Barometrul s\n\t\]ii fâs, la fel ca precedentele, am câ[tigat r\m\[agul.

De
Sfâr[itul
lumii
pedepsit
cu `nchisoare
Dr. Val Vâlcu
Director Editorial
{ase seismologi italieni au fost condamna]i la [ase
ani `nchisoare, fiecare, pentru c\ au `ncercat s\-i calmeze
pe locuitorii din L’Aquila, cu [ase zile `nainte de un
cutremur major care a f\cut sute de victime. Cu
siguran]\, exper]ii `n numerologie vor stabili c\ a[a era
scris s\ se `ntâmple: `n acest caz se amestec\ de trei ori
cifra [ase, f\r\ a aminti c\ seismul a avut loc pe 6 aprilie
2009.
Procurorii au recunoscut c\ nu pot fi prognozate
cutremurele, dar au stabilit c\ oamenii de [tiin]\ aveau
obliga]ii precise impuse prin lege, mai precis s\ evalueze
situa]ia [i s\ prezinte comunit\]ii riscurile.
De acum `nainte, e clar c\ speciali[tii nu au decât o
sc\pare. Ei trebuie s\ anun]e cele mai teribile groz\vii,
pentru a fi acoperi]i. Totu[i, de mii de ani, proorocii
apocalipselor se `n[eal\ cu `ncrâncenare, f\r\ s\ fi
`nfundat pu[c\riile.
Cea mai nou\ „teorie-dezastru” prezice sfâr[itul lumii
`n data de 21.12.2012. Pun pariu, f\r\ emo]ii, c\ nici
alinierea planetelor, nici rezonan]a astral\, nici asteroizii
sau epuizarea calendarului maya nu vor distruge planeta
`n ziua respectiv\. Merg la sigur: dac\ omenirea d\
col]ul, nu pierd nimic; dac\ [i aceast\ apocalips\ e un
altfel, a[a zisele profe]ii care au la baz\ calendarul maya
sunt de tot hazul: oamenii \ia nu au reu[it s\ prevad\
nici m\car sfâr[itul lumii lor, Imperiul Maya pr\bu[indu-
se cu patru secole `n urm\, de unde pân\ unde s\
anticipeze ce se va `ntâmpla `n anul 2012?
Chiar dac\ ra]iunea ne asigur\ c\ nu se va `ntâmpla
nimic, emo]iile fac s\ creasc\ vânz\rile produselor
apocaliptice, fie ele [tiri, filme sau articole „[tiin]ifice”. ~n
aceast context, nu pot s\ nu remarc voluptatea cu care
oamenii se tem de pericole imaginare, ignorând
amenin]\ri reale din via]a de zi cu zi.
Pân\ s\ ne [tearg\ de pe fa]a P\mântului un
asteroid sau cine [tie ce aliniere a planetelor, care nu
poate fi evitat\, ne decimeaz\ boli pe care le putem
vindeca, `n caz c\ se descoper\ la timp. Cancerul de sân
e tratabil, dac\ pacienta ar veni la doctor imediat ce
descoper\ o modificare, nu peste luni de zile, timp `n
care a oblojit tumora cu foi de varz\. Cancerul de colon,
de asemenea, dac\ fiecare ar face o colonoscopie, din
cinci `n cinci ani, dup\ o anumit\ vârst\. Din p\cate,
medicii care avertizeaz\ asupra riscurilor nu sunt la fel de
conving\tori ca profe]ii „maia[i”. De fapt, poate c\ unii
oameni vor s\ fie min]i]i, s\ fie speria]i cu pericole
astrale, pentru a uita de amenin]\rile din propria curte…
~n fine, s\ nu uit\m de scandalul provocat `n mass
media de vaccinul `mpotriva cancerului de col uterin.
Arhivele consemneaz\ numele vindec\torilor,
bioterapeu]ilor [i naturi[tilor care au invocat argumente
„[tiin]ifice” pentru a boicota campania de vaccinare
gratuit\. Au fost [i medici care au falsificat monitoriz\rile
de reac]ii adverse, pentru a discredita un medicament
câ[tig\tor al premiului Nobel. Când, peste ani de zile, se
va dovedi c\ ac]iunea lor a produs `n România mai multe
victime decât cutremurul, `n L’Aquila, vor fi ei oare
condamna]i la `nchisoare? Nu cred, fiindc\ procesul se
va judeca la Bucure[ti, nu la Roma.

Editor: Pharma Net Solutions
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130,
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti
Tel/fax: 021.330.18.69
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director Editorial: Dr. Val Vâlcu
Director general: Cristin Tocan
Redactor-{ef: Stelu]a Indrei
Secretar de redac]ie: Alina Chiriceanu
Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela
Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Redactori: Oana Radu, Alexandra
Constantin, Gabriel Olaru
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: INTACT IMAGES
Distribu]ie cabinete:
GTS SOLUTION
Distribu]ie vânzare:
HACHETTE
Consultan]\ management:
TOCRIS CONSULTING
Tiraj: 40.000 exemplare
ISSN: 2065 - 1473
Urm\toarea apari]ie:
15 Decembrie 2012
Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in
S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i
originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea
oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul
serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul
[i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate
numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român
de Audit al Tirajelor (BRAT)
Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)

3
 Sezon

Meteorosensibilitatea
barometru interior
Dr. Ruxandra Constantina
Medic specialist medicin\ de familie
Competen]\ apifitoterapie
Clinica Medical\ Medas
~n aceast\ perioad\ a anului caracterizat\ prin
schimb\ri, uneori bru[te de temperatur\, de presiune
atmosferic\, prin accentuarea umidit\]ii atmosferice,
prezen]a vântului, a ploii, a curen]ilor reci de aer,
organismul uman trebuie s\ fac\ un efort suplimentar
pentru a se adapta [i a se echilibra. Exist\ `ns\ foarte
multe persoane (aproximativ 1/3 din popula]ia
Europei) la care aceste varia]ii ale factorilor
atmosferici provoac\ o accentuare a simptomatologiei
unor afec]iuni preexistente sau acutizarea unor boli
cronice. Este vorba despre meteorosensibilitate.

Meteorosensibilitatea reprezint\ declan[area sau amplificarea simptomatologiei unor

disfunc]ii sau afec]iuni preexistente aflate `n stare latent\, `n func]ie de varia]iile factorilor
atmosferici. Sunt `n primul rând influen]ate glandele endocrine [i sistemul nervos vegetativ.

Biometeorologia -
[tiin]a care studiaz\ efectele vremii asupra vie]ii
c\derea presiunii atmosferice poate

S temperaturilor poate
declan[a apari]ia
unor infec]ii virale (grip\,
rinofaringite, amigdalite) sau
agravarea unor afec]iuni
cardiovasculare (de exemplu
crize de angin\ pectoral\,
sindromul Raynaud) sau
agravarea durerilor reumatice.
Temperatura sc\zut\ asociat\
cu umiditate poate agrava
rinita alergic\ sau declan[a
crize de astm bron[ic la
persoanele sensibile. Sc\derea
antrena cre[terea tensiunii
arteriale. Intensificarea
vântului poate provoca
dureri de cap, ame]eli,
depresie, anxietate.
Schimbarea direc]iei
vântului poate
precipita crizele de
astm. Apropierea
unei furtuni poate
provoca o frecven]\ crescut\ a
crizelor de astm bron[ic, a
anginei pectorale sau a
migrenelor.

4

Afec]iuni influen]ate `n mod negativ de anotimpul rece
Afec]iuni respiratorii.
Temperaturile sc\zute,
intensific\rile de vânt,
precipita]iile pot determina
cre[terea frecven]ei infec]iilor
respiratorii, de la forme simple –
rinite, rinofaringite, pân\ la
forme mai grave – grip\,
traheobron[ite, laringite,
pneumonii.
Afec]iuni alergice.
Declan[area crizelor de rinite
alergice, precipitarea unor crize
de astm bron[ic.
Afec]iuni osteo-articulare
degenerative. Persoanele cu
artroze (coxartroz\, gonartroz\),
discopatii resimt acut modific\rile
vremii, fiind adev\rate
„barometre” ce prezic sau resimt
varia]iile de temperatur\,
presiune, apropierea furtunii,
ploile, ninsorile. Ele acuz\ dureri
la nivelul articula]iilor interesate,
`nso]ite de multe ori de inflama]ie
local\ [i diferite grade de
impoten]\ func]ional\
Recomand\ri
De[i, teoretic, nu exist\ un
tratament alopat sau naturist
care s\ trateze aceast\
meteorosensibilitate, practic,
putem lua o serie de m\suri
care s\ limiteze declan[area
simptomatologiei sau s\ previn\
apari]ia complica]iilor:
4adoptarea unui stil de via]\
s\n\tos, care include:
(diminuarea mobilit\]ii active [i
pasive). De asemenea, pot
ap\rea dureri la nivelul unor
traumatisme mai vechi.
Afec]iuni cardiovasculare. ~n
primul rând frigul determin\ o
vasoconstric]ie la nivelul
circula]iei arteriale, cu sc\derea
fluxului sanguin la nivel
coronarian [i periferic. Iarna
cre[te inciden]a crizelor
anginoase, chiar a infarctului
miocardic, cre[terea tensiunii
arteriale, apari]ia tahicardiei,
palpita]iilor, respira]iei dificile. Tot
`n sezonul rece cre[te inciden]a
accidentelor trombotice. Poate fi
declan[at sindromul Raynaud – o
afec]iune influen]at\ negativ de
temperatura sc\zut\, care
determin\ un r\spuns vasomotor
exagerat `n momentul expunerii
la frig, cu modific\ri ale
circula]iei la nivelul mâinilor
(modific\ri de culoare,
furnic\turi, amor]eli, durere).
4o alimenta]ie echilibrat\ [i
diversificat\, bogat\ `n vitamine,
minerale, antioxidan]i; se
recomand\ consumul de pe[te
(bogat `n acizi gra[i omega 3 cu
rol antiinflamator [i de
fluidificare a sângelui [i
favorizarea microcircula]iei),
legume [i fructe, cereale
integrale; limitarea consumului
Sezon
Afec]iuni psihice. ~n special
persoanele cu o labilitate
psihoemo]ional\ crescut\ pot
dezvolta varia]ii ale dispozi]iei
afective, crize depresive, de
anxietate, sc\derea capacit\]ii de
concentrare, somnolen]\.
Afec]iuni genito-urinare la
femei. Cistitele, metroanexitele
sunt favorizate de frig [i
umezeal\.
Afec]iuni neurologice.
Sindroame algice, migrene,
nevralgii (sciatic, trigemen).
de gr\simi saturate, dulciuri
concentrate, alcool;
4plimb\ri `n aer liber, atunci
când vremea este bun\;
4kinetoterapie;
4tratament cu plante [i
produse apicole,
reflexoterapie [i masaj
terapeutic (de relaxare).
Pentru cre[terea
imunit\]ii [i
5

diminuarea frecven]ei [i
intensit\]ii infec]iilor respiratorii,
este recomandabil un tratament
cu plante care m\resc
capacitatea de ap\rare a
organismului `n fa]a atacului
agen]ilor patogeni: echinaceea
Sezon
(tinctur\, capsule, suc stabilizat),
chimen negru (ulei sau capsule);
muguri de plop, muguri de
coac\z negru, fructe de c\tin\;
gemoterapie cu extract din
muguri de coac\z negru, extract
din muguri de brad, extract din
ml\di]e de m\ce[. De
asemenea, un efect terapeutic
deosebit `l are propolisul,
administrat sub form\ de
tinctur\ (1 pic\tur\ pe kg
corp/zi) sau comprimate de
supt.

Ă
PLANTE PENTRU INIM
TERAPIE CU
Persoanele cu afec]iuni cardio-circulatorii ar
fi bine s\ evite expunerea la frig pe o
perioad\ `ndelungat\. Este indicat s\ se
`mbrace corespunz\tor, cu protejarea
extremit\]ilor; s\ urmeze strict indica]iile [i
tratamentele recomandate de cardiolog;
pot urma `n paralel un tratament cu plante
cu propriet\]i tonicardiace, vasodilatatore,
de reglare a valorilor tensiunii arteriale, de
sc\dere a valorilor colesterolului: extract de
ceai verde, p\ducel, vâsc, gingko biloba,
castan, coenzima Q10, resveratrol, capsule
cu ulei de pe[te omega 3.
Unguente [i uleiuri
antireumatice
Persoanele cu cu afec]iuni reumatismale,
pe lâng\ medica]ia antiinflamatoare [i
antialgic\, `[i pot administra [i extracte din
plante cu efecte antiinflamatoare,
decontracturante, sub form\ de ceaiuri,
capsule, tincturi: gheara diavolului, gheara
mâ]ei, arnic\, scoar]\ de salcie, mesteac\n;
extern, pot fi folosite unguente aplicate local
(arnic\, untul p\mântului, gheara diavolului)
sau uleiuri esen]iale, care pot fi ad\ugate `n
apa de baie; pentru masaj: ulei de ment\,
cimbru, mu[e]el, lavand\, roini]\.

Antidepresive naturale
Persoanele cu antecedente de depresie, atac de panic\, anxietate pot urma o
terapie naturist\ cu plante [i produse care m\resc tonusul psihic, `nl\tur\ tensiunile

SFAT nervoase, ajut\ la restabilirea bunei dispozi]ii [i a echilibrului psiho-emo]ional:

rhodiola rosea, lavand\, sun\toare, roini]\, busuioc, ment\, suc de noni, l\pti[or
de matc\, miere, polen; de asemenea, aromoterapia este benefic\, relaxeaz\
corpul [i mintea, cu ajutorul uleiurilor esen]iale de bergamot\, lavand\, mu[cat\,
geraniu, iasomie, brad, trandafir, ad\ugate `n lampa de aromoterapie sau `n apa
de baie sau folosite pentru masaj (`n amestec cu un ulei vegetal).

Ceaiuri calde
S\ nu uit\m c\ [i `n aceast\ perioad\ a anotimpului rece este bine s\ ne hidrat\m corespunz\tor.
Deosebit de utile [i pl\cute sunt acum ceaiurile calde, care ne ajut\ s\ `nl\tur\m senza]ia de frig, s\ ne
`mbun\t\]im circula]ia [i starea de spirit: ceai alb, ceai verde, ceai de lavand\, de sun\toare, afine,
m\ce[e, mure, l\mâie, portocale, meri[or, ghimbir, tei, soc, mu[e]el, cimbru, busuioc, echinaceea.

6
 Pediatrie

Pneumoniile la copii
Pneumonia reprezint\ o problem\ de s\n\tate public\ `n toat\ lumea. Cazurile cele mai
severe survin la copiii sub 5 ani, astfel c\ la aceast\ vârst\ pneumonia este principala cauz\
de deces. Cele mai multe cazuri soldate cu deces sunt `n ]\rile subdezvoltate, din cauza
subnutri]iei, lipsei medica]iei [i vaccin\rii [i a nerespect\rii regulilor de igien\. Progresele
f\cute `n producerea de antibiotice [i vaccinuri au dus la sc\derea inciden]ei bolii, la
reducerea num\rului de spitaliz\ri, dar cazurile de pneumonie complicat\ cu pleurezie [i/sau
abces au o aparent\ cre[tere.

Dr. Simona Mosescu

Medic primar pediatru
Policlinica Doroban]i

Pneumonia reprezint\ inflama]ia

localizat\ la nivelul parenchimului
pulmonar (]esutului pulmonar). ~n
cele mai multe cazuri, pneumonia
este declan[at\ de un agent infec]ios,
cel mai adesea de bacterii. Al]i
agen]i infec]io[i implica]i sunt:
virusuri, fungi (ciuperci), parazi]i.

Clasificare
~n func]ie de provenien]a
agentului declan[ator (etiologic), se
`mparte `n pneumonia comunitar\,
`n care agentul etiologic provine
din afara spitalului (`n comunitate),
[i pneumonia nozocomial\, `n
care agentul etiologic a fost
generat de mediul spitalicesc.
~n afara agen]ilor infec]io[i `n
producerea pneumoniei mai sunt:
pneumonia de aspira]ie (`nec,
reflux gastroesofagian, copii cu
afectare neurologic\, intoxica]ia cu
hidrocarburi, inhalarea de gaze
toxice), pneumonia `n cadrul bolilor
autoimune, pneumonia intersti]ial\
idiopatic\, pneumonia intersti]ial\
descuamativ\, proteinoza
pulmonar\ alveolar\, microlitiaza
pulmonar\, sarcoidoza,
pneumonia ce survine la cei cu boli
genetice (hipo-a-
gamaglobulinemia, fibroza
chistic\, boala cililor imotili, deficit
de alfa 1 antitripsin\, deficit imun
celular, drepanocitoz\), pneumonia
la cei cu infec]ie HIV, la cei cu
tumori [i radioterapie.

8
 Pediatrie

Infec]ii cu bacterii, virusuri, ciuperci

La copii domin\ cauza infec]ioas\. ~n func]ie de
vârst\, agen]ii infec]io[i sunt:
4la nou-n\scut [i sugar mai mic de 3 luni:
ureaplasma, streptococ grup B, Chlamydia
trachomatis, bacterii gram negative, stafilococ
aureus, pneumocistis carinii;
4la 3-12 luni: stafilococ aureus, bacterii gram
negative, virusuri, pneumococ, hemofilus
influentze, pneumocistis carinii;
4la 1-5 ani: pneumococ, stafilococ aureus,
virusuri, hemofilus influentze, moraxella, bacterii
gram negative;
4la copilul mai mare de 5 ani: pneumococ,
moraxella, mycobacterium (tuberculoza),
mycoplasma pneumoniae, Chlamydia psitaci,
virusuri, bacterii gram negative, stafilococ
aureus.
~n func]ie de zona geografic\ [i condi]iile de
locuit mai sunt: histoplasmoza, tularemia,
coccidiomicoza, criptococoza, aspergiloza [.a.

Factori Simptome: tuse, junghi toracic,

de risc
Condi]iile favorizante pentru
apari]ia [i severitatea
pneumoniei sunt: anotimpurile
reci, expunerea la frig, la
umezeal\ [i mucegaiuri,
aglomera]ia, malnutri]ia,
malforma]iile cardiace [i
respiratorii, refluxul
gastroesofagian, tulbur\rile de
imunitate (ap\rare fa]\ de
infec]ii) `nn\scute sau dobândite.
Fiind o boal\ produs\ de agen]i
infec]io[i, pneumonia se
transmite cu u[urin]\ de la om la
om prin tuse, str\nut,
expectora]ie, folosirea acelora[i
ce[ti, farfurii, batiste.
iagnosticul de
inapeten]\, v\rs\turi
Din descrierea evolu]iei bolii, se constat\ de cele mai multe ori c\ debutul se
situeaz\ `n urm\ cu 1-7 zile cu simptome de „r\ceala”, ulterior ap\rând semnele
specifice: tusea, junghi toracic, dificultate `n respira]ie, respira]ie frecvent\, rapid\,
cu efort respirator, febr\, geam\t, alterarea st\rii generale. La copii frecvent se
asociaz\ inapeten]\, v\rs\turile [i durerile abdominale. Examenul clinic efectuat
de c\tre medic, ausculta]ia aduce argumente `n sus]inerea diagnosticului:
diminuarea murmurului vezicular sau accentuarea pân\ la suflu tubar, ralurile
crepitante [i subcrepitante.
Cu cât starea general\ este mai alterat\ [i efortul respirator mai mare, apar
refuzul alimenta]iei, v\rs\turi repetate, colora]ia alb\struie a buzelor [i unghiilor [i
senzoriul mai afectat, cu atât severitatea este mai mare, ceea ce impune
spitalizarea.
Examenele de laborator obligatorii sunt: hemograma complet\, testele
inflamatorii, glicemia, ionograma, transaminaze, creatinina, echilibrul acidobazic
(preferabil arterial). La prezentarea la medic este necesar\ stabilirea satura]iei `n
oxigen cu ajutorul pulsoximetrului, investiga]ie neinvaziv\ ce arat\ gradul de
`nc\rcare cu oxigen al sângelui. Pentru punerea diagnosticului de pneumonie este
necesar\ radiografia pulmonar\, [tiindu-se c\ sunt cazuri `n care ausculta]ia nu

D
deceleaz\ modific\rile caracteristice.
pneumonie se
pune dup\
corelarea datelor rezultate
din istoricul bolii, examenul
clinic, examene de
laborator [i imagistic\
(radiografie pulmonar\,
tomografie computerizat\).
~n ultimii 10 ani, etiologia viral\ a crescut semnificativ `n inciden]a bolii,
`nc\ din perioada de sugar. Simptomatologia `n aceste cazuri se aseam\n\
cu cea a bron[iolitei (inflama]ia celor mai mici ramifica]ii bron[ice): tuse
frecvent\, respira]ie dificil\, rapid\, abdominal\, cre[terea efortului respirator,
geam\t, respira]ie [uier\toare. Aceste simptome se instaleaz\ la 24-72 ore de
la debutul unei simple „r\celi”. Dintre virusurile implicate sunt: virusul sinci]ial
respirator, rinovirusuri, virusul gripal [i paragripale, adenovirus,
metapneumovirus, Bocavirus.

