Barometrul s\n\t\]ii `n topul vânz\rilor, deci al cheltuielilor, nu sunt eficiente

Ghici sau c\ administrarea lor nu ar fi justificat\ de rezultate. Ei

ghicitoarea cred c\ românii cheltuie prea mult pe interferon pentru

mea, cum hepatit\. De altfel, acest produs se afl\ `n topul primelor

va fi legea?
Dr. Val Vâlcu
Director Editorial
Din 11 ianuarie, de când au `nceput protestele dup\
demiterea lui Raed Arafat, se tot discut\ proiectul noii legi
a S\n\t\]ii. Au fost zeci de dezbateri cu medici, fabrican]i
de medicamente, distribuitori, asocia]ii ale pacien]ilor sau
cu firmele de asigur\ri, dar nimeni nu [tie cum va ar\ta,
`n final, legea. Singurele certitudini sunt c\ Raed Arafat s-
a `ntors, deci urgen]a nu va fi privatizat\, [i c\ vom achita
o co-plat\.
~n rest, proiectul are atât de multe variante, `ncât
parlamentarii pot alege orice: de la o simpl\ coafare a
sistemului existent pân\ la o schimbare de structur\,
pornind de la principiile fondatoare, care s\ `nlocuiasc\
apa cu focul. A[a zisele dezbateri or fi permis actorilor din
domeniu s\-[i spun\ p\surile, dar `n niciun caz nu au
l\murit publicul. Ca de fiecare dat\, câ]iva vor decide `n
locul tuturor, urmând s\ afl\m ulterior ce bun\ va fi noua
Lege, iar dup\ zece ani, ca s\ p\str\m regula de ast\zi,
s\ o schimb\m, pentru c\ e prea greu s\-i corect\m
gre[elile.
Ca s\ ne facem o idee despre posibilele schimb\ri,
s\ ne amintim c\ a fost deja elaborat un raport, la
`nceputul anului, cu sprijinul B\ncii Mondiale. Documentul
arat\ cam ce se cere.
Exper]ii consulta]i sus]in c\ unele medicamente aflate
50 de medicamente, `n ceea ce prive[te pl\]ile. Folosirea
unui produs pentru cre[terea hemoglobinei, extrem de
scump, nu e recomandat\ `n cazul terapiei cu citostatice,
ci doar `n insuficien]a renal\. Iar acesta se afl\ pe locul al
doilea `n top. Nu putea lipsi dintre recomand\rile de
t\iere medicamentul cu nume de discotec\, a[a cum a
fost poreclit acum 9 ani de c\tre un premier `ngrijorat c\
se cheltuie prea mult cu acest supliment `ndr\git de public.
Medicamentele pentru alergii u[oare sau
antiinflamatoarele care se vând f\r\ re]et\ nu trebuie
decontate de Asigur\ri, se arat\ `n raport, iar asta
`nseamn\ cheltuieli mai mari pentru p\rin]ii ai c\ror copii
luau sirop când f\ceau febr\. Un popular sirop antitusiv
ar urma s\ zboare din listele de compensare, dac\ se
adopt\ recomand\rile, folosirea unor citostatice moderne
va fi limitat\ la anumite indica]ii, iar insulinele scumpe ar
urma s\ fie prescrise doar celor cu tipul 1 de diabet.
Alte sfaturi privesc medicina de familie: „generali[tii”
ar trebui s\ capete mai mult\ putere, putând cere teste de
tiroid\ sau de hemoglobin\ glicozilat\, ar putea prescrie
re]ete pentru boli psihice [i ar trebui s\ monitorizeze
terapia cu insulin\. Durata intern\rilor ar trebui s\ scad\
semnificativ: de la 5 zile pentru varice esofagiene la o zi
de internare, de la trei zile la o zi, pentru amigdalit\, de
la 5 zile la 1,3 zile, `n medie, pentru eliminarea
colecistului, sau de la [ase la trei zile pentru o cezarian\.
Mai multe proceduri chirurgicale „de lux”, care ast\zi se
fac gratis, ar urma s\ fie efectuate doar contra-cost.
Vom putea ocoli aceste recomand\ri, fie c\ vom
men]ine sistemul actual, german, sau vom trece la cel
privat, a[a numit olandez? S\ ne orient\m dup\ co-plat\?
A[a cum a stabilit acordul cu FMI [i cu BM, tocmai ce a
fost introdus\ aceast\ tax\ suplimentar\.

Editor: Pharma Net Solutions
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130,
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti
Tel/fax: 021.330.18.69
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director Editorial: Dr. Val Vâlcu
Director general: Cristin Tocan
Redactor-{ef: Stelu]a Indrei
Secretar de redac]ie: Alina Chiriceanu
Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela
Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Redactori: Oana Radu, Alexandra
Constantin, Gabriel Olaru
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: INTACT IMAGES
Distribu]ie cabinete:
GTS SOLUTION
Distribu]ie vânzare:
HACHETTE
Consultan]\ management:
TOCRIS CONSULTING
Tiraj: 40.000 exemplare
ISSN: 2065 - 1473
Urm\toarea apari]ie:
Octombrie 2012
Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in
S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i
originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea
oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul
serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul
[i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate
numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român
de Audit al Tirajelor (BRAT)
Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)

3
 Medicul de familie
E timpul s\-]i preg\te[ti organismul pentru iarn\!
REMEDII NATURALE
CARE CRESC IMUNITATEA
Odat\ cu venirea anotimpului rece cre[te [i inciden]a
infec]iilor respiratorii (virale [i/sau bacteriene). Motivul:
varia]iile de temperatur\, vântul, ploaia, toate scad
rezisten]a organismului `n fa]a atacului germenilor
patogeni.
ot `n perioada sezonului rece cresc num\rul [i virulen]a germenilor patogeni (bacterii,
T virusuri), care atac\ [i produc infec]ii frecvente la nivelul aparatului respirator. Cele mai
vulnerabile sunt persoanele care au un sistem imunitar deficitar.
De la simple rinite
la grip\ sau
pneumonii
Infec]iile respiratorii pot `mbr\ca diverse
forme, de la cele mai simple [i mai benigne
(rinit\, rinofaringit\) pân\ la forme mai grave
(grip\, traheobron[ite, laringite, pneumonii).
Persoanele cele mai predispuse sunt copiii (`n
special cei mici, care frecventeaz\ colectivit\]i –
gr\dini]e, [coli), persoanele `n vârst\ (de cele mai
multe ori acestea prezint\ [i afec]iuni cronice, care
scad [i mai mult imunitatea organismului),
persoanele cu boli cronice, degenerative, cele cu
imunitatea sc\zut\, cele care urmeaz\ tratamente
pe termen lung cu diverse medicamente
(antibiotice, chimioterapice etc).
~n mod normal, organismul dispune de
propriile mijloace de ap\rare care intr\ `n ac]iune
`n cazul unei infec]ii. Din p\cate, `n condi]iile vie]ii
urbane de azi (poluare, stres, alimenta]ie
deficitar\ `n vitamine, minerale, antioxidan]i,
mi[care insuficient\), capacit\]ile nespecifice de
ap\rare ale organismului nostru sunt dep\[ite [i
scade capacitatea acestuia de lupt\.
4
Dr. Ruxandra Constantina
Medic specialist medicin\ de familie
Competen]\ apifitoterapie
Clinica Medical\ Medas
Face]i-v\ plinul cu fructe
[i legume autohtone
Depinde doar de noi ca s\
ne p\str\m s\n\tatea fizic\ [i
psihic\ [i s\ facem fa]\ cu
succes tuturor provoc\rilor la
care ne supune anotimpul rece.
Un rol deosebit de
important `l are stilul de via]\.
Alimenta]ia este
primordial\. Toamna ne pune la dispozi]ie o mare varietate de
legume [i fructe proaspete, autohtone, un adev\rat izvor de
vitamine, minerale, fibre, enzime, antioxidan]i, care ne ajut\ s\
ne p\str\m o bun\ imunitate a organismului [i care `n acela]i
timp ne confer\ vitalitate [i energie. A[adar consuma]i din
bel[ug struguri (albi [i `n special cei negrii), care con]in o
cantitate mare de antioxidan]i ce ne cresc imunitatea; mustul
reprezint\ deopotriv\ un adev\rat izvor de s\n\tate. Fructele
de p\dure (mure, afine, c\tin\) sunt surse excelente de
vitamine, minerale [i antioxidan]i, care ne p\streaz\ o bun\
imunitate a organismului, ne ap\r\ de bolile degenerative [i
canceroase. Prunele, perele [i merele au efecte detoxifiant-
depurative, regleaz\ digestia, cresc imunitatea, sunt tonice ale
sistemului nervos. S\ nu uit\m de cura cu pepene, cu efecte
detoxifiante excelente.
 Medicul de familie
intre legume, trebuie s\ consum\m dovlecel, sfecl\, conopid\, broccoli, varz\ alb\ [i ro[ie, fasole verde, ro[ii.

D S\ nu uit\m de produc]ia de toamn\ de ceap\ verde, ridichi, salat\ [i spanac. Usturoiul, ceapa, prazul, ca [i
condimentele (m\rar, p\trunjel, leu[tean, busuioc, cimbru, ment\, ghimbir, [ofran) au ac]iune antimicrobian\
[i antiviral\ [i ajut\ la men]inerea s\n\t\]ii organismului.

Uleiul de pe[te (ce

con]ine vitaminele A [i Sfat:
D, ca [i acizi gra[i
Consuma]i vitamina C `n asociere cu bioflavonoide din surse
omega 3) ajut\ la
naturale, ceea ce este de un ajutor real `n lupta cu infec]iile
func]ionarea normal\ a
respiratorii: fructe de p\dure (c\tin\, m\ce[e, afine, coac\ze)
sistemului imunitar.
ca atare sau sub form\ de siropuri, mere, citrice.

O hidratare corespunz\toare trebuie asigurat\ prin consumul de ap\ plat\, sucuri naturale, ceai
(ceai verde sau alb, ceai de echinaceea, de muguri de plop, de ghimbir, de cimbru [i cimbri[or, de
busuioc, de mu[e]el, de tei – toate cu propriet\]i imunostimulatoare, energizante, detoxifiante). ~n
perioada anotimpului rece este bine s\ consum\m ceaiuri c\ldu]e, `n care s\ adaug\m zeam\ de
l\mâie [i miere.

Cur\ cu plante Automedica]ie sau re]et\

imunostimulatoare de la medic
Pentru cre[terea imunit\]ii nespecifice a ~n cazul unor
organismului putem urma (numai la indica]ia infec]ii respiratorii
[i sub supravegherea unui medic u[oare, se poate
apifitoterapeut) o cur\ cu plante care au `ncerca un tratament
propriet\]i imunostimulatoare [i la domiciliu, ce
imunomodulatoare remarcabile, documentate const\ `n
[tiin]ific [i probate clinic. Aceste plante cresc medicamente
imunitatea nespecific\ a organismului, `i antitermice [i
`mbun\t\]esc capacitatea de lupt\ cu antiinflamatorii `n
microbii; `n acela[i timp au efecte asocia]ie cu plante ce
antiinflamatorii, antiseptice [i antibiotice, ne cresc imunitatea,
neutralizând [i omorând germenii patogeni. au [i ele efecte
~n general, aceste plante nu se antiseptice,
administreaz\ concomitent cu vaccinurile, se antiinflamatorii,
las\ un interval de aproximativ 30 de zile expectorante.
`ntre administr\ri. Ele se administreaz\ ~n cazul `n care
profilactic, `n cure periodice (`nc\ de la `ns\ infec]ia
`nceputul sezonului rece, pentru prevenirea respiratorie nu
`mboln\virilor) sau curativ, `n momentul r\spunde prompt la
declan[\rii unei infec]ii respiratorii, deoarece tratament, ca [i `n cazul copiilor mici, persoanelor `n vârst\ sau cele
ajut\ la diminuarea simptomatologiei, cu afec]iuni cronice, nu `ncerca]i automedica]ia, merge]i
scurtarea evolu]iei bolii [i `mpiedic\ apari]ia la un consult la medicul de familie.
complica]iilor.

5
 Medicul de familie
Antibiotice naturale
Propolisul –
un produs al
stupului considerat unul dintre
„antibioticele” naturale cele mai rapide
[i eficiente – stimuleaz\ puternic
sistemul imun. Propolisul are efecte
antiseptice, antibiotice, antifungice [i
antivirale de excep]ie. Se administreaz\
sub form\ de tinctur\ de propolis, `n
general 1 pic\tur\/kg corp, de 1-2
ori/zi, sau `ncorporat `n diferite tincturi
compuse, siropuri sau baton de
propolis, ce se mestec\. Exist\
aproximativ 1-2% din popula]ie cu
alergie la propolis, de aceea se testeaz\
`ntâi sensibilitatea la propolis. Produsele
stupului (miere, propolis, polen,
p\stur\, l\pti[or de matc\) sunt foarte
benefice `n acest anotimp.

Extractul din semin]ele plantei

Nigella satia, numit\ [i chimen
negru, este indicat pentru cre[terea
puterii de ap\rare a organismului
fa]\ de agen]ii infec]io[i, tumorali
sau toxici. Se administreaz\ `n cure
de 15 pân\ la 30 zile.

