Gradinita Zori de Zi

Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ - Grădiniţa-primii paşi

spre interculturalitate

MOTTO: „NU TREBUIE SĂ FIM SINGURI, CI TREBUIE SĂ FIM ÎMPREUNĂ!”

„A ÎNVĂŢA DE LA ALŢII, CARE SUNT ALTFEL DECÂT TINE NU ÎNSEAMNĂ

DECÂT SĂ ÎNVEŢI CA OM, CA ROMÂN, MAGHIAR, RROM, GERMAN!”

În lumea modernă, diversitatea în sens larg – indiferent dacă este de natură

culturală sau lingvistică – poate fi pusă pe seama a doi factori esenţiali: intensificarea
migraţiei şi noile tehnologii de informare şi comunicare.

1
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

Ce inseamna interculturalitate?
„Interculturalitate” este termenul ce denumeste contactul dintre culturi, existenta
unui dialog intre acestea si nu in ultimul rand interactiunea si influenta pe care o
primesc reciproc.
Uniunea europeana fiind un ansamblu de tari care incearca sa convietuiasca si sa se
ajute reciproc pe toate planurile (social, economic, cultural etc) interculturalitatea
este indispensabila pentru ca aceasta decurge de la sine. Aceste tari pentru a putea
colabora trebuie sa interactioneze, sa comunice, sa intre in contact unele cu
celelalte. De aceea pentru ca exista aceasta uniune exista si interculturalitate in
spatiul european care se poate recunoaste pe mai multe planuri. Unul dintre aceste
planuri ar fi cel cultural. Fiind mai multe tari care colaboreaza toate au unele
particularitati culturale pentru ca nu putem fi toti la fel. Fiecare tara are o identitate
culturala si asta este unul din lucrurile cele mai importante care o deosebeste de
celelalte. Chiar daca ne influetam unii pe altii nu inseamna ca trebuie sa renuntam la
identitatea noastra, ceea ce ne reprezinta, ci sa preluam acele aspecte pozitive care
ne avantajeaza, cu acordul tarii respective.
Dar vorbind de interculturalitate trebuie sa vorbim si de toleranta. Trebuie sa ne
respectam unii pe altii asa cum suntem, mai ales atunci cand interactionam.
Acceptarea si recunoasterea diversitatii insemna de fapt incluziune, care este bazata,
la randul ei pe ideologia democratiei. Legea poate reglementa intr-o anumita masura
problema incluziunii intr-o societate dar nu suficient. Cel mai important rol in acest
caz este al educatiei care dezvolta constiinta individului pentru ca de mic sa fie
pregatit sa accepte drepturile si valoarea individului cu diferite nevoi, indiferent de
ce natura sunt acestea.
Interculturalismul este interacţiunea dintre culturi, schimbul şi comunicarea în
care o persoană acceptă reciprocitatea culturii celuilalt. Odată cu intrarea României
2
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, porţile Europei au fost larg deschise multor
români care şi-au găsit un loc de muncă în afara graniţelor ţării. Din această
perspectivă, micii şcolari trebuie educaţi să preţuiască valorile şi tradiţiile specifice
fiecărei ţări. Dar, pentru realizarea acestui deziderat, trebuie învăţaţi să respecte şi
să preţuiască valorile şi tradiţiile propriei ţări. Pentru integrarea cu succes într-o ţară
europeană, fiecare român trebuie să-şi însuşească valorile ţării adoptive, dar, în
acelaşi timp să promoveze şi valorile propriei ţări.

Multiculturalismul european este o bogăţie potenţială, cu condiţia să nu

diminueze sau să anuleze identitatea fiecărei culturi. Politicile educative şi culturale
se cer a fi deschise nu numai la valorile naţionale, ci şi la valorile internaţionale.
Cooperarea economică şi politică nu este posibilă fără o cooperare în domeniile
culturii şi educaţiei.
Pentru realizarea cu succes a acestui ideal, cadrele didactice trebuie să pornescă
de la realităţi concrete, să cunoască nevoile, aptitudinile, înclinaţiile fiecărui elev, să

