. Eşek ile köpek hemen yola ko-
yulmuşlar. Yolda, damın üzerinde
oturan üzgün bir kedi görmüşler.
Kedi, “Çok yaşlandım, artık fareler bile benimle dalga geçiyorlar.”demiş. Eşek, kediye “Hadi sen de bizimle gel. Senin
güçlü çıkıyor. Birlikte şarkı söyleriz.” demiş.
Eşek, kedi ve köpek, şarkı söyleye söyleye yollarına devam etmişler. Bir çiftlik evinin yanından geçerken, bir horozun
sesiyle irkilmişler: “Üüüü ürrüüüü üüüüüüü”. Horoz, “Artık sonum geldi.” diye bağırıyormuş. Eşek, kedi ve köpek; horozun
yanına gitmişler. Horoz, “Akşam sahibimin konukları gelecek. Yemek için beni pişiricekler.” demiş. Eşek, “Hemen endi-
şelenme” demiş. Kedi ve köpeğe bakmış ve horozun da Bremen Mızıkacıları’na gelebileceğini düşünmüş.

Sonra ne mi olmuş?
Eşek, kedi, köpek ve horoz yola çıkmışlar. Akşama kadar yürü-
müşler ve sonunda çok yorulmuşlar. Bir şeyler yemek ve uyumak
istiyorlarmış. Yolun ilerisinde, içinden ışık süzülen bir kulübe
görmüşler. Hemen kulübenin yanına gitmişler. Horoz pence-
ren içeri bakmış ve demiş ki, “Dört hırsız, nefis bir sofrada
oturuyorlar.” Eşek’in aklına hemen bir fikir vermiş. Üst üste
çıkalım ve hırsızları korkutalım, demiş. Eşek’in üstüne
köpek, köpeğin üstüne kedi, kedinin üstüne de horoz
çıkmış. Hırsızlardan biri, penceredeki silüeti fark etmiş
ve “İmdat! Bu bir hayalet” demiş. Diğer hırsız “Bu bir
canavar” demiş. “Burayı cadılar bastı” demiş diğer
hırsız. Dördüncü hırsız ise “Hemen gidelim buradan”
demiş. Hırsızlar, evi hemen terk etmişler. Böylece
eşek, köpek, kedi ve horoz karınlarını doyurmuşlar.
Ancak hırsızların geri gelebileceğini unutmamışlar
ve plan hazırlamışlar. Bekledikleri gibi, hırsızlar bir
süre sonra geri gelmiş. Ancak hırsızlar gelince hemen
saldırıya geçmişler ve hırsızları korkutup kaçırmışlar.
Bremen Mızıkacıları’nda şarkıcı olmaya giden eşek,
köpek, kedi ve horoz, buldukları kulübede rahat ve mutlu-
luk içinde yaşıyorlarmış. Bremen Mızıkacıları’na gitmeyi biraz
ertelemişler ama her gün şarkı söyleyemeye devam etmişler.
A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia Primaria Administraţia Finanţelor Oficiul Judeţean pentru
la Bucureşti Municipiului Medgidia Publice Medgidia Protecţia Consumatorilor
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300 str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 Constanţa
Bucureşti Primăria Tulcea tel. 0240.511440 tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 str. Poporului nr. 121 bis
tel-fax: 021.2124849 Prefectura Tulcea tel: 0241.550550
Direcţia Regionala Vamală S.C. ENEL S.A.