Echinaceea, planta-vedet\ `n sezonul rece

trebuie strict individualizat\ `n
func]ie de vârst\ [i afec]iune,
perioadele de administrare variind
`ntre 10 [i 15 zile pân\ la 30 zile,
cu pauz\. Echinaceea trebuie evitat\
la persoanele cu boli autoimune [i
la cele ce prezint\ fenomene
alergice, `n cazul c\rora poate
accentua simptomatologia.
Este recomandabil s\ se
administreze siropuri naturale
presate la rece de m\ce[e, coac\z-
C), care stimuleaz\ imunitatea
natural\, vitaminizeaz\ [i
revigoreaz\.
Uleiurile esen]iale au ac]iune
imunostimulatoare, antibiotic\,
antiviral\ [i antiseptic\ deosebit de
puternic\. Uleiurile de pin, brad,
cimbru, eucalipt, ment\, cui[oare,
busuioc, salvie, tea-tre, l\mâie se
utilizeaz\ ca atare (numai la
recomandarea unui aromoterapeut)
sau `ncorporate `n siropuri.

E
chinaceea este una dintre
cele mai eficiente plante
studiate [tiin]ific cu propriet\]i
imunostimulatoare marcante. Ea
ac]ioneaz\ prin cre[terea capacit\]ii
de ap\rare a
organismului, fiind
recomandat\ `n infec]ii
acute [i cronice ale
c\ilor respiratorii. Doza
negru, afine, c\tin\: surs\ natural\ Gemoterapia este deosebit de
excelent\ de vitamine (vitamine util\, atât la adul]i, dar `n special la
antioxidante A, C, E, vitamine din copii. Se administreaz\ extract din
grupul B, K, P), minerale [i al]i muguri de coac\z negru, muguri de
antioxidan]i (bioflavonoide, care brad, ml\di]e de m\ce], `n cure
cresc biodisponibilitatea vitaminei periodice de 1-2 luni.
Terapia cu plante [i produse ale stupului este de un real ajutor pentru
cre[terea imunit\]ii organismului. Produsele naturale pot fi administrate
concomitent cu diferite alte terapii alopate, dar pentru a fi siguri de eficien]a
[i siguran]a tratamentului, nu v\ administra]i singuri aceste remedii, apela]i
la ajutorul unui medic apifitoterapeut.

6
 Reumatologie

Buletinul meteo
[i artroza
Conf. dr. Andra B\l\nescu
Artroza este o boal\ degenerativ\ a articula]iilor care se Medic primar boli interne [i
caracterizeaz\ prin degradarea lent\ a cartilajului articular, asociat\ reumatologie
cu afectarea de diferite grade a celorlalte structuri articulare. Boala Clinica de Medicina Intern\ [i
Reumatologie, Spitalul Clinic
se instaleaz\ lent, durerea articular\ cronic\ fiind cel mai important
„Sf. Maria”
simptom, dar poate evolua spre forme invalidante. Frigul, umezeala
Universitatea de Medicin\ [i
[i varia]iile presiunii atmosferice sunt factori care accentueaz\ Farmacie „Carol Davila”, Bucure[ti
suferin]a provocat\ de aceast\ boal\.

tatisticile arat\ c\, peste tot `n lume, artroza este cea mai frecvent\ boal\ reumatic\.

S Aproape 75% dintre persoanele peste 65 de ani prezint\ cel pu]in o form\ de artroz\,
aceasta reprezintând a doua cauz\ de `mboln\vire, dup\ boala ischemic\ coronarian\.

„Cenu[\reasa” reumatologiei
De[i este una dintre cele mai
vechi [i mai r\spândite suferin]e,
artroza este considerat\ „ruda
s\rac\” a bolilor reumatologice,
pentru c\ nu are un mecanism de
producere complex, nu are un
caracter sistemic, nu intereseaz\
alte organe [i sisteme `n afar\ de
structurile articulare (a[a cum se
`ntâmpl\ `n cazul reumatismelor de
tip inflamator) [i nu pune `n mod
direct `n pericol via]a pacien]ilor.
Oamenii au tendin]a de a accepta
artroza ca pe o fatalitate, urmare
fireasc\ a b\trâne]ii. De[i vârsta
are un rol esen]ial `n apari]ia
acestei boli, artroza nu poate fi
privit\ doar ca o expresie a
procesului de `mb\trânire (a[a cum
se `ntâmpl\ cu toate ]esuturile
organismului), ci trebuie
considerat\ o boal\ [i tratat\ `n
consecin]\. Cu toate c\ nu
reprezint\ o amenin]are vital\
pentru pacien]i, artroza afecteaz\
calitatea vie]ii acestora. Astfel, peste
30% dintre pacien]ii cu artroz\ nu
pot merge pe jos mai mult de 300
de metri, 28% nu pot urca 10
trepte, 25% nu pot c\ra o greutate
de peste dou\ kilograme, 28%
dintre pacien]i sunt pesimi[ti [i
depresivi din cauza consecin]elor
artrozei. ~n plus, `n stadii avansate,
artroza poate fi o cauz\ de
invaliditate.

Cauze
Artroza apare când
cartilajul de la nivelul unei articula]ii
se degradeaz\ progresiv, pân\ când
dispare complet, lasând osul de
dedesubt complet descoperit. La
rândul s\u, osul reac]ioneaz\ prin
formarea de osteofite (ciocuri).
Acestor modific\ri li se adaug\
alterarea altor structuri articulare
(capsula, ligamente, membrana
sinovial\), ceea ce conduce `n final la
distrugerea articula]iei [i la
compromiterea func]iei acesteia.
Cauza exact\ a bolii nu este
cunoscut\, dar au fost identifica]i o
serie de factori favorizan]i, generali
sau locali. Factorii generali sunt
`mp\r]i]i astfel:
4 factori genetici (diferite gene
implicate `n sinteza unor
componente ale cartilajului
articular);
4 vârsta – artroza apare `n general
dup\ 55-65 de ani;

8
 Reumatologie

4sexul – la femei, artroza este de
dou\ ori mai frecvent\ dup\
menopauz\, iar artroza mâinilor
este de 10 ori mai frecvent\ la
femei decât la b\rba]i, `n timp ce
artroza [oldului (coxartroza) este
mai des `ntâlnit\ la sexul
masculin;
4 obezitatea – reprezint\ un factor
de risc major pentru apari]ia
gonartrozei (artroza genunchiului); profesii, activit\]i sportive, vicii de
4densitatea mineral\ osoas\; postur\);
4hipermobilitatea (artroza afecteaz\ 4traumatisme;
`ndeosebi articula]iile cele mai 4boli congenitale;
mobile, la care cartilajul articular 4alte boli (inflamatorii, metabolice,
joac\ un rol important); neurologice, infec]ioase,
4alte boli: diabet zaharat, endocrinologice).
hipertensiune arterial\, gut\. ~n majoritatea cazurilor intervin
Factorii locali care duc la apari]ia mai mul]i factori de risc care
artrozei sunt: favorizeaz\ instalarea artrozei.
4 efort fizic repetat (legat de unele

Localiz\ri: la coloan\,
mân\, genunchi sau [old Durerile reumatice
Ceea ce domin\ tabloul clinic al bolii artrozice
este durerea la nivelul articula]iei afectate, urmat\
dup\ o perioad\ de timp de impoten]\ func]ional\.
Durerea articular\ este, de altfel, cea mai frecvent\
cauz\ de durere cronic\ la vârstnici. De asemenea,
pacien]ii cu artroz\ sunt meteorodependen]i, durerea
fiind accentuat\ de expunerea la frig [i umezeal\. De
aceea, suferin]ele articulare artrozice se exacerbeaz\
`n sezonul rece. O alt\ caracteristic\ a durerii din
aceast\ boal\ este faptul c\ aceasta este agravat\ de
mi[carea articula]iei afectate [i se calmeaz\ la repaus,
de[i un sfert dintre pacien]i pot prezenta [i dureri
nocturne. Alte simptome ale artrozei sunt redoarea
articular\ cu o durat\ de câteva minute (senza]ia de
„`n]epenire” dup\ o perioad\ de repaus), reducerea
mobilit\]ii [i func]iei articulare, urmate `n fazele
avansate de imposibilitatea mi[c\rii `n articula]ia
respectiv\ (anchilozarea articula]iei).
Cele mai frecvente localiz\ri ale artrozei sunt:
- coloana vertebral\ – spondiloza (artroza la coloan\),
care poate fi cervical\ (extrem de frecvent\), dorsal\ Diagnostic
sau lombar\; Principala modalitate de
- mâna – unde se manifest\ prin noduli la nivelul diagnostic a artrozei este
articula]iilor degetelor sau la r\d\cina policelui [i este radiografia. Din p\cate, când
mult mai frecvent\ la femei [i la cei care desf\[oar\ apar modific\rile radiologice, boala este deja
activit\]i manuale; constituit\. Uneori, pentru precizarea
- genunchiul – gonartroza, este asociat\ frecvent cu diagnosticului [i mai ales pentru diferen]ierea
obezitatea sau cu traumatismele de la nivelul artrozei de alte suferin]e, sunt necesare explor\ri
genunchilor; imagistice mult mai sensibile, precum tomografia
- [oldul – coxartroza, care e singura localizare computerizat\ (CT) sau rezonan]a
frecvent\ la b\rba]i. magnetic\ nuclear\ (RMN).

9
 Reumatologie
Tratament de lung\ durat\
Tratamentul `n cazul
artrozei are ca obiective: reducerea
durerii [i inflama]iei, ameliorarea
mobilit\]ii [i men]inerea func]iei
articula]iei, prevenirea handicapului,
evitarea toxicit\]ii medicamentoase,
`mbun\t\]irea calit\]ii vie]ii pacien]ilor.
Prima m\sur\ terapeutic\ poate
fi [i trebuie efectuat\ chiar de
pacientul `nsu[i [i const\ `n
`ndep\rtarea factorilor favorizan]i
influen]abili. Sub `ndrumarea unui
Infiltra]ii
~n puseele inflamatorii,
extragerea lichidului articular
`n exces [i administrarea
intraarticular\ de preparate
cortizonice are efecte
benefice. Aceste manevre
trebuie `ns\ efectuate de c\tre
speciali[ti, iar infiltra]iile
intraarticulare cu cortizonice
nu trebuie f\cute mai des de
o dat\ la 3-4 luni. ~n unele
cazuri, administrarea
intraarticular\ de preparate
de acid hialuronic poate
ameliora simptomele bolii.
10
specialist, pacientul trebuie s\
efectueze exerci]ii fizice adaptate
vârstei, fizioterapie, s\ apeleze la
diverse mijloace mecanice de protec]ie
a articula]iei. ~n cazul pacien]ilor obezi
este foarte important\ reducerea
greut\]ii corporale. Persoanelor cu
artroz\ de genunchi sau de [old li se
recomand\ s\ poarte `nc\l]\minte
adecvat\, care atenueaz\ [ocurile
provenite de la mers [i asigur\ o
pozi]ie fiziologic\ a piciorului.
Urm\toarea etap\ vizeaz\ supravegheat de medic. ~n cazurile
tratamentul medicamentos. care nu r\spund la aceste
Principalele medicamente prescrise medicamente, se pot administra [i
pacien]ilor cu artroz\ sunt antialgice pure (deriva]i opioizi), care
antiinflamatoarele nesteroidiene.Ele au de asemenea, reac]ii adverse
nu influen]eaz\ evolu]ia [i progresia importante. Un tratament mai pu]in
bolii, dar pot ameliora mult agresiv, dar din p\cate cu o eficacitate
simptomele. ~ns\ cum artroza este o discutabil\ este cel bazat pe
boal\ cronic\, aceste medicamente se administrarea suplimentelor cu
vor administra pe termen lung, iar glucozamid\ [i condroitin sulfat
efectele adverse nu sunt de neglijat, (componente aflate `n mod normal `n
de aceea tratamentul trebuie atent cartilajul articular).
Când se ajunge la opera]ie
~n ultim\ instan]\
se poate ajunge la tratament
chirurgical. Acesta `i revine
chirurgului ortoped care poate
recurge la diferite proceduri
chirurgicale (osteotomie,
debrid\ri, sinovectomii, etc).
Când gradul de degradare a
articula]iei este avansat se
impune protezarea. ~n acest
domeniu s-au f\cut progrese
majore, protezele performante
care au devenit disponibile [i
perfec]ionarea tehnicilor
chirurgicale fiind capabile s\
schimbe major prognosticul
acestor pacien]i.
 Medicin\ chinez\
Vindecare din vârful acelor
Terapia Su-Jok
prin microacupunctur\
Microacupunctura este o procedur\ mult mai
flexibil\ comparativ cu acupunctura sau
macroacupunctura.
Dr. Eusebiu Tihan
Specialist `n medicin\
tradi]ional\ chinez\
Su-Jok este o Centrul Medical Focus
sistematizare modern\
a acupuncturii tradi]ionale,
aceast\ terapie fiind Bolile `n care este indicat\
dezvoltat\ ini]ial de prof. Terapia Su-Jok se poate Microacupunctura
Park Jae Woo din Coreea. aplica `n boli ale sistemului urm\re[te restabilirea
Cele dou\ cuvinte `nseamn\
nervos, boli ale sistemului performan]ei fiin]ei umane prin
mân\ „su” [i picior „jok”.
neurovegetativ, boli vasculare ac]iunea exercitat\ la nivelul
Tehnica prezint\ o
ale axei cerebro-spinale, proiec]iilor punctelor din palme,
eficacitate [i simplitate mare
tulbur\ri cardiovasculare, boli t\lpile picioarelor [i pavilioanele
cu rezultate vizibile `ntr-un
ale sistemului respirator, boli ale urechilor. Aceste p\r]i
timp foarte scurt (uneori `n
sistemului digestiv, boli ale anatomice de]in o activitate
câteva minute).
sistemului urogenital, boli ale profund\ corespunz\toare
La `nceput, metoda
cavit\]ii bucale, ORL, deregl\ri tuturor organelor, stimularea lor
reprezenta o activare
ale sistemului endocrin, boli de având o pronun]at\ ac]iune
terapeutic\ a
piele, cre[terea func]iei imune, curativ\ [i profilactic\, deoarece
coresponden]ei mâinilor [i a
tulbur\ri de natur\ sexual\, prin construc]ie, aceste p\r]i
picioarelor cu restul copului.
alcoolism cronic, adic]ie [i con]in `n sine voin]a de
Mai târziu, prof. Park a
toxicomanie. vindecare.
reu[it s\ creeze un sistem
bine echilibrat al [tiin]ei Cum ac]ioneaz\
metafizice, terapia
realizându-se prin La `mboln\vire unda de „semnalizare” porne[te din
intermediul punctelor reflexe organul/partea afectat\ spre punctul corespunz\tor [i `l stimuleaz\,
de pe palme, t\lpi, mân\, punctul devenind dureros. ~n momentul stimul\rii de c\tre terapeut
picior, ureche, fa]\ [i scalp apare unda de vindecare (curativ\), care exercit\ o ac]iune de
(par]i ale corpului unde se redresare/normalizare asupra organului afectat.
proiecteaz\ toate organele Microacupunctura Su-Jok `nseamn\ aplicarea de ace pe
umane). punctele locale sau proiec]iile de la nivelul palmelor [i/sau labei
picioarelor, pavilioanelor urechiilor (auriculoterapie) `n vederea
restabilirii st\rii de s\n\tate.

