Sunteți pe pagina 1din 9

ffi..,ti,;.

o
e*
ei!, ti
' I .1
,:d:,:1:]' f1!ir.
'ssf li:*
he:iir:
:- t *l;
ERUS
SI
t-

VALEA RABDARII
?lo**
t--j
I **;i
',J

{}restralii #*
i]*:ia:a Xav;reis*?:i

cuRTEL@-vECHE .,.,,,.,
'. .
:::, .' ..
\_l
CupnrNS

CAPITOLUL I ..:i Lumea Bun[ i 5

cAprroLUL rr d Ordinul celor noui / 11

cAPrroLUL rrr # Patru vii I 17

cAPrroLUL rv d Un drum de seard, I 23

cAprroLUL v .,.i'i Valea Ribdirii / 34


F
i-
cAprroLUL vr S O intAlnire neagteptati I 4l
ts_

j:::

cAprroLUL vrr { Un tovaris de drum / 48

cAprroLUL vrrr # Pac Ei Mac mlnAnci spanac I 57

cAPIToLUL IX ,:: Bac, spanac,hamac I 73

cAprroLUL x S Totul se creste cu iubire si ribdare / 81

cAPrroLUL xr fr Drumul lui Oaky / 89


tryle;*1$li'- *r,

,t-

'r:) - "

''..€g
-.'$g ?.

. .artr

,l
ra o vreme cAnd PimAntul se numea Lumea Buni gi era
implrlit in patru regate, iar oamenii trliau fericili impreunl
gi se ajutau unii pe al1ii. Pe-atunci, apele, de culoarea turcoazului,

erau line gi limpezi gi scildau domol malurile mai mereu verzi ale
celor patru regate: la nord, se afla Regatul VAntului, la sud, cel al
Apelor, la est, era Regatul Soarelui, iar la vest, Regatul Pidurilor.
Fiecare regat avea specificul siu, tradiliile gi obiceiurile sale,
dar toli oamenii din cele patru colpri ale Lumii Bune priveau
acelagi cer gi se bucurau de lumina Ei cildura aceluiagi soare.
in Lumea Buni, cele mai de pre! erau fructele gi legumele: se

g[seau din belEug, la tot pasul, spre bucuria tuturor. Copiii se

jucau cAt era ziua de lungi printre pidurile de brocoli, lelini gi


morcovi - locul lor preferat -, dupi care se biliceau in voie in
mare, printre corali. De multe ori, inotau pAn[ la insula tropicall
plini de fructe care mai de care: ananas, mango, papaya, bana-
ne, cAte gi mai cAte... Firegte, copiii se infruptau, mAncau de toate
pAni cAnd oboseau gi se tolineau pe nisipul cald Ei fin al insulei.
Cdnd cutreierau pidurile, culegeau cu migali nuci gi alune gi le
duceau acasi in l[dilele din hambar. Nucile, migdalele, fisticul gi
castanele erau preferatele 1or. Uneori se plimbau printre grime-
ziLe de nuci de cocos. Alteori dldeau cdte o turi prin situcul de
usturoi. Dar marea atraclie era podul ce ducea spre pidurea de

Lulrs,q BUNA , 7
castraveli. Legenda spunea cd., dacd, minAnci
un castravete pe acel pod, vei auzi numele
celui sau celei cu care te vei cisitori.
Erau insi Ei locuri de care copiii n-aveau curaj s[
y'#; se apropie - in orice caz, pdrintii le interziceau cu
#-r,
;&%'5
F:*'s4 ' . desivArgire si se aventur eze pe-acoJ.o. De pild6, cAmpia
#P'r'
i' 4 ,:i
Fi- scorpionului sau casa de dovleac. Nu se qtiau prea multe
despre aceste locuri, dar oamenii preferau si le evite.
in Regatul VAntului, regele avea un fiu pe nume Erus, un
biiat simpatic foc gi mereu pus pe gotii. Dar Erus - poate gi pentru
cd, era singur la p[rinli Ei un pic cam rlsfblat
- nu era vreun prin!
nobil, curajos, darnic gi chibzuit. Dimpotrivi, p[rea cam fricos
Ei
chiar un pic infumurat gi riuticios. cand era mic gi se juca cu alli
copii, incerca si trigeze Ei se sup[ra daci nu cagtiga vreun joc. Aga
se face ci.lumea din regat nu-l prea avea la suflet.
, intr-o bun[ zi, nu se qtie de unde gi
r cum gi-a fbcut aparilia in regat cel care ii
gi va schimba total viala lui Erus, Ei anume
.#i Sucre. Probabil c[ venea de prin locurile
"s"
f&.1
t,c:r
acelea pe care le evitau oamenii. Sucre era
un copil care mdnca toati ziua zahlr, era tot
timpul agitat gi supirat, nu-i convenea nimic gi mai mereu ciuta
cearti. Ori de cAte ori copiii se jucau liniqtili sau mAncau
fructe, Sucre venea Ei le strica tot cheful de joacl sau le
arunca fructele. Spunea intruna cd zahdrul e cel mai
bun pentru ci este dulce gi se mindnci uEor, nu tre-
buie si mesteci mult ca la fructe, se topegte
in guri imediat. Dar ceilalli copii gtiau ci
zahdrul e artificial gi nu-l blgau in seami,
jucAndu-se gi mAncAnd in continuare
fructele gustoase Ei naturale pe care
le giseau peste tot.
Timpul trecea El,pe m[su-
rice cregteau, copiii
ffi
*
#
ry
ffi incepuseri si observe in lungile plimbiri prin regat cl fructele qi
F;
$" legumele se impulinau vizand cu ochii, de pe o zi pe alta. Aga se
ffi face c5,lntr-o bundzi,n-aumai glsit niciun fruct gi nicio legumi.
oamenii erau din ce in ce mai ingrijorali qi se intrebau d.e zor
H
#€ unde dispiruser[ toate fructele gi legumele. Astfel, Lumea Buni,
, aga cum o gtiau to!i, incepuse si se schimbe: soarele nu mai stri-
m
i+B

J lucea ca inainte, apa igi pierduse culoarea gi blandelea, ajungand

l
T
4
si
ri
seinvolbureze, iar oamenii deveniser[ mai reci si din cale-afa-
de speriati.
7 :.sn
in mod cert, Lumea Buni. nu era tocmai bund.
a.

:€r
:g:{
R

#

:s
=
ffi

ffi
H::

ni
'j:l
:.+i!l

$
s
ft
a.i

a
$
*
ru
-n
i.j

w
t
#