9
 Pediatrie
Identificarea cauzei Preven]ie
[i stabilirea
Având `n vedere num\rul mare de cazuri de pneumonie `n
tratamentului toat\ lumea, s-au dezvoltat vaccinuri pentru preven]ie:

Punerea diagnosticului etiologic, adic\

4vaccinul antigripal, care se face anual, `ncepând de la vârsta
de 6 luni;
identificarea germenului infec]ios
declan[ator, impune noi investiga]ii: teste de
4vaccinul antipneumococic conjugat, ce cuprinde majoritatea
serotipurilor izolate la cei cu pneumonie pneumococic\ (se
sânge cum ar fi hemocultura [i serologie
efectueaz\ la copii din anul 2000);
pentru anticorpi `n caz de Mycoplasma,
Chlamydia, exudate nazale [i faringiene
pentru bacterii [i candida, exudate nazale [i
faringiene pentru teste de biologie
molecular\ (Protein Chain Reaction) pentru
virusuri, teste rapide din exudat faringian
pentru pneumococ [i streptococ beta-
hemolitic, examen de sput\ [i aspirat gastric
pentru tuberculoz\.
Odat\ izolat germenul bacterian, se 4vaccinul antihemofilus influentze, inclus `n vaccinurile
efectueaz\ [i antibiograma pentru alegerea plurivalente (la copii din 1988).
tratamentului antibiotic. Durata Al\turi de aceste vaccinuri sunt considerate mijloace de
tratamentului difer\ func]ie de severitatea preven]ie [i: evitarea fumatului `n preajma copiilor, a polu\rii,
pneumoniei `ntre 10 zile [i 4-6 s\pt\mâni, respectarea regulilor de igien\ (sp\lare pe mâini, m\[ti, izolare).
`n cazul apari]iei complica]iilor: pleurezie,
abces pulmonar. Dac\ nu se reu[e[te
izolarea agentului infec]ios, se face
tratamentul cu antibiotice de spectru larg, ce Tuberculoza, `n cre[tere la copii
acoper\ cea mai frecvent\ etiologie pentru Pneumonia infec]ioas\ este o boal\ ce se soldeaz\ cu
vârsta respectiv\. vindecare complet\ la copii, `n marea majoritate a
Tratamentul pneumoniilor virale este cazurilor, dac\ se face un tratament corect, adecvat.
simptomatic [i corector al dezechilibrelor: ~ngrijor\tor este cre[terea cazurilor de tuberculoz\ la copii.
oxigen, perfuzii de hidratare, aerosoli cu Aceasta ne face pe noi, pediatrii, ca de fiecare dat\ când
bronhodilatatoare, antiinflamatoare, ne `ntâlnim cu un copil cu infec]ie de c\i respiratorii
corticoizi. Sunt deja tratamente antivirale inferioare sau/[i pneumonie s\ ne gândim la posibilitatea
pentru virusul gripal: oseltamivir (tamiflu) [i tuberculozei pulmonare pe care s\ o investig\m, s-o
zanamivir. excludem sau s\ o tratam corect.

4Simptomele pneumoniei sunt cunoscute [i descrise `nc\ de

Hippocrates (460 `.H.), dar aceast\ boal\ este [i `n timpurile
moderne foarte frecvent\.

{tia]i c\... 4 Antibioterapia actual\ [i vaccin\rile au sc\zut inciden]a

pneumoniei `n lume, `ns\ mai sunt [i `n prezent cazuri foarte
severe.
4 Ziua de 12 noiembrie este declarat\ „Ziua Mondial\ a
Pneumoniei” (World Pneumonia Day), prin aceasta
`ncercându-se a se atrage aten]ia asupra acestei probleme de
s\n\tate public\ `n toat\ lumea.

10
 Dermatologie

Cum ne protej\m pielea

la 00 Celsius
Xeroza hivernal\
Xeroza cutanat\ `nseamn\ `n
termeni populari usc\ciunea
[i cojirea pielii. Xeroza poate
fi `ntâlnit\ `n mai multe
situa]ii, dar foarte frecvent
este declan[at\ de frig.

Dr. Mihaela Leventer,

Pre[edintele Societ\]ii Române de
Medicin\ Estetic\
uprafa]a cutanat\ s\n\toas\ este Medic primar dermatologie,

S rezistent\ atât la cald, cât [i la

frig. Interfa]\ `ntre mediul extern
[i cel intern, pielea `ndepline[te func]ii
Clinica Dermastyle Bucure[ti
Str. Sevastopol 13-17
Tel. 021 310 65 07; 0722 363577
Fax: 021 310 65 08
www.dermastyle.ro
vitale pentru fiin]a vie, printre care [i cea
de termoreglare. ~n cadrul proceselor de
adaptare la temperatura ambiant\,
Pielea cap\t\ aspect de
extremit\]ile sunt foarte reactive, scoar]\ de copac
constituind sistemul nostru de `ncalzire [i Pentru orice fiin]\ vie hipotalamusului, acea parte
r\cire, spre deosebire de zona central\ expus\ la temperaturi joase a creierului responsabil\ cu
care are o temperatur\ constant\. chiar pe o perioad\ scurt\, termoreglarea. De aici vin
Temperatura normal\ a corpului uman mai ales dac\ frigul este comenzile care ne
este `ntre +360 C [i +37,50 C, `nso]it de umezeal\ sau adapteaz\ la mediu. ~n
temperatur\ la care prin piele trece 4% din vânt, [i mai ales dac\ `ncercarea de a re]ine
totalul sângelui pus `n circula]ie de c\tre persoana este vârstnic\ sau c\ldura `n vasele din piele,
inim\, adic\ 200 ml pe minut. copil mic, apare riscul organismul declan[eaz\
Temperatura ambiental\ pl\cut\, „limita hipotermiei, adic\ sc\derea cicluri de vasoconstric]ie
confortului termic”, este `ntre +150 C [i temperaturii corpului sub urmate de vasodilata]ie,
+250 C. Atunci când aceasta scade sub +350 C. scade cantitatea de
minus 20 C se cheam\ c\ e frig [i apare Frigul produce un transpira]ie, provoac\
fenomenul de `nghe]are. semnal receptat de piele, erec]ia firi[oarelor de p\r
care este transmis la nivelul de pe tot corpul, apare

12
 Dermatologie

aspectul de „piele de g\in\” [i `nro[esc extremit\]ile, adic\ descoperite cap\t\ un aspect de

`ncepe tremuratul, acele frisoane mâinile, picioarele, urechile [i scoar]\ de copac, numit\
care produc c\ldur\. La un frig nasul, pe când restul pielii se medical xeroza cutanat\ sau
de doar +50 C se r\cesc [i se albe[te [i se usuc\. Zonele eczema fisurat\.

Xeroza hivernal\ (usc\ciunea pielii `n timpul iernii) este o afec]iune comun\ a pielii care
apare `n special la vârstnici, dar [i la persoanele adulte din cauza temperaturii sc\zute din
mediul ambiant [i a adapt\rii pielii la mediu.

Cele mai afectate Hidratarea pielii dup\

sunt gambele,
bra]ele sau trunchiul
Usc\ciunea [i cojirea pielii mai apare
la cei care tr\iesc `n case `nc\lzite iarna,
dar care au aerul uscat. Lipsa de umiditate
din aerul ambiental usuc\ [i produce
descuamarea taritoas\ a pielii. O alt\
cauz\ a deshidrat\rii este sp\latul frecvent
cu s\pun sau gel de du[ care usuc\ pielea.
Zonele de piele afectate `n special sunt
gambele, dar erup]ia poate ap\rea [i pe
trunchi sau pe bra]e. Persoanele afectate de
aceast\ eczem\ uscat\ se plâng adesea de
mânc\rime. Femeile observ\ adesea
descuamare fin\ [i intens\ pe membrele
inferioare dup\ ce `[i dau jos ciorapii.
Dac\ pielea este sc\rpinat\ o lung\
perioad\ de timp, aceasta `[i schimb\
culoarea `n cenu[iu [i se `ngroa[\ treptat.
Medicii dermatologi denumesc aceast\
modificare a aspectului pielii ca
lichenificare.
O alt\ zon\ vulnerabil\
la frig [i vânt este cea a
buzelor, care crap\ cu
u[urin]\ dac\ nu sunt
protejate cu un balsam
de buze intens emolient.
baie e obligatorie iarna
Toate aceste probleme de
piele pot fi u[or remise cu
ajutorul produselor de sp\lat
emoliente, a du[urilor scurte
pentru a nu distruge filmul
hidrolipidic natural [i protector
al pielii, precum [i aplicarea
pe suprafa]a cutanat\ afectat\
a cremelor emoliente [i
hidratante. Se recomand\
produse tip lapte de corp care
au o concentra]ie mic\ de uree, pentru c\ aceasta
este atât hidratant\, cât [i exfoliant\. Unsul pielii
dup\ baie este obligatoriu `n perioada de iarn\. ~n
cazul mânc\rimii intense [i a lichenific\rii pielii se
recomand\ cure scurte cu unguente pe baz\ de
cortizon care amelioreaz\ simptomele. Apoi se
continu\ cu creme cortizonice [i cu alte
imunomodulante locale recomandate de medicul
specialist dermatolog.
SFATURI
Umidificarea aerului `n camerele `nc\lzite
ajut\ pielea s\-[i conserve integritatea.
Hainele c\lduroase de iarn\ din fibre
naturale protejeaz\ pielea de frig [i de
problemele cutanate care pot ap\rea la
temperaturi sc\zute.

13

Trateaz\ tusea
usea reprezint\
T un mecanism de
ap\rare al
organismului. Este un
simptom, `n cadrul unei
boli. Trebuie s\ recuno[ti
tipul de tuse, ca s\ [tii ce
fel de tratament
medicamentos trebuie
urmat! Tusea seac\ [i tusea
productiv\ nu se trateaz\
niciodat\ la fel! Pentru
tusea uscat\, chinuitoare se
recomand\ medica]ia
antitusiv\, iar pentru tusea
productiv\ este prescris\
medica]ia fluidifiant\,
expectorant\.
Din p\cate, nu
totdeauna acord\m acestui
simptom importan]a
cuvenit\. Tusea reprezint\ o
problem\ medical\, care
trebuie tratat\ cu seriozitate
`nc\ de la `nceput, `n
contextul bolii `n care a
ap\rut. ~n caz contrar,
aceasta se poate agrava.
14
Advertorial
`n mod natural
Ce frumos ar fi ca toamna s\ ne cople[easc\ doar cu emo]ii, ca pe Nichita
St\nescu „A venit toamna, acoper\-mi inima cu ceva”!!! Dar toamna nu vine
doar cu frunze frumos colorate [i plimb\ri printre `nveli[uri ]epoase de
castane, toamna debuteaz\ [i sezonul r\celilor, `nso]ite de simptomatologie
pe cât de diferit\, pe atât de sup\r\toare.
Dr. Anda Irinel Podar
Efectele iederei medicinale
Tusea beneficiaz\ [i de produse cu substan]\ activ\ natural\. Putem folosi resursele
naturale pentru sus]inerea tratamentului tusei.
Iedera medicinal\, prezent\ sub form\ de extract uscat `n medicamente este utilizat\
`n tratamentul afec]iunilor pulmonare obstructive acute [i cronice caracterizate prin
hipersecre]ia unui mucus vâscos [i tuse. ~n prezent, eficacitatea iederei `mpotriva tusei
este dovedit\ [tiin]ific. Con]ine componente active denumite “saponine”, care se g\sesc
`n special `n frunze.
~n form\ medicinal\, saponinele din frunzele de ieder\ ac]ioneaz\ asupra tractului
respirator `n urm\toarele 3 moduri; ele au:
4 efect mucolitic: mucusul vâscos care se g\se[te `n bronhii este lichefiat.
4 efect de calmare a tusei: deoarece mucusul a fost lichefiat, poate fi eliminat de cili [i
treptat, tusea se calmeaz\. Senza]ia de tuse dispare.
4 efect spasmolitic: datorit\ diminu\rii senza]iei de tuse, musculatura bronhiilor se
relaxeaz\ iar tusea se calmeaz\
Recomandate pentru copii [i adul]i
Preparatele din ieder\ pot fi folosite `n concentratul r\mas se usuc\.
combina]ie cu orice medicament. Ele Componentele sunt acum `n cea mai pur\
con]in substan]\ activ\ natural - extract form\.
uscat din frunze de ieder\. Pentru a fi Extractele din plante provenite din
siguri c\ extractul este `ntotdeauna de aceea[i plant\ pot fi diferite ca eficacitate
aceea[i calitate, procesul de extrac]ie [i tolerabilitate!
standardizat trebuie respectat cu cea mai Extracte din aceea[i parte a aceleia[i
mare stricte]e. Frunzele uscate de ieder\ plante pot avea propriet\]i clinice diferite.
sunt `n prima etap\ sp\late cu un amestec Sunt disponibile `n forme specifice de
ce con]ine ap\ [i alcool pentru a elibera administrare, atât pentru copii, cât [i
componentele. Dup\ aceast\ faz\ de pentru adul]i. Toate formele de
extrac]ie, alcoolul este `nl\turat [i administrare sunt foarte bine tolerate.
 Stil de via]\

Face]i sport
pentru a v\ men]ine `n form\ toat\ iarna!
Program de gimnastic\ la sal\ sau acas\
Practicarea activit\]ilor fizice prezint\ o serie de avantaje
pentru men]inerea st\rii de s\n\tate, chiar [i atunci când sunt
desf\[urate pe durata anotimpului rece. Acestea presupun un
program de exerci]ii fizice ce pot fi efectuate la domiciliu sau
un program de gimnastic\ de `ntre]inere, cardio, aerobic\ sau
fitness desf\[urat la o sal\ de profil, sub directa `ndrumare a
unui specialist. S\ nu uit\m `ns\ c\ exist\ activit\]i sportive
sau de agrement care se pot desf\[ura `n aer liber numai pe
durata anotimpului rece. Astfel, patinajul, schiatul,
snowbordul, joggingul `n parc sau pe drumuri de munte sunt
a[teptate cu ner\bdare de iubitorii sporturilor de iarn\.

Dr. Georgiana Ozana Tache

Medic primar fizioterapie-recuperare medical\
Medic coordonator Centrul de Recuperare
Medical\ „Medical Care”
georgianatache@yahoo.com
021/233.97.27; 0723.626.289

Nu orice mi[care intr\ la capitolul „gimnastic\ zilnic\”

ontinuarea pu]in 3 sau 4 [edin]e unei zile sau activit\]ile care

C activit\]ilor fizice
indiferent de anotimp
este una dintre principalele solu]ii
pentru prevenirea `mboln\virilor
de sezon [i men]inerea st\rii de
s\n\tate prin mai multe verigi.
Important de re]inut este c\,
indiferent de natura activit\]ii
sportive sau a programului de
exerci]ii fizice ales, pentru a se
ob]ine efecte benefice asupra
st\rii de s\n\tate, ar trebui s\ se
desf\[oare cu o frecven]\ de cel
s\pt\mânal.
Avem tendin]a de a aprecia
faptul c\ orice mi[care efectuat\
de noi pe parcursul unei zile
poate fi `ncadrat\ la capitolul
„gimnastic\ zilnic\” sau exerci]ii
efectuate. De cele mai multe ori,
mi[c\rile la care ne referim
suprasolicit\ o articula]ie sau un
segment [i se transform\ `n
factori de uzur\ ai structurii
respective. La fel [i greut\]ile
mobilizate de noi pe parcursul
presupun for]\ [i antrenarea
masei musculare. Nu
`ntotdeauna reu[im s\ atingem
vreun obiectiv medical, pentru ca
mi[carea s\ ne ajute efectiv. S\
asigure, de exemplu, un grad
crescut de mobilitate articular\,
de for]\ muscular\, s\ ne
creasc\ rezisten]a la efort, s\
men]in\ starea de s\n\tate [i s\
previn\ `mboln\virile, s\ confere
o alt\ [i nou\ calitate
vie]ii noastre.

16
 Stil de via]\
De cele mai multe ori, ne putem `mboln\vi dac\ solicit\m organismul prin mi[c\ri
repetitive, inadecvate capacit\]ii noastre, sau prin mi[c\ri efectuate `n for]\, f\r\ o
preg\tire prealabil\, sau prin activitate sus]inut\, f\r\ antrenament, `n condi]ii de
temperatur\ sc\zut\. Sindroamele de `ncarcerare a unor nervi periferici, discopatia
vertebral\, artrozele, fracturile de stres sau entorsele, luxa]iile, crizele hipertensive, criza
anginoas\ reprezint\ doar o parte a `mboln\virilor cauzate de mi[c\rile zilnice efectuate `n
exces [i neconcordant cu capacitatea noastr\ fizic\.

Exerci]ii — minimum 30 de minute pe zi

Pe durata anotimpului rece, solicit\rile la care
sunt supuse aparatul locomotor, cel
cardiovascular [i respirator cresc `nzecit, efortul
nostru fizic se m\re[te considerabil. De aceea,
fiecare dintre noi este motivat s\ desf\[oare o
activitate fizic\ adaptat\ capacit\]ii de efort, `n
mod sus]inut [i organizat. Mersul pe jos pe
distan]e scurte, coborâtul sc\rilor reprezint\ doar
un `nceput, dar nu un `nlocuitor al unui program
de gimnastic\ efectuat zilnic. Este bine de [tiut c\
efectul mi[c\rii sau al exerci]iilor fizice asupra
st\rii de s\n\tate depinde foarte mult de
intensitatea, durata [i frecven]a [edin]elor.
Speciali[tii ne informeaz\ c\ beneficiile efortului
fizic se ob]in când dep\[im o anumit\ durat\
minim\ de 10 minute de efort fizic constant,
efectele fiind optime când ajungem la o durat\
de 30 de minute pe zi sau 4 ore s\pt\mânal.
Pentru men]inerea st\rii de s\n\tate [i
`mbun\t\]irea calit\]ii vie]ii, activitatea fizic\
trebuie executat\ corect [i zilnic. ~n acest mod,
toate aparatele [i sistemele organismului
beneficiaz\ ca urmare a mi[c\rii fizice efectuate
`n mod constant.

Mi[carea alung\ depresia

entru sistemul asigur\ relaxarea

P nervos,
avantajele
desf\[ur\rii activit\]ii
intelectual\ [i scade
tensiunea psihic\.
Informa]iile acumulate
fizice `n mod constant, se fixeaz\ mai bine `n
inclusiv pe parcursul memoria de lung\
anotimpului rece, se durat\ când creierul
refer\ la `mbun\t\]irea prime[te mai mult
performan]ei oxigen, ceea ce se
intelectuale, cre[terea `ntâmpl\ când facem
capacit\]ii de mi[care, se produce
concentrare [i `mbun\t\]irea calit\]ii
creativitate, reducând somnului, scade la
starea de stres [i jum\tate riscul de a
anxietatea. Un dezvolta boala
program de exerci]ii la Alzheimer [i se
sal\ sau o scurt\ mic[oreaz\ riscul
alergare `n parc instal\rii depresiei.