12
 Medicin\ chinez\

erapia Su-Jok se poate combina [i cu alte terapii precum masaj-reflexoterapie, cromoterapie,

T magnetoterapie etc., cât [i cu terapii alopate. Masajul-reflexoterapie se realizeaz\ prin presarea

mecanic\ a unor zone/ puncte pentru ob]inerea unei st\ri de echilibru energetic. Cromoterapia
permite abordarea mai multor boli, `n special a celor corelate cu manifest\ri externe. Aplicarea acestei
terapii impune colorarea punctelor vizate conform unor legi naturale. Magnetoterapia, datorit\ polarit\]ii
magne]ilor folosi]i, ajut\ la tonifierea sau sedarea unor meridiane/organe ce prezint\ disfunc]ii
energetice.

ractica acupuncturii se

P bazeaz\ `n mare parte pe

concep]ia Daionist\,
conform c\reia noi oamenii
tr\im `ntr-un univers `n care totul
este interconectat, de unde
rezult\ faptul c\ ceea ce se
`ntâmpl\ `ntr-o parte a corpului
afecteaz\ inevitabil [i alte p\r]i
ale organismului. Mintea [i
corpul sunt v\zute ca un `ntreg
care `mpreun\ cu organele dau
na[tere unui sistem ce
conlucreaz\ `n vederea sus]inerii
s\n\t\]ii organismului.

Durata unei consulta]ii ini]iale este de aproximativ

45 de minute, iar fiecare [edin]\ de terapie Su-Jok
dureaz\ `ntre 15 [i 30 de minute.

Acupunctura sau macroacupunctura este o tehnic\ clasic\ de

vindecare, fiind o terapie ce se aplic\ meridianelor `ntregului
corp, membre, trunchi, torace, scalp etc. Microacupunctura, de[i
este bazat\ `n totalitate pe teoria clasic\ a acupuncturii, folose[te
ca puncte de interven]ie zone mai mici ca suprafa]\, considerate
ca fiind corespondente ale zonelor [i punctelor din
macroacupunctur\.

13
 Terapii naturale

Tao Garden Spa

Locul `n care practicile chineze[ti pentru s\n\tate se `ntâlnesc cu
medicina occidental\
Este deja a cincea vizit\ la Tao Garden din nordul Thailandei, Costin Vasile, Miruna Macavei
Instructori Tai Chi Chuan [i Chi Kung
Spa cu tratamente pentru toate gusturile [i [coal\ interna]ional\ www.tao-magic.ro
unde se predau Tai Chi Chuan [i Chi Kung, practici chineze[ti
pentru s\n\tate de care am mai vorbit `n articole anterioare.

Clinica de medicin\ holistic\

Relaxare,
dar [i `nv\]are
Fie c\ vrei s\ mergi acolo doar
pentru masaje [i relaxare, pentru c\ Tao
Garden este un Spa, fie c\ dore[ti s\ te
specializezi ca instructor de practici
chineze[ti, pentru c\ Tao Garden este [i
un centru interna]ional de studiu,
sta]iunea thailandez\ ]i le ofer\ pe toate.
~n fiecare var\ [i iarn\ aici au loc
cursuri din cadrul sistemului de practici
chineze[ti pentru s\n\tate [i dezvoltare
personal\ „Universal Healing Tao” (Tao
universal vindec\tor): Chi Kung (exerci]ii
care implic\ lucrul cu energia), Tai Chi
Chuan (art\ mar]ial\ cu mi[c\ri lente [i
efecte benefice pentru s\n\tate), Chi Nei
Tsang (masajul special al organelor din
zona abdominale), precum [i alte
discipline conexe.
„Pakua Clinic”
O mul]ime de tratamente sunt
practicate de terapeu]ii [i medicii care
lucreaz\ `n clinica Pakua de medicin\
integrativ\: de la consulta]iile de
medicin\ chinez\ sau occidental\ la
teste de laborator [i cu aparate mai
„ezoterice” (scanare corporal\ cu
aparatul Oberon, m\surarea aurei, biofeedback [i sincronizarea undelor
cerebrale) la masaje cu nume interesante: masajul Tao Thai pentru
energie [i flexibilitate, Tok Sen (tratament thailandez pentru meridiane
executat cu buc\]i de lemn), Lanna [i Chi Nei Tsang.
Spa
– s\n\tate prin puterea apei
~n piscina cu ap\ u[or s\rat\ te po]i bucura de clubul „Bucuria
po]i `nota sau po]i fi `ndrumat de sucurilor” unde po]i savura
terapeu]i s\ exersezi gimnastic\ `n delicioase b\uturi pe baz\ de
ap\, terapia Watsu (care combin\ fructe [i legume de sezon, crescute
masajul `n ap\, shiatsu, stretching), `n livezile adiacente.
Yoga [i Chi Kung `n ap\. Sunt multe de spus despre Tao
Programele de detoxifiere Garden: energie pozitiv\, aer
adun\ o mul]ime de laude din curat, mâncare organic\,
partea clien]ilor satisf\cu]i de tratamente pentru `mbun\t\]irea
rezultate. Aici g\se[ti de la b\ile cu s\n\t\]ii, relaxare [i terapie prin
ioni pentru picioare [i masajele de mi[care. V\ invit\m la un tur
drenaj limfatic, pân\ la sauna cu virtual la adresa www.tao-
unde infraro[ii `ndep\rtate [i garden.com sau s\ veni]i cu noi `n
terapia cu ozon. ~n plus, po]i face urm\toarea vizit\ acolo, `n vara
cur\]area ficatului [i a rinichilor [i anului 2013!

14

Dieta de „recuperare”
Cum ne refacem silueta
dup\ concediu
Vacan]a aduce de obicei un surplus ponderal mai mult
sau mai pu]in semnificativ. ~n acela[i timp, nivelul de
stres [i prin `ntoarcerea la serviciu, gradul de oboseala
[i implicit tendin]a de alimentare emo]ional\ cresc. ~n
ceea ce prive[te modul de alimenta]ie `n vederea sl\birii
[i a men]inerii greut\]ii corporale `n aceast\ perioad\,
se pot face câteva recomand\ri u[or de aplicat:
Reducerea gr\similor –
1 gr\simile au aport caloric
de dou\ ori mai mare
decât proteinele sau
carbohidra]ii, iar excesul de
gr\sime alimentar\ se
transform\ `n gr\sime
corporal\.
Limitarea alimentelor de
2 tip fast food
Limitarea zah\rului –
3 acesta `mpiedic\ sl\birea
mai mult decât orice alt
aliment interzis.
Eliminarea alcoolului sau
4 m\car reducerea la
maximum a aportului de
alcool – acesta inhib\
metabolismul lipidelor [i
produce mari cantit\]i de toxine.
Consumarea a 8 pahare
5 cu ap\ zilnic – ajut\ la
eliminarea toxinelor din
organism, ajut\ la digestie [i
stimuleaz\ metabolismul bazal.
16
Sezon
Lector univ. dr. Lygia Alexandrescu
Nutri]ionist acreditat CIO
Centrul Natural Silhouette
021/317.43.41
Evitarea alimentelor
6
hidric\.
s\rate – sarea
favorizeaz\ reten]ia
Evitarea mâncatului pe
7 fug\ sau la televizor – `n
acest fel nu va exista
control nici asupra cantit\]ii, nici
Sl\bi]i cu fructe
de toamn\
asupra calit\]ii alimentelor.
8
Preferarea alimentelor
crude `n locul celor g\tite
– tot ce e crud se diger\
Exist\ o serie de alimente sau grupe de
alimente asupra c\rora speciali[tii `n nutri]ie
emit teorii pro [i contra; când vine `ns\
mai u[or [i aduce corpului
cantit\]i mari de enzime
benefice organismului.
vorba de fructe, exist\ unanimitate: fructele
sunt o bogat\ surs\ de s\n\tate [i energie [i
ajut\ la pierderea rapid\ a excesului
ponderal pentru c\ ele au `n compozi]ie
Consumarea legumelor,
9
fructelor, a lactatelor
degresate, a cerealelor
integrale [i a proteinelor cu
nutrien]ii vitali de care organismul are
nevoie. ~n plus iat\ câteva motive care ar
trebui s\ ne stimuleze apetitul pentru fructe:
reprezint\ unele dintre cele mai naturale
aport mic de gr\simi reprezint\
singura solu]ie pentru alimente, con]in o mare cantitate de ap\ de
men]inerea siluetei [i a st\rii de care organismul are atâta nevoie, sunt
s\n\tate. {i prin combinarea
corespunz\toare a scestor
alimente benefice se poate sl\bi
bogate `n fibre, stimuleaz\ memoria, nu
con]in LDL (colesterol r\u), previn [i vindec\
o serie de afec]iuni [i nu `n ultimul rând `]i
dau o stare general\ de bine dup\ ce le
u[or, s\n\tos [i f\r\ efort chiar
[i toamna. consumi.

De multe ori ne `ntreb\m ce con]in de
fapt aceste fructe [i care este modul lor de
ac]iune la nivelul organismului nostru. Ne
vom referi `n continuare la fructele care se
g\sesc pe pia]\ `n aceast\ perioad\ a
anului.
Merele – con]in o mare cantitate de
1 fibre solubile [i insolubile, vitamina
C, beta-caroten (dac\ se consum\
[i coaja), potasiu [i bor. Merele con]in
pectine [i fac parte din categoria fructelor
alcaline. Consumul regulat de mere poate
ajuta la sc\derea colesterolului, previne [i
trateaz\ constipa]ia, artrita, reumatismul,
guta [i stimuleaz\ imunitatea.
Strugurii - exist\ 3 feluri de struguri:
2 de vin, de mas\ [i de stafide.
Strugurii nu se amestec\ prea bine
cu alte fructe [i de aceea este de preferat
s\ fie consuma]i separat. Ca [i valoare
nutritiv\, ei sunt foarte boga]i `n vitaminele
A, C [i P [i elemente chimice cum ar fi
germaniul [i seleniul, au un con]inut ridicat
de ap\ [i magneziu, cei negri sunt boga]i
`n fier, iar stafidele sunt o surs\
concentrat\ de calorii, zah\r [i nutrien]i.
Prunele – sunt bogate `n magneziu,
3 sodiu, fosfor, potasiu, fibre [i fier.
Prunele au puternic efect laxativ,
cur\]\ [i detoxific\ ficatul [i `ntreg sistemul
digestiv [i sunt imunostimulatoare. Datorit\
con]inutului ridicat de fosfor, dieta cu
prune are rezultate excelente `n
ameliorarea debilit\]ii cerebrale.
Sezon
De ce sunt buni strugurii
4 sunt considera]i unele
dintre cele mai benefice fructe
4 sunt folosi]i `n anumite
cure [i dau rezultate excelente
4
pentru tratamentul
tumorilor, strugurii sunt
una dintre cele mai
eficiente terapii
4 strugurii purific\ sângele, revigoreaz\ sistemul imunitar [i contribuie
la cre[terea masei musculare `n cazul organismelor sl\bite de
cancer
4 zah\rul din struguri este u[or digerat [i asimilat de c\tre sânge,
f\r\ s\ solicite prea mult tractul digestiv
4 strugurii contribuie la eliberarea colonului, la cur\]area ficatului [i
4
`mbun\t\]irea func]ion\rii rinichilor
datorit\ con]inutului ridicat de ap\, ei m\resc cantitatea de fluide
din organism [i ajut\ la eliminarea depozitelor ap\rute `n oricare
parte a corpului
4 ajut\ la relaxarea sistemului nervos
4 prin con]inutul ridicat de fier, strugurii au un efect pozitiv asupra
sângelui
Mânca]i salate de legume
~n afar\ de fructele atât de
delicioase, `n cura de sl\bire [i
de men]inere sunt extrem de
utile [i legumele, care la rândul
lor sunt de o mare diversitate
toamna.
Atunci când sunt
consumate `n salate crude sau
sub form\ de suc natural,
legumele au un puternic efect
antioxidant, reprezentând clorofil\ ofer\ organismului
probabil cel mai valoros protec]ie `mpotriva cancerului,
nutrient/aliment din acest punct neutralizeaz\ toxinele [i cur\]\
de vedere. Ele sunt de fluidele vitale din organism.
asemenea foarte bogate `n U[or [i complet digerabile,
fibre, având un important rol de legumele proaspete merg bine
cur\]ire a de[eurilor r\mase atât cu carnea, cât [i cu
dup\ digestie de-a lungul f\inoasele [i ajut\ la
tractului intestinal. contrabalansarea efectului
Con]inutul legumelor `n acidifiant al ambelor.
17
 Nutri]ie