3
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

le asigure medierea de care aceştia au nevoie şi să vegheze ca fiecare să fie

recunoscut în cadrul grupului.
Elevii născuţi în medii defavorizate vor fi ajutaţi să-şi valorifice aptitudinile, chiar
dacă ele nu se exprimă în termenii acceptaţi de şcoală.
Politicile educaţionale trebuie să aibă la bază principiul educaţiei realiste şi practice
şi logica adaptării învăţământului la realităţile şi nevoile locale, naţionale şi
europene.
Pentru ţările membre ale Uniunii Europene, educaţia şcolară preuniversitară este
o prioritate. Libera circulaţie a ideilor şi persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene
presupune şi un spaţiu educativ propice schimburilor de valori culturale, spirituale,
economice. Şcoala trebuie să formeze oameni capabili să coopereze pe plan local,
naţional, internaţional. Calitatea învăţămâtului trebuie să crească în aşa fel încât să
ţină seama de aptitudinile şi motivaţiile elevilor, de posibilităţile, nevoile,
perspectivele dezvoltării unei ţări, de redescoperirea relaţiilor şcolii cu întrepinderea,
cu biserica, cu alte instituţii şi alţi parteneri.
Se urmăreşte stimularea informării părinţilor şi elevilor asupra profesiilor, meseriilor
şi pieţei muncii. Acţiunea educatorului va avea rezultate dacă şi familia îi dă copilului
posibilitatea experimentării precoce a mai multor roluri şi dacă se bazează în relaţiile
cu el pe respect reciproc, egalitate, solidaritate, aşteptări pozitive.
Competenţa interculturală presupune atât din partea cadrului didactic, cât şi a
copiilor, părinţilor un ansamblu de elemente interiorizate şi încadrate funcţional
personalităţii, care să permită şi să susţină reacţii fireşti, adecvate în diferite contexte
educaţionale, percepţii ale diversităţii culturale şi etnice fără etichetări categoriale
nefondate, de tipul prejudecăţilor şi stereotipurilor sau tensionărilor.
Dobândirea acestei capacităţi se realizează prin suprapunerea mai multor tipuri de
influenţe grupate în trei dimensiuni:
4
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

 cognitivă - care cuprinde elemente simple, fundamentale din domeniul

psihologiei sociale, antropologiei culturale, sociologiei etc. reînterpretate,
adaptate şi armonizate în funcţie de necesităţile proprii;
 instrumental – metodologică - pedagogia interculturală apelează la acelaşi
ansamblu de metode activ-participative, la aceleaşi strategii de învăţare prin
cooperare,prin descoperire pe care le utilizează orice formă de pregătire
modernă şi eficientă.
Nu există o metodologie anume pentru a asigura o educaţie interculturală, ci doar
mijloace care sunt capabile de a dezvolta o dinamică interculturală şi o înţelegere
interculturală. Nu trebuie să înlăturăm tot ceea ce a fost până acum, ci trebuie să
acordăm prioritate şi să dezvoltăm acele dimensiuni capabile să promoveze
drepturile omului şi trebuie, totodată, să lărgim perspectivele solidarităţii, făcându-le
mai concrete şi mai puţin limitate.
 expresivă (relaţional-comportamentală) - aceasta constând în efortul susţinut
şi responsabil al nostru, al educatoarelor, de autoconstrucţie interioară şi în
disponibilitatea transferării unor astfel de atitudini de deschidere către
diversitate, către întregul spaţiu educaţional (preşcolari, părinţi, personal de
sprijin etc).
Formarea noastră pentru interculturalitate ne va ajuta: să răspundem nevoilor
fiecărui copil, să le recunoaştem aptitudinile, să le asigurăm medierea de care
aceştia au nevoie şi să veghem ca fiecare să fie recunoscut în cadrul grupului; să
descoperim, să apreciem şi să ajutăm la valorificarea aptitudinilor copiilor născuţi în
medii defavorizate.
Este evident că interculturalismul devine o experienţă umană normală şi mai
ales inevitabilă. Formarea şi educarea copiilor să nu fie lăsate să se deruleze de la
sine, ci să constituie preocupări majore ale cadrelor didactice.
5
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

Sentimentul apartenenţei la o comunitate multiculturală se formează din primii ani

ai vieţii, altfel spus, în cei ,, şapte ani de acasă’’, care includ, firesc, anii petrecuţi în
grădiniţă.
Iată de ce le revine educatoarelor, în ansamblu, misiunea de a dezvolta în forme şi
conţinut activităţi de educare şi formare multiculturală a copiilor.
Cadrele didactice bine intenţionate, convinse pe drept că toţi copiii sunt egali,
iar majoritarii nu sunt mai presus de ceilalţi, ignoră diferenţele dintre copii, stabilind
perspectiva majoritară ca normă aplicabilă tuturor şi fără negociere.
Vom considera interculturalitatea o parte componentă a realităţii zilnice din
grădiniţă, şi nu o temă sau o activitate adăugată. De asemenea acordăm atenţie
materialelor expuse, organizării spaţiului care să permită învăţarea prin colaborare,
comunicarea, şi nicidecum marginalizarea unor copii. Am căutat să deschidem
spaţiul grădiniţei către comunitate şi specificul ei organizând întâlniri, excursii,
serbări cu specific intercultural.

