Sunteți pe pagina 1din 6

Liceul Teoretic,,Anastasie Bașotă”

,,Grădinița NR.1 Pomirla ”

Comisia Metodică a Educatoarelor

An școlar 2019-2020

30.01.2020

Prof. Înv. Preșcolar Surdu Cristina-Florina

ÎNVĂȚAREA CARE VEDE (VISIBLE LEARNING - JOHN HARTIE) – PASI SPRE O ÎNVĂȚARE
AUTENTICĂ

(referat)

VISIBLE LEARNING este un concept introdus in anul 2009 de profesorul cercetator JOHN HATTIE si
reprezinta sinteza a peste 800 de studii realizate in 15 ani fiind implicate mai mult de 200 milioane de elevi in
urma carora s-au identificat 138 de factori care influenteaza elevul,este cel mai mare studiu din domeniul
educatiei, vazut astazi ca un reper in cercetarea educationala empirica internationala.

VISIBLE LEARNING, in traducere,, ÎNVĂȚARE VIZIBILĂ,, are un rol fundamental pentru cadrele
didactice care devin evaluator ai propriei lor predari. Predarea si invatarea vizibila are loc atunci cand cadrele
didactice pot vedea invatarea prin ochii copiilor/ elevilor si ii ajuta sa devina proprii lor profesori . Invatarea
vizibila ajuta cadrele didactice sa afle impactul pe care il au asupra rezultatelor elevilor. Sarcina fundamentala a
cadrelor didactice este de a evalua efectul predarii pe baza invatarii si realizarii elevilor. Succesul si esecul
invatarii este legat de ceea ce cadrul didactic face sau nu. Cadrul didactic trebuie sa fie un agent al schimbarii, sa
vorbeasca mai mult de invatare decat de predare, sa predea prin dialog si nu prin monolog, sa dezvolte relatii
pozitive in clasa.

Intrebarea cea mai frecventa care se pune in contextul didactic este: ,,De unde sa incep?,,. Urmatoarea
intrebare dintre cele mai frecvente este : ”Cum arata invatarea vizibila intr-o scoala ?” Nu exista niciun
program, niciun scenariu unic sau vreun ghid practic cu privire la modul de implementare a invatarii vizibile .
Aspectul vizibil se refera in primul rand la a face invatarea copiilor/ elevilor vizibila pentru cadele didactice,
asigurand identificarea clara a atributelor care fac vizibil progresul in procesul de invatare. Se refera de asemenea
la a face predarea vizibila astfel incat copiii/elevii sa invete sa devina proprii lor profesori, ceea ce constitue
insusirea de baza a invatarii continue sau a autoeducarii, precum si a dragostei de a invata, pe care dorim atat de
mult ca elevii sa o pretuiasca. Invatarea se refera la modul in care abordam cunoasterea si intelegerea si la felul
cum actionam cu privire la invatarea copilului /elevului .

Principiile care stau la baza invatarii vizibile sunt:

 Cadrul didactic este evaluator al propriei prestatii didactice ;