Toamna, suportat\ greu de cei cu

temperament coleric
Lua]i-v\ por]ia de s\n\tate din r\d\cinoase: morcovi,
p\stârnac, ]elin\, cartofi, sfecl\ ro[ie
Toamna este un anotimp
de tranzi]ie [i de
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi
schimbare a
Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,
Bucure[ti
bioritmurilor de var\
spre cele ale anotimpului
rece, umed – iarna.

rganele care trebuie
O protejate toamna sunt
pl\mânii [i intestinul gros,
iar culoarea asociat\ este albul.
Dac\ `n sezoanele de prim\var\-
var\ legumele potrivite pentru
consum erau cele care cresc
deasupra solului, acum sunt
preferate cele care cresc `n subsol:
cartofii, morcovii, sfecla ro[ie,
p\stârnacul, ]elina r\d\cin\, napii,
p\trunjelul r\d\cin\ [i tuberculi,
rizomi condimentari ca ghimbirul.
Nu asocia]i carnea
cu cerealele!
Toamna este anotimpul
`n care, `n mod special, vom
evita asocierile incorecte ale
alimentelor. Aten]ie special\
pentru a nu asocia
proteinele animale (carne,
pe[te, brânz\) cu cereale
(pâine, orez, paste
f\inoase). Pentru a u[ura
digestia, acum ar fi indicat s\ consum\m doar un singur
aliment proteic concentrat la o mas\. Nu vom asocia,
a[adar, carnea cu pe[tele sau cu brânza la aceea[i mas\.

Din roadele toamnei

~n timpul toamnei apar: prazul, varza,
conopida, broccoli, sfecla, perele, gutuile, merele,
dovleacul, fasolea boabe, maz\rea boabe, lintea,
nucile, varza de Bruxelles, andivele, feniculul,
ciupercile (ghebele), mandarinele, strugurii,
cicoarea [i castanele comestibile. Foarte bune sunt
[i fructele de soc (se vor consuma numai fierte `n
dulce]uri sau ca o]et, deoarece crude sunt extrem
de laxative). Acestea stimuleaz\ metabolismul,
fiind [i diuretice. Strugurii pot fi consuma]i pentru
efectul lor depurativ, `ns\ f\r\ excese, doarece au
un con]inut foarte mare de zah\r (uneori peste
200 g la 1 kg). Suferinzii de diabet vor consulta
medicul `nainte de a consuma struguri.

18
 Nutri]ie
lunele [i nucile sunt alimente excep]ionale atunci când sunt consumate `n cantit\]i moderate (5-10

A mieji de nuc\, 15-20 de alune pe zi nes\rate [i nepr\jite), deoarece asigur\ un aport de acizi
gra[i esen]iali antiinflamatori omega 3 [i proteine de calitate `nalt\. Aten]ie! Nu se vor consuma
miezul de nuc\ sau alunele decât dac\ sunt p\strate `n coaj\ pân\ `n momentul consumului. ~n caz
contrar, miezul de nuc\ [i alunele decojite râncezesc repede `n contact cu aerul, c\ldura [i lumina datorit\
acizilor gra[i polinesatura]i extrem de sensibili, devenind d\un\toare s\n\t\]ii.

Sfecla ro[ie Dovleacul cu multiplele lui variet\]i (pl\cintar,

consumat\ `n acest
anotimp crud\ `n
salate sau coapt\ are
efect remineralizant [i
revigorant (combate
anemia).
moscat, turcesc, Hokkaido etc.) este bogat `n
carotenoizi [i al]i nutrien]i valoro[i protejând ficatul,
stomacul, vezicula biliar\, prostata. Sâmburii de
dovleac consuma]i cruzi cu miere sunt un bun
vermifug, util `n combaterea parazi]ilor intestinali [i `n
preven]ia cancerului de prostat\.

Legume care protejeaz\ ficatul

Ridichea alb\, neagr\, ghimbirul, sfecla, ]elina sunt extrem de benefice pentru buna func]ionare a
ficatului, uzina de detoxifiere principal\ a organismului. De aceea, `n anotimpul rece trebuie s\ intr\m cu
o zestre cât mai mare de vitamine, minerale, antioxidan]i [i al]i fitonutrien]i [i cât mai pu]in intoxica]i,
pentru a face fa]\ alimentelor grele toxice din timpul iernii, precum [i frigului [i umidit\]ii.

Sistemul imunitar
trebuie fortificat
toamna prin consumul de
fructe [i legume, pentru a
pre`ntâmpina apari]ia unor
boli specifice iernii.

Sfaturi pentru a preveni depresia sezonier\

Iat\ `n continuare câteva
sugestii utile `n combaterea
st\rilor depresive specifice
schimb\rii anotimpurilor.
4Supra`nc\rcarea corpului cu
toxine provenite din alimente
are un puternic r\sunet asupra
st\rilor noastre de dispozi]ie.
Cu timpul, triste]ea, apatia,
lipsa de energie [i a chefului de
via]\ cap\t\ teren punând
st\pânire pe via]a noastr\.
4Alimentele naturale,
integrale, mesele la care aceste
alimente sunt asociate corect,
diversitatea alimentelor
u[ureaz\ digestia [i stimuleaz\
detoxifierea (`mpreun\ cu
renun]area la sedentarism).
4Multe alimente furnizeaz\ un
aminoacid important pentru

20

buna dispozi]ie, [i anume
triptofanul. Acesta este
precursorul serotoninei,
denumit\ [i hormonul fericirii.
Alimentele bogate `n triptofan
sunt: drojdia de bere (din
suplimente alimentare
Saccharomyces carlsbergensis,
[i nu drojdia vie, industrial\, de
panifica]ie), pe[tele, ou\le,
cerealele integrale nerafinate,
f\r\ alte adaosuri, arahidele,
nucile Caju, nucile, alunele de
p\dure nes\rate, nepr\jite. De
asemenea, lupinul – cafelu]a
(Lupinus albus) – con]ine o
cantitate foarte mare de
triptofan, dar [i un alcaloid toxic
amar, care trebuie neap\rat
`ndep\rtat prin `nmuierea [i
fierberea semin]elor `n ap\
s\rat\. Acestea se g\sesc `n
comer] gata preparate [i
ambalate. Cafelu]a este o
leguminoas\ (familia fasolei)
hr\nitoare [i f\r\ multe calorii,
ce poate fi consumat\ la micul
dejun mai ales `n sezonul rece,
când depresia poate interveni [i
din cauza lipsei de lumin\, care
afecteaz\ func]ia glandei
epifiz\. De asemenea, lucrul
prelungit `n spa]ii lipsite de
lumin\ natural\ poate induce
depresia.
4Consumul excesiv de
alimente industriale, `n special
cele pe baz\ de carne,
brânzeturi, zaharuri [i cereale
rafinate determin\ apari]ia
acidozei metabolice (sc\derea
pH-ului `n sânge [i limfei sub
valorile normale). Acidoza
metabolic\ este recunoscut\ ca
fiind o cauz\ a depresiei.
Alimentele bogate `n vitamine B
combat acidoza [i apari]ia
depresiilor. Surse alimentare
bogate `n vitamine B sunt:
germenii de grâu proaspe]i,
drojdia de bere `n suplimente
alimentare, cereale integrale,
ficat.
4O leguminoas\ mai pu]in
consumat\ la noi este bobul
(Vicia faba). Aceasta se
consum\ tradi]ional `n ]\rile
mediteraneene cu brânz\ de
oaie sau capr\ – o combina]ie
extraordinar\ cu efect
antidepresiv.
4D\t\toare de bun\ dispozi]ie
[i cu efect antidepresiv sunt
prunele crude, uscate sau
preparate sub form\ de magiun
românesc tradi]ional, f\r\
adaos de zah\r [i alte
ingrediente.
Nutri]ie
4Aten]ie la excese! Astfel, o
diet\ prea restrictiv\,
monoton\, sever\ [i compus\
din alimente f\r\ valoare
biologic\ va avea efecte
adverse puternice de depresie.
4Nucile Caju (Anacardium
occidentale) au efect puternic
antidepresiv. Acestea con]in
circa 0,3-0,4 g triptofan la 100
g, putând fi consumate `n
cantitate de 30-50 g/zi (aport
caloric 200-320 Kcal), `n cure
de minimum 15 zile, mai ales
pe timpul iernii, de preferat
diminea]a la micul dejun,
`mpreun\ cu pu]in\ miere
natural\, sau seara `ntre orele
17.00-20.00.
4Hri[ca este un excelent
corector al acidit\]ii metabolice
aducând pe lâng\ vitaminele B
[i s\ruri minerale, fibre, rutin
(venotonic) [i proteine cu efecte
antidepresive remarcabile.
4Dieta trebuie s\ fie strict
individualizat\, luându-se `n
considera]ie [i cele patru
temperamente umane:
sanguin, melancolic, coleric [i
flegmatic.
21
 Stil de via]\

5 beneficii extraordinare
ale dansului
Dansul combin\ `n modul cel mai frumos [i emo]ionant
mi[carea cu muzica, cu arta, cu comunicarea, aducând
bun\ dispozi]ie [i s\n\tate.
{coala Madness Dance

st\zi este acceptat faptul c\ dansul nu joac\ doar rol de art\ sau

A de educa]ie, ci [i de terapie. S-a dovedit c\ una dintre cele mai

bune metode de desc\rcare emo]ional\, de eliminare a stresului,
de sl\bire, dar [i de comunicare este dansul. Iat\ câteva dintre cele mai
importante beneficii terapeutice ale dansului.

Dansul ne ajut\ Dansul `nt\re[te oasele

s\ sl\bim
Dansul reprezint\ una dintre cele
mai distractive moduri de a face
mi[care. Dansând abia sesizezi efortul
pe care corpul t\u `l depune pentru a
efectua mi[c\rile specifice, astfel c\
eliminarea surplusului de kilograme se
face `ntr-un mod foarte pl\cut. Practic,
orice tip de dans ajut\ `n procesul de
sl\bire, c\ci cuprinde mi[c\ri ce pune `n
ac]iune mai multe grupe de mu[chi
simultan.
Dansul combate
depresia
Pentru c\ `n timp ce dans\m stresul
„se consum\”, dansul devine astfel un
mijloc de relaxare [i terapie psihologic\.
Exist\ chiar tehnici de medita]ie prin
dans. Dansul echilibreaz\ psihicul [i
elimin\ tensiunile emo]ionale
acumulate. Aduce astfel voie bun\ [i
combate cu succes tulbur\rile psihice ca
depresia, anxietatea etc.
[i tonific\ mu[chii
Oasele adultului `n special sunt „ajutate” `n procesul de
remineralizare prin for]e mecanice ce sunt realizate de mu[chi. Astfel,
trac]iunile, presiunile musculare nu ajut\ doar la un bun tonus al
grupelor de mu[chi, ci [i la `nt\rirea oaselor [i chiar preven]ia
osteoporozei.
Pentru copii, dansul ajut\ `n procesele de cre[tere
musculoscheletale, previne afec]iunile coloanei vertebrale precum
scolioza. Dansul ajut\ `n mod cert la o cre[tere [i dezvoltare
armonioas\ a copilui.
Dansul „`ncetine[te”
`mb\trânirea
Da! Dansul, ca [i alte tipuri de mi[care sau sporturi, are
capacitatea de a `ncetini procesele de `mb\trânire, mi[carea fiind un
factor important al longevit\]ii. Sportul reduce stresul fizic [i psihic –
stres despre care se [tie c\ afecteaz\ func]iile celulelor organismului [i
accelereaz\ procesele de `mb\trânire.
Dansul protejeaz\ inima
Dansul este un bun protector cardiovascular, atât prin efectele
mi[c\rii asupra vaselor [i inimii, cât [i prin eliminarea tensiunilor
psihice care ne pot afecta. ~n timpul dansului, b\t\ile inimii cresc
u[or, circula]ia se intensific\, cre[te oxigenarea organismului [i
„tonusul” cardiovascular devine mai bun.