18
 Stil de via]\

Prevenirea Antrenament
osteoporozei, pentru inim\ [i pl\mâni
discopatiei lombare,
reumatismului
tarea de s\n\tate a aparatului

S locomotor se `mbun\t\]e[te
dac\ se practic\ o activitate
fizic\ `n mod sus]inut, `n special pe durata
anotimpului rece. Scade astfel riscul
osteoporozei [i a fracturilor, for]a
muscular\ este `mbun\t\]it\, cre[te
echilibrul [i scade riscul c\derilor la
persoanele `n vârst\, cre[te rezisten]a la
efort, articula]iile devin mai mobile,
postura devine corect\, se reduce suferin]a
aflat\ `n leg\tur\ cu durerea [i
disfunc]ionalitatea structurilor componente
ale aparatului locomotor. Acutiz\rile
dureroase ale bolii artrozice se reduc,
crizele de discopatie lombar\ sunt din ce
`n ce mai pu]in frecvente.
xerci]iile fizice cresc capacitatea

ANTI-OBEZIT
ATE
~n anotimpul rece avem tendin]a
de a acumula calorii [i de a ne
restric]iona activitatea fizic\.
Rezultatul nu va `ntârzia s\ apar\:
luarea `n greutate. Iat\ de ce
activitatea fizic\ este un adjuvant
pre]ios `n lupta `mpotriva obezit\]ii [i
a diabetului de tip II. Un alt motiv
pentru care recomand\m mi[carea [i
iarna, cel pu]in 4 ore s\pt\mânal, se
refer\ la beneficiile constatate la
nivelul sistemului digestiv, deoarece
ajut\ la controlul apetitului,
`mbun\t\]e[te digestia [i eliminarea
de[eurilor, prevenind constipa]ia.
E cardiovascular\ fa]\ de efortul cotidian, scad
cerin]a de oxigen de la nivelul miocardului,
astfel `ncât mi[carea reduce riscul de `mboln\vire a
inimii [i scade riscul de infarct [i accident vascular
cerebral. Fluidizeaz\ [i `mbun\t\]e[te circula]ia
sângelui, ajut\ la sc\derea colesterolului „r\u” (LDL) [i
cre[terea colesterolului „bun” (HDL), ajut\ la reducerea
hipertensiunii arteriale [i previne apari]ia acesteia.
Avantajelor prezentate pân\ acum li se al\tur\ [i
cele de la nivelul sistemului respirator. Mi[carea
amelioreaz\ func]ia respiratorie `n ansamblu,
`mbun\t\]e[te capacitatea organismului de a folosi
oxigenul, acesta fiind mai bine distribuit [i utilizat la
nivelul organelor [i la nivel cerebral. Tot prin exerci]ii
fizice practicate zilnic [i organizat sunt prevenite
`mboln\virile caracteristice anotimpului rece: afec]iunile
inflamatorii [i infec]ioase ale c\ilor respiratorii [i
pulmonare.

19
 Nutri]ie

Alimentul biologic
vs alimentul cultural
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,
Bucure[ti
Alimentele biologice sunt alimente
naturale integrale, iar alimentele
culturale sunt alimente compozite
procesate.
Pentru a fi s\n\tos, omul trebuie s\ `nve]e s\
m\nânce! Astfel va fi capabil s\ aleag\
mâncarea s\n\toas\ [i obiceiurile alimentare
adecvate propriilor necesit\]i fiziologice, `ntr-
o diet\ personalizat\. De aceea trebuie s\
men]in\ un raport adecvat `ntre ponderea
alimentelor biologice [i cele culturale, s\ nu
renun]e la obiceiurile alimentare s\n\toase,
inclusiv la cele tradi]ionale specifice fiec\rei
etnii sau popor, dovedite a fi sigure [i
s\n\toase de-a lungul timpului.

Alimente Alimente compozite procesate

naturale
Alimentul cultural nu se fructe proaspete, alimentele
integrale
g\se[te ca atare `n natur\, ci procesate pot declan[a st\ri de
Alimentul natural poate fi
este preparat casnic sau malnutri]ie cu consecin]e grave
luat direct din natur\ [i consumat
industrial prin asocierea asupra s\n\t\]ii, provocând
ca atare sau minimal procesat.
ingredientelor de natur\ bolile cronice ale civiliza]iei
Alimentul biologic provine
animal\, vegetal\, cu aditivi moderne. Dietele bazate pe
din lan]uri trofice naturale scurte,
alimentari (E-uri), arome alimente culturale procesate
de tip ecologic, pastoral,
artificiale, rezultând o matrice determin\ o dependen]\ `nalt\
calitatea lui depinzând de
alimentar\ cu atât mai diferit\ fa]\ de actul medical pentru
calitatea mediului `nconjur\tor.
de cea a alimentelor naturale, men]inerea s\n\t\]ii.
Este, de regul\, un aliment
cu cât acestea sunt mai `nalt Consumul de alimente
accesibil local, `nglobând un
procesate. culturale contribuie agresiv la
biocâmp vital natural, `n care
Aceste alimente preparate globalizarea alimentelor,
enzimele alimentare sunt active.
dup\ cerin]e gastronomice [i de [tergând identitatea tradi]iilor
Dietele [i obiceiurile
profit au profiluri nutri]ionale de consum ale diferitelor etnii [i
alimentare [i stilul de via]\ activ,
dezechilibrate, deseori sunt popoare, de asemenea cu
bazate pe hrana vie, ofer\ o
hipercalorice, spoliate de grave consecin]e asupra
calitate a vie]ii ridicat\ printr-o
enzime active, vitamine, s\n\t\]ii acestora.
stare de s\n\tate durabil\,
minerale, fitochimicale, Globalizarea alimentar\
imunitate puternic\, greutate
devitalizate. este un factor care poate
corporal\ normal\, stare de
Consumate `n diete amenin]a s\n\tatea speciei
bine, longevitate.
monotone, f\r\ legume [i umane.

20
 Nutri]ie

Pe[tele,
„pastila” de omega 3
Pe[tele este unul dintre cele mai s\n\toase alimente, care
poate `nlocui cu succes orice fel de alt\ carne. Atuurile pe[telui
\ afl\m mai `ntâi

S
sunt proteinele de calitate [i gr\simile cu valoare biologic\
care sunt beneficiile ridicat\ – renumi]ii acizi gra[i omega 3, capabili s\ ]in\ la
vesti]ilor acizi gra[i
distan]\ numeroase boli.
omega 3, afla]i din abunden]\
atât `n pe[tele oceanic Lector univ. dr. Lygia Alexandrescu
(macrou, cod, hering, somon, Nutri]ionist acreditat CIO
ton, sardine etc.), cât [i `n Centrul Natural Silhouette
021/317.43.41
pe[tele de ap\ dulce (p\str\v,
[tiuc\, [al\u, crap etc). Acizilor
gra[i omega 3 li se datoreaz\
efectul cardioprotector al
pe[telui. Ace[ti acizii gra[i
esen]iali men]in elasticitatea
vaselor sangvine [i previn
depunerile de gr\simi pe
pere]ii acestora (ateroscleroza).
~n cazul dislipidemiilor, pe[tele
[i suplimentele cu ulei de pe[te
scad nivelul colesterolului
„r\u” [i al trigliceridelor. ~n
acela[i timp, consumul ridicat
de pe[te este implicat `n Acizi gra[i care protejeaz\ creierul
atenuarea tulbur\rilor de ritm Tot acizii gra[i omega 3 din pe[te sunt capabili s\ `mbun\t\]easc\
cardiac [i `n prevenirea riscului
activitatea intelectual\ a copiilor [i s\ previn\ apari]ia depresiilor sau a bolilor
de apari]ie a accidentelor
neurodegenerative `n cazul vârstnicilor. Aceasta deoarece creierul, un organ
vasculare cerebrale. Iat\ de ce
vital al organismului uman, are nevoie pentru func¬]io¬nare de acizi gra[i
`nlocuirea c\rnii de porc cu
esen]iali. Altfel spus, o diet\ `n care includem pe[¬tele stimuleaz\ buna
pe[te este prima m\sur\
func]ionare a creierului. S-a demonstrat c\ gr\simile din pe[te previn
recomandat\ celor care au
`mb\trânirea precoce [i protejeaz\ sistemul nervos, persoanele `n vârst\ care
dislipidemii (nivel crescut al
m\nânc\ pe[te de trei-patru ori pe s\pt\mân\ fiind mai pu]in predispuse
colesterolului, trigliceridelor) [i
riscului de a suferi de demen]e de tip Alzheimer.
sunt predispu[i la boli
Acizii gra[i omega 3 au [i rol antiinflamator, motiv pentru care pe[tele
cardiovasculare.
este indicat `n dieta celor care sufer\ de afec]iuni precum poliartritele
reumatoide, dar [i boli degenerative cum ar fi artrozele.

22

Vitamine [i minerale
Pe[tele are de asemenea un
con]inut valoros de vitamine din
grupul B – importante pentru sistemul
nervos, vitamina A – necesar\ pentru
s\n\tatea pielii [i a ochilor, vitamina
D – esen]ial\ pentru asimilarea
calciului `n oase, dar [i minerale –
fosfor, iod, calciu, zinc, fier. Pe[tele
este una dintre cele mai bune surse
alimentare de vitamina D. Dintre
toate speciile de pe[te se remarc\
`ns\ heringul. 100 g hering ne
furnizeaz\ jum\tate din doza zilnic\
de vitamina D. ~n sezonul rece, când
expunerea la soare este mai redus\,
aceast\ vitamin\ important\ pentru
imunitate [i s\n\tatea sistemului osos
este luat\ `n mare parte din alimente.
~n afar\ de pe[te, vitamina D se mai
g\se[te `n g\lbenu[ul de ou, unt sau
Nutri]ie
ficat. Al\turi de vitamina D,
mineralele precum fosforul [i calciul
aflate `n carnea pe[telui sunt deosebit
de utile atât copiilor pentru formarea
sistemului osos, cât [i adul]ilor pentru
prevenirea osteoporozei. Pe[tele cu
carnea mai ro[iatic\ (somon, p\str\v,
ton) este mai bogat `n fosfor, calciu,
iod [i fier. De exemplu, 100 g ton
con]in 300 mg fosfor.

Preparat s\n\tos: Diete de sl\bit

fiert, la abur, la gr\tar
Carnea de pe[te este mai u[or de digerat decât alte feluri
de carne. Depinde `ns\ de modul `n care o prepar\m! A mânca
pe[te pr\jit `n ulei, asortat cu maionez\ [i cartofi pr\ji]i, nu
`nseamn\ c\ ai beneficiat de o mas\ s\n\toas\.
Cel mai indicat este pe[tele fiert, preparat la abur (`n
steamer), la gr\tar sau la cuptor (cu diverse condimente:
rozmarin, cimbru, fenicul, usturoi, ulei de m\sline). Astfel `[i
p\streaz\ toate propriet\]ile nutritive. Un pe[te g\tit perfect
pentru a-[i p\stra toate beneficiile nutritive este pe[tele care se
rupe u[or cu furculi]a [i are o culoare oarecum opac\ pe
margini [i pu]in translucid\ pe mijloc. ~n ceea ce prive[te
alimentele cu care poate fi asociat, pe[tele poate fi pus pe
aceea[i farfurie cu o garnitur\ de legume, orez integral sau, `n
mod tradi]ional, este delicios cu m\m\ligu]\.
De preferat a se consuma este pe[tele proasp\t, f\r\ a fi
congelat. Dac\ a fost congelat, se g\te[te f\r\ a se decongela.
Nu se recongeleaz\!
Anumite metode de conservare `i pot modifica propriet\]ile,
de aceea e de evitat consumul de pe[te afumat sau la conserv\.
Pe[tele afumat este mai greu de digerat din cauza fumului, care
pe deasupra mai con]ine [i sare [i alte substan]e nocive, motiv
pentru care este indicat doar ocazional, `n cantit\]i mici, de
poft\. Nici conservele din pe[te nu sunt prea indicate, deoarece
pot con]ine prea mult\ sare, aditivi, conservan]i.
Cea mai sigur\ variant\ r\mâne pe[tele proasp\t. Pentru
c\ este un aliment care se altereaz\ foarte repede, pe[tele
trebuie consumat `n 24 de ore dup\ ce a fost cump\rat.
Pe[tele poate fi consumat cu `ncredere `n curele de
sl\bire, fiind chiar indicat ca unic\ surs\ de proteine,
deoarece are mai pu]ine calorii decât celelalte c\rnuri.
Astfel, heringul ne ofer\ 167 calorii/100 g, macroul –
183, tonul – 160. Dac\ vre]i chiar mai pu]ine calorii,
alege]i pe[tele de ap\ dulce. Acesta are carnea mai
slab\ decât cel oceanic [i, `n consecin]\, un aport caloric
mai mic. 100 g p\str\v con]in 85 de calorii, aceea[i
cantitate de crap – 83 de calorii.
Beneficiile consumului de pe[te:
4Reduce colesterolul [i trigliceridele
4Favorizeaz\ sc\derea tensiunii arteriale
4Ajut\ la `nt\rirea imunit\]ii
4Protejeaz\ creierul [i reduce riscul instal\rii
depresiei
4Protejeaz\ pielea `mpotriva `mb\tr\nirii
precoce
4Ajut\ glanda tiroid\ s\ func]ioneze normal
4Diminueaz\ procesele inflamatoare
Practic pe[tele nu are
contraindica]ii. Singurele precau]ii
se refer\ la tipurile de pe[te care
tr\iesc `n ape poluate [i care pot
con]ine mercur (unele specii
oceanice). Femeile `ns\rcinate,
cele care al\pteaz\ [i copiii trebuie
s\ evite acest pe[te.

23
 Util

Opt sfaturi pentru

un ficat s\n\tos
Ficatul este unic `ntre organele corpului datorit\ extraordinarei sale capacit\]i de regenerare. El este capabil
s\-[i re`noiasc\ celulele distruse de o leziune sau boal\ pe termen scurt. Dar dac\ ficatul sufer\ agresiuni
repetate, pe termen lung, el nu-[i mai poate `ndeplini func]ia de regenerare, iar modific\rile devin
ireversibile. Ficatul este de asemenea foarte complex din punct de vedere metabolic. Pe aici trec toate
substan]ele ce ajung `n organism, ficatul metabolizându-le [i eliminând de[eurile. El este expus tuturor
agresiunilor toxice cu care ne confrunt\m. Iat\, pe scurt, de ce este important s\ ne protej\m ficatul.

Stelu]a Indrei
Redactor-{ef

Un stil de via]\ s\n\tos [i o Evita]i alimentele cre[te riscul `mboln\virii ireversibile

diet\ echilibrat\ sunt principalele
mijloace care ne stau la `ndemân\
pentru a ne ap\ra `n mod natural
4 procesate industrial
(mezeluri, conserve,
dulciuri, brânzeturi topite), care
a ficatului: steatoz\ hepatic\,
ciroz\.
Practica]i zilnic cel pu]in
ficatul.

1
Mânca]i multe fructe [i
legume de sezon, cât
mai variate [i mai
con]in cantit\]i mari de sare,
conservan]i, aditivi, coloran]i, care
nu sunt altceva decât substan]e
7 30 de minute de
activitate fizic\, adaptat\
vârstei [i condi]iei fizice. Mi[carea
toxice pentru ficat. contribuie atât la men]inerea
colorate, verde]uri, salate crude. Nu
Hidrata]i-v\ corect zilnic greut\]ii corporale, controlul
neglija]i nici consumul de proteine
de calitate provenite din carne alb\
(pui, curcan, pe[te). Proteinele sunt 5 (1,5-2 litri de lichide) cu
ap\ plat\, sucuri
ne`ndulcite preparate `n cas\.
diabetului [i bolilor de inim\, cât [i
la protejarea ficatului.
Evita]i stresul,

8
necesare pentru procesele de
Evita]i b\uturile suprasolicitarea fizic\ [i

reparare a celulelor. Aportul de
carbohidra]i – surse de energie
pentru ficat – trebuie s\ fie asigurat
prin consumul de cereale integrale.
Efectua]i o cur\ de
6
carbogazoase, cu psihic\. Se [tie c\
`ndulcitori, coloran]i, nu oboseala este strâns legat\ de
face]i abuz de cafea, nu fuma]i [i func]ionarea ficatului: pe de o parte

2
mai ales evita]i consumul de alcool. este d\un\toare, iar pe de alt\
detoxifiere a ficatului, de Se [tie c\ alcoolul este metabolizat parte constituie un semnal de
dou\ ori pe an (toamna de ficat. De aceea, cu cât cantitatea alarm\ al bolilor de ficat, oboseala
[i prim\vara), mâncând timp de 1-
de alcool consumat\ zilnic [i durata cronic\ fiind una dintre
3 zile numai fructe, salate [i sucuri
consumului sunt mai mari, cu atât manifest\rile acestora.
de fructe [i legume.
Evita]i alimentele

3 „inundate” de gr\simi:
pr\jeli, toc\turi, sosuri,
maioneze, fast-food.
Toate alimentele „de evitat”, pe lâng\ faptul c\ nu
aduc nici un beneficiu organismului, reprezint\ o grea
povar\ pentru ficat.

24
 Fi[a de observa]ie

E[ti preg\tit pentru

Apocalips\?
Pachetul de supravie]uire `n cazul unui dezastru
Scenariile care anun]\ sfâr[itul lumii `n data de 21.12.2012 sunt simple
basme. Totu[i, exper]ii spun c\ nu e r\u ca oamenii s\ aib\ `n cas\ stocuri de
medicamente [i alimente, fiindc\ dezastre naturale sau tehnologice pot avea
loc oricând. ~n occident s-a dezvoltat o adev\rat\ industrie a supravie]uirii. Se
Dr. Val Vâlcu
vând bine pachetele con]inând strictul necesar pentru a rezista dup\
Director Editorial
catastrof\, dar [i bunc\rele personale, armele [i cursurile de autoap\rare.
Filmele despre asteroizii care amenin]\ P\mântul sau r\zboaiele nucleare
alimenteaz\ temerile [i sporesc profitul companiilor care ofer\ a[a-numitele
survival kits. Exper]ii spun c\ acest fenomen are efecte pozitive, chiar dac\ nu
are sens s\ ne preg\tim c\mara pentru... Apocalips\.

„Uraganul Sandy sau tsunami-ul din Japonia au f\cut sute de victime, iar supravie]uitorii s-au
confruntat cu lipsuri grave, de la electricitate la ap\ de b\ut [i alimente, explic\ academicianul gr. dr. Victor
Voicu, fondatorul Centrului de Cercet\ri Medico-Militare. Administra]ia local\ [i mai ales guvernele trebuie
s\ fie preg\tite pentru o situa]ie de criz\. Ideal ar fi ca statele s\ aib\ rezerve de medicamente [i vaccinuri,
ca [i de alimente, p\turi, materiale pentru interven]ie, corturi, combustibil. Din p\cate, rezervele de
medicamente (antibiotice cu spectru larg, vaccinuri, dezinfectante) sunt limitate `n România. ~n cazul `n care
ar fi grav afectate re]elele de transport sau distribu]ie, situa]ia devine dramatic\. De multe ori, un dezastru
natural declan[eaz\ o catastrof\ tehnologic\, a[a cum s-a `ntâmplat la Fukushima. Dac\ sunt lovite zone
`ntinse, pot trece zile sau s\pt\mâni pân\ ce vine un ajutor din afar\. ~n cazul ora[elor, situa]ia este mai
grav\, fiindc\ oamenii depind de infrastructur\, de la alimentarea cu ap\ la `nc\lzire [i hran\”.

Ochelarii de rezerv\, la `ndemân\

Pachetele anti-dezastru
vândute `n occident sunt
alc\tuite dup\ recomand\rile
unor exper]i militari sau civili,
iar complexitatea lor variaz\ `n
func]ie de intervalul acoperit.
Kit-urile simple asigur\ nevoile
utilizatorului pentru o
s\pt\mân\ sau dou\, pân\ este
restabilit\ „civiliza]ia”. Pachetul
con]ine medicamente [i
dezinfectante uzuale, haine
groase [i pelerine de ploaie,
baterii sau lanterne cu dinam,
un aragaz de voiaj cu butelie,
chibrituri, conserve, instrumente
cu multiple utiliz\ri, dispozitive
de comunica]ie [i semnalizare,
mijloace de autoap\rare sau
chiar arme.
Kit-urile pentru cei care se
preg\tesc s\ reziste dup\ un
dezastru major au nevoie de un
spa]iu de depozitare mai mare,
con]inând de la filtre de ap\,
fier\straie [i corturi, la a]\ de
cusut, ochelari de rezerv\,

26
 Fi[a de observa]ie

creme ecran cu oxid de zinc,
plase anti-]ân]ari, atele, dar [i
lansete, undi]e [i arcuri, pentru
ob]inerea hranei `n s\lb\ticie.
Evident, cei care vând astfel de
lucruri ofer\ [i cursuri de pescuit
sau vân\toare [i te `nva]\ cum
s\ aprinzi focul cu mijloacele
omului preistoric. Pre]ul variaz\
de la 50 la 250 de euro, pentru
pachetele mici [i medii, putând
ajunge la zeci de mii de euro,
dac\ se investe[te `ntr-un bunc\r
sau `n costume speciale de
protec]ie [i armament.

