Mecanismele

deformarii plastice
Generalitati privind structura
materialelor metalice
Generalitati privind structura
materialelor metalice

Deformarea plastica ca procedeu de modificare a formei si dimensiunilor corpurilor

metalice, are ca principal efect si transformarea structurii interne a acestuia. La randul ei
transformarea structurii produce o modificare a proprietatilor fizice, chimice si de
rezistenta mecanica.

Structura cristalina a materialelor metalice arata dispunerea atomilor in cadrul retelei

cristaline, dupa anumite linii (directii), suprafete si un anumit pas. Ca urmare, se poate
spune ca starea cristalina se caracterizeaza printr-o repartitie regulata a atomilor intr-o
retea tridimensionala (prin repetarea unei celule elementare).

Daca marimea (dimensiunile) structurii cristaline este mica – de ordinul marimii celulei
elementare sau mai mici, materialul se numeste amorf.
Generalitati privind structura
materialelor metalice
Retele cristaline:
Zinc
Magneziu
Fier Fier
Cadmiu Mangan
Crom Aluminiu Staniu
Cobalt etc.
Vanadiu Plumb
Titan
Molibden Molibden
etc.
Wolfram Cupru
etc. etc.
Generalitati privind structura
materialelor metalice
Plane si directii in sisteme cristaline:
Generalitati privind structura
materialelor metalice
Plane si directii in sisteme cristaline:
Generalitati privind structura
materialelor metalice
Plane si directii in sisteme cristaline:
Defecte de structura
Defecte de structura
Defecte punctiforme:
Defecte de structura

Defecte liniare (dislocatii): dislocatii marginale

Defecte de structura

Defecte liniare (dislocatii): dislocatii elicoidale

Defecte de structura

Dislocatii: Sursa Frank-Read

Defecte de structura

Dislocatii: Surse de dislocatii

Defecte de structura

Dislocatii:

Daca nu sunt implicate sursele de dislocatii de tip Frank-Read , acestea apar prin procese de
nucleere:

- Nucleere omogena: - apare in structura ordonata a cristalului datorita unei stari locale
de tensiune (starea de tensiune locala necesara pentru nucleerea unei dislocati este
foarte mare);

- Nucleere eterogena: - dislocatiile apar in structura ordonata a cristalului datorita prezentei

defectelor de structura (starea de tensiune locala necesara pentru nucleerea unei dislocati
scade foarte mult);
Defecte de structura
Defecte de suprafata: limitele de graunti
Defecte de structura
Defecte de suprafata: defecte de impachetare
Defecte de structura
Defecte de volum:
Deformarea monocristalelor
Deformarea monocristalelor

Deformarea prin alunecare:

Efortul tangential (τ) necesar deformarii unui monocristal depinde de: reteaua cristalina si
de orientarea planelor de aluunecare fata de directia tensiunii tangentiale.

in care: T – forta ce apare pe planul de

alunecare, cand asupra monocristalului se
aplica forta P = cos

Efortul tangential (τ) va atinge valoarea critica,

de la care incepe procesul de alunecare, atunci
cand tensiunea normala atinge valoarea
rezistentei la deformare, care pentru starea de
tensiune liniara, reprezinta tocmai limita de
curgere (σc) = cos cos - Schmid's law
Daca α = γ = 45° atunci: =

2
Deformarea monocristalelor

Deformarea prin alunecare: deplasarea dislocatilor

Deformarea monocristalelor

Deformarea prin alunecare: deplasarea dislocatilor

Deformarea monocristalelor

Deformarea prin alunecare: deplasarea dislocatilor

 Deformarea monocristalelor
Deformarea prin alunecare: sisteme de alunecare

{111}<110> - 12 sisteme de alunecare

 Deformarea monocristalelor
Deformarea prin alunecare: sisteme de alunecare

{111}<110> - 12 sisteme de alunecare

 Deformarea monocristalelor
Deformarea prin alunecare: sisteme de alunecare

{110}<111> - 12 sisteme de alunecare

{112}<111> - 12 sisteme de alunecare
{123}<111> - 24 sisteme de alunecare
 Deformarea monocristalelor
Deformarea prin alunecare: sisteme de alunecare

{110}<111> - 12 sisteme de alunecare

{112}<111> - 12 sisteme de alunecare
{123}<111> - 24 sisteme de alunecare
 Deformarea monocristalelor
Deformarea prin alunecare: sisteme de alunecare
 Deformarea monocristalelor

Daca se noteaza cu „a” distanta dintre doi atomi dispusi in colturile cubului (CVC),
densitatea atomica pe planele de tip (110) va fi:
1
4� +1 1,5 1,06
8

2 2
= = � 2 =
� 2 =

Daca se noteaza cu „a” distanta dintre doi atomi dispusi in colturile cubului (CFC), densitatea atomica pe planele octaedrice (111) va fi:

1 1 15

3� +3� 2,16
8 2 8
= = = =

3 3 2

2
2� �
2 2

Daca se noteaza cu „a” distanta dintre doi atomi dispusi pe latura hexagonului bazal (HC), densitatea atomica pe planele bazale (0001) va fi:

1 1

6 + 1 0,578
� 6 2

= = = =

3
2 2
� 3 � 3 2

2
 Deformarea monocristalelor
Deformarea prin alunecare: sisteme de alunecare
 Deformarea monocristalelor
Deformarea prin alunecare: sisteme de alunecare
Deformarea monocristalelor

Deformarea prin maclare

Deformarea monocristalelor

Deformarea prin maclare

CVC CFC

{112}<111>
Deformarea monocristalelor

Deformarea prin maclare

Deformarea monocristalelor

Deformarea prin maclare

Imagine TEM
Imagine microstructura in mod EBSD
Deformarea agregatelor
policristaline
Deformarea agregatelor
policristaline