22
 Dermatologie

Trei pa[i pentru

a sc\pa de acnee
Acneea este o afec]iune a epidermei ap\rut\ ca urmare a Dr. Mihaela Leventer,
unei hipersecre]ii a glandelor sebacee, fiind caracterizat\ prin Pre[edintele Societ\]ii
puncte negre, puncte albe sau co[uri care apar la suprafa]a Române de Medicin\ Estetic\
Medic primar dermatologie,
pielii. ~n unele cazuri, pot s\ apar\ [i leziuni mai profunde, Clinica Dermastyle Bucure[ti
denumite noduli sau chisturi. Acneea este cea mai `ntâlnit\ Str. Sevastopol 13-17
boal\ de piele afectând peste 80% dintre adolescen]i. L\sat\ Tel. 021 310 65 07;
0722 363577
netratat\ sau tratat\ necorespunz\tor, acneea poate produce Fax: 021 310 65 08
urme definitive pe piele, prin apari]ia cicatricilor. www.dermastyle.ro

Sfat pentru fete: este nevoie de o aten]ie sporit\ `n alegerea produselor

Simptome [i semne
Printre procesele care conduc la
formarea acneei juvenile se num\r\
acumularea de sebum, substan]a
gras\ secretat\ de glandele sebacee
ale pielii, hipersecre]ia de keratin\ [i o
proliferare bacterian\. Cumulate,
acestea antreneaz\ inflamarea
foliculilor de la nivelul pielii, dând
posibilitatea form\rii de comedoane,
papulopustule, noduli (cunoscute sub
numele de co[uri). Acneea apare mai
ales `n zonele cu mare concentra]ie de
glande sebacee, cum ar fi pe fa]\, gât,
piept [i spate.
Acneea juvenil\ se manifest\ prin
puncte albe, puncte negre [i chiar
chisturi. Dintre acestea, chisturile sunt
cele mai periculoase pentru c\ pot
cauza cicatrici `n momentul `n care
co[urile sunt „stoarse”.
Trebuie [tiut c\ acneea juvenil\ nu
apare datorit\ neglij\rii igienei ci
datorit\ schimb\rilor hormonale [i a
stilului de via]\ de la aceast\ vârst\!
cosmetice, `n general, [i a celor pentru tratarea acneei `n special.
Speciali[tii recomand\ folosirea dermatocosmeticelor [i spun c\ acestea
`mpreun\ cu tratamentul medicamentos, amelioreaz\ acneea. Alegerea
lor are leg\tur\ cu tipul de leziuni de acnee [i tipul de piele, iar pentru a
afla aceste lucruri este indicat s\ consulta]i un medic dermatolog.
Sfat pentru b\ie]i: trebuie evitat\ folosirea prelungit\ a aceleia[i lame de
ras sau `mprumutarea aparatului de ras, deoarece se pot acumula
bacterii care infecteaz\ foliculii [i duc la apari]ia co[urilor.
Tratamentul
Autotratamentul este probabil cea mai la
`ndemân\ modalitate de a sim]i c\ ac]ion\m `n
privin]a acneei. Pân\ la consultarea unui
specialist dermatolog, mult mai u[or este s\ lu\m
medicamente despre care am citit c\ au efect
benefic, a c\ror reclam\ am v\zut-o la televizor
sau chiar “re]eta de success” a prietenilor. De cele
mai multe ori `ns\, aceste solu]ii nu ofer\
rezultatele a[teptate pentru c\ nu sunt adaptate.
Medicii dermatologi le recomand\
adolescen]ilor s\ trateze acneea urmând 3 pa[i:
exfolierea pielii, reducerea secre]iei de sebum [i
reducerea inflama]iei.

24

Exfolierea
Atunci când ne gândim la
`ngrijirea pielii ne gândim la
demachiere, hidratare [i protec]ie UV.
~ns\, pe lâng\ acestea, exfolierea este
un pas important pentru a ajuta pielea
s\ respire [i s\ absoarb\ substan]ele
nutritive pe care i le d\m.
Pielea se afl\ `ntr-un continuu
proces de regenerare. La fiecare 24 de
ore celulele stratului cornos al
epidermei se deta[eaz\ rezultând o
descuamare insesizabil\ care `n
combina]ie cu praful, sebumul [i
transpira]ia blocheaz\ porii prin care
se elimin\ secre]ia produs\ de
glandele sebacee. Rezult\ `ncetinirea
procesului de oxigenare a ]esutului [i
`nchiderea porilor, ceea ce `nseamn\
crearea unui teren propice pentru
dezvoltarea infec]iilor. De aici pân\ la
apari]ia acneei mai este un singur pas.
Efectuat\ corect, exfolierea
`mbun\t\]e[te textura tenului, [terge o
parte dintre petele pigmentare [i
estompeaz\ ridurile fine. ~ns\ cel mai
benefic lucru pe care-l atrage
exfolierea este faptul c\ induce
regenerarea celular\, for]ând astfel
formarea pielii noi.
Reguli pentru o
exfoliere corect\:
1. Folosirea produselor speciale
pentru ten [i corp
2. Aplicarea pe pielea umed\ pentru
a nu r\ni suprafa]a
3. Totul cu m\sur\: exfolierea se
realizeaz\ de maximum 1-3 ori
pe s\pt\mân\ `n func]ie de ten
Dermatologie
Reducerea debitului de sebum
Reducerea debitului de sebum se realizeaz\ prin tratament local,
general (antibiotice) sau laser. Interven]ia laser `n acnee urm\re[te `nc\lzirea
glandei sebacee pentru a ob]ine reducerea dimensiunilor [i a func]iilor
acesteia.
O alt\ cale nemedicamentoas\ este constituit\ de terapia fotodinamic\
(PDT). Aceasta folose[te o combina]ie de lumin\ vizibil\ `n spectru ro[u sau
albastru aplicat\ pe o piele tratat\ cu o substan]\ fotosensibilizant\. Studii
recente arat\ c\ terapia fotodinamic\ poate fi folosit\ `n reducerea
leziunilor de acnee.
Reducerea inflama]iei
De obicei, reducerea inflama]iei se realizeaz\ prin tratament
medicamentos, iar pentru acesta este nevoie s\ consulta]i un medic
dermatolog. ~n plus, medicul va [ti care este perioada pentru care trebuie s\
lua]i re]eta [i când este cazul s\ o schimba]i.
Act smart,
be cool!
Liceenii pot afla cum s\
ac]ioneze inteligent contra acneei
prin intermediul campaniei „Act
smart, be cool!”, ini]iat\ [i
continuat\ [i `n 2012 de Societatea
Român\ de Medicin\ Estetic\ [i trecut a demonstrat c\ exist\ o
Dermatologie Cosmetic\ [i mare nevoie de informare `n rândul
Chirurgical\. Campania se tinerilor, dar [i c\ tinerii se
desf\[oar\ `n perioada august – maturizeaz\ mai repede, astfel `ncât
decembrie 2012 [i `l are ca anul acesta ne vom adresa prin
ambasador pe Liviu Teodorescu, seminarii elevilor cu vârste cuprinse
membru LaLa Band. Anul acesta, `ntre 13 [i 17 ani. Scopul campaniei
medicii parteneri ai campaniei se este s\ `ncurajeze tinerii s\ se
vor `ntâlni cu aproape 1.500 de informeze corect [i s\ [tie c\ vizita
elevi din Bucure[ti, Târgu Mure[ [i la medicul dermatolog este cea mai
Sibiu, vor oferi sfaturi pe forum [i simpl\ solu]ie. ~n plus, ne-am dori
informa]ii supervizate pe site-ul ca [i p\rin]ii s\ foloseasc\ sfaturile
www.getcool.ro sau pe pagina de campaniei pentru a-[i ajuta copiii
Facebook Act smart, be cool!. adolescen]i s\ treac\ mai u[or peste
Experien]a campaniei de anul o vârst\ a problemelor de imagine.
25
 Medicin\ dentar\

Tinerii nu se preocup\
de aspectul danturii
Doar un procent de 13,13% dintre adul]ii tineri cu vârsta
Dr. Emilia Gheorghiu-Milicin
cuprins\ `ntre 17 [i 25 de ani apeleaz\ la un medic Medic specialist `n ortodon]ie [i
ortodont. Din acest procent foarte mic, aproximativ 70% ortopedie maxilo-facial\
sunt femei [i doar 30% sunt b\rba]i. Datele reies dintr-un Clinica Ortodent
recent studiu efectuat de Clinica Ortodent pe un e[antion
de 1211 subiec]i.
Din]ii se pot `ndrepta
Cauze: nu au bani, la orice vârst\
Percep]ia general\
refuz\ aparatul dentar
este aceea c\
inerii neglijeaz\ aspectul danturii din

T mai multe motive: educa]ia

ortodontic\ la aceast\ vârst\ este
aproape inexistent\, aspectul financiar este o
problemele ortodontice
pot fi rezolvate numai `n
perioada copil\riei, `n
care au erupt to]i din]ii
alt\ cauz\ important\, deoarece `nc\ nu sunt
permanen]i, ceea ce
independen]i din punct de vedere financiar, [i
este fals. Este adev\rat
dac\ sunt, se afl\ la `nceput, când este greu s\-
c\ `n aceast\ perioad\
]i permi]i costurile unui tratament ortodontic din
se pot rezolva probleme
salariu dac\ nu e[ti ajutat de p\rin]i. Pe de alt\
atât ortopedice, cât [i Principalul punct care se
parte, perioada psihologic\ dificil\ pe care o
ortodontice, `ns\ urm\re[te `ntr-un
traverseas\, `n care conteaz\ percep]ia
oamenii trebuie s\ fie tratament ortodontic
colegilor, prietenilor [i persoanelor din anturajul
acestora care privesc aparatul dentar ca pe un bine informa]i asupra este ob]inerea unei
lucru inestetic reprezint\ o alt\ cauz\ pentru faptului c\ la medicul func]ionalit\]i corecte a
care adolescen]ii refuz\ tratamentul ortodontic. ortodont se poate apela danturii. Dac\ dantura
~n aceast\ perioad\, cu cât se scurteaz\ indiferent de vârst\. func]ioneaz\ bine, este
perioada de tratament, cu atât este mai bine, Având `n vedere c\ [i frumoas\, `ns\ acest
deoarece adul]ii tineri nu prea `[i doresc aparat doar 2% din popula]ia lucru nu se aplic\
dentar, atitudinea lor `n general fa]\ de globului au din]ii neap\rat [i invers. Dac\
societate este mai rebel\ [i igiena este mai perfec]i, trebuie s\ ne este frumoas\ nu
defectuoas\. gândim c\ majoritatea `nseamn\ neap\rat c\
oamenilor ar avea este [i func]ional. De
Durata unui tratament ortodontic nevoie de un tratament aceea, ambele aspecte
variaz\ `ntra 6 luni [i 2 ani. ortodontic. ~ndreptarea ale danturii trebuie
din]ilor nu ne ofer\ doar verificate [i corectate de
avantajul estetic. medicul ortodont.

26
Vaccinarea contra
bolii diareice
provocate de
rotavirus
Conform unui studiu al Societ\]ii Române de
Pediatrie, realizat `n cadrul campaniei „S\
protej\m `mpreun\ copil\ria”, 51% dintre
mamele din România nu au auzit de vaccinarea
`mpotriva rotavirusului, responsabil de una dintre
cele mai frecvente boli infec]ioase ale copil\riei.
Boala diareic\ prin rotavirus apare cel mai
devreme, reprezentând un risc major `nc\ din
primele luni de via]\. Derulat la nivel na]ional `n
rândul mamelor cu copii cu vârste `ntre 0 [i 5
ani, studiul a ar\tat c\ din procentul redus de
mame care au auzit despre vaccinul `mpotriva
rotavirusului, doar 35% au ales s\ `[i protejeze
copilul prin imunizare. ~n compara]ie cu
vaccinarea `mpotriva celorlalte boli (pneumonie,
varicel\, hepatita B), vaccinarea anti-rotavirus
are cel mai mic procent `nregistrat: aproape de
2 ori mai pu]ine mame aleg s\ previn\ infec]ia
cu rotavirus a copilului prin imunizare. Cu toate
acestea, conform rezultatelor studiului,
rotavirusul a spitalizat cei mai mul]i copii `n
compara]ie cu celelalte boli, mai mul]i chiar [i
decât hepatita B sau pneumonia. Astfel, potrivit
studiului, spitalizarea a fost necesar\ pentru 8
din 10 copii afecta]i de rotavirus. ~n România,
media de spitalizare pentru rotavirus este de 6
zile. Speciali[tii Societ\]ii Române de Pediatrie
aten]ioneaz\ asupra faptului c\ rotavirusul
prezint\ cele mai mari riscuri, uneori fatale, la
copiii sub 1 an. Statisticile medicilor din România
arat\ c\ 95% dintre copiii nevaccina]i se vor
`mboln\vi de rotavirus `nainte de a `mplini vârsta
de 5 ani. ~mboln\virea cu rotavirus a afectat
anul trecut 37.595 de copii `n România, a
declarat prof. dr. Marin Burlea, pre[edintele
Societ\]ii Române de Pediatrie.
 Pediatrie

Opera]ii moderne pentru corectarea

genunchilor `n „O” sau `n „X”
Deform\rile angulare ale membrului inferior reprezint\ unul dintre motivele pentru care sunt
frecvent solicitate consulturi de ortopedie pediatric\. P\rin]ii sunt foarte `ngrijora]i de aspectul
de genunchi `n „O” sau genunchi `n „X” (genu varum, respectiv genu valgum) al copilului, vor
s\ [tie dac\ este normal [i dac\ progresia deform\rii poate fi oprit\. Din fericire, `n cele mai
multe cazuri, este vorba doar despre ni[te etape fire[ti `n cre[terea [i dezvoltarea copilului, iar
aceste deform\ri se corecteaz\ spontan.
Dr. Raluca Damean
Medic specialist chirurgie
Etapele normale ale dezvolt\rii pediatric\
4de la na[tere pân\ la 18 luni, membrele inferioare au Spitalul Regina Maria
B\neasa
aspect de „O” (genu varum fiziologic)
4`ntre 18 [i 24 de luni, membrele inferioare sunt drepte
4dup\ vârsta de 2 ani apare genu valgum fiziologic
(genunchiul `n „X”). Acesta are un maxim `ntre 3 [i 4 ani
[i se va corecta progresiv pân\ spre vârsta de 7 ani

Principalele situa]ii care ar trebui

s\-i `ngrijoreze pe p\rin]i
4devierile doar la unul dintre membrele inferioare
4asimetria devierii `ntre cele dou\ membre (dreapta-stânga)
4genunchiul `n „O” la copilul de peste 3 ani
4genunchiul `n „X” la copilul de peste 8 ani
4devierile de ax asociate cu o statur\ mai mic\ decât normal, cu
obezitatea sau alte afec\ri musculoscheletice
4membrul inferior `n „O”, dar cu maximul deform\rii imediat sub
genunchi (boala Blount).

