Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE

FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

S
I
L CONSIDERAȚII GENERALE
V
I
A

T
Ă Lect. univ. dr. Silvia Maria TĂBUȘCĂ
B
U
Ș
C
Ă Universitatea Româno-Americană,
Octombrie, 2019
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

CRITERII DE EVALUARE

EVALUAREA PENTRU PROMOVAREA PE PARCURSUL SEMESTRULUI

S • Frecvență la curs: 7 cursuri (condiționare pentru testul final);
I • Proiecte: eseu practice elaborate in echipa de 3 studenti (6 ianuarie) (30%);
L
• Test final: 13 ianuarie (70%);
V
I SAU
A • Participarea la concursuri naționale/internationale din domeniu (echivalare
nota 10)
T
Ă
B EVALUAREA RĂSPUNSURILOR LA EXAMENUL SCRIS
U •100% din nota finală
Ș
N.B.:
C
Ă În timpul testelor/examenului telefoanele mobile și orice alte dispozitive
electronice vor fi păstrate în geantă, ÎNCHISE. Orice abatere de la această
„normă” constituie prezumție de fraudă și se sancționează cu NOTA 1.
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

CONȚINUTUL DISCIPLINEI

1. Considerații generale privitoare la disciplina predată. Noțiuni generale

S de Drept Internațional Public;
I 2. Organizațiile internaționale ca subiecte de drept internațional;
L
V 3. Rolul, definiția, clasificarea, structura și funcționarea organizațiilor
I internaționale;
A 4. Organizația Națiunilor Unite (ONU) - organizație interguvernamentală
cu vocație universală;
T
Ă 5. Curtea Internațională de Justiție și Curtea Penală Internațională;
B 6. Organizațiile specializate din Sistemul Națiunilor Unite;
U
Ș 7. Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Înaltul
C Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) – invitați speciali în
Ă contextul crizei europene;
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

CONȚINUTUL DISCIPLINEI

8. Limitele utilizării forței în dreptul internațional contemporan și

S cooperarea între state;
I 9. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO);
L
V 10. Organizații regionale de cooperare și securitate (OSCE, Consiliul
I Europei, OSA, UA, Liga Statelor Arabe);
A 11. Uniunea Europeană și alte organizații internaționale din domeniul
relațiile economice (FMI, BIRD, GATT/OMC, OCDE);
T
Ă 12. Test final;
B 13. Rezultate test. Organizații internaționale non-guvernamentale și
U societăți transnaționale.
Ș
C Consultații:
Ă Luni (18:00-19:00), Camera 119 – et.1;
silvia.tabusca@profesor.rau.ro
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

BIBLIOGRAFIE

1.Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public. Volumul II

S (Organizații Internaționale), Ed. C.H.Beck, 2014;
I
L 2. Adrian Năstase și Bogdan Aurescu, Drept internaţional public. Sinteze,
V Ed. C.H.Beck, 2015;
I 3. Coman Florian, Drept internaţional public, Ed. Universul Juridic,
A Bucureşti, 2012;
4. Anton Carpinschi și Diana Mărgărit, Organizații Internaționale, Ed.
T
Collegium Polirom, 2011
Ă
B 5. Popescu Andrei, Organizații europene și euroatlantice, Ed. Universul
U Juridic, București, 2010;
Ș
C 6. Site-urile oficiale ale ONU, OSA, UA, CoE, UE, OSCE, CIJ, CPI, OIM,
Ă ICRC, UNHCR.
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

S NOȚIUNI GENERALE DE DREPT

I INTERNAȚIONAL PUBLIC
L
V
I
A

T
Ă
Lect. univ. dr. Silvia Maria TĂBUȘCĂ
B
U
Ș
C
Ă Universitatea Româno-Americană,
Octombrie, 2019
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

DREPTUL INTERNAȚIONAL PUBLIC

• Raporturile juridice în societatea internațională = „relații

S internaționale”
I
L
• Normele juridice de drept internațional reglementează conduita
V
I statelor și a altor subiecte de drept internațional, conferind
A perechi de drepturi-obligații.