Ce con]ine trusa Stocul

pentru cutremur
~n România, cel mai mare risc natural
este producerea unui cutremur de peste 7
grade pe scara Richter, care va afecta
ora[ele, re]eaua de electricitate [i cea de
transport. O pandemie de grip\ ar putea
genera tulbur\ri sociale majore, fiind
afectat\ ordinea public\, transportul,
furnizarea apei [i alimentelor. Cum se
preg\tesc românii pentru dezastre?
„Din p\cate, prim\riile nu au aceast\
preocupare, ne spune prof. dr. Dan
Mân\stireanu, expert `n medicina de
dezastru. Nu [tiu s\ se fi vândut vreun kit
de supravie]uire, pân\ acum. De fapt,
oamenii ar putea s\ se preg\teasc\
singuri. Pentru c\ un cutremur poate lovi
oricând, e bine s\ avem la `ndemân\
actele pe care vrem s\ le lu\m cu noi când
evacu\m locuin]a. Nu [tim dac\ nu va
urma o replic\ sau dac\ blocul va rezista,
deci nu e bine s\ pierdem timp c\utându-
ne actele. O lantern\ e de mare folos, ca
[i o p\tur\ [i o pelerin\ de ploaie.
Telefonul mobil poate func]iona ca radio,
dar trebuie s\ fie `nc\rcat `n orice moment.
Din p\cate, s-a v\zut dup\ câte un
cutremur mai mic c\ re]elele sunt blocate
de avalan[a de utilizatori. Nu cost\ mult [i
este esen]ial\ o masc\ de hârtie, care se
g\se[te `n farmacii. Ne protejeaz\ de
praful ridicat la cutremur sau de virusuri, `n
cazul unei pandemii”.
de medicamente, vital
Pachetul de supravie]uire ar trebui s\ con]in\ apoi
ap\ [i hran\ (conserve, m\lai, biscu]i, legume uscate)
pentru 3-7 zile. Au ap\rut batoane cu proteine, gr\simi
[i carbohidra]i, care sunt folosite de sportivi. Sunt u[or
de depozitat [i au multe calorii. Mai important\ decât
mâncarea chiar este problema apei de b\ut. Exist\
dezinfectante pentru ap\, care permit folosirea oric\rei
surse, dar nu le achizi]ioneaz\ oricine. „Fierberea apei
de ploaie sau a celei de râu este o solu]ie. Aten]ie la
depozitarea apei: dac\ se recontamineaz\, e mai
periculoas\ decât `nainte s\ o fierbem, fiindc\ nu mai
exist\ concuren]\ microbian\. Trusa de medicamente
este vital\. ~n primul rând, cei care au medica]ie
cronic\ trebuie s\ aib\ un stoc `n cas\, cel pu]in pentru
dou\ s\pt\mâni, poate chiar o lun\. }inând cont c\
medicii de familie dau medicamente pe 3 luni, nu cred
c\ e o problem\. Apoi, e bine s\ avem `n cas\
medicamente uzuale: antibiotice, analgezice,
antiinflamatoare. De asemenea, bandaje, comprese,
alcool sanitar, dezinfectante pentru r\ni, cum ar fi
betadina, leucoplast [i m\nu[i chirurgicale”.
Nu trebuie s\ lipseasc\
din trusa de supravie]uire:
4o masc\ de hârtie
4o lantern\ cu dinam
4o pereche de ochelari de rezerv\
4medicamentele pentru dou\ s\pt\mâni, `n cazul celor
care iau tratament cronic
4chibrituri, dezinfectante, alcool sanitar

27
 Util
F\r\ dureri de spate
iarna aceasta!
Cauzele lombalgiei
Lombalgia poate avea caracter mecanic
(când apare [i se agraveaz\ `n timpul zilei, la
efort) sau inflamator (atunci când se agraveaz\ `n
repaus, iar activit\]ile cotidiene [i mi[carea o
amelioreaz\). Dup\ evolu]ia `n timp a durerii,
poate fi clasificat\ ca fiind acut\, cronic\ sau
recidivant\.
Durerea lombar\ de cauz\ reumatologic\
poate debuta brusc, dup\ un efort fizic intens,
dac\ ridic\m greut\]i având o pozi]ie gre[it\ a
coloanei sau dup\ expunere la frig. Aceasta
poate ap\rea mai frecvent la tineri, `ns\ nu este
exclus s\ apar\ [i la persoanele cu vârst\ peste
50 de ani. Durerea este intens\, determin\ un
grad mare de impoten]\ func]ional\ [i de multe
ori bolnavul este imobilizat la pat.
Exist\ o patologie reumatismal\ cu debut la
adultul tân\r, cu durere trenant\ având perioade
de acutizare, cu evolu]ie fluctuant\, cum este
cazul spondilartritelor (de ex. spondilita
anchilozant\). Diagnosticarea acestora poate s\
`ntârzie cu câ]iva ani fa]\ de momentul debutului
simptomatologiei, existând riscul apari]iei unor
modific\ri ireversibile la nivelul coloanei lombare.
28
Una dintre cele mai frecvente suferin]e care ne
aduce la un consult medical este durerea de
spate sau altfel spus lombalgia. Aceasta poate fi
`ntâlnit\ la orice vârst\, fiind foarte important a
se stabili un diagnostic corect al cauzei acesteia.
Dr. Simona Huica
Medic specialist reumatologie
Centrul Medical Focus
Lombalgia reprezint\ durerea la nivel lombar, cu
debut brusc sau `n timp, care poate s\ iradieze
dorsal, abdominal, fesier sau pe membrele
inferioare. ~n urma unei anamneze corecte [i a
unei examin\ri atente, medicul decide dac\ sunt
necesare explor\ri suplimentare care s\
depisteze o problem\ a coloanei vertebrale
lombare sau o patologie renal\.
Prezenta]i-v\ la medic!
Este important ca pacientul s\ se prezinte la medic
pentru un diagnostic corect [i precoce, iar tratamentul va fi
individualizat, ]inând seama [i de patologia asociat\. Pentru
stabilirea diagnosticului putem s\ utiliz\m radiologia
conven]ional\, ecografia abdominal\ [i de p\r]i moi,
tomografia computerizat\ [i rezonan]a magnetic\ nuclear\.
Tratamentul lombalgiei poate fi interdisciplinar:
reumatologic, ortopedic, balneofizioterapeutic [i, nu `n
ultimul rând, neurochirurgical. Medicamentele cel mai des
utilizate sunt agen]ii antalgici, care combat durerea indiferent
de cauza ei, antiinflamatoarele nesteroidiene (clas\ extrem
de bogat\ de agen]i terapeutici) cu monitorizarea reac]iilor
adverse, `n special gastrice [i cardiovasculare, relaxantele
musculare. ~n anumite situa]ii se pot aplica tratamente locale
(infiltra]iile), corticoterapia sau chiar medicamente
imunosupresoare `n spondilartrite.

Ulcerul gastroduodenal
Dr. Ro[u Teofil
Medic specialist boli interne
Centrul Medical Focus
Ulcer `nseamn\ leziune care erodeaz\ ]esuturile (piele, mucoase), adic\ produce o ran\. Când
este vorba despre stomac sau duoden, folosim termenul de ulcer gastroduodenal sau ulcer
duodenal, dup\ cum este localizat, deoarece se produce o ran\ la nivelul mucoasei stomacului
sau a duodenului.
lcerul
U gastroduoden
al este o
afec]iune digestiv\
frecvent\, determinat\ de
cauze multiple: infec]ia cu
bacteria Helicobacter pylori
(`n mai mult de dou\ treimi
din cazuri), factori fizici,
chimici, stres, nerespectarea
unui program ordonat de
mese. Cauzele fizice [i
chimice pot fi:
n unele medicamente de
tip antiinflamator (AINS –
antiinflamatoare
nesteroidiene) care se
folosesc petru dureri, febr\,
inflama]ii (aspirin\,
ibuprofen, paracetamol),
precum [i unele
medicamente
corticosteroidiene.
n b\uturile fierbin]i care
pot produce o congestie a
mucoasei gastrice sau
duodenale;
n b\uturile alcoolice;
n consumul crescut de
condimente, cafea;
n fumatul;
n expunerea la substan]e
acide sau caustice;
30
Medicin\ intern\
frecvent dup\ 40 de ani
Boal\ foarte r\spândit\
Ulcerul gastroduodenal poate fi `ntâlnit la toate vârstele [i peste tot `n lume.
R\spândirea infec]iei cu Helicobacter pylori – principala cauz\ a bolii ulceroase – este
foarte mare. Se consider\ c\ mai mult de jum\tate din popula]ia globului este purt\toare
a bacteriei Helicobacter pylori, ]\rile slab dezvoltate fiind cele mai afectate. Din punct de
vedere al vârstei persoanelor afectate, ulcerul gastroduodenal apare mai rar la
persoanele sub 40 de ani, fiind `n schimb mai frecvent la persoanele peste 40 de ani. Iar
ca inciden]\ pe sexe se constat\ mai multe cazuri de ulcer la b\rba]i decât la femei.
Simptome: dureri abdominale, gre]uri,
v\rs\turi, hemoragii digestive
Principalele manifest\ri ale ulcerului sunt durerea [i disconfortul
`n zona epigastric\ (zona `ntre ombilic [i stern – `n capul pieptului),
durere surd\ sau arsuri, mai ales când stomacul este gol. Durata
durerilor poate fi scurt\, de câteva ore sau chiar permanent\.
Aceasta poate fi influen]at\ de alimenta]ie (mânc\ruri grele, iritante,
`n cantit\]i mai mari). Senza]ia de durere poate ap\rea de asemenea
`n jurul buricului `n timpul nop]ii, mai ales `ntre orele 3:00 [i 4:00,
când bolnavul chiar se treze[te din somn din cauza acestora. Durerile
sunt cauzate de cre[terea acidit\]ii `n acest interval de timp. Alte
simptome ale ulcerului sunt: gre]uri, v\rs\turi, arsuri esofagiene, balon\ri, tulbur\ri de
tranzit intestinal. Simptomele alarmante – când trebuie consultat neap\rat medicul
sunt: durere acut\, ap\rut\ brusc `n epigastru (deasupra buricului) sau `n jurul
buricului, v\rs\turi cu sânge negru (ca za]ul de cafea), scaune diareice de culoare
neagr\. Acestea pot indica un ulcer care a sângerat.
Diagnostic
când e indicat\ endoscopia digestiv\
Ulcerul gastroduodenal se diagnosticheaz\ prin:
n examen clinic care eviden]iaz\ sensibilitate epigastric\ sporit\ [i la palpare;
 n analize de laborator: teste de sânge care pot ar\ta
o anemie cauzat\ de hemoragia digestiv\, teste de
sânge `n care se caut\ anticorpi pentru
Helicobacter, test efectuat din materiile fecale prin
care se eviden]iaz\ antigenul de Helicobacter;
n examene paraclinice: endoscopia digestiv\ cu
prelevarea unui mic fragment de mucoas\
gastric\.
Pacien]ii care se prezint\ la medic cu simptome
sugestive de ulcer pot fi investiga]i pentru prezen]a
Helicobacter pylori [i trata]i `n consecin]\ f\r\ a fi
neap\rat necesar\ o endoscopie. Aceast\ metod\
invaziv\ se impune totu[i `n cazurile `n care se
suspecteaz\ prezen]a unei afec]iuni digestive mai grave
– cancerul gastric.

Tratament
Pacien]ii cu ulcer gastric vor respecta `n primul rând
un regim igieno-dietetic recomandat de medic [i un
program ordonat de mese. Sunt excluse mânc\rurile
acre, s\rate, piperate, sosurile, toc\turile etc. Se
recomand\: lapte, lactate, ou\ moi, carne slab\ fiart\
sau la gr\tar, supe, paste f\inoase, legume fierte sau
coapte la cuptor etc. Sunt strict interzise: b\uturile
alcoolice, fumatul, cafeaua.
Tratamentul medicamentos se adreseaz\: producerii
`n exces a acidit\]ii stomacului (blocantele receptorilor
H2, blocan]ii pompei de protoni), tampon\rii acidit\]ii
excedentare (alcaline). Acestora li se pot ad\uga
medicamente antispastice [i antibiotice `n cazul `n care
este prezent\ Helicobacter pylori. Tratamentul chirurgical
este rezervat unor complica]ii ale ulcerului: perfora]ia,
stenoza piloric\, hemoragia digestiv\ crescut\.

PREVENIRE
n Renun]area la fumat [i evitarea expunerii la fumat
pasiv
n Consumul crescut de alimente bogate `n fibre
n Evitarea alimentelor care irit\ stomacul
n Evitarea alcoolului
n Evitarea medicamentelor antiinflamatoare (aspirin\,
ibuprofen, ketaprofen, prednison etc.)
n Alimenta]ie echilibrat\ [i program ordonat de mese
n Evitarea stresului
 Cover Story

Rovana Plumb:
Ne confrunt\m deja cu schimbarea climei,
la nivel global
Rovana Plumb a renun]at
la fotoliul de parlamentar
european pentru a
conduce Ministerul
Mediului. Feminist\
convins\, a câ[tigat
alegerile pentru func]ia de
vicepre[edinte al
organiza]iei de femei a
PSE. De profesie inginer
chimist, `ntre 2001-2004 a
fost pre[edintele Autorit\]ii
Na]ionale pentru Protec]ia
Consumatorilor. Are doi
b\ie]i [i, de trei ani, este
bunic\.

-Citi]i cu aten]ie
etichetele produselor pe care
le cump\ra]i?
-Da, la fel ca toate
femeile [i sunt bucuroas\ c\
am f\cut ceva pentru asta.
~n 2003, când am lansat
campania de informare De acest lucru profitau unii femeile, care au
privind drepturile comercian]i, care vindeau responsabilitatea familiei,
consumatorilor, am pornit de marf\ proast\ sau expirat\. sunt mult mai atente la ceea
la constatarea c\ românii nu Lucrurile s-au schimbat, iar cump\r\. Ele citesc
erau foarte aten]i la detalii. ast\zi, `n primul rând etichetele produselor [i decid

32

dup\ ce se informeaz\. Nu
mai pot fi p\c\lite [i, mai
mult, pot s\-i apere pe cei
apropia]i.
-De ce trebuie ap\rate
femeile?
-V\ dau câteva cifre: la
nivelul Europei, femeile
reprezint\ 60 la sut\ din
totalul absolven]ilor cu studii
universitare, dar numai 10
la sut\ dintre femei ocup\
func]ii de conducere. E r\u [i
pentru b\rba]i c\ femeile
sunt `mpiedicate s\ ajung\
`n pozi]ii de decizie. Un ziar
britanic considera c\ dac\
Lehmann Brother se numea
Lehmann Sisters, dac\
banca ar fi fost condus\ de
femei, mai prudente [i mai
organizate, nu d\dea
faliment. De asemenea,
femeile dau 70 la sut\ din
for]a unor domenii vitale:
s\n\tate, educa]ie, protec]ie
social\. Iar situa]ia lor e mai
grav\ fiindc\ aceste sectoare
au fost primele lovite de
m\surile de austeritate luate
`n 2010.
-Când a]i aflat c\ o s\
ave]i un nepot ?
-Vestea am primit-o chiar
`nainte de nunt\ [i am fost
tare bucuroas\, dar, trebuie
s\ recunosc, a[tept `n
continuare [i o nepo]ic\. Am
doi b\ie]i, 19 fini [i doar o
finu]\. David e mai hot\rât,
cum sunt b\ie]ii, e Berbec [i
poate de aceea nu st\
locului o clip\. M\ gândesc
c\ o fat\ ar fi mai
sentimental\. Pe de alt\
parte, David are ureche
muzical\ [i `i place muzica,
am cântat `mpreun\ de
S\rb\tori, [tie deja dou\
colinde. Ca europarlamentar
era destul de dificil s\ fii
al\turi de familie. Sunt
foarte apropiat\ de nora
mea, Ani Plumb, `ntre noi e
o rela]ie de prietenie... Nu
m\ temeam c\ nu se va
descurca, totu[i, ea lucreaz\
`n mass media, e o profesie
solicitant\, deci nu strica s\
po]i interveni, când e nevoie.
{i acest argument, al
apropierii de familie, a
contat când am decis s\
renun] la Bruxelles pentru
Bucure[ti.
-{coal\ mai bun\, la
Bruxelles, spitale mai dotate.
-S\ [ti]i c\ nu am fost
niciodat\ la medic `n
str\in\tate, de[i am lucrat
atâta vreme `n Parlamentul
European. Nici nu am avut o
urgen]\, s\ nu poat\ a[tepta
Cover Story
pân\ m\ `ntorc acas\, e
drept. Poate pentru c\ merg
la medicul de familie, când
e cazul, [i `mi fac toate
analizele, o dat\ pe an. Am
toat\ `ncrederea `n medicii
români, asta le spuneam
celor care m\ trimiteau la
doctor, `n Bruxelles. Unii mai
[i glumeau, spuneau c\ o s\
g\sesc tot medici români [i
`n capitala Belgiei. Cât
despre Ani [i David, ei au
avut o experien]\ dramatic\,
au stat o s\pt\mân\ `ntr-un
spital, la Bucure[ti. A[a cum
e la noi: ceva mai
aglomerat, nu foarte luxos,
dar au avut numai cuvinte
de laud\ pentru doctori, s-a
rezolvat totul cu bine [i asta
conteaz\. Nici cu [coala nu
cred c\ va fi o problem\.
Acum, David merge la o
gr\dini]\ public\, din
Drumul Taberei, `i place
acolo [i sper c\-i va place [i
la [coal\.
-Ce r\mâne dup\
Bruxelles?
-~n martie 2009,
Parlamentul European a
adoptat o rezolu]ie pe care
am ini]iat-o, privind copiii
imigran]ilor. Problema a
intrat `n aten]ia institu]iilor
europene, iar asta a
33
 Cover Story
`nsemnat ceva pentru mii de
copii ai c\ror p\rin]i
lucreaz\ `n str\in\tate: au
`nceput proiecte concrete
pentru ei, se preg\tesc legi.
Pentru mine, dup\ Bruxelles
r\mâne experien]a
dobândit\. Atitudinea pe
care am deprins-o acolo,
modelul de administra]ie
public\ practicat zi de zi,
cunoa[terea mecanismelor
de func]ionare a PE. Nu
ajunge s\ ai bun\voin]\ [i
s\ `]i propui anumite
obiective, trebuie s\ [tii cum
s\ folose[ti pârghiile unei
structuri atât de puternice ca
Uniunea European\, fiindc\
singuri nu putem face mare
lucru. Cu to]ii a[teptam mai
mult, `n 2007. Trebuie s\
recunoa[tem c\
dezam\girea e justificat\,
dar nu sunt de vin\ cei de la reducerea polu\rii alt\ cale, iar noile fabrici vor
Bruxelles, ci aceia care au industriale, asta nu polua mai pu]in, respectând
guvernat la Bucure[ti. De `nseamn\ c\ oamenii tr\iesc norme mai stricte de mediu
aceea, am hot\rât s\ renun] mai bine. Poluarea s-a redus [i fiind mai eficiente.
la pozi]ia de fiindc\ s-au distrus fabricile,
europarlamentar: cred c\ dar s\r\cia [i `n special -E real\ `nc\lzirea
pot s\ fac mai mult acas\, lipsa unui loc de munc\ global\?
s\ realizez ceva aici, [tiind afecteaz\ s\n\tatea tuturor -F\r\ discu]ie.
cum func]ioneaz\ lucrurile genera]iilor. {omajul este cel Schimbarea climei nu este o
acolo. mai nociv poluator al vie]ii glum\, ci o realitate cu care
sociale, iar situa]ia e critic\ ne confrunt\m, deja.
- Poluarea a sc\zut, `n mai ales `n rândul tinerilor. Studiile [tiin]ifice
România! România va fi demonstreaz\ clar acest
-Dac\ v\ referi]i la reindustrializat\, nu exist\ lucru.

34
 -Ce poate face România?
-Pentru a stopa fenomenul, nu putem
face mare lucru, fiindc\ nu noi
contribuim semnificativ la emisiile de
CO2 la nivel global. Dar, pentru a limita
efectele schimb\rilor climatice, la noi `n
]ar\, guvernul are sarcini concrete.
Vorbim despre secet\, inunda]ii [i
fenomene meteo extreme. Principalul
„amortizor” natural al acestora este
p\durea. Am `nceput un program de
re`mp\duriri extrem de ambi]ios:
s\pt\mâna trecut\ s-au plantat primii
10.000 de puie]i, `n Dâmbovi]a. ~n
scurt\ vreme, vom ajunge la 26 de
milioane de arbori planta]i, inclusiv `n
ceea ce numim Centura Verde a
Capitalei. De asemenea, România va
realiza un amplu program de iriga]ii [i
`ndiguiri. Efectele nu se limiteaz\ la
rezolvarea problemelor de Mediu: un aer
mai curat `nseamn\ o s\n\tate mai bun\
a oamenilor, f\r\ a mai aminti de
locurile de munc\ pe care le gener\m
prin aceste proiecte de infrastructur\. Pe
termen mediu, vor rezulta locuri de
munc\ „verzi”, `n turism sau agricultur\
[i industria alimentar\.