Consecin]ele pe termen lung

ale acestor situa]ii patologice
netratate
Deform\rile angulare ale
membrului inferior produc
tulbur\ri ale mersului, afectarea
cartilajului de cre[tere, durere [i
modific\ri artrozice precoce la
nivelul articula]iei genunchiului.

28

Genu valgum se asociaz\ `n mod tipic cu
`nc\rcarea compartimentului extern al
genunchiului, instabilitate rotulian\, durere la
desf\[urarea anumitor activit\]i. Genu varum
Tratamentul
chirurgical
al devierilor
steotomia de
O
corec]ie a fost
mult timp
considerat\ „standardul de
aur” `n tratamentul acestor
devieri angulare. Din
nefericire, este o interven]ie
ce presupune fixare intern\,
imobilizarea postoperatorie
prelungit\ [i este asociat\
cu un num\r destul de
mare de complica]ii
posibile, dintre care unele
redutabile (sindrom de
compartiment, leziuni
vasculonervoase).
Fixatorul extern este un
mijloc extrem de eficient `n
corectarea deform\rilor
membrelor. Realizeaz\ o
corec]ie gradat\,
minimizând riscul leziunilor
vasculonervoase.
Fixatoarele externe de
ultim\ genera]ie (Taylor
Spatial Frame) produc o
corec]ie extrem de precis\ a
deform\rilor complexe `n 6
axe diferite, cu ajutorul unui
soft ce stabile[te planul
zilnic de tratament.
Pediatrie
produce `nc\rcarea compartimentului intern al
genunchiului, laxitatea ligamentului colateral extern
[i instabilitate articular\, leziuni ale meniscului
intern.
Tratamentul cu pl\cu]e `n 8
Hemiepifiziodeza
temporar\ cu eight plate
(pl\cu]e `n 8) este o variant\
atractiv\ de corec]ie a
deform\rilor la copilul `n
cre[tere prin faptul c\
reprezint\ o interven]ie minor\,
ce permite reluarea imediat\ a
mersului. Necesit\ `ns\ o
urm\rire postoperatorie
riguroas\, pentru a evita subcorec]ia sau, dimpotriv\, corec]ia
exagerat\ a deform\rii. Practic, procedura realizeaz\ o cre[tere
ghidat\ cu ajutorul unor scoabe sau pl\cu]e ce se introduc de o
parte [i de alta a cartilajului de cre[tere, urmând s\ fie scoase
atunci când corec]ia devierii s-a realizat.
Avantajele utilizării
plăcuțelor în 8
4procedura este
simpl\, minim invaziv\ (pl\cu]ele se
introduc prin incizii cutanate de câ]iva
centimetri)
4nu necesit\ imobilizare gipsat\, iar mersul
poate fi reluat imediat postoperator
4procedura poate fi aplicat\ dup\ vârsta de 18 luni
4extragerea pl\cu]elor dup\ corec]ia deform\rii
este extrem de u[oar\
4[uruburile divergente care se introduc la nivelul
pl\cu]ei func]ioneaz\ ca o balama, f\r\ a
leza cartilajul de cre[tere, astfel `ncât
dup\ scoaterea implantului
cre[terea se reia
29
 Maternitate

Al\ptarea, prea pu]in cunoscut\

de mamele din România UNICEF
Salva]i Copiii
Cu prilejul anivers\rii celei de-a 20-a S\pt\mâni Mondiale a Al\pt\rii
(1-7 august 2012), UNICEF a atras din nou aten]ia asupra rolului
esen]ial al al\pt\rii `n supravie]uirea, cre[terea [i dezvoltarea copilului.

n ciuda dovezilor riguroase referitoare la importan]a al\pt\rii exclusive [i a

~ eforturilor sus]inute de a o `ncuraja, progresele sunt par]iale. Ratele globale de

al\ptare exclusiv\ pentru sugarii sub [ase luni au crescut doar de la 35% `n 1995 la
39% `n 2010. Iar `n primele zece ]\ri unde dou\ treimi dintre copii nu sunt al\pta]i
exclusiv, ratele s-au `mbun\t\]it extrem de pu]in.

Educa]ia mamei influen]eaz\ Laptele matern, izvor de

decizia de a al\pta s\n\tate pentru copil
~n România, rata al\pt\rii exclusive este de 12,6%, Beneficiile al\pt\rii exclusive sunt foarte multe, dar,
situându-se printre cele mai mici din Europa, potrivit unui din p\cate, nu la fel de cunoscute de mamele din
studiu desf\[urat `n 2011 de Institutul pentru Ocrotirea România. „Al\ptarea scade mortalitatea infantil\, riscul
Mamei [i Copilului (IOMC), `n parteneriat cu Ministerul de infec]ii [i de enterit\ ulcero-necrotic\ la prematuri.
S\n\t\]ii [i UNICEF. Dac\ `n prima lun\ de via]\, 31% dintre Copiii al\pta]i exclusiv au o mortalitate [i o morbiditate
copii sunt al\pta]i mai mic\, se `mboln\vesc mai rar [i mai greu. Din
exclusiv la sân, acest p\cate, o mare parte dintre femeile din România privesc
procent scade `n al\ptatul ca o constrângere. Ele cred c\ nu au voie s\
urm\toarea lun\ la m\nânce diverse alimente sau au mai multe interdic]ii,
22,7%, ajungând `n ceea ce este complet fals. Mamele trebuie s\ se
luna a [asea a hr\neasc\ bine [i s\ fie relaxate, deoarece stresul poate
copilului la 3,4%, un s\ scad\ cantitatea laptelui”, consider\ dr. Adrian
procent extrem de Cr\ciun, [eful sec]iei de neonatologie din Maternitatea
mic. Cantacuzino.
Educa]ia mamei Potrivit unui studiu publicat `n The Lancet [i citat de
este un factor ce UNICEF, un copil neal\ptat este de 14 ori mai expus
influen]eaz\ riscului de a muri `n primele 6 luni de via]\ `n compara]ie
al\ptarea exclusiv\. cu un copil al\ptat. Totodat\, al\ptarea `n primii doi ani
Potrivit studiului de via]\ poate preveni fenomenul de retard de cre[tere.
IOMC, cele dou\ Copiii cu retard de cre[tere sunt cu câ]iva centimetri mai
extreme ale [colarit\]ii se asociaz\ pozitiv cu prevalen]a scunzi, sunt mai predispu[i la boli, de cinci ori mai expu[i
al\pt\rii, mamele cu studii superioare [i cele cu educa]ie riscului de a muri de diaree [i nu vor fi niciodat\ capabili
pu]in\ `nregistrând cele mai `nalte procente 15%, respectiv s\ `[i ating\ `ntregul poten]ial cognitiv sau de achizi]ie.
17 % alegând s\-[i al\pteze copii. De asemenea, studiul
Un copil este considerat ca fiind
mai arat\ c\ prevalen]a al\pt\rii exclusive `n mediul urban
al\ptat exclusiv la sân dac\ `n afar\
este aproape de dou\ ori mai mare decât `n mediul rural,
de laptele matern nu mai prime[te nici
15,4 fa]\ de 9,8%.
un fel de alte alimente lichide (nici
m\car ap\, ceai, suc) sau solide.

30
 Dosar

de gr\dini]\
Un copil s\n\tos din prima zi
Prevenirea bolilor transmisibile
din colectivit\]ile de copii
Bolile transmisibile constituie o amenin]are pentru fiin]a uman\
Prof. dr. Marin Burlea `n `ntreaga lume. Ele sunt una dintre cele mai mari probleme cu
Pre[edintele Societ\]ii
care se confrunt\ copiii de ast\zi. Copiii de vârst\ pre[colar\
Române de Pediatrie
Spitalul „Sf. Maria”, Ia[i
sunt predispu[i la boli transmisibile din cauza interac]iunii, a
comportamentului [i a imunit\]ii lor sc\zute.
oala transmisibil\ este definit\ de Anderson (1980) ca o boal\ ce poate fi transmis\ de

B
Boli infec]ioase comune
la o persoan\ la alta sau de la un animal la om.

Varicela
Rujeola
Rubeola
Oreionul
Mod de transmitere: aerogen\, prin pic\turi Difteria
[i contact direct. Tetanosul
Tusea convulsiv\
Pic\turile din nas [i gur\ r\spândesc
Poliomielita
virusurile [i bacteriile prin str\nut, Infectia cu Haemophilus Influenzae
tuse [i vorbit. Infec]iile Streptococice Faringiene
Infec]ia cu Meningococ
Infec]ia cu Streptococcus Pneumoniae
Tuberculoza
Infec]ia cu virusul Sinci]ial Respirator
Infec]ia cu Campylobacter Jejuni
Mod de transmitere: enteral\. Infec]ia cu Escherichia Coli O157:H7
Contaminarea mâinilor, a alimentelor, a b\uturilor Infec]ia cu Salmonella
Infec]ia cu Shigella
sau a obiectelor Infec]ia cu Giardia Lamblia
introduse `n gur\. Gastroenterite virale (Infec]ia cu rotavirus)
Hepatita A

Boli de piele Izolarea pacientului `n

Alte infest\ri ce au la baz\ contactul cu alte perioada de contagiozitate
persoane sau cu lucrurile lor sunt reprezentate
Exist\ dou\ m\suri importante de control al bolilor transmisibile:
de: pediculoz\ (p\duchi), infestarea cu tinea
`mbun\t\]irea standardelor de igien\ [i imunizarea `n mas\. Ganiyou
capitis [i tinea corporis, scabia (râia). Contactul
(1982) [i Godman (1960) au convenit c\ unele boli contagioase pot
direct cutanat, cu r\ni sau secre]ii ale
fi controlate prin izolarea pacientului `n perioada de contagiozitate,
persoanelor infectate pot determina boli precum
astfel, se blocheaz\ calea de transmitere a bolilor. Prevenirea [i
impetigo, herpes, forme epidemice sau acute
controlul bolilor transmisibile necesit\ cooperarea [i coordonarea
de conjunctivit\ sau herpangin\.
activit\]ilor dintre medici, p\rin]i, colectivit\]i [i societate `n general.