Educaţia interculturală derulată prin acţiuni la nivelul preşcolarilor au vizat

următoarele obiective specifice:
promovarea unei atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere
firească între români şi alte etnii;
transmiterea de cunoştinţe despre propria cultură şi despre alte culturi
aparţinând altor etnii;
formarea unor deprinderi legate de viaţa într-o societate multiculturală;
formarea atitudinii de respect faţă de propria cultură şi a celorlalte etnii şi
combaterea discriminării şi a intoleranţei;
promovarea unor relaţii de prietenie şi de bună înţelegere între români şi
celelalte naţionalităţi.
6
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

învăţarea unor cuvinte, expresii, cântece şi dansuri în limba română, greacă,

turcă, japoneză, mexicană, indiană.

La îndeplinirea acestor obiective au contribuit: copiii, educatoarea, părinţii,

comunitatea.
Acţiunile realizate în cadrul proiectului s-au desfăşurat în cadrul unor : vizite,
spectacole, plimbări, concursuri tematice, jocuri, realizarea unor expoziţii cu lucrările
copiilor, albume, casete video, activităţi specifice cu participarea ca invitaţi, a unor
copii de mai multe naţionalităţi. De exemplu activitatea de observare a costumelor
populare, de învăţare a unor cântece, dansuri populare.
În cadrul proiectului ,, Primăvara în Europa’’ cu tema ,, Prietenie fără frontiere’’ am
desfăşurat diferite activităţi educative prin care am urmărit următoarele obiective:

să-şi formeze reprezentări despre Globul Pământesc, harta Europei, să

intuiască locul central ocupat de România în acest spaţiu;
să denumească câteva ţări despre care au auzit;
să cunoască câteva steaguri reprezentative ale unor ţări mai cunoscute;
stimularea copiilor în vederea definirii propriei identităţi ca parte integrantă a
societăţii;

7
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

cunoaşterea şi respectarea valorilor culturii naţionale şi a altor etnii;

cultivarea capacităţii de comunicare, colaborare şi cooperare;
să manifeste prietenie, toleranţă, armonie faţă de alte popoare;

Considerăm că una dintre cele mai importante realizări în urma acestor acţiuni a fost
prietenia stabilită între copii. Ei au trăit bucuria şi satisfacţia de a contribui la ceva ce
este frumos şi aparţine tuturor, în continuare vor fi stimulaţi să-şi manifeste
fantezia, spiritul creator, să colaboreze şi să coopereze depăşind barierele lingvistice
sau de orice altă natură.
Proiectul corespunde întocmai conceptului nostru privind educaţia tinerei
generaţii, şi anume, formarea unei conştiinţe deschise care acceptă şi respectă
diversitatea culturală şi socială.
Într-o Europă unită deosebirea cuvintelor nu este o piedică în calea comunicării, căci
există un limbaj comun: muzica, dansul, pictura respectul, iubirea, toleranţa.

Educaţia incluziva are ca principiu fundamental - un învătămant pentru toti,

impreuna cu toti - care constituie un deziderat şi o realitate ce castiga adepti si se
concretizeaza in experiente si bune practici de integrare / incluziune. Programele de
stimulare timpurie a dezvoltarii reprezinta o etapa decisiva in realizarea obiectivelor
educatiei pentru toti. Acestea au o influenta determinanta asupra formarii
inteligentei, a personalitatii si a comportamentelor sociale. În pedagogia
contemporana exista o preocupare intensa pentru gasirea cailor şi mijloacelor
optime de interventie educativa înca de la varstele mici asupra unei categorii cat mai
largi de populatie infantila.

8
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

De ce să fim incluzivi şi sa realizam o educatie incluziva?