-Diete, re]ete?
-Nu am ]inut niciodat\ cur\ de
sl\bire, nu [tiu vreo diet\ minune.
M\nânc când apuc. Recunosc c\ `mi plac
pr\jiturile. La noi, pr\jitura casei este
negresa, iar de s\rb\tori mai fac
pl\cint\ cu stafide. Evident, citesc cu
aten]ie eticheta brânzei de vaci.
 Beauty
Frumuse]e [i `ngrijire
din stupul albinelor
rumuse]ea, `ngrijirea
F tenului [i a corpului,
m\surile profilactice
pentru `ncetinirea procesului de
`mb\trânire sunt aspecte care au
preocupat dintotdeauna femeile.
~n mediul `n care tr\im [i ne
desf\[ur\m activitatea se g\sesc
[i factori ostili pentru piele.
Poluarea, apa, temperature
nepotrivit\, stresul, microbii,
insecte sau boli dermatologice
agreseaz\ [i transmit tenului
multe toxine, f\cându-l s\ arate
obosit, `mb\trânit prematur [i f\r\
via]\.
~n acest r\zboi permanent cu
factorii nocivi, ce au un impact
negativ asupra aspectului nostru,
exist\ `ns\ [i alia]i de n\dejde.
Printre ace[tia un loc frunta[ `l
ocup\ produsele provenite din
stupul albinelor, cu ajutorul c\rora
s-a dezvoltat cosmetica apicol\.
36
Cosmetica apicol\
Neli Pfeiffer
Specialist cosmetic\ apicol\
Salonul Apiestetic
~]i dore[ti un ten tân\r [i f\r\ imperfec]iuni? Tratamentele
cosmetice realizate cu ajutorul produselor stupului
reprezint\ o metod\ natural\ de `nfrumuse]are [i `ngrijire.
Vedetele de la Hollywood `[i
trateaz\ tenul cu miere [i propolis
Produsele apicole [i tratamentele cosmetice realizate cu ajutorul lor sunt
foarte bine acceptate de organism [i pot rezolva majoritatea neajunsurilor
oric\rui tip de ten, au rol de prevenire [i `ncetinire a procesului de `mb\trânire [i
au un efect benefic asupra psihicului [i sufletului. Nu degeaba tot mai multe
vedete de la Hollywood (Catherine Zeta-Jones, Jennifer Lopez sau Cindy
Crawford) se laud\ c\ folosesc ca arm\ secret\ mierea [i alte produse apicole
pentru a-[i men]ine tenul tân\r, luminos [i catifelat.
Tratamentele apicole se adreseaz\ tuturor tipurilor de ten, indiferent de
vârst\ [i se bazeaz\ pe produse apicole `n stare brut\, precum mierea, polenul,
l\pti[orul de matc\, propolisul [i pe diferite combina]ii `ntre acestea, la care se
adaug\ extractele naturale de plante [i flori, uleiuri [i alte substan]e active.
Motive pentru a alege produse
apicole de `ngrijire a pielii
Amestecul diferitor produse apicole `n cadrul tratamentelor cosmetice se
face `n func]ie de tipul de probleme pe care le are tenul, ducând `n timp la
ameliorarea [i chiar rezolvarea acestora.
Iat\ câteva exemple: l\pti[orul de matc\ folosit `n tratamentele periodice
lunare reu[e[te s\ normalizeze gradul de hidratare a unui ten uscat,
deshidratat. Propolisul are un efect benefic asupra tenului gras, ameliorând
secre]ia excesiv\ de sebum. Polenul utilizat la tenul cu accente de `mb\trânire
(riduri, tonus diminuat, culoare modificat\) determin\ o revigorare a ]esutului -
riduri estompate, fermitate crescut\ [i luminozitate.
 Cosmetica apicol\ se poate folosi
sub forma unor tratamente faciale [i
corporale personalizate atât pentru femei, cât [i
pentru b\rba]i.

entru tratamentele cosmetice se utilizeaz\

P produsele stupului `n stare brut\: miere,

l\pti[or de matc\, polen, propolis, p\stur\,
cear\, venin de albine, apilarnil, combinate, dup\ caz,
cu extrase de flori [i plante (portocal, hamamelis), alge,
caviar, colagen, acid hialuronic, extract placentar,
gr\sime de balen\, `mbog\]ite cu vitamine esen]iale [i
minerale. Specialistul `n cosmetic\ creeaz\ astfel o
formul\ unic\, adaptat\ fiec\rei persoane `n parte, `n
func]ie de sex, vârst\, tip de ten, anotimp.

Mierea – „suava doamn\ a

stupului” – con]ine peste 70 de
substan]e active, vitamine,
s\ruri minerale, enzime,
fitohormoni, antibiotice, acizi
organici, substan]e
bacteriostatice, calmante,
hidratante, emoliente, trofice,
regeneratoare. ~n cosmetica
apicol\, mierea se folose[te cu
succes `n procesul de cur\]ire a
pielii (drenajul cu miere),
hidratare (iontoforeza `n solu]ii
apoase), `n cremele pentru
masaj [i ca excipient pentru
m\[tile cosmetice.

Ceara de albine – „domni]a stupului” – este un

ester al acidului palmitic, de culoare galben\ [i cu
miros de miere, are un mare con]inut de gr\simi,
hidrocarburi, minerale, vitamine [i este benefic\ pentru
piele prin ac]iunea sa emolient\, protectoare,
regeneratoare, atenuând ridurile deja existente. ~n
cosmetica apicol\, ceara se folose[te la preparerea
cremelor, la epilat, la fabricarea rujului de buze, a
s\punului, a produselor pentru p\r.
 Actualitate

Adev\rul care doare:

Raport mondial privind dizabilit\]ile
~n `ntreaga lume, num\rul persoanelor cu dizabilit\]i, copii [i adul]i, este `n continu\ cre[tere,
arat\ Raportul Mondial privind Dizabilitatea, lansat recent `n ]ara noastr\ de Societatea
Român\ de Medicin\ Fizic\ [i Recuperare.
~n prezent, num\rul persoanelor cu dizabilit\]i a ajuns la 1
miliard, adic\ 15% din popula]ia lumii, dintre care 200 de milioane
se confrunt\ cu dizabilit\]i grave, precum tetraplegia, depresia sever\
sau orbirea, semnaleaz\ Raportul Mondial 2011 privind Dizabilitatea.
Num\rul persoanelor cu dizabilit\]i dep\[e[te estim\rile anterioare,
care datau din 1970 [i care se ridicau la doar 10% din popula]ia
lumii. Documentul, ini]iat de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii [i
Banca Mondial\, a fost realizat de-a lungul a trei ani de un num\r
de 388 de speciali[ti din 70 de ]\ri.

Dac\ oamenii cu probleme nu sunt num\ra]i, ei nu conteaz\

De ce este atât de important\
aceast\ statistic\? F\r\ ea, cei
afecta]i nu vor conta `n fa]a
societ\]ii [i `n politicile unui stat, a
subliniat la evenimentul de lansare
Alana Officer, redactor executiv al
Raportului Mondial privind
Dizabilitatea. „Dac\ oamenii cu
dizabilit\]i nu sunt num\ra]i, ei nu
conteaz\”, a precizat ea.
Prof. dr. Mihai Berteanu,
pre[edintele Societ\]ii Române de
Medicin\ Fizic\ [i de Recuperare,
persoana care a avut ini]iativa de a
traduce pentru România acest
document, a ]inut s\ mul]umeasc\
`n primul rând pacien]ilor, „pentru
lucrurile pe care ei, de cealalt\
parte a baricadei, ne `nva]\ pe noi,
medicii, zi de zi”. „Raportul nu
`ncearc\ s\ dea o defini]ie a
dizabilit\]ii. Ea este complex\,
dinamic\, multidimensional\, este
un concept care evolueaz\
continuu [i variaz\ `n func]ie de
foarte mul]i factori (...), deci este [i
foarte greu de m\surat”, mai
spune profesorul, ad\ugând c\ o
explica]ie a dizabilit\]ii ar fi c\ ea
„e rezultatul interac]iunii dintre o
persoan\ cu dificult\]i de
func]ionare [i atitudinea celor din
jur [i mediu”. ~n direct\
coordonare, reabilitarea reprezint\
setul de m\suri care asist\ individul
care are sau poate avea o
dizabilitate `n a[a fel `ncât acesta
s\ ob]in\ un optim de func]ionare
`n mediul `nconjur\tor.

Reabilitarea, posibil\ dar costisitoare

Ce lipse[te `n România, mai
spune prof. dr. Mihai Berteanu,
este urm\rirea persoanelor care au
dizabilit\]i: „O persoan\ cu
dizabilitate cronic\ trebuie s\ fie
urm\rit\ de cineva din punct de
vedere al acelei dizabilit\]i.
Reabilitarea trebuie [i ea m\surat\.
Este foarte dificil, pentru c\ trebuie
s\ m\sur\m toate componentele”.
Cât prive[te rezultatele
reabilit\rii, la noi, avem nevoie
`nc\ de multe studii care s\
demonstreze eficien]a ei:
„Deciden]ii no[tri politici au nevoie
de teste f\cute la noi pentru a
atesta eficien]a reabilit\rii.” Dar
pentru toate acestea `ns\, „este
nevoie de un plan na]ional de
ac]iune. Raportul privind
dizabilitatea este cel care traseaz\
planul de ac]iune menit s\
cuprind\ to]i juc\torii implica]i”,
spune profesorul.

38
 Maternitate

Bolile genetice, depistate

cu ajutorul laserului
Bolile genetice sunt cauzate de unele deregl\ri genice sau cromozomiale ale celulelor organismului uman, care
apar fie `n urma unui accident cromozomial produs printr-un proces nereu[it de replicare genetic, fie printr-o
muta]ie lent\ a cromozomului rezultat `n urma diviziunii unei celule. Cu ajutorul laserului PDG, acum se pot
diagnostica astfel de probleme genetice `naintea insemin\rii in vitro cu un embrion, ceea ce permite p\rin]ilor
cunoa[terea eventualelor muta]ii.
Dr. Ruxandra Dumitrescu
Medic primar obstetric\-ginecologie
Clinica Fertilia

Sindromul Down, albinismul, hemofilia pot fi prevenite

Un cromozom are mii de gene, fiecare dintre acestea fiind purt\toare de informa]ie genetic\ ce determin\ o
caracteristic\ sau tr\s\tur\, precum culoarea ochilor, a p\rului sau a pielii. Bolile ereditare se declan[eaz\ `n momentul `n
care o gen\ lipse[te, prezint\ defecte sau un num\r gre[it de cromozomi, deregl\ri numite aneuploidii. Cu ajutorul
laserului PGD, medicii speciali[ti pot semnala din timp asemenea de nereguli [i, astfel, boli ereditare grave precum
sindromul Down, albinismul sau hemofilia pot fi prevenite.

Copilul t\u e predispus la boli genetice?

Cel mai probabil, a[a cum
mo[tene[te culoarea p\rului sau a
ochilor, copilul va mo[teni [i bolile
p\rin]ilor. De aceea, trebuie
monitorizate cuplurile ai c\ror
membri provin din familii `n care au
fost cazuri de hemofilie, albinism, de
distrofie muscular\ Duchenne,
sindromul Down sau alte boli
asem\n\toare. Muta]iile genetice sau
infertilitatea rezult\ `n urma unor
factori care ]in de procesul diviziunii
celulare sau de istoricul medical al
familiei. Un alt factor se refer\ la
vârsta `naintat\ a unui membru al
cuplului, `n special femeile peste 35
de ani trebuie s\ treac\ prin teste
medicale pentru a verifica
posibilitatea organismului de a duce
o sarcin\. Calitatea spermei
b\rbatului, existen]a unei na[teri
precedente cu dificult\]i sau
anormalit\]i cromozomiale, avorturi
spontane, combinarea cromozomilor
`ntre parteneri sunt elemente care pot
duce la apari]ia unei anormalit\]i la
nivelul genetic al f\tului.

Analiza cu laserul PGD

Preimplantation genetic diagnosis (PGD) este o
modalitate prin care cuplurile pot afla [i preveni o
sarcin\ afectat\ de o dereglare genetic\ sau
cromozomial\. Aceast\ testare genetic\ face parte din
procesul de fertilizare in vitro, etap\ `n care embrionul
este analizat `n scopul identific\rii tulbur\rilor genetice.
Când embrionul se afl\ `n a treia zi de dezvoltare, o
celul\ sau dou\ din cele ce `l formeaz\ poate fi
`ndep\rtat\ f\r\ a afecta `n niciun fel embrionul, acesta
fun]ionând `n continuare ca [i cum acea blastul\ nici n-
ar fi fost `ndep\rtat\. Blastula va fi supus\ unor teste [i
analize genetice pentru a afla compozi]ia cromozomial\
a embrionului [i dac\ acesta este sau nu purt\tor al unei
muta]ii genetice. Cu ajutorul laserului PGD se poate
evita vestea devastatoare a na[terii unui copil bolnav
genetic.

40
 Chirurgie

Tratamentul
cancerului rectal
Rectul [i canalul anal reprezint\ segmentul terminal al tubului digestiv, cu o lungime de 15
cm. Cancerul de rect reprezint\ o patologie frecvent `ntâlnit\, care se manifest\ adesea prin
sânger\ri rectale [i tulbur\ri ale tranzitului intestinal. Din nefericire pacien]ii cu cancer de rect
se prezint\ tardiv la medic, cel mai adesea simptomele de debut fiind atribuite bolii
hemoroidale.

Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran

{eful Clinicii Chirurgie din
Spitalul de Urgen]\
Floreasca

unt pu]ine ariile

S chirurgiei unde pe
parcursul ultimelor
decenii s-au realizat progrese
atât de semnificative ca `n
cancerul de rect, atât `n ceea ce
prive[te tehnica chirurgical\ cât
[i tratamentul adjuvant sau
neoadjuvant. Majoritatea
cancerelor rectale sunt de tip
adenocarcinom (95-98%), restul
tumorilor fiind reprezentate de
carcinomul scuamos sau alte
forme histopatologice rare.
Aproximativ 20% din cazurile de
cancer colorectal prezint\
agregare familial\, rudele de
gradul I ale pacien]ilor cu
diagnostic recent de polipi sau
cancer colorectal prezentând Figura 1: Vedere anterioar\ a rectului [i canalului anal.
risc crescut de a face [i ei Se poate observa aparatul sfincterian al canalului anal, care
boala. asigur\ continen]a pentru materii fecale [i gaze.

42

Factorii de risc pentru cancerul de rect sunt:
4Istoria familial\ de cancer colo-rectal:
4Prezen]a cancerului la o rud\ de gradul I
(p\rinte, frate sau sor\, copil).
4Prezen]a cancerului la mai mul]i membri ai
familiei.
4Rud\ cu cancer colo-rectal debutat la vârst\
tân\r\ (sub 55 de ani).
4Pacient cu cancer colo-rectal `n antecedente
sau polipi colonici. Pacien]ii care au avut un
cancer colo-rectal au un risc crescut de a
dezvolta un nou cancer colorectal. De
asemenea persoanele cu polipi colonici [i
rectali adenomato[i diagnostica]i sub 60 de
ani au un risc crescut de a dezvolta un cancer
la nivelul acestora.
4~naintarea `n vârst\. Peste 90% din cancerele
de colon [i rect apar la persoane peste 50 de
ani.
4Stilul de via]\:
4Dieta bogat\ `n gr\simi, carne ro[ie [i s\rac\
`n fibre
4Sedentarism
4Fumatul
4Consumul de alcool `n cantit\]i mari
4Obezitatea
Chirurgie
Figura 2: Vedere lateral\ a pelvisului la
femeie. Se poate observa raporturile rectului cu
uterul [i peretele posterior al vaginului.
Inciden]\ [i
factori de risc
Exist\ persoane care au un risc mai mare de a
dezvolta cancer la nivelul colonului [i rectului.
Orice lucru care cre[te riscul de a face o boal\ se
nume[te factor de risc. Prezen]a factorilor de risc nu
`nseamn\ c\ este obligatoriu ca boala s\ apar\.
De asemenea boala poate ap\rea [i `n absen]a
factorilor de risc.
4Pacien]ii cu urm\toarele boli diagnosticate:
4Polipoz\ adenomatoas\ familial\ – boal\
genetic\ `n care apar sute de poli la nivelul
colonului [i rectului, cu risc de transformare
malign\ de 100% pe parcursul vie]ii.
4Cancer de colon ereditar nonpolipozic –
boal\ mo[tenit\ `n care pacientul are un risc
crescut de a dezvolta cancer la nivelul
colonului [i rectului, uterului, stomacului,
ovarului.
4Boal\ inflamatorie intestinal\ (Rectocolit\
ulcerohemoragic\ [i boal\ Crohn). Riscul de
cancer este direct propor]ional cu vechimea
bolii (>10 ani vechime a inflama]iei
intestinale).
Factorii care scad riscul de a face cancer colonic
[i rectal:
4Calciul, Vitamina D, Magneziul, Acidul folic –
exist\ studii care arat\ c\ persoanele cu un
aport crescut de calciu prezint\ un risc mai
sc\zut de cancer colorectal.
4Consumul de Aspirin\ [i alte antiinflamatoare
nesteroidiene poate sc\dea riscul de
cancer colorectal.
43
 Chirurgie
Simptome
Simtomele care apar `n
cancerul rectal sunt numeroase,
dar nespecifice, ele ap\rând de
asemenea `n multe alte boli
abdominale:
4Modific\ri ale tranzitului
intestinal (constipa]ie
progresiv\, diaree,
alernan]a de constipa]ie [i
diaree).
4Senza]ia de golire
incomplet\ a rectului dup\
Diagnostic
Atunci când pe baza
simptomelor unui pacient se
suspecteaz\ cancerul rectal pot fi
folosite urm\toarele mijloace de
investigare:
4Examenul fizic.
4Examinarea digital\ a rectului.
4Rectoscopia. Dac\ se
identific\ zone cu aspect patologic
se efectueaz\ biopsii (ciupirea unor
mici fregmente) care se trimit la
examinarea microscopic\. Se pune
astfel cu certitudine diagnosticul de
cancer.
4Rectocolonoscopia virtual\
(Computer Tomografic\).
44
defeca]ie.
4Sânge ro[u amestecat `n
materiile fecale.
4Durerile abdominale.
4Crampele abdominale.
4Oboseala.
4Astenia.
4Balon\rile.
4Sc\derea ponderal\.
Trebuie re]inut c\ boala
poate ap\rea cu câ]iva ani
Stadializarea cancerului de rect
Dup\ ce pe baza biopsiilor
rectoscopice s-a pus diagnosticul
de cancer de rect, medicul
trebuie s\ determine cât de
extins\ este boala (stadiul bolii).
Pentru a determina extinderea
bolii pot fi efectuate urm\toarele
investiga]ii:
4Radiografie toracic\ - Poate
eviden]ia metastazele
pulmonare.
4Determinarea `n sânge a
Antigenului
carcinoembrionic (ACE).
4Ecografia abdominal\
transparietal\ (uzual\) –
foarte util\ pentru
evaluarea unor posibile
metastaze la nivelul
ficatului. Nu pune `n
eviden]\ tumora localizat\
la nivelul rectului.
4Ecografia abdominal\
transrectal\: efectuat\ prin
introducerea `n interiorul
rectului a unei sonde
speciale ecografice. Este
foarte sensibil\ pentru
`nainte ca simptomele s\ se
manifeste clinic.
evaluarea extensiei locale a
tumorii rectale.
4Computer tomografia (CT)
abdominal\ [i pelvin\.
4Imagistic\ prin Rezonan]\
Magnetic\ (IRM) – foarte
util\ pentru evaluarea cu
acurate]e a extensiei locale
a bolii.
4PET/CT scan. Tomografia
cu emisie de pozitroni (PET)
eviden]iaz\ tumorile
maligne din corp. Se
injecteaz\ intravenos
glucoz\ marcat\ radioactiv.
Scanner–ul PET se rote[te `n
jurul corpului [i realizeaz\
imagini cu captarea
glucozei de c\tre celule.
Celulele maligne sunt
foarte active [i capteaz\
mult\ glucoz\. Astfel
tumorile maligne apar mult
mai colorate `n imagine
decât ]esuturile normale.
Examinarea PET/CT este
foarte util\ `n stadializarea
bolii.
 Chirurgie

Tratament Tratament chirurgical

Tratamentul cancerului de rect se face `n
echip\ multidisciplinar\, aceasta incluzând
medicul chirurg, oncolog, radioterapeut,
chimioterapeut [i anatomopatolog. Cu toate
c\ rezec]ia chirurgical\ este singura care
poate asigura vindecarea pe termen lung,
aceast\ secven]\ trebuie `ncadrat\ `ntr-n
protocol terapeutic, stabilit dup\
stadializarea corect\ a bolii. ~n func]ie de
gradul extensiei locale [i la distan]\,
secven]a terapeutic\ `n cancerul rectal poate
fi reprezentat\ de:
4Tumorile T1 – Doar tratament
chirurgical.
4TumorileT2-3 – Doar tratament
chirurgical.
4Tumorile T3 – Radioterapie
preoperatorie [i apoi tratament
chirurgical.
4Tumorile T3-4 – Chimioradioterapie
preoperatorie apoi tratament
chirurgical.
Tratamentul chirurgical `n cancerul de rect poate fi
reprezentat de rezec]ia local\, rezec]ia anterioar\ a rectului [i de
rezec]ia abdominoperineal\.
Rezec]ia local\ a tumorii se realizeaz\ fie prin rezec]ie
transanal\ (pentru cancerele situate inferior), fie prin excizie
microchirurgical\ endoscopic\ (o camer\ video [i instrumente
de lucru introduse transanal).
Rezec]ia anterioar\ a rectului se face prin incizie
abdominal\, rezec]ia segmentului colorectal [i reconstituirea
tranzitului intestinal, astfel `ncât starea postoperatorie este foarte
apropiat\ de cea anterioar\ interven]iei chirurgicale.
Rezec]ia abdominoperineal\ este o interven]ie de amploare
mai mare, care presupune o incizie abdominal\ cu rezec]ia
colonului terminal [i a rectului [i o incizie `n jurul anusului, cu
rezec]ia `n totalitate a rectului [i canalului anal. Astfel pacientul
nu mai poate avea un tranzit digestiv normal, ci va prezenta o
colostom\ definitiv\ (colonul va fi exteriorizat la tegumentul
abdominal, materiile fecale colectându-se `ntr-o pung\).
Excizia total\ a mezorectului se asocieaz\ atât rezec]iei
anterioare, cât [i rezec]iei abdominoperineale [i presupune
disec]ia foarte meticuloas\ `n jurul rectului, rezecând tot ]esutul
adipos din jurul acestuia, ]esut ce poate con]ine celule tumorale.