32
 Dosar

Vaccin\rile obligatorii Bolile diareice

[i op]ionale absen]ei truselor de laborator.
Unele studii recente au
Imunizarea este una dintre interven]iile cele
demonstrat c\ `n colectivit\]ile
mai de succes la nivel mondial `n domeniul
de copii, rotavirusul s-a
s\n\t\]ii publice. ~n prezent exist\ peste 27 boli
depistat pe juc\rii, suprafe]e
care pot fi prevenite prin vaccinare.
de paviment, mobilier, grup
~n România, calendarul de vaccinare
sanitar etc. Imunitatea dup\
obligatorie cuprinde urm\toarele vaccinuri:
boal\ protejeaz\ copilul
BCG (profilaxia primar\ a tuberculozei);
DTP (vaccin `mpotriva difteriei, tetanosului [i `mpotriva altei infec]ii
a tusei convulsive); simptomatice cu rotavirus.
DT (vaccin `mpotriva difteriei [i tetanosului) Factorii favorizan]i sunt
VPOT (vaccin `mpotriva poliomielitei); reprezenta]i de: igiena
HepB (vaccin antihepatit\ B); deficitar\ individual\ [i a
ROR (vaccin `mpotriva rujeolei, oreionului [i mediului ambiant, nivelul
rubeolei). sc\zut de educa]ie,
cuno[tin]ele igienico-sanitare
oala diareic\ ale mamei, locuin]a
Bolile pneumococice
Riscul de boli pneumococice la copil cre[te
`n caz de: status imunitar sc\zut, asplenie
B acut\ este printre
cele mai frecvente
afec]iuni `ntâlnite `n practica
improprie, s\r\cia [i
colectivit\]ile aglomerate.
~n timpul sezonului estival
mai frecvente sunt bolile
pediatric\. ~n prezent, boala
func]ional\ sau anatomic\, boli cardiace cronice, infec]ioase bacteriene.
diareic\ acut\ afecteaz\
pulmonare, inclusiv astm, boli hepatice, renale, Etiologia bacterian\, de[i
grupe mari popula]ionale:
scurgeri de LCR, boala Hodgkin,limfom, mielom reprezint\ aproximativ 50%
nou-n\scutul, sugarul, copilul
multiplu, transplant de organe asociat cu din cazuri, nu poate fi
mic [i copilul mare. ~n func]ie
imunosupresie. ~n aceste condi]ii este `ntotdeauna demonstrat\ prin
de sezon [i de germenii care examene bacteriologice.
recomandat\ vaccinarea. Vaccinul polizaharidic
pot produce aceast\ Obiceiurile culinare,
neconjugat cu 23 de valen]e acoper\ 88% din
afec]iune, bacterii sau produsele lactate
serotipurile cauzatoare de boli pneumococice.
virusuri, se pot realiza nepasteurizate, consumul de
Copiii mai mici de 2 ani nu dezvolt\ un r\spuns
protectiv la vaccinarea cu vaccin polizaharidic. tablouri diferite, deseori cu carne [i pe[te crud sau
Vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valen]e sindroame de deshidratare incomplet tratate termic („`n
este indicat pentru imunizarea activ\ `n scopul sever\. ~n România, infec]ia sânge”) pot sugera infec]ia cu
prevenirii bolilor invazive, a pneumoniei [i a cu rotavirus este destul de Salmonella, Staphylococcus
otitei medii acute recurente determinate de frecvent\ `n lunile reci ale aureus, Escherichia Coli
anului, dar, din p\cate, este enterohemoragic, Clostridium
Streptococcus pneumoniae, la sugari [i la copii
subdiagnosticat\ din cauza perfringens.
cu vârsta cuprins\ `ntre 6 s\pt\mâni [i 5 ani.

Analizele medicale uzuale recomandate copiilor `nainte de intrarea `n colectivitate sunt:

exudatul faringian [i nazal, examenul coproparazitologic [i coprocultur\, IDR-ul. Aceste
analize au scopul de a depista anumite st\ri patologice inaparente [i astfel pot preveni
`mboln\virea `n cadrul grupului.

33
 Dosar

Sfaturi pentru un `nceput

de [coal\ de nota 10!
Luna septembrie nu `nseamn\ doar `nceputul toamnei, ci [i `nceperea [colii de c\tre copilul
nostru. ~n unele situa]ii este vorba despre o adaptare la un mediu complet nou (cum este
intrarea `n clasa preg\titoare sau clasa I), alteori este vorba despre reintegrarea copilului,
dup\ terminarea vacan]ei, `ntr-un mediu pe care deja `l cunoa[te. {i `ntr-un caz [i `n altul,
problemele de adaptare pot s\ aduc\ un stres familial considerabil. P\rintele este un factor-
cheie `n diminuarea acestui stres, câteva ac]iuni simple putând s\ sprijine o stim\ de sine
`nalt\ a copilului, succesul lui [colar [i o `mbun\t\]ire a rela]iei copil-p\rinte per ansamblu.
Lista de mai jos poate s\ fie completat\ de c\tre fiecare dintre dumneavoastr\.

Prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pâni[oar\

www.performante.ro

Preg\tirea noului program

4~n primul rând, p\rintele trebuie s\ se gândeasc\
la propria persoan\. ~n ce m\sur\ terminarea
vacan]ei copilului are un impact semnificativ
asupra programului s\u? Astfel, p\rintele trebuie
s\-[i coordoneze programul cu cel al copilului –
s\-[i fac\ timp pentru a oferi ajutor la rezolvarea
temelor [i proiectelor, s\ introduc\ – dac\ este
cazul – ducerea [i aducerea de la [coal\ a
copilului `n propriul orar, s\ fie al\turi de copil `n
rezolvarea problemelor emo]ionale mai mari [i
mai frecvente care se produc `n momentul
re`ntoarcerii `n mediul [colar etc.
4Tot o schimbare `n programul [i rutina p\rintelui
este alocarea unui timp pentru reluarea
comunic\rii cu cadrele didactice, pentru
feedback [i colaborare cu acestea `n vederea
gestion\rii eficiente a parcursului [colar
al propriului copil.

34
Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL
Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, Bucureşti
Tel/fax: +40 21 256 00 95,
www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com
 Dosar

A[tept\rile p\rin]ilor [i succesul [colar

4Un element important este
acela al redimension\rii
a[tept\rilor `n ceea ce prive[te
performan]a [colar\ a copilului.
Pentru copil `ncepe o etap\ nou\,
ceea ce poate `nsemna noi
pasiuni, sc\deri ori cre[teri la
nivelul succesului [colar,
momente de respingere a lumii
adulte (dac\ este vorba despre
un preadolescent ori adolescent)
etc. A[tept\rile prea mari din
partea p\rintelui (cum este aceea
ca el s\ ia doar note bune) pot
produce o presiune cu efecte
nefaste asupra dorin]ei copilului
de a merge la [coal\.
4O discu]ie bine condus\ cu
micu]ul `l poate asigura pe
p\rinte c\ el are intact\ (ori `[i
reactualizeaz\) tabela de valori
necesar\ succesului [colar
(dorin]a de a `nv\]a, capacitatea
de cooperare la [coal\ cu ceilal]i
colegi etc.) Putem folosi aceste
discu]ii pentru a face reclam\
elementelor care ne intereseaz\
(de exemplu `i putem reaminti
copilului despre satisfac]ia pe
care a `ncercat-o `n momentul `n
care a lucrat la un proiect cu
câ]iva colegi [i cât de bine s-au
sim]it c\ au realizat ~MPREUN|
ceea ce fiecare singur nu ar fi
reu[it).
4Din discu]ia de mai sus nu
trebuie s\ lipseasc\ eviden]ierea
elementelor voca]ionale (p\rintele
trebuie s\ urm\reasc\ eventualele
schimb\ri `n preferin]ele copilului
pentru unele materii sau domenii
[i s\ le `ncurajeze). Poate c\
vacan]a a adus unele schimb\ri `n
acest sens pentru copil [i este
cazul ca p\rintele s\ le cunoasc\.
Spre exemplu pân\ la terminarea
anului [colar trecut copilului `i
pl\cea mult matematica, dar
peste var\ a vizitat un [antier
arheologic [i acum crede c\
istoria este fascinant\. P\rintele
trebuie s\ fie la curent cu aceste
schimb\ri, s\ le sus]in\ [i s\-i
ofere copilului oportunit\]i de a le
valorifica (cum sunt vizitele la
muzeul local pentru cazul de mai
sus).

Adaptarea la [coal\, cu 2 s\pt\mâni `nainte

4Nu trebuie uitat c\ procesul de adaptare
reu[e[te cel mai bine atunci când are suficient timp
s\ se produc\. Adaptarea la [coal\ trebuie f\cut\
lent, cu o s\pt\mân\-dou\ `nainte de `nceperea
propriu-zis\ a [colii (se schimb\ orarul de trezire,
se realizeaz\ activit\]i constante pe parcursul unei
ore, pauze, etc.) astfel `ncât elevul s\ reintre treptat
[i f\r\ un mare stres `n orarul de via]\ [colar\.
4Un element util `n tot acest proces este utilizarea
jocului (care a fost modul predominant de utilizare
a timpului pe parcursul vacan]ei de c\tre copil) `n
dezvoltarea unei dorin]e de a merge la [coal\.
Jocul de-a [coala poate s\ fie f\cut `ntre p\rin]i [i
copii sau `ntre copii (dac\ nu este cazul unui copil
unic `n familie); unul dintre participan]i are rolul de
profesor, iar cel\lalt de elev (profesorul pred\,
examineaz\, pune note), pentru ca apoi rolurile s\
fie inversate.

36

Vorbim despre prieteni,
colegi, materiile
preferate
4P\rintele trebuie s\ ini]ieze o discu]ie despre
[coal\ `n care s\ se centreze pe elementele pozitive
(vorbim cu el despre prietenii de la [coal\ astfel
`ncât s\ creasc\ nevoia s\-i re`ntâlneasc\ sau
despre materia preferat\ ), dar [i s\ afl\m
elementele de stres, temerile copilului. Astfel, nu
trebuie uitat\ c\ [coala cultiv\ un mediu mult mai
Dosar
ersul la cump\r\turi pentru
M luarea rechizitelor poate s\
fie un alt element de
dezvoltare al unui entuziasm pentru
`ntoarcerea la [coal\ (spre exemplu,
achizi]ionarea unui nou ghiozdan cu care
elevul va merge de acum `ncolo poate s\-l
fac\ s\ a[tepte cu ner\bdare momentul `n
care le va ar\ta prietenilor [i se va bucura
de respectivul lucru).
competi]ional decât a fost `n vacan]\, unii
profesori pot s\ aib\ un stil didactic
defectuos, anxietatea copilului fa]\ de
ob]inerea unor note mici etc.
4~n cadrul acestei discu]ii, p\rintele trebuie
s\ `l spijine pe copil [i `n aflarea stilului
acestuia de a `nv\]a pentru a-l ajuta s\-[i
optimizeze aceast\ capacitate necesar\ pe
tot parcursul [colarit\]ii.
4~n sfâr[it, cu câteva zile `nainte de a
`ncepe [coala trece]i pe acolo; de altfel re-
familiarizarea cu mediul este important\ [i
pentru adul]i, nu numai pentru copii. De
exemplu, dac\ trebuie s\ vorbi]i `n public
este util s\ merge]i cu câteva ore `nainte,
când sala este goal\, [i s\ sta]i câteva clipe
`n locul de unde ve]i ]ine discursul pentru ca
stresul din momentul propriu-zis al prelegerii
s\ fie diminuat. Pentru copil re-familiarizarea
cu spa]iul [colii va ajuta la un debut bun al
anului [colar.
Dincolo de toate aceste elemente punctuale,
p\rin]ii nu trebuie s\ uite s\-[i reasigure copiii
asupra faptului c\ sunt al\turi de ei [i c\
oricând copilul poate g\si aici sfat [i
sus]inere.
37
 Interviu

Ecaterina Andronescu:
Am vrut s\ fiu `nv\]\toare
Scandaluri la examene, greve, probleme [i proteste. Toate sunt uitate
`n prima zi de [coal\. Ministru al Educa]iei `n trei guverne, profesor Dr. Val Vâlcu
universitar [i parlamentar, Ecaterina Andronescu a fost, `nainte de Director Editorial
toate elev\. Am `ntrebat-o despre prima zi de [coal\ [i despre prima
zi la catedr\, ca [i despre schimb\rile care `i a[teapt\ pe elevi `n acest
an [colar.

-Cum a fost prima

dumneavoastr\ zi de [coal\?
-~mi amintesc cu drag de
prima zi de [coal\. Mai `ntâi
a fost febra a[tept\rii [i
preg\tirii. Cu un an `nainte,
bunicul m-a `nv\]at s\ scriu
[i s\ citesc. De câte ori `mi
amintesc, regret c\ nu am
`nv\]at s\ scriu atât de
caligrafic precum scria
Bunicul. Au urmat apoi
ghiozdanul, abecedarul,
uniforma [i emo]ia primei
zile. Draga mea `nv\]\toare
nu-mi risipea emo]ia [i nici
nu s-a dovedit mai pu]in
exigent\ pentru c\ era vecin\
cu p\rin]ii mei.
~n acel 15 septembrie, `n
uniforma mea bleumarin cu
[or]ule] alb cu vol\na[e,
`nso]it\ de mama mea,
probabil mai emo]ionat\
decât mine, am ajuns la
[coal\, o [coal\ dintre cele

38
construite de Spiru Haret, cu `nv\]\tori
minuna]i.

-Dar prima zi la catedr\?

-Prima zi la catedr\, de asemenea,
este fixat\ bine `n memoria mea. M-am
prezentat la Catedra de {tiin]a [i
Ingineria Materialelor [i Nanomateriale
din Facultatea de Chimie Aplicat\ [i
{tiin]a Materialelor, la [eful catedrei.
Acad. {erban Solacolu `mi fusese,
evident, profesor. Mi-a adresat
urm\toarele: „Bine ai venit, domnule!
A[a, domnule, dumneata trebuie s\ te
`nscrii la doctorat”. „Domnule” era
apelativul preferat al profesorului meu.
{i am plecat de la acea prim\ `ntâlnire
cu tema tezei de doctorat stabilit\.
Mesajul transmis `n prima zi la catedr\
de profesorul meu era clar [i l-am
`n]eles bine. ~n aceea[i zi mi-a stabilit
locul de munc\ `n laboratorul catedrei,
iar primul meu birou a fost o m\su]\
recuperat\ de la obiectele casate.