Pentru a nu pierde calitatile si competentele acelora care sunt amenintati cu
excluderea-indivizi cu valoare egala cu altii. In acest sens, constiinta copiilor, de la
cea mai frageda varsta trebuie formata si dezvoltata invatandu-i ca toti copiii trebuie
sa participe la actiuni comune care ii ajuta ca creasca, sa se dezvolte, pentru ca
atunci cand vor fi mari sa participe si ei la dezvoltarea comunitatii in care traiesc.
Problema care se pune este deci, cat de bine sunt pregatiti copiii, parintii acestora
dar si educatoarea pentru diversitatea existenta si identificata in fiecare grup
prescolar si cat de bine sunt pregatiti sa o accepte. Ma refer aici la incluziunea
copiilor care provin din medii sociale diferite, copii cu diferite dizabilitati, sau de alte
etnii si pregatirea celorlalti in vederea acceptarii acestora alaturi de ei, fara diferente
de manifestare comportamentala sau verbala.
Mai intai trebuie insa ca parintii sa cunoasca aceasta diversitate la care ma refer. In
acest sens, personal, inlesnesc comunicarea intre parinti prin cursuri ,,Educati,asa!”,
prin antrenarea acestora la actiuni din cadrul proiectelor intreprinse: ,,Copii catre
copii”, ,,De la suflet la suflet”, discut individual cu acestia ori de cate ori este nevoie.

Doresc sa detaliez acum in ce consta munca educatoarei cu copiii grupei pentru a-

i determina sa raspunda pozitiv la provocarea diversitatii, pentru a face fata varietatii
existente in mod normal intr-o grupa.

9
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

Se stie ca la venirea in gradinita copiii nu se ajuta intre ei, nu cedeaza jucaria cu care
se joaca, nu dau mana unui coleg daca nu-i convine ceva in aspectul lui, nu se joaca
cu un copil care sta retras etc. In acest sens un rol important il au jocurile cu rol care
ii plaseaza pe copii in ipostaze noi, ajutandu-i sa inteleaga situatii diferite, diferentele
de opinii dintre persoane. Interpretand rolurile unor personaje comune (parinti,
copii), sau mai putin comune, in functie de experienta lor, ei vor intelege mai bine
propriul rol, ca si pe al celor din jur,dezvoltandu-si astfel capacitatile empatice,
gandirea critica si puterea de decizie.
Activitatile desfasurate la centrul biblioteca ii ajuta de asemenea sa comunice
intre ei, sa se grupeze dupa preferinte, sa isi doresca sa fie prieteni. Pe masura ce
cresc si trec la grupa urmatoare sunt capabili sa creeze povestiri care sudeaza
grupurile de lucru si diferentele aparente se sterg. Metodele interactive de grup
folosite cu tact creaza situatii de invatare centrate pe disponibilitatea si dorinta de
cooperare a copiilor, pe implicarea lor directa si activa, pe influenta reciproca din
interiorul microgrupurilor si interactiunea lor.
Noua metoda a proiectelor ii ajuta sa se cunoasca mai bine, sa coopereze, sa-
si dezvolte competente: creativitatea, capacitatea de comunicare,munca in echipa,
fara insa a neglija atragerea si implicarea parintilor, ocazie pentru acestia din urma
de a cunoaste mai bine intregul colectiv, de a valoriza copii pe care poate i-a
considerat exemple nu tocmai potrivite pentru COPILUL LOR. Am facut referire pana
aici la diversitatea mediilor sociale din care provin copiii, la atitudinea familiei vis a
vis de acest aspect.

Educatia incluziva acopera si problema integrarii copiilor cu tulburări/deficienţe de

limbaj şi comunicare, care sunt cuprinşi in activitatea de terapie logopedica

10
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

desfasurata de profesorul logoped, educatoarea desfasurand in paralel o activitate