Radioterapia
Radioterapia `nainte de
radioterapiei preoperatorii prin ad\ugarea chimioterapicelor. Este utilizat\
interven]ia chirurgical\ este
`n tumorile foarte avansate local, `nainte de rezec]ia chirurgical\.
foarte util\ `n cancerele
avansate, pentru a reduce
dimensiunile tumorii. Cu eficien]\
foarte bun\, radioterapia poate
fi efectuat\ `n maniera:
4Secven]\ rapid\ – [edin]e
zilnice timp de 5 zile, urmate de
interven]ia chirurgical\ `n
s\pt\mâna urm\toare.
4Secven]a clasic\ – [edin]e
timp de 5 s\pt\mâni, urmate de
interven]ia chirurgical\ dup\ un
interval de timp.
Radiochimioterapia
Aceast\ metod\ terapeutic\ presupune augmentarea efectelor
Polichimioterapia
Polichimioterapia poate fi utilizat\ atât preoperator, asociat\
radioterapiei, dar [i postoperator, atunci când rezultatul histopatologic
eviden]iaz\ o tumor\ avansat\ local.
Prognostic
Supravie]uirea `n cancerul 4Stadiul I: 74%
rectal este direct dependent\ de
4Stadiul II: 32 – 65%
stadiul bolii `n momentul
diagnosticului. Astfel supravie]uirea 4Stadiul III: 33 – 74%
la 5 ani este urm\toarea: 4Stadiul IV: 6%

45
 Advertorial

Afec]iuni inflamatorii la nivelul

cavit\]ii bucale [i faringiene
Cum apar inflama]iile `n cavitatea bucal\ [i faringian\?
Inflama]iile `n cavitatea bucal\ [i faringian\ sunt provocate de
agen]i patogeni (bacterii, viru[i sau fungi) mai ales `n cazurile `n
care capacitatea de ap\rare a organismului este sc\zut\. De
asemenea, iritarea mecanic\ produs\ prin proteze dentare sau
printr-o igien\ oral\ insuficient\ pot deteriora mucoasa bucal\,
favorizând p\trunderea germenilor. Tabloul clinic se exprim\
printr-o hiperemie [i o hipersensibilitate a mucoaselor, `nso]ite
de senza]ie de arsur\ `n cavitatea bucal\ sau de dificult\]i la
`nghi]ire, dureri de gât [i r\gu[eal\. Pentru prevenirea acestor
inflama]ii sunt recomandate comprimatele de supt.

Dr. Anda Irinel Podar

F\r\ zah\r
Produsul cel mai indicat `n asemenea situa]ii ar trebui s\ con]in\ un antibiotic, care s\ ac]ioneze
local, cu un spectru larg de ac]iune antimicrobian\, un antiseptic pentru dezinfectarea cavit\]ii bucale [i
un analgetic cu ac]iune rapid\ [i de lung\ durat\, care s\ calmeze durerile.
Produsul nu trebuie s\ con]in\ zah\r, pentru a proteja astfel din]ii [i a preveni apari]ia cariilor.

Comprimatele de supt sunt indicate pentru:

4inflama]ii [i infec]ii ale cavit\]ilor oral\ [i faringian\ (stomatite, gingivite [i
amigdalite);
4infec]ii ale c\ilor respiratorii superioare;
4dureri `n gât;
4disfagie;
4prioritar, `naintea interven]iilor chirurgicale din cavit\]ile oral\ [i faringian\
(amigdalectomii, extrac]ii dentare).

4C\uta]i medicamentul original! Pia]a este `n plin\ dezvoltare, ap\rând zilnic

medicamente cu denumiri asem\n\toare, dar efecte complet diferite.
4Nu schimba]i recomandarea medicului.
4Nu `nlocui]i produsele originale cu altele mai ieftine. Mai ieftin nu `nseamn\ la
fel de bun!

46
 Util

Sfaturi pentru a ]ine gripa la distan]\

De[i gripa este o boal\ extrem de contagioas\ care poate da complica]ii grave, mul]i oameni ignor\
acest pericol la care suntem expu[i anual, `n sezonul rece. Aceasta a fost principala tem\ dezb\tut\ `n
cadrul Forumului Na]ional „Stop Gripa”, la care au participat renumi]i medici din ]ar\ [i din str\in\tate.

„Ne temem de ni[te boli care
au o probabilitate destul de mic\
s\ ne loveasc\, [i ignor\m o boal\
a c\rei probabilitate de apari]ie
este destul de mare”, a declarat `n
debutul forumului dr. Victor
Olsavszky, reprezentantul
Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii
`n România.
,,Aflându-ne `n pragul
sezonului gripal, prima noastr\
ac]iune s-a numit Forumul Na]ional
Stop Gripa, iar cuvântul care `mi
vine `n minte pentru acest demers
este <<preven]ia>>. Prin ac]iunile
noastre ne dorim s\ aducem
România la nivelul ]\rilor dezvoltate
`n ceea ce prive[te cultura
preven]iei, pentru a putea sc\dea
inciden]a bolilor ce pot fi prevenite
prin vaccinare. Gripa este o
afec]iune contagioas\, cu o
frecven]\ anual\, iar formele ei de
prezentare variaz\ de la u[oare la
severe. Uneori poate determina [i
decese”, a subliniat dr. Oana
Falup, medic primar pediatrie la
Spitalul Clinic de Copii Bra[ov,
pre[edintele Asocia]iei Române Pro
Imunizare.

R\ceal\ vs grip\
Deseori, oamenii confund\ gripa cu r\ceala. Gripa nu este `ns\ „doar o r\ceal\ mai sever\”. Netratat\
corespunz\tor, gripa poate duce la complica]ii serioase, cum ar fi pneumonia, agravarea afec]iunilor medicale
pre-existente, uneori urmate de deces.

Semne R\ceal\ Grip\

Febr\ mare la `nceput, `n special la copiii mici;

Febr\ Rareori
dureaz\ 3-4 zile

Dureri de cap Rareori Deseori

Dureri generale U[oare Prezente `n majoritatea cazurilor, adesea severe

Oboseal\, sl\biciune Uneori Deseori, poate dura pân\ la 2-3 s\pt\mâni

Epuizare Niciodat\ Apare de obicei la `nceputul bolii

Nas `nfundat Deseori Uneori

Dureri de gât Deseori Uneori

Jen\ `n piept, tuse Moderate, tuse seac\ Deseori, tusea poate deveni grav\

Antihistaminice, decongestionante, Medicamente antivirale, la recomandarea

Tratament
antiinflamatoare nesteroidiene medicului

Sp\la]i-v\ des pe mâini cu ap\ [i

Vaccinarea anual\; medicamente antivirale, la
Preven]ie s\pun; evita]i contactul apropiat cu
recomandarea medicului
persoanele r\cite

Bron[it\, pneumonie, agravarea bolilor cornice

Congestia sinusurilor, otit\ medie, [i poate pune via]a `n pericol. Complica]iile pot
Complica]ii
astm bron[ic ap\rea mai ales la vârstnici, la cei cu boli
cronice, la copiii mici [i la femeile `ns\rcinate.

Sursa: Forumul Na]ional „Stop Gripa”

48
 Util

Vaccinarea — solu]ia eficient\ de prevenire a gripei

Virusul gripal este
extrem de contagios [i poate fi
transmis de la o persoan\ la alta prin
str\nut, tuse sau prin contact direct cu
obiecte contaminate (bancnote,
mânere, `ntrerup\toare, tacâmuri,
ce[ti etc.). Oricine se poate `mboln\vi
de grip\, chiar [i persoanele tinere [i
s\n\toase.
Medicii recomand\ ca o form\
sigur\ [i eficient\ de prevenire a
gripei vaccinarea. Potrivit secretarului
de stat `n Ministerul S\n\t\]ii, conf. dr.
Alexandru Rafila, [i dr. Adriana Pistol,
directorul Centrului Na]ional de
Supraveghere [i Control al Bolilor
Transmisibile, num\rul persoanelor
care se vaccineaz\ antigripal `n
România este din ce `n ce mai mic [i
mult sub recomand\rile OMS. }ara
noastr\ este coda[\ `n ceea ce
prive[te vaccinarea antigripal\, atât la
nivel mondial, cât [i la nivel
european.
Vaccinarea antigripal\ este
recomandat\ `n fiecare an, `n
septembrie-noiembrie (`naintea
apari]iei epidemiei de grip\),
deoarece organismul are nevoie de
cel pu]in dou\ s\pt\mâni de la
vaccinare pentru a se instala protec]ia
[i a fabrica anticorpi `mpotriva
virusului. De asemenea, vaccinarea se
poate realiza pe toat\ durata
sezonului gripal, pentru cei care nu s-
au vaccinat la `nceputul toamnei.
Toate vaccinurile antigripale,
indiferent de produc\tor, respect\
compozi]ia recomandat\ de OMS.
Vaccinul antigripal recomandat pentru
sezonul gripal 2012-2013 (emisfera
nordic\) con]ine urm\toarele tulpini:
A/California/7/2009 (H1N1),
A/Victoria/361/2011 (H3N2),
B/Wisconsin/1/2010.

Gravidele [i sugarii — OMS recomand\ vaccinarea antigripal\ pentru

priorit\]ile OMS pentru
sezonul 2012-2013
Pentru sezonul gripal 2012-2013, Organiza]ia
Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) vine cu o recomandare
ferm\ `n ce prive[te vaccinarea antigripal\ a gravidelor.
Aceast\ recomandare este sus]inut\ atât de poten]ialul
sever al `mboln\virii la gravide, cât [i de necesitatea
protej\rii antigripale a sugarului (<6 luni). „~n Statele
Unite [i Canada, recomandarea pentru vaccinarea
antigripal\ a gravidelor este universal\. Dac\ pân\ `n
2009, `n România erau vaccinate doar gravidele aflate
la risc, este important ca acum, `n 2012, s\
con[tientiz\m faptul c\ vaccinarea antigripal\ este
indicat\ tuturor gravidelor, vaccinul asigurându-le
protec]ia `n fa]a gripei nu doar lor, ci [i a nou-
n\scutului”, a declarat conf. dr. Victoria Aram\, medic
primar boli infec]ioase la INBI „Matei Bal[”. „Vaccinarea
antigripal\ la gravide poate preveni avorturile spontane,
na[terile premature, malforma]iile congenitale ale f\tului
cauzate de infec]ia gripal\”, a precizat dr. Viorel
Alexandrescu, [eful Centrului Na]ional de Grip\ din
cadrul Institutului Cantacuzino.
urm\toarele grupe la risc:
4 Copiii mici (cu vârsta `ntre 6 [i 23 de luni)
4 Femeile `ns\rcinate
4 Persoane cu vârsta peste 65 de ani
4 Personalul medico-sanitar [i cei care `ngrijesc copii
(asistente, bone)
4 Personalul din institu]ii de ocrotire social\
4 Persoane imunodeprimate (aflate sub tratament
pentru cancer sau HIV/SIDA)
4 Persoane cu boli cronice, cum ar fi diabetul, astmul,
bolile de inim\
Gripa (`n englez\ – influenza) a fost
numit\ astfel dup\ denumirea dat\ `n
secolul al XVII-lea, `n Italia, unde boala
a fost atribuit\ „influen]ei vremii”.
~n Europa, num\rul deceselor
{tia]i c\...
cauzate de grip\ dep\[e[te num\rul
deceselor cauzate de accidente rutiere.
Virusul gripal de pe bancnote
poate r\mâne infec]ios pân\ la 3 zile,
timp `n care poate cauza `mboln\virea.

49
 Pediatrie

Trateaz\ corect febra copilului

Febra este cel mai frecvent simptom cu care se confrunt\ copiii [i
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
pentru care ajung cel mai des la medic. Mai ales acum, `n plin sezon
al infec]iilor respiratorii, febra se afl\ pe primul loc `n topul motivelor
de prezentare la camerele de gard\ ale spitalelor de copii.

ebra are valoare de M\surarea corect\ a temperaturii

F semnal, nu trebuie
considerat\ o
nenorocire. Este o reac]ie
normal\ de ap\rare a
organismului `n fa]a unei infec]ii
sau a altor boli. Este un semn c\
sistemul imunitar func]ioneaz\
adecvat pentru a lupta cu o
infec]ie. E mai grav `n cazul `n
care copilul ar fi bolnav [i nu ar
face febr\. ~ns\ febra nu
presupune automat boal\.
Cre[terea temperaturii corporale
a copilului poate ap\rea din
cauza erup]iei dentare, ca
reac]ie la un anumit
medicament sau vaccin, din
cauza deshidrat\rii sau din
pricina supra`nc\lzirii (când
copilul este prea gros `mbr\cat
ori st\ `ntr-o camer\ `nc\lzit\
excesiv).
Copilul trebuie dus
la medic `n urm\toarele
situa]ii:
l dac\ are febr\ [i
erup]ie,
l dac\ are febr\ [i
v\rs\turi,
l dac\ are febr\ [i diaree,
l dac\ are febr\ [i
tu[e[te,
l dac\ are febr\ [i
convulsii.
Pentru m\surarea temperaturii corporale a copilului, dr. Nicoleta Bobe,
medic primar pediatru la Clinica Amicus Med, recomand\ utilizarea
termometrului electronic cu afi[area valorilor `n cifre (grade Celsius). Medicul
recomand\ evitarea atât a termometrului electronic cu afi[area temperaturii `n
culori (albastru, ro[u), cât [i a termometrului electronic auricular, care pot da
valori false. La sugari [i copiii mici este recomandat\ m\surarea tempe¬raturii
intrarectal. Pentru ca aceast\ manevr\ s\ nu creeze disconfort, termometrul
trebuie lubrifiat cu crema de corp a copilului. ~n cazul copiilor de peste 3 ani,
termometrul poate fi ]inut la subra].
Referitor la valorile temperaturii, dr. Nicoleta Bobe ]ine s\ precizeze c\, `n
cazul copiilor, `ngrijor\toare este febra de peste 38 de grade, m\surat\ corect,
cu instrumente de `ncredere. P\rin]ii pot sta lini[ti]i când copilul are 37,5, dar
pare s\n\tos, adic\ se joac\, m\nânc\, nu vars\, nu tu[e[te, nu are diaree, nu
are erup]ie. ~n aceast\ situa]ie, copilul trebuie ]inut sub observa]ie, iar
temperatura va fi monitorizat\ periodic.
Când sunt necesare antitermicele
Administrarea antitermicelor (medicamente pentru sc\derea febrei) este
necesar\ numai când temperatura dep\[e[te 38,5 grade Celsius. Conform
Societ\]ii Române de Pediatrie [i altor autorit\]i medicale interna]ionale, numai
dou\ medicamente sunt utile [i sigure `n combaterea febrei la copii. Acestea sunt
ibuprofenul [i paracetamolul”, spune dr Nicoleta Bobe. Este contraindicat\
aspirina, care prezint\ riscul de a provoca sindromul Reye. Iar algocalminul la
copii trebuie administrat numai la recomandarea medicului. Aten]ie la
antibiotice! Acestea nu scad febra [i sunt contraindicate `n viroze respiratorii,
principalele cauze de febr\ la copil. Antibioticele pot fi prescrise numai de medic,
`n cazul `n care copilul are o infec]ie bacterian\.
Starea general\ a copilului se modific\ atunci
când are febr\ peste 38,5 grade Celsius. El este
apatic, irascibil, nu are poft\ de mâncare.
Oricum, copilul cu febr\ nu trebuie for]at s\
m\nânce. Este bine s\ fie hidratat cu ceai,
zeam\ de compot, ap\ plat\.

50
Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL
Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, Bucureşti
Tel/fax: +40 21 256 00 95,
www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com
 Psihologie

Depresia de sezon Depresia sezonier\ apare `n contextul modific\rilor climatice

Siru Alexandru
survenite la trecerea de la un anotimp la altul. Ea face parte
Psiholog – psihoterapeut
Centrul Medical de Diagnostic [i din categoria mai general\ a tulbur\rilor afective sezoniere
Tratament „Dr. Victor Babe[” care se refer\, `n principiu, la modificarea afectivit\]ii bazale
Sos. Mihai Bravu nr. 281, Bucure[ti având ca factor declan[ator schimbarea anotimpurilor.
Tel: 021/317.95.03;
Fax: 021/317.95.02

el mai frecvent, depresia sezonier\ apare toamna [i iarna,

C dar, `n unele cazuri, poate ap\rea [i prim\vara-vara.

Datorit\ frecven]ei crescute a apari]iei depresiei `n perioadele
de tomn\-iarn\, majoritatea lucr\rilor de specialitate, când se refer\ la
depresia sezonier\, o asociaz\ cu aceste anotimpuri. Prin urmare,
modificarea st\rii de dispozi]ie ap\rut\ `n anotimpurile prim\var\-var\ sunt
mai pu]in studiate pornind de la ipoteza influen]ei climatice sau este
`ncadrat\ `n alte categorii de tulbur\ri afective.

Semn al Depresia de var\

unor tulbur\ri
psihice
Asocia]ia American\ de Psihiatrie
afirm\ c\ tulbur\rile afective
sezoniere sunt, de fapt, un semn al
unei depresii majore sau al unei
tulbur\ri bipolare, deci nu sunt
generate de schimb\rile
anotimpurilor [i, respectiv de
modific\rile de temperatur\,
luminozitate, presiune atmosferic\, ci
ele exist\ `ntr-un context [i sunt doar
influen]ate de condi]iile men]ionate
mai sus.
Astfel c\, majoritatea celor care
prezint\ tulbur\ri afective sezoniere
sufer\ de tulbur\ri depresive majore,
iar un procent de 20% (dac\ nu [i
mai mult) au deja sau pot dezvolta
tulbur\ri bipolare (maniaco-
depresive).
Literatura de specialitate vorbe[te despre dou\ tipuri de depresie
sezonier\: depresie de var\ (denumit\ [i tulburare afectiv\ sezonier\
estival\), care poate ap\rea chiar din primele zile de prim\var\ [i dureaz\
pe tot parcursul sezonului estival, [i depresie de iarn\ care apare la sfâr[itul
toamnei [i ]ine pe tot parcursul sezonului rece.
Depresia de var\ se caracterizeaz\ prin urm\toarele simptome specifice:
4pierderea `n greutate;
4insomnii (temperaturile crescute perturb\ somnul);
4pierderea apetitului;
4anxietate;
4agita]ie;
4iritabilitate;
4dificultatea de a suporta temperaturile crescute (persoanele se plâng
frecvent c\ nu le place vara [i nu pot suporta c\ldura, plângere care devine
un argument valid pentru retragerea `n cas\ sau limitarea ie[irilor [i
activit\]ilor `n afara casei);
4datorit\ c\ldurii cre[te consumul de „alcool r\coritor” – bere sau cockteiluri
alcoolice cu ghea]\ – ceea ce cre[te riscul depresiei [i accentueaz\ tendin]ele
spre agita]ie, iritabilitate, impulsivitate.

