FUNCTIA HETEROCATALITICA A ADN-ULUI:

DOGMA CENTRALA:
o Este principiul fundamental al geneticii fara de care nu exista viata
o Pe baza informatiei genetice din genele ADN-ului se formeaza mai multe tipuri de ARN
(mesager- codificarea codului genetic, de transport- transporta aminoacizii, ribozomal- intra in
alcatuirea ribozomilor) prin procesul de transcriptie
o Pe baza informatiei genetice din ARNm in ribozomi, ARNt duce aminoacizii
1 o Daca nucleotidele din ARNm si t se potrivesc, informatia genetica este decodificata, aminoacizii
sunt buni si vor fi legati intre ei formand catene polipeptidice care formeaza proteine
o Este rprezentata de relatia ADN-ARN-proteine
CODUL GENETIC:
o Reprezinta corespondenta dintre secventele de nucleotide din macromolecula de ADN si
secventele de aminoacizi din catena polipeptidica
CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC:
o Datorita faptului ca exista patru tipuri de baze azotate ce formeaza patru tipuri de nucleotide,
molecula de proteina este alcatuita din 20 de tipuri de aminoacizi
o Unitatea de codificare este codonul care este alcatuit din trei nucelotide din ARNm
o Exista 64 de codoni care reprezinta totalitatea celor patru tipuri de nucleotide luate cate 3
o Codul genetic este coliniar, adica exista corespondenta intre secventele de nucleotide si
secventele de aminoacizi
o Codul genetic este nesuprapus si se citeste fara virgula, adica doi codoni vecini nu au nucleotide
comune si codul se citeste in continuu
o Codul genetic este degenerat, adica mai multi codoni pot codifica acelasi aminoacid
o Exemplu: aminoacidul fendalanina este codificat de codonii UUU si UUC
o Codificarea este includerea unui anumit tip de aminoacid in proteina
o Codonii de stop
o Din cei 64 de codoni de stop, numai 61 codifica aminoacizii
o trei sunt codoni de stop care determina oprirea sintezei proteinelor si anume UAA, UGA, UAG
o Codul genetic este ambiguu, adica exista doi codoni AUG si GUC care dependent de pozitia lor
in molecula de ARNm, codifica aminoacizi diferiti
o Cand se gasesc la inceputul moleculei de ARNm, codifica aminoacidul metionina formianta
o Cand se gasesc la mijloc, AUG codifica metionina, iar GUC codifica valina
o Codul genetic este universal, adica de la virusuri la om, aceiasi codoni codifica aceiasi
amininoacizi
o Codul genetic a evoluat, adica exista exceptii
o La procariotul mycoplasma, codonul UGA care la celelalte vietuitoare este un codon de stop,
aici codifica triptofanul
o La parameci, codonii UAA si UAG codifica glutamina
BIOSINTEZA PROTEINELOR:
o Se desfasoara in doua etape : transcriptia si translatia, in urma carora se formeaza o proteina
cu structura primara, care ulterior sufera anumite transformari pentru a deveni activa
o La procariote, ambele etape au loc in citoplasma
o La eucariote, prima etapa are loc in nucleu, iar a doua in citoplasma

1. TRANSCRIPTIA:
o Consta in transferul informatiei genetice din secventele de nucleotide ale genelor din ADN, in
secventele de nucleotide sau codonii din ARNm care constituie codul genetic
 o La procariote, informatia genetica e copiata din mai multe gene
o La eucariote, informatia genetica e copiata din o singura gena
o De obicei se copiaza catenele 3’5’, mai rar 5’3’
o Copierea informatiei in ARNm se face cu ajutorul enzimei ARN polimeraza
o Primele trei nucleotide copiate sunt TAC si mai rar CAC
o Pe baza acestor nucleotidelor se formeaza primul codon, numit de initiere
o Ultimele trei nucleotide copiate vor forma un codon de stop
o In macromolecula de ADN exista nucelotide care contin infomatia genetica si se numesc exoni
2 si cele care nu contin informatia genetica se numesc introni, sau de structura
o La procariote nu exista introni
o Enzima ARN polimeraza copiaza toate nucleotidele din ADN in ARNm si se formeaza o molecula
de ARN premesager
o Aceasta molecula va fi taiata de enzimele endonucleare care vor separa exonii de introni
o Epoi, enzima ligaza va lega exonii si astfel se formeaza o macromolecula de ARNm matur care
reprzinta codul genetic si va ajunge in citoplasma la ribozomi