 Viziunea si mentalitatea cadrului didactic sunt fundamentale plecand de la premisa ca:
- Achizitiile anterioare ale copiilor pot fi imbunatatite;
- Fiecare copil poate fi provocat;
- In procesul educativ trebuie sa aplicam strategii nu stiluri;
- Este importanta incurajarea cautarii, a dorintei de cunoastere a copiilor/elevilor, a dezvoltarii capacitatii de
autoevaluare;
- Prin interactiunea cu membri grupului valorificam puterea de dezvoltare individuala ;
- Feedback-ul inseamna dezvoltarea cognitiva a copiilor/elevilor
- Cadrul didactic trebuie sa aiba capacitatea de autoreglare si de a considera copiii/elevii proprii lor profesori;
 Cadrele didactice sunt agenti de schimbare;
 Rezultatele invatatarii copiilor/elevilor inseamna feedback pentru cadrul didactic;
 Un alt principiu il reprezinta provocarea spre cunoastere;
Fundamentele conceptuale care stau la baza invatarii vizibile sunt:
 Metacognitia;
 Interactiunea;
 Implicarea;
Metacognitiaconsta in:
 Monitorizarea, adica ,,constientizarea privind procesul de invatare”;
 Aplicarea strategiilor specifice de lectura si invatare astfel incat dificultatile identificate sa fie rezolvate.
Interactiunea consta in:
 relatia de sprijin dintre cadrul didactic si copil / elev avand ca rezultat o invatare eficienta;
Implicarea cadrului didactic in actul de invatare este crucial pentru copil/ elev.
Exemplu: intr- o activitate desfasurata la centrul de interes BIBLIOTECA, ,,Implicarea,,educatoarei consta in
modul de a deprinde copiii sa aleaga cu grija materialele puse la dispozitie, citind si rasfoind cartile impreuna cu
copiii. Prin ,,Interactiune,, intelegem sprijinirea dezvoltarii cognitive folosind o voce calda, expresiva,un ritm
adecvat nivelului de dezvoltare a copiilor, folosind ilustratii pe care copiii le vor comenta stimuandu-i sa
asculte, sa fie active si incurajandu- i sa gandeasca critic. Conversatiile purtate cu copii ii ajuta pe educatori sa
faca vizibila, transparenta activitatea lor cognitiva si ofera copiilor posibilitatea sa analizeze reflectiv si sa
determine impactul pe care acestea il au asupra procesului de gandire al copiilor. Alegerea temei si a textului este
foarte importanta, trebuie ales un text provocator prin structura, continut si vocabular facandu-l totodata accesibil
lor. Intr-o activitate de educare a limbajului si anume Povestirea, implicarea educatoarei este importanta, aceasta
constand in incurajarea copiilor de a alege mijloacele de invatare, in organizarea conditiilor de invatare in functie
de optiunile personale.Proiectam activitati educationale caracterizate de diversitate.
Copiii trebuie sa lucreze impreuna pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celalalt, asta insemnand
interactiune, colaborare , cooperare.Copiii trebuie sa isi acorde sprijin reciproc, au nevoie de explicatii din partea
celorlalti. Conversatiile ofera copiilor posibilitatea sa analizeze reflectiv actionand procesului lor de gandire.
Metacognitia consta in utilizarea unor conexiuni cu viata reala, pentru a intelege mai bine faptele si
consecintele , in reactualizarea cunostintelor despre anumite teme ce au puncte in comun cu tema povesti si
crearea unui décor pentru anumite secvente din poveste. Dialogul este necesar a se folosi pe tot parcursul
activitatii pentru ca un numar cat mai mare de copii sa inteleaga continutul. Copiii vor pune si vor raspunde la
intrebari, fac predictii, vor fi incurajati sa creeze subiecte noi introducand alte personaje si alte actiuni. Ca strategii
de lectura putem utilize grafica, imaginea, jucaria pentru a intelege continutul povestii iar prin intrebari ce vizeaza
intelegerea unor teme dezbatute anterior ei pot fi condusi sa emita idei noi.
Metacognitia este principiul central al invatarii. Copiii/elevii sunt metacognitivi daca isi controleaza propria
invatare, daca isi monitorizeaza constant progresul lor de invatare.Spre deosebire de predarea-invatarea cognitive
orientata inspre continut, predarea – invatarea metacognitiva este orientata inspre competente. Metacognitia se
concentreaza pe gandirea despre gandire . In conversatia metacognitiva participantii trebuie sa devina constienti
de activitatea lor mentala si trebuie sa o discute cu ceilalti ..Un numar mare de cercetari au identificat
metacognitia ca fiind esentiala in invatarea profunda si in folosirea flexibila a cunostintelor si competentelor.
In predarea –invatarea eficienta cadrul didactic trebuie sa aiba mai multe roluri. Poate fi privit ca un ,,Agent
al schimbarii,,care construieste relatii positive cu copiii/elevii, detine controlul, este purtatorul informatiei, are
asteptari inalte fata de toti, aloca sarcini provocatoare, ii spijina prin modelare si instruire directa.Cadrul didactic
,,Conservator,,detine controlul, este purtatorul informatiei si al cunoasterii intr-o organizare traditionala. Ca
,,Antrenor,,faciliteaza experientele de invatare si schimbarile conceptuale in scenarii de invatare folosind ca
metoda invatarea prin cooperare si invatarea centrata pe copil/elev. In abordarea invatarii cadrul didactic isi poate
asuma rolul de transmitator direct al cunoasterii care detine controlul explicit asupra selectarii materialelor,
secventierii lectiei si ritmului invatarii.In acelasi timp poate fi si ,,ucenic,,ce ofera instruire directa, sprijin si
orientare cu scopul de a asigura autonomie celui care invata .Cadru didactic ,,constructivist,, creaza scenarii
didactice centrate pe copii/elevi ; acestia invata prin procese de realizare a sensului , prin cooperarePentru a avea
rezultate bune in urma desfasurarii unei activitati care este facuta fara asteptari in privinta realizarilor numai
pentru ca are valoare in sine trebuie sa fie o activitate ce necesita efort corespunzator competentelor, sa aiba un
scop bine definit si un feedback concret , sa determinam copiii sa se concentreze si sa se implice in totalitate ,
lucru ce produce o schimbare in perceperea timpului, si sa existe o autonomie de joaca , toate acestea ducand la
depasirea limitelor ego-ului. Predarea eficienta inseamna mai presus de toate cunoasterea modului in care poti
cauza progres in procesul de invatare .Psihologul Vigotsky dar si multi alti psihologi au sustinut idea ca invatatul
real are loc in asa zisa Zona a proximei dezvoltari. Aceasta este zona in care cresterea este in imediata apropiere a
nivelului actual de competente a persoanei care invata , dar nu atat de departe incat sa o faca imposibila. Daca
nivelul este stabilit atat de jos incat copilul/elevul poate rezolva problema fara a face un efort prea mare sau atat
de sus incat elevul nu il poate atinge fara ajutor suplimentar invatatul efficient nu va avea loc. Cu indeajuns de
multa practica , copilul/ elevul interiorizeaza strategiile de invatare si limbajul pentru rezolvarea anumitor sarcini
.
Abilitatile unui copil nu pot fi rezolvate decat in Zona proximei dezvoltari(ZPD) prin colaborare , cooperare, in
spatii reale concrete, cu un adult sau cu un coleg capabil.ZPD este zona unde copilul/elevul asistat de un cadru
didactic sau de o alta persoana competenta se poate intide doar putin peste capacitatile pe care le are .Modelarea
strategiilor poate fi realizata de catre cadrul didactic prin citirea cu voce tare, prin demonstrarea raspunsurilor si
prin conducerea discutiilor dezvaluind secretele cognitive Cadrul didactic trebuie sa vada care este strategia de
care este nevoie, cum sa o aplice , intraba copiii de ce cred ca ar trebui sa foloseasca respectiva strategie dar si
cand ar putea sa o aplice . Rolul cadrului didactic in aceasta etapa este sa lucreze cu copiii/elevii discutand despre
dificultatile aparute si despre ce a creat confuzie. Cadrul didactic ofera incurajari pe masura ce acestia isi
dezvaluie propriile ,,secrete cognitive,, si intervine cand acestia nu se mai simt in largul lor sau atunci cand se
blocheaza.
Relatia de sprijin dintre cadrele didactice si copii/elevi trebuie sa existe in permanenta, cadrul didactic trebuie
sa gestioneze cu multa grija asteptarile inalte , facand vizibil faptul ca ii pasa de ceea ce au invatat si priveste in
perspectiva.
Feedback-ul creeaza un sentiment de siguranta , crearea unui climat socio- emotional cald creat in clasa
conduce la disponibilitate mai mare din partea copiilor de a depune efort astfel asigurand implicarea fiecarui
copil/elev.
A fi un agent al schimbarii nu poate duce decat la invatare si progres.Construirea relatiilor positive cu
copiii/elevii implica actiune, eficacitate, repect din partea cadrului didactic fata de ceea ce copilul aduce cu el
(cultura de acasa) si crearea mediului in care experientele copilului sa fie recunoscute. Dezvoltarea pozitiva a
relatiilor cere din partea cadrelor didactice deprinderi precum: ascultarea, empatia,grija si atitidine pozitiva fata de
toti copiii.