52
 Psihologie
De[i cercet\rile nu au putut stabili cu exactitate cum anume influen]eaz\ vara dispozi]ia bazal\, se crede c\ zilele lungi
[i temperaturile crescute scad capacitatea de a gestiona eficient stresul. ~n plus, nivelul de serotonin\ (hormonul fericirii)
scade `n lunile de var\, iar luminozitatea crescut\ inhib\ secre]ia de melatonin\ (hormonul somnului).

Depresia de var\ este mai rar\ decât cea de iarn\, dar `n formele ei cele mai severe este
mai riscant\ decât cea de iarn\. Riscul de suicid este mai accentuat la depresia de var\,
aceasta având ca [i component\ caracteristic\ agita]ia [i impulsivitatea. Dr. Norman
Rosenthal, profesor de psihiatrie la Universitatea Georgetown, care a ajutat la descoperirea
celor dou\ tipuri de depresie sezonier\, explic\ acest lucru: „Sinuciderea este un risc mai mare
dac\ omul este deprimat [i agitat (`n depresia de var\) decât dac\ este deprimat [i letargic (`n
depresia de iarn\)”.

Depresia de iarn\
epresia de iarn\ se
D caracterizeaz\ prin
urm\toarele simptome
specifice:
4 greutate la trezirea de diminea]\;
4 somnolen]\ pe parcursul zilei,
dificultate `n concentrarea aten]iei
[i realizarea eficient\ a sarcinilor
zilnice;
4 tendin]a de a dormi mai mult;
4 nivel redus de energie [i, de aici,
lipsa motiva]iei [i tendin]a spre
amânare;
4 dificultatea de a suporta
temperaturi sc\zute (persoanele se
4retragerea `n sine, evitarea
plâng frecvent c\ nu le place iarna
[i nu pot suporta frigul, plângere
care devine un argument valid
activit\]ilor amicale, sociale [i chiar
familiale.
La fel ca [i `n cazul depresiei de
pentru retragerea `n cas\ sau
var\, nu se pot demonstra exact
limitarea ie[irilor [i activit\]ilor `n
mecanismele care, `n timpul iernii,
afara casei);
conduc la depresie, `ns\ ipotezele
4 nevoia de a mânca mai mult, `n
vorbesc despre cre[terea presiunii
special apare nevoia de: zah\r,
arteriale, din cauza temperaturilor
alcool [i fast-food, de unde deriv\
sc\zute, care `ngreuneaz\ gândirea [i
cre[terea `n greutate [i se poate
produce apatie; despre stimularea
intra `n cercul vicios al unei
secre]iei de melatonin\ (hormonul
dispozitii proaste generate de
somnului) `n zilele mai scurte [i mai
cre[terea `n greutate...
`nnorate, prin absen]a luminii.

Recomand\ri
~n principiu, cele dou\ tipuri de depresie se pot regla
cu ajutorul alimenta]iei specifice (se [tie c\ iarna mânc\m
mai consistent pentru a ajuta organismul s\ fac\ fa]\
anotimpului rece [i vara mânc\m „mai u[or” pentru a nu-l
`ngreuna), exerci]ii fizice, plimb\ri seara `n timpul verii,
plimb\ri diminea]a [i la prânz iarna,
expunere la lumina dimine]ii, timp petrecut
al\turi de familie [i prieteni etc.
Dar dac\ tulbur\rile afective
sezoniere exist\ `n contextul unei tulbur\ri
depresive majore sau tulbur\ri bipolare [i
se asociaz\ cu gânduri [i sentimente
negative persistente de lips\ de sens,
inutilitate, lips\ de valoare, triste]e
profund\, `nsingurare, `ncapacitatea de a v\ da jos din pat
[i a `ndeplini cele mai simple activit\]i rutiniere sau,
dimpotriv\, o stare de agita]ie permanent\ care `mpiedic\
concentrarea asupra activit\]ilor zilnice, atunci este cazul s\
apela]i la ajutor de specialitate.
Dac\ nu [ti]i de unde s\ `ncepe]i s\ c\uta]i ajutor, merge]i
`ntâi la medicul de familie care v\ poate `ndrepta spre un
psiholog sau psihiatru. ~n m\sura `n care ave]i mai multe
informa]ii, apela]i direct la un psihoterapeut care v\ poate
ajuta s\ v\ ajuta]i singur sau la un psihiatru care v\ poate
ajuta s\ v\ dep\[i]i dificult\]ile de moment cu ajutorul
medica]iei. Asocierea psihoterapiei cu farmacoterapia
cre[te [ansele de vindecare.

53
 Info
România,
pe locul 25
`n UE
la tratarea
hepatitelor
România se situeaz\ pe
locul 25 `n ceea ce prive[te
screeningul, tratamentul [i
preven]ia hepatitelor `n cele
27 de state ale UE, precum [i
`n Elve]ia, Norvegia [i
Croa]ia, s-a anun]at cu
prilejul lans\rii `n ]ara noastr\
a Indexului European de
Performan]\ `n Tratarea
Hepatitei. Documentul indic\
faptul c\ performan]a
României este lacunar\ `n
privin]a accesului la tratament
[i a preven]iei, fiind deficitar\
[i la capitolul depistare. O
mare parte a infect\rilor cu
hepatit\ sunt detectate cu
`ntârziere `n ]ara noastr\,
ducând la afec]iuni secundare
[i la posibilitatea ca
persoanele afectate s\
transmit\ virusul altor
oameni. Conf. dr. Victoria
Aram\ de la Institutul „Matei
Bal[” a semnalat c\ printre
factorii de risc ai hepatitei
sunt sexul neprotejat,
manichiura, pedichiura,
piercingul, dar o aten]ie
special\ trebuie acordat\
transmiterii bolii prin utilizarea
de droguri injectabile.
54
Chlamydia,
cea mai r\spândit\ boal\
cu transmitere sexual\
Aproape 10 la sut\ dintre
femeile cu vârste cuprinse `ntre 14
[i 24 de ani sunt infectate cu
Chlamydia trachomatis, cea mai
r\spândit\ boal\ cu transmitere
sexual\ la nivel mondial, a
precizat `ntr-o conferin]\ de pres\
dr. Traian Maier de la Spitalul de
Obstetric\-Ginecologie „Panait
Sârbu”. Infec]ia afecteaz\ atât femeile, cât [i b\rba]ii. La femei
determin\ cervicit\, boal\ inflamatorie pelvin\, infertilitate, sarcin\
extrauterin\, riscul pierderii sarcinii, iar la b\rba]i – infec]ii asociate.
Medicul a atras aten]ia c\ depistarea precoce a infec]iei este
important\ pentru evitarea complica]iilor. Depistarea poate fi f\cut\
[i la domiciliu cu ajutorul unui test rapid disponibil de curând [i `n
farmaciile din România. Testul poate fi f\cut de orice femeie, iar `n
cazul `n care acesta indic\ un rezultat pozitiv se impune consultarea
ne`ntârziat\ a unui medic ginecolog.
Contracep]ie pe cale
natural\,
f\r\ efecte secundare
Femeile care sunt care determin\ perioada fertil\
nemul]umite de mijloacele [i infertil\. Cu ajutorul
contraceptive precum pastilele cyclotestului, care ofer\ un grad
anticoncep]ionale sau steriletul de protec]ie de 97-99 la sut\,
pot opta pentru utilizarea unui nu se intervine `n procesele
dispozitiv care stabile[te zilele naturale ale organismului. Astfel
fertile pe baza m\sur\rii pot fi evitate efectele secundare
temperaturii corporale. precum grea]a, migrenele,
Dispozitivul, lansat de curând `n st\rile depressive, cre[terea `n
]ara noastr\, este alc\tuit dintr- greutate, tulbur\rile sexuale
un termometru sublingual posibile `n cazul altor metode
conectat la un minicomputer ontraceptive.

Ce este [i cum se trateaz\ glaucomul
Glaucomul este o boal\ a ochiului ce
produce atrofierea nervului optic [i
`ngustarea câmpului vizual. Aceast\ boal\
se caracterizeaz\ prin cre[terea tensiunii
intraoculare [i sc\derea acuit\]ii vizuale.
Dar glaucomul poate exista [i atunci când
presiunea intraocular\ este normal\. {i
invers - putem avea o presiune
intraocular\ mare, f\r\ `ns\ a avea
glaucom.
O serie de factori duc la cre[terea
riscului de glaucom:
- istoricul familiei (cazuri de glaucom
`n familie)
- `mb\trânirea
- diabetul [i bolile vasculare
- miopia sever\.
Modific\ri ale suprafe]ei oculare la
pacien]ii afla]i sub terapie
antiglaucomatoas\ topic\.
Colirele antiglaucomatoase
reprezint\ prima linie terapeutic\ pentru
glaucomul primar cu unghi deschis.
Advertorial
Tot mai multe date arat\ c\ o terapie
prelungit\ cu produse farmacologice
4Edemul fantei palpebrale - umflarea
pleoapelor
4Hiperemie conjunctival\ - `nro[irea
antiglaucomatoase topice pot duce la
modific\ri semnificative ale conjunctivei [i
func]iei lacrimale care se pot traduce `n ochiului
modific\ri ale fiziologiei suprafe]ei oculare. 4Modific\ri corneene
Terapia cronic\ pe baz\ de colire 4Sindrom de ochi uscat
hipotonizante poate determina o 4Arsur\
hiperemie conjunctival\ (ro[ea]\) [i 4Prurit
modific\ri ale epiteliului conjunctival 4Fotofobie
datorate utiliz\rii conservantului, dar [i 4L\crimare
mecanismului de ac]iune a unor principii
4Pleoape grele
active.
Modific\rile observate pot fi restrânse
4Senza]ie de corp str\in
Lacrimile artificiale cu aminoacizi,
`n 3 factori:
4Ac]iunea direct\ a principiului activ al
hialuronat de sodiu [i extract uscat de
Echinacea purpurea (cel mai puternic
produsului farmaceutic.
4Nocivitatea conservan]ilor. antiinflamator [i imunomodulator natural)
4Durata tratamentului. reduc simptomele de hiperemie ocular\ [i
Semnele [i simptomele cele mai des protejeaz\ epiteliul cornean la pacien]ii
raportate sunt: glaucomato[i ce primesc colire
4~nro[irea fantei palpebrale hipotonizante.
 Info

Medicamentele ce con]in diclofenac,

`n vizorul UE
Agen]ia European\ a Medicamentului (EMA) a demarat o analiz\ a medicamentelor ce con]in diclofenac,
`n vederea evalu\rii riscului cardiovascular, precum infarctul miocardic [i accidentul vascular cerebral.
Diclofenacul este un antiinflamator nesteroidian neselectiv utilizat pe scar\ larg\ pentru tratamentul durerii [i
inflama]iei. Recent, `n cadrul unei analize a mai multor studii, Comitetul [tiin]ific pentru Medicamente de Uz
Uman (Committee for Human Medicinal Products for Human Use - CHMP) al EMA a evaluat ultimele date
asupra riscului de reac]ii adverse cardiovasculare (infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral) ale
produselor farmaceutice care con]in diclofenac. EMA recomand\ actualizarea recomand\rilor curente de
prescriere privitoare la riscul cardiovascular.

Femeile care renun]\ P\rin]ii,

la fumat `nainte
de 40 de ani
câ[tig\ 10 ani de via]\
Femeile care renun]\ la fumat `nainte de a `mplini
vârsta de 40 de ani tr\iesc `n medie cu 9-10 ani mai
mult decât `n cazul `n care ar fi continuat s\ fumeze,
afirm\ autorii unui studiu realizat pe un e[antion de
peste un milion de fum\toare. Studiul, publicat `n
revista medical\ britanic\ Lancet, a ar\tat c\
fum\toarele au un risc de deces `nainte de a `mplini
70 de ani de 24%. Pentru nefum\toare, acest risc este
de 9%. „Indiferent dac\ sunt b\rba]i sau femei,
persoanele care renun]\ la fumat la o vârst\ mijlocie
vor câ[tiga `n medie 10 ani de via]\”, a subliniat unul
dintre autorii studiului, Richard Peto, profesor la
Universitatea Oxford. „Acest fapt nu `nseamn\ `ns\ c\
femeile pot s\ fumeze f\r\ niciun fel de pericol pân\
la 40 de ani [i s\ renun]e apoi la acest viciu, `ntrucât
ele p\streaz\ `n deceniile urm\toare un risc de
mortalitate mai mare cu peste 20% fa]\ de cel al
femeilor care nu au fumat niciodat\”, a explicat
acela[i cercet\tor. Decesul prematur al femeilor
fum\toare este cauzat `n principal de cancerul
pulmonar, de afec]iunile respiratorii cronice [i de
maladiile cardiovasculare.
responsabili
de preferin]ele
alimentare
ale copiilor
Adul]ii sunt responsabili de alimenta]ia
s\n\toas\ a copiilor, a atras aten]ia
psihologul Bogdana Bursuc cu prilejul
dezbaterii „Echilibrul - secretul unei cre[teri
s\n\toase a copiilor”. Ea a subliniat c\
pedeapsa, constrângerea [i restric]ia nu
sunt modalit\]i de dezvoltare a
preferin]elor alimentare. Psihologul a
afirmat c\ dezvoltarea preferin]elor
s\n\toase `ncepe de la na[tere [i a
explicat c\ nu trebuie oferite nici
recompense pentru a-i determina pe copii
s\ m\nânce pentru ca nu-[i vor dezvolta
preferin]ele pentru alimente, ci vor fi atra[i
de recompens\. Prof. dr. Gabriela
Radulian de la Institutul de Boli Metabolice
[i Nutri]ie „Nicolae Paulescu” a accentuat
asupra „necesit\]ii unei alimenta]ii
echilibrate pentru copii. Este necesar\ [i o
varietate de alimente: fructe, legume,
cereale. Pentru [colari sunt recomandate
dou\ pahare de lapte pe zi, unul
diminea]a [i altul seara”.

56
 Interviu

Poliartrita
Boala reumatismal\ a tinerilor
Este o boal\ pe via]\. Provoac\ dureri articulare [i complica]ii `n tot organismul. Debuteaz\ la
orice vârst\. Apare de dou\-trei ori mai frecvent la femei comparativ cu b\rba]ii. Este vorba
despre poliartrita reumatoid\, o boal\ care afecteaz\ peste 1% din popula]ia adult\. Ne
prezint\ aceast\ afec]iune complex\ prof. dr. Simona Rednic de la Universitatea de Medicin\
[i Farmacie „Iuliu Ha]ieganu”, Cluj.
DoctorulMeu: Ce `nseamn\ poliartrita Cum se manifest\?
reumatoid\? Semnele [i simptomele bolii variaz\ `n
Prof. dr. Simona Rednic: Poliartrita intensitate [i distribu]ie de la o persoan\ la alta.
reumatoid\ este cea mai frecvent\ form\ de De asemenea, ele pot varia `n cursul zilei. ~n
artrit\ inflamatoare [i este o boal\ autoimun\. general, e vorba de dureri articulare, care sunt
~n poliartrita reumatoid\, [i `n bolile autoimune mai accentuate noaptea [i diminea]a [i se
`n general, sistemul imun - `n mod normal amelioreaz\ sau trec cu mobilizarea articula]iilor.
preg\tit s\ ne apere de agresiunile externe - se Sunt `nso]ite de o senza]ie de rigiditate
`ntoarce `mpotriva propriilor structuri pentru diminea]a la trezire, care se nume[te redoare
motive pe care nimeni nu le `n]elege. ~n
poliartrita reumatoid\, atacul este `ndreptat
`mpotriva articula]iilor [i membranei sinoviale
articulare. Acest lucru determin\ dureri articulare
[i inflama]ie articular\, dar [i sistemic\ (`n tot
organismul).
Poliartrita reumatoid\ este o boal\ cronic\,
`n general, o boal\ de o via]\. Marea majoritate
a pacien]ilor cu poliartrit\ reumatoid\ au o
evolu]ie cu episoade de exacerbare, care se
numesc rec\deri sau reactiv\ri, care alterneaz\
cu perioade de remisiune, iar al]ii au o evolu]ie
de tip progresiv continuu. Al]ii, mult mai pu]ini
`ns\, au lungi perioade de remisie, adic\ nu au
manifest\ri deloc. Date recente sugereaz\ c\ un
diagnostic precoce [i un tratament agresiv care
determin\ remisia bolii sunt cele mai bune
mijloace de a evita distrugerea articular\,
afectarea visceral\ (a organelor interne) [i
dizabilitatea [i handicapul.