2. TRANSLATIA:
o Consta in traducerea/ decodificarea informatiei genetice din codonii ARNm in secventele de
aminoacizi din catena polipeptidica
o Se desfasoara in trei stadia: initierea sintezei proteinelor, formarea si elongarea catenei
polipeptidice si stoparea sintezei genetice
o Au loc trei reactii chimice
INTITIEREA SINTEZEI PROTEINELOR:
o Pentru realizarea translatiei, in citoplasma se gasesc ARNm, ribozomi, ARNt, aminoacizi,
enzime si baterii ATP
o ARNm intra in ribozomi intre subunitatea mica si mare cu primul codon de initiere AUG in situl
P
o Aminoacizii sunt inactivi in citoplasma
o Trebuie activati si legati de ARNt cu ajutorul enzimelor
o Enzima aminoacizisintetaza activeaza aminoacidul 1 pe baza energiei furnizate de ATP cu
eliminarea a doua molecule de fosfor
o Aceeasi enzima leaga aminoacidul 1 de ARNt1
o ARNt1 cu aminoacidul 1 legat care reprezinta metionina intra in situl P
o Numai primul ARNt intra in situl P, restul intra in situl A
o Daca nucleotidele de pe bucla anticodon a ARNt sunt complementare cu nucleotidele ce
reprezinta codonul AUG se realizeaza decodificarea informatiei genetice si aminoacidul e bun si
ramane in situl P
o Aminoacidul 2 e activat si legat de ARNt2 care intra in situl A
o Daca aminoacidul e bun, ramane
o Cei doi ARNt parasesc ribozomul urmand sa transporte alti aminoacizi si se trece la stadiul B
FORMAREA SI ELONGAREA CATENEI POLIPEPTIDICE :
o cu ajutorul enzimei peptid polimeraza care realizeaza formarea primului bipeptid, o legatura
bipeptidica intre cei doi aminoacizi
o Dupa aceasta, aminoacidul 1 trece in situl EXIT, iar aminoacidul 2 in situl P
o Situl A e liber pentru intrarea ARNt3 cu aminoacidul 3
o Pe masura ce intra ARNt cu aminoacizi in situl A, aminoacizii se deplaseaza cu cate un sit, iesind
din ribozom
 STOPAREA SINTEZEI PROTEINELOR:
o In situl A ajunge un codon de stop
o De ribozomi se ataseaza un factor de eliberare RE
o In acel moment, in ribozomi nu mai intra niciun ARNt, iar cand factorul de eliberare ajunge in
situl EXIT, proteina se desprinde si e finalizata sinteza
o Proteina sintetizata are o structura primara si pentru a deveni activa sufera transformari si se
formeaza structura secundara si tertiara

3 GENOMICA:
o In natura se gasesc forme acelulare care reprezinta materialul genetic
o Formele acelulare: virusuri, viroizi, plasmide, prioni
o Formele acelulare nu au viata, dar au material genetic cu o anumita organizare
o Formele celulare : vietuitoarele
o Formele celulare au corpul alcatuit din una sau mai multe celule
PROCARIOTELE :
o Bacterii, alge albastre-verzi (regnul monera)
o Nu au nucleu, membrana nucleara sau organite celulare
o Materialul genetic este alcatuit din un cromozom numit nucleoid
EUCARIOTELE:
o Sunt unicelulare sau pluricelulare
o Au nucleu, membrana celulara si organite celulare
o Numarul de cromozomi variaza in functie de specie
o Patru regnuri : protista, fungi, plante, animale
ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC A FORMELOR ACELULARE:
1. VIRUSURI:
o Dupa alcatuirea materialului genetic exista:

1.1. Ribovirusuri:
o Au materialul genetic reprezentat de ARN viral
o Are un cromozom alcatuit din ARN monocatenar, liniar sau circular
o Cromozomul e protejat de o capsida alcatuita din proteine numite capsomere
o Exista virusuri care pe langa capsida au un invelis numit pelcos (virusul gripei)
o Exemple: VMT, HIV, poliomielitei, gripei

1.2. Deoxiribovirusuri:
o Au materialul genetic reprezentat de ADN
o Cromozomul viral are ADN bicatenar, liniar sau cricular
o Exemple: bacteriofagii, baniolei, herpes

o Au in medie 50 gene, cu extreme intre 4 si 250 de gene

o Exista virusuri care au un genom segmentar, adica au mai multe molecule de acid nucleic
o Cand fiecare molecula e protejata de o capsida virusul e hetereocapsidic, iar cand toate
moleculele sunt protejate de o singura capsida, virusul e izocapsidic

2. VIROIZI:
o Sunt particule subvirale
o Au o macromolecula de ARN circulara, nu au invelis
 o Au o structura monocatenara, dar prin pliere poate deveni bicatenara
o Provoaca boli : tuberculilor fuziformi (cartofi), marmorarea clorofic (crizanteme)
o Se replica cu ajutorul enzimei ARN polimeraza