Relatia de sprijin dintre cadrele didactice si copii/elevi are conform studiului lui JOHN HATTIE o influenta
majora asupra procesului de invatare.respectul, empatia,caldura si grija, incurajarea , acceptarea diferentelor
cultural sunt factori puternici care pot crea un climat propice invatarii.Puterea unei relatii positive dintre cadrele
didactice si copii/elevi este esentiala pentru ca invatarea sa aiba loc. Relatia implica demonstrarea in fata
copiilor/elevilor ca ne pasa de procesul lor de invatare, ca putem vedea perspective lor, oferindu-le sentimentul de
siguranta si intelegere. Trebuie sa ne asumam rolul de agenti ai schimbarii sa credem ca toti copiii pot invata si
progresa si ca dezvoltarea lor sub toate aspectele poate fi influentata si nimic nu este prestabilit.

In concluzie studiul si metaanaliza lui JOHN HATTIE arata faptul ca factorii decisivi in dezvoltarea si
evoluarea educatiei sunt pregatirea cadrelor didactice si calitatea din actul predarii. Descoperirile lui JOHN
HATTIE vor contribui in viitor la schimbarea modului de instruire, a formarii continue a cadrelor
didactice,precum si a modului de predare a cunostintelor si cum vor fi insusite acestea de catre toti copiii/elevii.