Consulatul General al Consiluiul Judeţean Tulcea
Constanţa Sucursala de Distribuţie a
Republicii Turcia str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
la Constanţa
B-dul Tomis nr. 312 A Energiei Electrice
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Inspectoratul de Jandarmi Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367 Judeţean Constanţa str. Nicolae Iorga nr. 89.A
Ministerul Justiţiei
tel: 0241.805999
str. Mircea cel Bătrân nr. 108 Curtea de Apel Constanţa fax: 0241.616340
Consulatul General tel: 0241.618969, 956
str. Traian nr. 35.C
al Republicii Turcia la tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Engie
Constanţa Inspectoratul pentru situaţii str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
Biroul Ataşatului comercial de urgenţă „Dobrogea“ al Tribunalul Judeţean tel: 0241.508238
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa judeţului Constanţa Constanţa
fax: 0241.542969
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635 str. Mircea cel Bătrân nr. 110
kostence@ekonomi.gov.tr tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
Secţia Civilă – Comercială Regia Autonomă Judeţeană
str. Traian 31 tel: 0241.606572
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666 de Apa Constanţa
tel: 0241.606591, 606597, 606598
Muftiatul Cultului Musulman str. Călăraşi nr. 22-24
fax: 0241.551342, 551343
din România Inspectoratul Judeţean de Sectia Penală
tel: 0241.664046, 661940, 664444

str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa Poliţie Constanţa B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel: 0241.611390 tel-fax: 0241.619628
RADET
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
T.I.A.D. Dobruca – Poliţia Judecătoria Mangalia
Asociaţia Oamenilor de Municipiului Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 4
Afaceri Turci din Dobrogea B-dul Mamaia nr. 104-106 tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa tel: 0241.502374
tel-fax: 0241.629841 Judecătoria Medgidia
Deranjamente
Poliţia Municipiului Mangalia str. Independenţei nr. 14 DERANJAMENTE POSTURI
T.I.A.D. Asociaţia Şos. Constanţei nr. 1 tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 TELEFONICE . .................. 0800.880800
Oamenilor de Afaceri Turci tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Ministerul Muncii, INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593 Poliţia Municipiului Medgidia Solidarităţii Sociale şi Familiei
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
str. Republicii nr. 15 Direcţia de Muncă,
Romanya Türkiye Ticaret ve tel: 0241.810730 fax: 0241.810434 Solidaritate Socială şi
Sanay Odası Familie Constanţa Alte servicii
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Camera de Comerţ Dezvoltării Rurale str. Decebal nr. 13 C DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
Bilaterală România-Turcia Direcţia pentru agricultură şi
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
str. Austrului nr. 58, dezvoltare rurală Constanţa
sector 2, Bucureşti Inspectoratul Teritorial de DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
tel: 0241.618136, 0241.611678
Muncă Constanţa ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
fax: 0241.618962 str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
Colegiul Naţional tel: 0241.691254, 693 951
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
Kemal Ataturk Ministerul Culturii şi Cultelor POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
str. Română nr. 2, Medgidia Direcţia Judeţeană pentru Ministerul Sănătăţii
JANDARMERIE ............................... 956
tel: 0241.811522, 0241.820577 cultură, culte şi patrimoniu Direcţia Judeţeană de
cultural naţional Constanţa sănătate publică Constanţa TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
Consiliul Judeţean
str. Mircea cel Bătrân nr. 106 str. Mihai Eminescu nr. 2
Constanţa POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
tel: 0241.613008 tel: 0241.694443, 0241.616176
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.512060 ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
tel.: 0241.488404, 0241.708404 Ministerul Finanţelor Publice
fax: 0241.708453 Ministerul Transporturilor, PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Direcţia Generală a
Construcţiilor şi Turismului
Finanţelor Publice Constanţa
Prefectura Registrul Auto Român Serviciul unic pentru
B-dul Tomis nr. 51
Judeţului Constanţa tel: 0241.708010 fax: 0241.708011 Constanţa apeluri de urgenţă ......... 112
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672 B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.617788, 0241.615065 Direcţia Generală a tel: 0241.690040
Finanţelor Publice Constanţa tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Primăria
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
Municipiului Constanţa tel: 0241.488010 fax: 0241.488011 Agenţia Judeţeană pentru
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100 Ocuparea Forţei de Muncă
Administratia Finanţelor Constanţa Mihail Kogălniceanu
Primaria Publice Mangalia str. Lacului nr. 14
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
Municipiului Mangalia Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.613207, 0241.619626
cod 907195, jud. Constanţa
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905 tel: 0241.753795 fax: 0241.755005 fax: 0241.673840 telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820