3. PLASMIDE:
o Au fost descoperite in celula procariota, dar exista si in cea eucariota
o Au o macromolecula de ADN bicatenara, circulara (in celula gazda) si se replica separat de
materialul genetic al acesteia
4 o Pot fi transferate din o celula in alta
o Pot fi mai multe copii in aceeasi celula (la bacterii exista pana la 200 de copii)
TIPURI:
o F: parasexualitate, sunt un canal de sex intre doua bacterii care sunt implicate in procesul de
conjugare
o R: asigura rezistenta la stres a bacterilor
o Cele care produc antibiotice: omoara bacterile concurente

4. PRIONI:
o Sunt proteine infectioase
o Nu au material genetic
o Sunt produsi de o glanda din cortex
o Produce boli : diabet, alzheimer

ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC A FORMELOR CELULARE:

PROCARIOTE:
o Au materialul genetic alcatuit din un cromozom (nucleoid)
o Au forma circulara, bicatenara
o Pentru a incapea in celula trebuie impachetat
o Prima forma de impachetare : formarea unor inele prin suprarasucire a celor doua catene
(fiecare avand 40-50 inele dispuse in forma de cerc, legate la baza de o molecula de ARN)
o Nu este suficient pentru a incapea in celula
o Fiecare inel va fi suprarasucit in sensul acelor de ceasornic sub forma unei suprarasuciri
pozitive
o Fiecare bucla are 400-500 perechi de nucleotide
o Se ajunge la un diametru a ADN-ului de 1,5-2 nm si poate incapea in celula
o Suprarasucirea negativa: atunci cand materialul genetic trebuie sa functioneze si are loc sinteza
proteinelor, enzimele desrasucesc buclele in sens invers
EUCARIOTE:
o Materialul genetic se gaseste in cea mai mare parte in nucleu formand genomul nuclear care
este un set de cromozomi ai specie respective
o O mica parte din materialul genetic este in mitocondrii si cloroplaste formand genomul
extranucelar
o Cromozomul de la eucariote are o alcatuire mult mai complexa (ARN, ADN, proteine, lipide, ioni
de magneziu si calciu)
o Din aceasta cauza, si impachetarea lui este mai complexa
o Toate componentele cromozomului formeaza fibra de cromatina (materialul genetic
despachetat)
o Este impachetat in mai multe etape:
 1. Nucleozomul:
o Este unitatea structurala a fibrei de cromatina
o Are forma unui cilindru
o Are un dametru de 11 nm si o inaltime de 5,5 nm
o Prezinta un miez cu celule histonice
o Este inconjurat de doua ture de ADN (fiecare avand 200 perechi de nucleotide)
o Legatura dintre doi nucleozomi se realizeaza prin doua macromolecule de ADN linker (fiecare
cu cate 70 de perechi de nucleotide)
5 o Intre cele doua fragmente se gasesc celulele histonice (H1, H2, H3, H4)

2. Solenoidul:
o In o etapa superioara de impachetare apare solenoidul care reprezinta sase nucleozomi care vor
forma o spira cu diametrul de 30 nm

3. Buclele:
o Fiecare bucla are intre 20 000- 30 000 perechi de nucleotide
o Are un diametru de 300 nm

4. Benzile:
o Prin rasucirea buclelor se formeaza benzile
o Au un diametru de 700 nm

5. Cromozomul:
o Are doua cromatide (fiecare cu un diametru de 700 nm)
o Are un diametru de 1400 nm
o ADN-ul este de 9000 de ori mai impachetat decat la inceput

CROMOZOMUL METAFAZIC:
o Reprezinta materialul genetic cel mai condensat
o Este alcatuit din cromatine unite de centromere/ constrictie primara
o Are o singura cromatina, dar dupa replicarea ADN-ului in anafaza, vor fi doua cromatide pana
la sfarsitul metafazei
o La nivelul centromerului are la fiecare cromatida cate un kinetocor format din ADN si proteine
cu care cromozomul se prinde pe fusul de diviziune
o Portiunile de la capat se numesc telomeri care asigura stabilitatea cromozomului
o Exista cromozomi care au constrictie secundara urmata de un satelit
o Prin tehnici de bandare/ colorare a cromozomilor se pot observa doua zone:
1. La centromer si capete: mai inchisa la culoare, se numeste heterocromatina si materialul
genetic nu functioneaza
2. In rest : mai deschis la culoare, se numeste eucromatina si materialul genetic functioneaza
o Prin bandarea cromozomilor se identifica cromozomii si mutatiile cromozomale
o Numarul, marimea, pozitia centromerului, prezenta satelitilor si benzilor sunt caracteristice
fiecarei specii

MATERIALUL GENETIC EXTRANUCLEAR :

o Este reprezentat de materialul genetic din cloroplaste si mitocondri
o Este alcatuit din o macromolecula de ADN, este dublucatenara si are forma circulara
o La mitocondri, una din catene este intrerupta, iar ADN-ul are forma circular deschisa