sustinuta pentru:
- dezvoltarea/ exersarea auzului fonematic şi a respiratiei verbale;
- dezvoltarea vocabularului uzual/ functional şi exersarea comunicarii.
Copilul cu cerinte speciale trebuie acceptat de colegi si acest lucru trebuie
pregatit de educatoare prin informarea acestora cu scopul de a se comporta normal
cu el.
Este foarte importanta sensibilizarea copiilor şi pregătirea lor pentru a primi in
randurile lor un asemenea coleg. Sensibilizarea se face prin stimulari:
- crearea şi aplicarea unor jocuri care permit stimularea unor deficiente (motorie,
vizuala, auditiva), ceea ce determina copiii sa inteleaga situatia celor care au
dizabilitati: vizitarea/ vizita unor persoane cu deficiente
- exersarea/ dezvoltarea psiho – motricitatii, motivatiei şi afectivitătii. In aceste
situatii parintii sunt cei mai reali parteneri deoarece ei detin cele mai multe
informatii despre copiii lor. Aceasta relatie a gradinitei cu parintii copiilor cu cerinte
educative speciale este necesara şi benefica, ea furnizand informational specificul
dizabilitatii prescolarului, precum şi date despre contextul de dezvoltare a acestuia.
Parintii informeaza şi despre factorii de influenta negativa care ar trebui evitati (fobii,
neplaceri, stimuli negativi, atitudini, care determină inhibarea/izolarea copiilor).
Trebuie sa recunoastem insa ca de-a lungul anilor am intalnit cazuri in care acestia
nu erau destul de deschisi si astfel munca noastra, a educatoarelor, logopedului a
fost ingreunata. Personal am constatat ca odata cu incadrarea unui psiholog la
unitate, acestia au ales sa fie consiliati de acesta si astfel multe aspecte din familie
explicau comportamente nedorite ale copiilor. Iata deci, ca am trecut la copilul
hiperactiv si incapatanat, diagnostic care poate fi stabilit doar de catre un expert
noua ne ramane insa datoria de a aprecia aspectele ce caracterizeaza o asemenea
11
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

tulburare si de a gasi masurile care se pot lua. In privinta deficitului de atentie,

copilul:
• de multe ori esueaza in incercarea de a-si mentine atentia asupra unor sarcini,
activitati, chiar si in ceea ce priveste, de exemplu, regulile unui joc pe care il joaca cu
prietenii sai;
• de multe ori ai senzatia ca nu te asculta atunci cand ii spui ceva, chiar daca in
mod evident te adresezi lui direct;
• adesea nu e in stare sa rezolve sarcina pana la capat; se opune, si nu pentru ca
nu a inteles ce trebuie sa faca, ci evita aceste activitati, care ii displac in mod evident;
• pierde usor lucrurile, uita usor ce are de facut si este foarte usor distras de
stimuli externi.
Un copil hiperactiv:
• este mereu nelinistit, adesea se ridica de pe scaun, in situatii in care se
presupune ca trebuie sa stea asezat, alearga, se misca necontrolat si nu e capabil sa
stea in jocuri care nu implica agitatie si zgomot;
• vorbeste excesiv si se agita excesiv, ca si cum ar fi “motorizat”;
• ii intrerupe pe ceilalti, nu asteapta sfarsitul unei intrebari pentru a da
raspunsul, ii e greu sa isi astepte randul.
• de cele mai multe ori cand altii ii vorbesc da impresia ca nu asculta.

12
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

Cauzele ADHD nu sunt cunoscute, in sensul ca nu exista baze neurofiziologice

si neurochimice pentru aceasta tulburare. Exista teorii care sustin expunerea toxica
prenatala, prematuritatea la nastere, aditivi alimentari, insa pentru ele nu exista
evidenta stiintifica care sa indice ca acesti factori duc la dezvoltarea ADHD. Noua,
educatoarelor, ne revine sarcina de a cunoaste aceste simptome,de a discuta cu
parintii si a stabili masurile care se pot lua atat la gradinita cat si acasa.
La gradinita este benefic, de exemplu, ca dimineata, cand vine la gradinita, sa
aleaga un joc, si sa se joace un timp determinat, fara a-l intrerupe, ferit de sursele de
agitatie. Copilul trebuie recompensat daca finalizeaza jocul. Pentru aceasta, ca si
pentru diminuarea altor probleme comportamentale, este bine sa folosim panouri
pe care sunt prinse bulinele rosii/fetisoare vesele pe care le aduna copilul. Este o
mare responsabilitate a noastra de a proceda asa pentru ca acesta sa nu ocupe o
pozitie de ,,intrus” si sa fie respins de colegi.
O grădinita poate fi incluziva şi poate dezvolta practici incluzive în abordarea
copiilor, dacă se doreste cu adevarat acest lucru. In acest sens, munca cu copiii
continua pană cand nu se vor mai face diferentieri si segregari în cadrul grupului,
iar părintii vor accepta toti “colegii” copilului lor.

13
Gradinita Zori de Zi
Mogosoaia, Ilfov
Intr. Martha Bibescu, Nr.3

BIBLIOGRAFIE :

1. “Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani)”, 2008

2. “Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar- O metodică a activităţilor

instructiv-educative”, Monica Lespezeanu, Editura Omfal Esential, Bucuresti,
2007

3. “O noua provocare pentru educatie: Interculturalitatea” – Teodor Cozma, Editura

Polirom, Iasi, 2001

14