T • Definiție: DIP este un ansamblu de norme juridice care

Ă
reglementează raporturile dintre state ca subiecte principale,
B
U precum și raporturile dintre acestea și alte subiecte de drept
Ș internațional.
C
Ă
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

DREPTUL INTERNAȚIONAL PUBLIC

• Trăsăturile specifice ale DIP. Este DIP o ramură de drept?:

S
I – elaborarea normelor este făcută de către state suverane și
L
egale, numai prin acordul lor de voință;
V
I
A – implementarea normelor este posibilă, în mare măsură,
numai prin acordul de voință al subiectelor de drept
T internațional (lipsa autorității centrale internaționale –
Ă
anarhie relativă);
B
U
Ș – specificul sancțiunilor este dat tot de voința statelor în
C materie de jurisdicție (nici un stat nu poate avea capacitate
Ă
în locul statului victimă).
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

• OJI = rânduiala stabilită pentru desfășurarea raporturilor politice, juridice,

S economice și de altă natură la care participă subiecte de drept
I internațional și care sunt consacrate printr-un ansamblu de norme juridice.
L
V • Modelul vechi (Grotius) în care comunitatea internațională este bazată
I pe viziunea statelor privind relațiile internaționale. Ordinea juridică
A internațională reprezentă cooperarea și ordonarea interacțiunii dintre state
suverane ce-și urmăreau propriul interes.
T • Modelul nou (Kant) consideră lumea o comunitate internațională a
Ă umanității în care se pune accent pe solidaritatea trans-națională a
B tuturor actorilor implicați.
U
Ș
C • Guvernanța internațională actuală aplică simultan cele două concepte
Ă dezvoltate anterior, conducând spre transformarea sistemului juridic
internațional și constituționalizarea DIP.
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

IZVOARELE DIP

Art. 38 din Statutul C.I.J. prevede ,,1. Curtea a cărei misiune este
S de a soluționa conform dreptului internațional diferendele care îi
I sunt supuse, va aplica:
L • a. convențiile internaționale, fie generale, fie speciale, care
V stabilesc reguli recunoscute în mod expres de statele în litigiu;
I
A • b. cutuma internațională, ca dovadă a unei practici generale
acceptate ca drept;
T • c. principiile generale de drept recunoscute de națiunile
Ă civilizate;
B
U • d. sub rezerva dispozițiilor art. 59, hotărârile judecătorești și
Ș doctrina celor mai calificați specialiști în drept public ai
C diferitelor națiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a
Ă regulilor de drept.
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

SUBIECTELE DIP

Statele subiectul principal și originar al dreptului internațional,

S entitatea politică și juridică ce întrunește în cea mai mare măsură
I capacitatea de a avea raporturi juridice guvernate de dreptul
L internațional.
V Tratatul de la Montevideo (1933) stipulează că statul ca subiect de
I
drept internațional trebuie să întrunească următoarele condiții:
A
• a) o populaţie permanentă;
T • b) un teritoriu determinat;
Ă
• c) o formă de guvernare;
B
U • d) capacitatea de a intra în relații cu alte state.
Ș
Organizațiile interguvernamentale internaționale sunt subiecte
C derivate de drept internațional.
Ă
Popoarele și mișcările de eliberare națională au fost recunoscute ca
subiecte de DIP odată cu declanșarea procesului de decolonizare
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

SUBIECTE ATIPICE

Vaticanul întrunește numai o parte din caracteristicile statalității:

S
I • a existat ca stat până în 1870 când își încetează existența
L
statală, având reprezentare diplomatică prin nunții papali;
V
I
A • prin acordurile de la Laterano (1929) are jurisdicție suverană,
dar nu și suverantate deplină;
T
Ă
B • organizare administrativă numai în probleme religioase,
U serviciile publice aparținând statului italian;
Ș
C
Ă • cetățenia este specială și funcțională.
 Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 1

SUBIECTE ATIPICE

Ordinul Suveran Militar de Malta

S • a fost înființat în 1099 la Ierusalim cu scopul de a oferi ospitalitate și
I asistență militară pelerinilor la Locurile Sfinte; organizație autonomă și
L ordin cavaleresc prin Bula Papală din 1113;
V
I • se stabilește în Cipru (1291), apoi în Rodos (1310) când dobândește
A suveranitate asupra insulei până la ocupare de către turci, când se
mută în Malta (1530);
T • în 1834 se stabilește la Roma (regim de extrateritorialitate a Palatului
Ă Magistral și Villa Marelui Maestru, iar din 1998 Fortul Sant Angelo din
B Malta)
U
Ș • are relații diplomatice cu 102 state și delegații permanente la ONU,
C CoE și UE. Cu România au fost reluate relațiile în 1991 (ambasadă).
Ă