58

matinal\ [i care, de asemenea, se amelioreaz\
treptat `n cursul zilei. Articula]iile sunt `n general
tumefiate, calde, cu mi[c\ri limitate. Articula]iile
cele mai frecvent afectate sunt cele mici ale
mâinilor [i picioarelor [i afectarea este de obicei
simetric\ ([i `n dreapta, [i `n stânga). Deoarece
inflama]ia este sistemic\, pacien]ii pot s\ aib\ [i
manifest\ri generale: subfebrilit\]i, lipsa poftei
de mâncare, sc\dere `n greutate.
Care sunt grupele de vârst\ afectate?
Debutul este `n general `ntre 35 [i 45 ani,
dar boala poate s\ apar\ [i mult mai devreme,
chiar la copil (când se nume[te artrita idiopatic\
juvenil\) sau tardiv, la vârstnici. Dup\ 75 de ani,
inciden]a scade semnificativ. Este considerat\,
oricum, o boal\ reumatismal\ a oamenilor
tineri.
Care sunt cauzele?
Cauza poliartritei reumatoide este
necunoscut\ pân\ ast\zi. Medicii sunt de acord
c\ o combina]ie `ntre o predispozi]ie genetic\ [i
unii factori de mediu reprezint\ cauza apari]iei
bolii. Cercet\torii au identificat markeri genetici
care cresc riscul de a avea poliartrit\ reumatoid\
de peste 10 ori. Totu[i, nu este o boal\ genetic\
pur\ [i nu to]i oamenii cu acea constela]ie
genetic\ vor dezvolta poliartrita reumatoid\, a[a
cum nu to]i cei cu boala au acea constela]ie
genetic\. Aceste gene sunt asociate cu sistemul
[i r\spunsul imun, cu inflama]ia cronic\ sau cu
dezvoltarea [i cronicizarea poliartritei
reumatoide. Printre factorii de mediu care par a
fi implica]i `n apari]ia bolii sunt bacteriile
(intestinale, gingivale) [i mai ales unele virusuri,
ca [i factorii hormonali (70% dintre cei cu
poliartrit\ reumatoid\ sunt femei). Fumatul pare
s\ joace un rol important, nu doar `n cre[terea
Interviu
riscului de apari]ie a bolii la pacien]ii cu anumite
gene, dar [i `n determinarea unei forme de
boal\ mai sever\ [i a unui r\spuns mai slab la
tratament.
Poate fi prevenit\?
Nu, poate fi doar recunoscut\ foarte repede
[i tratat\ corespunz\tor imediat. ~n aceste
condi]ii se poate vorbi chiar despre vindecare.
Care este tratamentul, cât dureaz\ [i care
sunt etapele?
Chiar dac\ deocamdat\ nu se poate vorbi
de vindecare, tratamente extrem de eficiente au
ap\rut `n ultimii ani. ~ndat\ ce diagnosticul este
pus, tratamentul trebuie `nceput pentru a `ncetini
progresia bolii [i a reduce distruc]ia articular\.
Medicamentele utilizate `n tratamentul
poliartritei reumatoide pot fi `mp\r]ite `n dou\
grupe mari: cele simptomatice, care ajut\ la
ameliorarea simptomelor (antiinflamatoarele
nonsteroidiene AINS sau steroidiene CS) [i cele
care pot modifica evolu]ia bolii, medicamente de
fond [i terapiile biologice. Medicul poate
recomanda, unul sau o asociere [i
medicamentele pot fi diferite de la un pacient la
altul [i `n func]ie de forma de boal\,
caracteristici individuale, particularit\]i de
r\spuns la tratament. Unele dintre medicamente
afecteaz\ sistemul imun sau au alte efecte
secundare care fac urm\rirea [i monitorizarea
atent\ obligatorii. Cheia terapiei este urm\rirea
continu\ cu schimbarea, ad\ugarea sau
retragerea unui medicament `n func]ie de
evolu]ia individual\. Rela]ia cu medicul
reumatolog trebuie men]inut\ constant, chiar `n
perioadele de remisie.
Ani de zile tratamentul a fost `ntârziat `n
poliartrita reumatoid\, deoarece se
59
 Interviu
`ncepea cu simptomatice, se ajungea târziu la
medicamente de fond. ~n ultimii ani, aceast\
abordare s-a schimbat, tratamentul se `ncepe
devreme cu medicamente de fond, eventual
asociate cu antiinflamatoare [i se schimb\ rapid
dac\ nu se ob]in beneficii imediate. Sudiile au
demonstrat c\ introducerea rapid\ a terapiei, `n
perioada care se nume[te „fereasta de
oportunitate”, se coreleaz\ cu o mai bun\
prezervare a func]iei articulare. Pacien]ii care nu
r\spund la unul sau dou\ medicamente de fond
corect conduse [i aplicate vor primi terapie
biologic\, clase noi de medicamente de
imunointerven]ie ]intit\, specific\.
Pe lâng\ tratamentele medicamentoase,
men]inerea unei activit\]i fizice moderate [i
constante determin\ men]inerea mobilit\]ii
articulare, `nt\re[te musculatura [i reduce
oboseala. Kinetoterapeutul poate recomanda
exerci]ii specifice. O diet\ s\n\toas\, echilibrat\
este de asemenea recomandat\.
Care sunt complica]iile?
Poliartrita reumatoid\ poate afecta aproape
toate articula]iile, determinând distruc]ia
cartilajului, tendoanelor [i ligamentelor [i chiar a
capetelor osoase. Principalele [i cele mai
frecvente complica]ii decurg din distruc]ia
articular\, din deform\ri [i dizabilitate. Exist\
`ns\ [i manifest\ri extraarticulare pe care
pacien]ii cu forme severe [i avansate le pot
avea; cutanate (nodulii reumatoizi), pulmonare,
oculare, neurologice, vasculare etc. O
complica]ie redutabil\ la distan]\ `n timp este
cre[terea frecven]ei bolilor cardiovasculare, prin
mecanism inflamator.
Cât de frecvent\ este poliartrita reumatoid\
`n România?
Poliartrita reumatoid\ apare `n toat\ lumea
cu inciden]\ [i severitate variabil\, cuprins\ `ntre
0,2-5,3%. Este mai rar\ la orientali (0,3%) [i
60
mai frecvent\ la nativii americani (5,3%). ~n aria
noastr\ geografic\, afecteaz\ cam 1% din
popula]ie, dar prevalen]a real\ este greu de
evaluat datorit\ expresivit\]ii clinice diferite,
diagnosticelor eronate [i nerecunoa[terii bolii cu
pierderea ei `ntre alte cauze de reumatism.
Cum afecteaz\ boala via]a pacientului [i
care sunt implica]iile asupra membrilor familiei?
Pacien]ii nu trebuie s\ fac\ fa]\ singuri
poliartritei reumatoide, trebuie s\ discute cu
familia [i prietenii `n leg\tur\ cu felul `n care se
simt. De asemenea, este important s\ comunice
deschis [i onest cu echipa medical\. Prin
`mp\rt\[irea informa]iilor [i prin stabilirea unui
parteneriat cu medicul vor putea colabora cu
acesta pentru a lua cele mai bune decizii cu
privire la s\n\tatea lor [i pentru a g\si tipurile
de tratament [i de `ngrijire care li se potrivesc. E
bine s\ `[i p\streze activitatea profesional\,
chiar dac\ o adapteaz\ simptomelor [i
capacit\]ilor personale. Retragerea total\ din
via]a familial\, social\ [i profesional\ nu este de
dorit.
V-a]i implicat recent `n campania social\
InspirART. Ce reprezint\ pentru dvs. aceast\
ac]iune?
InspirART - Emo]ii articulate este o nou\
ini]iativ\ care `ncurajeaz\ colaborarea dintre
pacien]ii cu poliartrit\ reumatoid\ [i medicii
acestora pentru a-[i articula experien]ele `n
scopul de a cl\di un angajament pentru un viitor
mai bun [i pentru a le inspira schimbarea.
Pentru `nceput, ace[tia s-au `ntâlnit `n grupuri
mici, `n locuri neconven]ionale, `n alt cadru
decât cel al spitalului - un fapt care a permis
`mp\rt\[irea opiniilor [i articularea
perspectivelor personale `n cadrul unor ateliere

de crea]ie. Participan]ii au fost `ncuraja]i s\ `[i
`mp\rt\[easc\ pove[tile [i s\ se implice pentru a
ajuta la dezvoltarea unui viitor mai bun pentru
persoanele care sufer\ de aceast\ boal\. La
aceste `ntâlniri au asistat [i participat activ arti[ti,
care au creat lucr\ri care pot construi leg\turile
dintre pacien]i [i medici, dar mai ales pot
trasmite publicului larg o imagine impresionant\
despre boal\ [i efectele devastatoare ale
acesteia sau despre speran]\. A fost organizat\
expozi]ia Motion/Emotion, iar operele de art\
expuse au fost create de participan[i [i de arti[ti
renumi]i, fiind inspirate de pove[tile pacien]ilor
din cadrul atelierelor InspirART - Emo]ii
articulate.
Pentru mine, aceast\ campanie `nseamn\ o
ie[ire din cotidian, o ridicare deasupra muncii
mele de zi cu zi. Un alt mod de a-mi vedea
pacien]ii, un mod mai personal, mai individual,
mai singular. Un mod de a vedea alte aspecte
ale vie]ii lor decât cele care m\ intereseaz\ `n
consulta]ia de spital. ~ntâlnirea cu arti[tii este
salutar\ pentru a exprima adev\ruri pe care
majoritatea s\ le `n]eleag\ u[or. „O imagine
valoreaz\ cât 1000 de cuvinte” [i 12 tablouri
Interviu
despre poliartrit\ [i dou\ Carte exprimate artistic
spun mai multe despre aceast\ boal\ decât un
capitol de tratat de specialitate. Cu aceste arme
trebuie s\ ne facem auzi]i, [i noi, [i pacien]ii
nostri.
CV
Prof. Simona Rednic este profesor de
Medicin\ Intern\ [i Reumatologie la
Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Iuliu
Ha]ieganu” din Cluj [i [ef al Sec]iei de
Reumatologie a Spitalului Jude]ean de Urgen]\
din Cluj. Este vicepre[edinte al Societ\]ii
Române de Reumatologie din 2007 [i membru
activ al mai multor societ\]i medicale din
România [i din str\in\tate. Prof. dr. Simona
Rednic este membru `n cadrul Departamentului
de Cercet\ri Europene privind sclerodermia
`ncepând de la fondarea acestuia. Este
reprezentantul României `n cadrul Uniunii
Europene, departamentul destinat speciali[tilor
medicali, sec]ia Reumatologie. Este editor la
Revista Român\ de Reumatologie [i realizeaz\
recenzii pentru reviste interna]ionale. A publicat
peste 50 de articole [i capitole de c\r]i de
reumatologie.
61
Nout\]i medicale

Natura ne ajut\ `n lupta cu simptomele nepl\cute ale rinitei!

Recunoscut\ ca fiind una dintre cele mai
r\spândite afec]iuni din lume, rinita ne
4stimuleaz\ procesul de vindecare
local\
afecteaz\ starea de bine zilnic\ prin
simptome precum congestie nazal\,
4efect antiviral [i antibacterian
reduce inflama]ia
dificultate `n respira]ie, dureri de cap,
4`mbun\t\]e[te microcircula]ia local\
oboseal\, capacitate de munc\ sc\zut\.
4nu modific\ func]iile mucoasei
Natura ne ajut\ s\ `nl\tur\m aceste
4reduce rinoreea
simptome nepl\cute!
Formula RINOGEL SPRAY bazat\ pe
4previne infec]iile tractului respirator
superior
ingrediente naturale, precum ulei de c\tin\,
{i, pentru c\ rinita afecteaz\ atât copiii, cât
tinctur\ de g\lbenele, tinctur\ de
[i adul]ii, RINOGEL SPRAY poate fi folosit
echinaceea, ulei de eucalipt, ulei de pin,
`ncepând cu vârsta de 3 ani. Femeile
ulei de ment\, are numeroase beneficii:
4 decongestie nazal\
`ns\rcinate se pot bucura [i ele de efectele
benefice ale RINOGEL SPRAY.

Cavit Secretul premian]ilor!

Tabletele delicioase de calciu [i multivitamine din Gama
Cavit le ofer\ copiilor necesarul zilnic de vitamine [i minerale
esen]iale pentru o cre[tere s\n\toas\ [i `i ajut\ s\ fie `n form\
maxim\ `n perioada [colii. Produsele din Gama Cavit le asigur\
celor mici energia de care au nevoie pentru a-[i desf\[ura
activit\]ile [colare, le `mbun\t\]esc vederea (Cavit Junior
Luteina) [i memoria (Cavit Memo) [i le dau un plus de imunitate
(Cavit Junior Imun).

Pentru zilele `n care

diareea nu te las\ s\ tr\ie[ti!
Diareea poate ap\rea la
orice vârst\ [i debuteaz\, de
regul\, prin crampe abdominale,
urmate de un num\r mare de
scaune apoase, uneori asociate
cu vom\, febr\ [i stare general\
proast\. Aceast\ afec]iune este
cauzat\ de perturbarea secre]iei
sau absorb]iei fluidelor la nivelul
intestinului [i de cre[terea
motilit\]ii intestinale
(peristaltismului). Uneori, pierderile de ap\ [i electroli]i sunt
atât de intense `ncât, dac\ nu se intervine, se ajunge la
deshidratare, cu consecin]e grave mai ales la copii.
Diareea acut\ este `n general, de natur\ infec]ioas\
cauzat\ de un agent bacterian, viral sau parazitar. Cea
cronic\ este cel mai frecvent determinat\ de o afec]iune a
intestinului - afec]iune inflamatorie, colonul iritabil.
Fiind destul de des `ntâlnit\ atât la copii cât [i la adul]i,
este indicat ca atunci când te confrun]i cu episoadele de
diaree, s\ ai la `ndemân\ câteva solu]ii rapide [i eficiente
care te vor ajuta s\ controlezi situa]ia.
Noul produs antidiareic herbomineral de la Himalaya,
Diarex, prin compozi]ia complex\ de plante, ce ac]ioneaz\
sinergic, are efect antibacterian [i astringent, regleaz\
peristaltismul, fiind eficient `n diareea acut\ sau cronic\.
Efectul antispastic calmeaz\ colicile abdominale, iar
propriet\]iile antiinflamatoare [i antioxidante faciliteaz\
procesul de refacere a mucoasei intestinale inflamate.
www.himalayaherbals.ro

62
 Magazin

Centenarul George Emil Palade

Universitatea de Medicin\ [i Farmacie (UMF) „Carol Davila” a aniversat prin simpozionul
„Arta Cercet\rii” 100 de ani de la na[terea marelui cercet\tor român care a primit Premiul
Nobel, George Emil Palade.

„Suntem `ntr-o zi sub semnul
emo]iei [i e firesc s\ fie a[a.
George Emil Palade este pentru
noi un mare român [i model
pentru toate genera]iile de
profesori [i tineri. Toate [colile [i
profesorii care l-au format au
contribuit enorm la ceea ce a
devenit Palade”, a afirmat la
simpozion ministrul Educa]iei,
Ecaterina Andronescu.
La rândul s\u, rectorul UMF,
Ioanel Sinescu, a elogiat
`ntreaga activitate a lui George
Emil Palade. „Trecând de la acel
moment `n care structura celulei
a fost cunoscut\ `n foarte multe
aspecte, unele continu\ s\ fie
explorate [i `n prezent, medicina
s-a derulat pe mai multe
planuri, pentru c\, practic, de la
celul\ pleac\ mesaje c\tre toate
structurile organismului care
`ndeplinesc anumite func]ii”, a
spus Sinescu. Potrivit acestuia, `n
urma cercet\rilor lui George
Emil Palade s-au dezvoltat
specialit\]i noi, linii de
diagnostic diferite, procedee de
reproducere diferite, care
„`nseamn\ medicina de azi”.
Rectorul UMF a afirmat c\ acea
perioad\ a fost una foarte fertil\
pentru medicina mondial\,
perioad\ `n care un compatriot
de al nostru s-a aflat `n primele
rânduri ale cercet\torilor care au
revolu]ionat medicina [i
cercetarea fundamental\.
Prezent la eveniment,
pre[edintele Academiei Române,
Ionel Haiduc, a apreciat c\:
„Mul]i merit\ Premiul Nobel, dar
pu]ini `l primesc. George Emil
Palade a demonstrat c\ românii
pot face cercetare la fel ca [i
ceilal]i. Sper ca cercetarea
româneasc\ s\ beneficieze `n
viitor de condi]iile necesare ca [i
al]i cercet\tori români s\ `[i
`ndeplineasc\ un vis”.

Congresul Federa]iei Române de Diabet

Medici renumi]i au dezb\tut la Cluj-
Napoca, `n cadrul celui de-al X-lea Congres al
Federa]iei Române de Diabet, Nutri]ie [i Boli
Metabolice, principalele complica]ii ale diabetului -
retinopatia, nefropatia, neuropatia, bolile
cardiovasculare [i leziunile piciorului - precum [i
subiecte legate de diagnosticarea, tratamentul [i
preven]ia acestei boli cu o inciden]\ `n continu\
cre[tere. Tema congresului a fost „Abordarea
multidisciplinar\ a pacientului cu diabet, la 90 de
ani de la prima injec]ie cu insulin\”. Printre
personalit\]ile care au sus]inut comunic\ri la
congres se num\r\ prof. dr. Nicolae Hâncu, conf.
dr. Ioan Andrei Vere[iu, prof. dr. Massimo Massi
Benedetti (Italia), prof. dr. Alberto de Leiva (Spania),
prof. dr. Gyorgy G. Jermendy (Ungaria), prof. dr.
Helmut Schatz (Germania) [i conf. dr. Cristian
Serafinceanu. ~n acest an se `mplinesc 90 de ani de
când injec]ia cu insulin\ a fost folosit\ pentru prima
dat\ pe un pacient pentru tratarea diabetului. Acest
moment important din istoria medicinei se `ntâmpla
imediat dup\ ce românul Nicolae Paulescu a
descoperit insulina, la sfâr[itul anului 1921, `n
urma unor lungi studii experimentale.
Pre[edintele Federa]iei Române de Diabet, conf.
dr. Ioan Andrei Vere[iu, a atras aten]ia c\ „de[i
Programul na]ional de diabet asigur\ accesul
ne`ngr\dit la o medica]ie specific\ de cea mai bun\
calitate, pachetele de `ngrijire a pacien]ilor cu
complica]ii sunt absente”.

64
Piciorul diabetic
Piciorul diabetic reprezint\ coexisten]a mai
multor complica]ii la nivelul membrelor
inferioare, la persoanele cu diabet zaharat. Cele
mai frecvente complica]ii sunt neuropatia
diabetic\, deform\rile picioarelor [i arteriopatia
obliterant\, care `mpreun\ cresc semnificativ
riscul pentru ulcera]ii [i amputa]ii la nivelul
membrului inferior. Prevalen]a acestora la
persoanele cu diabet este mare [i `n continu\
cre[tere `n ]ara noastr\, au avertizat speciali[tii
reuni]i la Simpozionul Interna]ional NeuRODiab
2012, desf\[urat la Sibiu, `n perioada 17-20
octombrie. Situa]ia este cu atât mai alarmant\,
cu cât mai multe studii au demonstrat faptul c\
peste 80% din cazurile de amputa]ie ar putea fi
prevenite printr-un diagnostic precoce [i printr-o
`ngrijire adecvat\.
Consecin]ele piciorului diabetic sunt dintre
cele mai grave: ulcera]iile, `nso]ite adesea de
infec]ii severe la nivelul membrelor inferioare
conduc la invaliditate prin amputa]ia piciorului
lezat [i chiar la pierderea vie]ii. „Amputa]ia este
o metod\ de tratament prin care se `ncearc\
p\strarea func]ionalit\]ii membrului afectat sau
chiar se salveaz\ via]a pacientului. Din p\cate, `n
perioada 2006-2011 a crescut inciden]a
amputa]iilor. Au fost `nregistrate cre[teri atât ale
amputa]iilor majore, cât [i ale celor minore.
Aceast\ cre[tere arat\ o informare insuficient\ a
persoanei diagnosticate cu diabet, precum [i
prezentarea tardiv\ la medic [i, `n consecin]\,
diagnosticarea târzie a bolii”, a declarat conf. dr.
Ioan Andrei Vere[iu, pre[edintele Federa]iei
Române de Diabet, Nutri]ie [i Boli Metabolice.
Una dintre cauzele majore ale riscului mare
de ulcera]ii [i amputa]ii este pierderea
sensibilit\]ii la nivelul picioarelor. ~ngrijirea
piciorului diabetic este o ac]iune complex\ [i
presupune o abordare `n echip\
multidisciplinar\: diabetolog, neurolog, chirurg [i
specialist angiolog.
 Divertisment

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1
Bancuri cu
medici 2

n Un doctor dup\ o zi de munc\ se duce la
un restaurant s\ m\nânce. Vine chelnerul [i zice:
- Am picioare afumate cu cartofi la cuptor,
rinichi mura]i [i ficat `n sânge.
Doctorul enervat zice:
- Eu am venit aici s\ m\nânc, nu s\-]i ascult
problemele!
n Doctore, so]ia mea [i-a pierdut vocea, ce s\
fac?
- ~ncerca]i s\ veni]i acas\ la trei diminea]a [i
pu]in b\ut.
n De ce sora ta s-a decis s\ se fac\ medic
stomatolog?
- Pentru c\ `i place când b\rba]ii se uit\ la ea
cu gura deschis\ [i cu ochii ie[i]i din orbite.
n Un doctor [i so]ia lui au o ceart\ foarte
urât\ la micul dejun.
- {i, dac\ vrei s\ [tii, nici nu e[ti foarte bun `n
pat! `i spune ea [i pleac\ la serviciu trântind u[a.
Pe la amiaz\, `ncepe s\-i par\ r\u [i sun\
acas\:
- Ce ]i-a trebuit a[a mult s\ r\spunzi?
- Eram `n pat.
- {i ce f\ceai `n pat la ora asta?
- Ceream o a doua opinie.
n Un doctor moare, ajunge la poarta Raiului
[i aude vocea Sfântului Petru:
- Furnizorii intr\ prin u[a din spate.
7
8 Cele cinci porunci ale vie]ii (valabile la serviciu):
1. S\ nu gânde[ti.
9 2. Dac\ gânde[ti, s\ nu spui.
3. Dac\ spui, s\ nu scrii.
4. Dac\ scrii, s\ nu semnezi.
10 5. Dac\ semnezi...
De luat aminte de Costel „Cos“ Ra[c\
ORIZONTAL
l 1) 12 ZÂNE! – A SE ACRI – TEN! l 2) SEMN|TUR| l 3)
PERSONAJE LITERARE – URBE l 4) ROMÂN F|R| ~NCEPUT {I
SFÂR{IT! – ~N CUV|! – MANT| F|R| MÂNECI! l 5) TULPINI DE
GRAMINEE – CUIER! – ~N STUF! l 6) ~N MÂN|! – DRUME}
l 7) CONTINUARE GLUMA – 4 CUV. l 8) CUT|! l 9) ALEAN
l 10) EPOC|.
VERTICAL
l 1) ~N AZIL! – INVENTAR – 2- 3 IDEI! l 2) SIMILAR l 3) REGE – A
POVESTI l 4) {EF LA CHINEZI– TRECUT| ~N CENTRU! l 5) PAS|RE
R|PITOARE – ACUT! l 6) CARIE! – LOCUIN}E LUXOASE! l 7) MIEZ
DE BATON…. – {I DE ARAM|! l 8) DU{M|NIE – CUTIE! l 9)
MASCULUL ALBINEI l 10) BUMBI.
(G\si]i dezlegarea `n num\rul viitor)
Dezlegarea rebusului din num\rul trecut:
Orizontal:
l 1) UDAT – CUCUI – CU 2) NECESITATE 3) VANAT – LI 4) BOR –
DIG – LE 5)AT – MI – UMAR 6) CAPACITATE 7) MILITARA 8) CEP
9)ONA 10) STI.
Vertical:
l UN – BAC – COS 2) DEVOTAMENT 3) ACAR – PIPAI 4) TEN –
MAL 5) SADICI 6) CITI – IT 7) UT – GUTA 8) CAL ¬– MAR
9) UTILATA 10) IE – ERE.

66