-Cum a mers preg\tirea pentru...

clasa preg\titoare?
-Ideea de a organiza clasa
preg\titoare nu `n gr\dini]e, ci `n [coli, a
fost deosebit de neinspirat\. Ca urmare
s-au ridicat nenum\rate probleme
privind infrastructura, grupurile sanitare,
mobilierul [colar [i nu `n ultimul rând
formarea cadrelor didactice. Mult mai
potrivit [i f\r\ bulversarea p\rin]ilor, dar
[i a celor responsabili cu gestionarea
sistemului, ar fi fost s\ r\mân\ `n
gr\dini]e, devenind obligatorie. De
asemenea, trebuie men]ionat [i faptul c\
preg\tirea a `nceput târziu.
Acum ne afl\m la momentul `n
 Interviu
care se lucreaz\ pentru
atingerea tuturor obiectivelor
pân\ `n 10 septembrie. Se
transport\ [i se monteaz\
mobilierul `n [coli, iar
formarea cadrelor didactice
este `n desf\[urare. Desigur,
ministerul elaboreaz\ `n
prezent [i un set de materiale
specifice acestei etape a
`nv\]\mântului preuniversitar,
menite s\ stârneasc\
imagina]ia, curiozitatea [i
creativitatea copiilor.
-Ce ar trebui s\ [tie
ace[ti copii: merg deja la
[coal\ sau sunt `nc\ la
gradini]\?
-Rolul clasei preg\titoare
este s\ ofere un cadru
40
general care s\ faciliteze
includerea copiilor `n
`nv\]\mântul primar [i s\
ofere posibilitatea unei
perioade de adaptare pentru
programul [i cerin]ele din
`nv\]\mântul primar. Cu alte
cuvinte, clasa preg\titoare
este `nceputul `nv\]\mântului
primar, cu un program
adaptat vârstei.
-Cum ar trebui s\ aleag\
o bon\ p\rin]ii care
lucreaz\?
-De[i nu este parte
formal\ din sistemul de
`nv\]\mânt, cred c\ bona ar
trebui s\ fie un prim
educator. ~n mod cert, bona
nu poate lua locul unui
dasc\l [i nici p\rin]ilor, `ns\,
`n perioada timpurie a
dezvolt\rii unui copil, exist\
poten]ialul de a sedimenta
deprinderi pe care dasc\lii le
vor putea dezvolta [i
amplifica mai târziu, `n cursul
anilor de studiu.-
Ce "surprize" le preg\ti]i
elevilor `n anul [colar 2012-
2013?
-Am decis s\ ne
concentr\m asupra celei mai
importante resurse din
`nv\]\mânt – cea uman\.
Credem cu t\rie c\
profesorul trebuie s\ fie
ajutat pentru a comunica
mai bine cu cei care stau de
cealalt\ parte a catedrei.
Astfel, ne-am propus s\
dezvolt\m rela]ia elev –
profesor prin cursuri de
formare pentru cadrele
didactice, prin evaluarea
periodic\ a elevilor [i prin
asigurarea unui program de
preg\tire, pe tot parcursul
anului, la disciplinele la care
se sus]in probe la examenele
na]ionale. Un alt element
nou, care ofer\ mai mult\
flexibilitate, este faptul c\
elevii filierelor tehnologice
vor putea s\ opteze, dup\
primul an de liceu, pentru o
filier\ profesional\. Astfel
va fi u[urat\ alegerea
elevilor cu privire la sec]ia pe
care doresc [i sunt capabili s\ o urmeze.
Flexibilitatea este un concept-cheie
pentru un `nv\]\mânt modern. Alt\
certitudine este c\ vom face toate
eforturile posibile pentru a cre[te bugetul
educa]iei pentru anul [colar [i universitar
2012-2013.

-Care este cea mai pl\cut\ amintire

din perioada [colii?
-Poate `ncurajarea profesoarei mele
de chimie, care trecea dincolo de testul
olimpiadei: “Tu vei reu[i”. Nu [tiu dac\
am r\spuns a[tept\rilor profesorilor mei,
dar m-am str\duit.
Cred cu t\rie c\ un elev de nota 10
este caracterizat de c\teva tr\s\turi
specifice: voin]\, perseveren]\ [i o
curiozitate f\r\ limite. De la aceste
tr\s\turi de caracter [i pân\ la ob]inerea
notei maxime drumul este scurt [i plin de
satisfac]ii personale [i profesionale. Nu
pot s\ uit niciodat\ cât de mult datorez,
din ceea ce sunt ast\zi, `nv\]\toarei mele
Eleonora Popescu. Am `ndr\git-o atât de
mult `ncât din clasa I mi-am dorit s\
devin `nv\]\toare. Din p\cate, nu am
reu[it!

-Când se termin\ [coala?

-Via]a `ntreag\ suntem la [coal\.
~ntâi la [coala de acas\ cu p\rin]i, bunici
[i prieteni `n calitate de `nv\]\tori. Vine
apoi [coala de la [coal\ unde se
[lefuie[te personalitatea prin achizi]iile
culturale adaptabile vremurilor, cel mai
adesea impredictibile, capt\m
competen]ele profesionale pentru pâinea
cea de toate zilele. Se adaug\ apoi
[coala vie]ii cu acumul\rile ei traduse
simplu experien]\.
 Chirurgie

Nout\]i `n tratamentul
fibromului uterin
Uterul est un organ sub form\ de par\, alc\tuit `n special din ]esut muscular, a[ezat la nivelul pelvisului feminin `ntre
vezica urinar\ (situat\ anterior) [i rect (situat posterior). Fibromul uterin, numit [i leiomiom uterin, este o tumor\ benign\
cu punct de plecare `n stratul muscular al uterului. Inciden]a bolii cre[te continuu pân\ la menopauz\, considerându-se c\
50% dintre femei vor dezvolta aceast\ afec]iune pe parcursul vie]ii. Deoarece hormonii sexuali feminini, reprezenta]i de
estrogen [i progesteron, au un rol determinant `n apari]ia [i cre[terea fibromului uterin, majoritatea pacientelor cu aceast\
boal\ devin simptomatice `n decada a treia [i a patra de via]\.

Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran

{eful Clinicii Chirurgie din
Spitalul de Urgen]\
Floreasca

Figura 1: Organele genitale interne feminine. Se

pot observa: uterul, trompele uterine [i ovarele,
`mpreun\ cu vasculariza]ia lor.
Fibromul uterin con]ine celule musculare uterine [i
]esut conjunctiv fibros, avându-[i originea `n stratul
muscular al peretelui uterin.

Tehnici chirurgicale avansate

Pe parcursul ultimilor ani s-au
realizat progrese importante `n
managementul pacientelor cu fibrom
uterin, tot mai multe date dovedind
eficien]a acestor noi metode de
tratament:
4Progresele tehnologiei
chirurgicale, cu apari]ia tehnicilor
minim-invazive: histerectomia
laparoscopic\ sau robotic\,
histerectomia vaginal\ asistat\
laparoscopic, miomectomia
laparoscopic\.
4Apari]ia procedurilor minim-
invazive nechirurgicale: embolizarea
angiografic\ a arterelor uterine.
4Tratamentul medicamentos,
administrat pentru 3-6 luni.

42
 Chirurgie

Cauze Semne [i simptome

Cre[terea fibroamelor uterine este
dependent\ de secre]ia de estrogeni, astfel
tumora dezvoltându-se `n perioada de
activitate maxim\ a ovarelor. Secre]ia
estrogenic\ continu\ este considerat\ a fi unul
din factorii de risc principali pentru apari]ia
fibroamelor uterine. Dup\ menopauz\, o
dat\ cu sc\derea secre]iei estrogenice,
fibroamele uterine nu vor mai cre[te `n
dimensiuni, unele dintre ele chiar reducându-
[i m\rimea. De[i pot fi unice, cel mai frecvent
fibroamele uterine sunt multiple. La nivelul
uterului, ele apar mult mai frecvent la nivelul
corpului [i mai rar la nivelul colului uterin.
Punctul de plecare al fibroamelor uterine este
stratul muscular uterin (intramurale –
aproximativ 40%). De aici ele se pot dezvolta
fie c\tre interiorul uterului (submucoase –
aproximativ 5%), fie c\tre exteriorul uterului
(subseroase – aproximativ 55%). Una dintre
cele mai de temut complica]ii ale fibromului
uterin este transformarea lui malign\
(cancerizarea), fenomen raportat de diferite
studii cu o frecven]\ foarte variabil\, `ntre de
0,01-0,7%.
Majoritatea fibroamelor uterine sunt asimptomatice. Indica]ia de
extirpare chirurgical\ a unui fibrom uterin asimptomatic este
reprezentat\ de cre[terea rapid\ a fibromului, `n special dup\
menopauz\. Fibroamele uterine asimptomatice, de dimensiuni
reduse, trebuie supravegheate clinic [i ecografic, la un interval de 6-
12 luni. ~n cazul fibroamelor uterine localizate la nivelul cornului sau
peretelui lateral uterin este foarte important\ diferen]iere acestora de
tumorile ovariene. ~n aceste cazuri, indica]ia operatorie trebuie pus\
mult mai u[or. Se consider\ c\ un uter fibromatos cu o m\rime
egal\ unei sarcini de 12 s\pt\mâni trebuie `nl\turat chirurgical,
deoarece:
`n aceast\ situa]ie ovarele sunt dificil de evaluat;
exist\ posibilitatea existen]ei unui cancer;
posibilitatea compresiei organelor vecine de c\tre uter;
dificultatea tot mai mare a interven]iei chirurgicale pe m\sur\
ce uterul cre[te.
Fibroamele se pot manifesta clinic prin apari]ia urm\toarelor semne
[i simptome:
4 sângerarea genital\ anormal\,
4 presiunea pe organele vecine,
4 durerea,
4 deformarea peretelui abdominal,
4 cre[terea rapid\,
4 avortul spontan [i afectarea sarcinii,
4 infertilitatea.

Sângerarea genital\ anormal\

Sângerarea genital\ anormal\ reprezint\ cel mai frecvent simptom asociat fibroamelor uterine,
reprezentând indica]ia principal\ de tratament. Pe m\sur\ ce cresc, fibroamele distorsioneaz\ [i
l\rgesc cavitatea uterin\, crescând suprafa]a endometrului, care va sângera la menstrua]ie. Anemia
secundar\ unui fibrom uterin apare `n aproximativ o treime din cazuri, indicând necesitatea rezec]iei
chirurgicale. Este foarte important ca `n cazul unei sânger\ri genitale la o femeie diagnosticat\ cu
fibrom uterin s\ fie efectuate investiga]ii ale colului uterin [i ale cavit\]ii uterine, pentru a exclude
existen]a unui cancer de col uterin sau de endometru.

Durerea
Durerea este prezent\ la aproximativ o treime din pacientele simpomatice, putându-se manifesta sub
forma durerilor pelvine [i abdominale, sub forma senza]iei de ap\sare `n pelvis sau de dureri `n timpul contactului
sexual.

43
 Chirurgie
Avortul spontan [i afectarea sarcinii
Prezen]a fibroamelor uterine cre[te rata avortului spontan pân\ la aproximativ 40%. Aceat\ rat\ este
redus\ pân\ la 19% dup\ `nl\turarea fibromului uterin. Fibroamele uterine pot afecta sarcina [i `n alte modalit\]i:
apari]ia unei sarcini ectopice, na[terea prematur\, restric]ia cre[terii f\tului, afectarea placentei, ruperea prematur\ a
membranelor, inclusiv cre[terea riscului ca femeia s\ primeasc\ transfuzii la na[tere.
Diagnostic
Fibroamele uterine sunt frecvent
diagnosticate de medicul ginecolog `n cursul
examenului clinic pelvin. Pentru a certifica
faptul c\ o tumor\ pelvin\ este un fibrom
uterin pot fi efectuate mai multe investiga]ii
imagistice.
Ecografia transabdominal\ [i
intravaginal\. Este o metod\ neinvaziv\ de
diagnostic, neiradiant\ [i cu acurate]e
crescut\ `n caracterizarea fibroamelor uterine.
Prin introducerea intravaginal\ a
transductorului se ob]in imagini cu o fidelitate
crescut\ a uterului [i ovarelor.
Histerosalpingografia. Prin aceast\
procedur\ se injecteaz\ substan]\ de contrast
intrauterin [i se efectueaz\ o radiografie a
uterului. Se poate observa modul de
distorsionare a cavit\]ii uterine de c\tre
fibroame. Este foarte util\ `n infertilitate penrru
a verifica permeabilitatea trompelor uterine.
Computer tomografia pelvin\. Aceast\
investiga]ie ofer\ imagini cu acurate]e
crescut\ ale pelvisului feminin, dar este o
metod\ cu grad crescut de iradiere.
Imagistica prin rezonan]\ magnetic\
(IRM). IRM-ul este o metod\ foarte sensibil\ [i
specific\ pentru investigarea patologiei
pelvine. Ofer\ detalii crescute despre uter,
ovare [i rect. Este o metod\ de investigare
scump\, dar neiradiant\.
Histeroscopia diagnostic\. Prin aceast\
procedur\ se introduce prin vagin [i colul
uterin un telescop, prin care se vizualizeaz\
interiorul cavit\]ii uterine.
44
Tratament
Tratamentul fibroamelor uterine poate fi medical, chirurgical
sau prin radiologie interven]ional\.
Medicamente
Tratamentul medical nu poate vindeca fibromul uterin, dar
poate fi utilizat ca un adjuvant al exciziei chirurgicale. Tratamentul
hormonal adresat fibromului uterin poate include tratament
antiprogesteronic (mifepristone), tratament antiestrogenic [i
antiprogesteronic (gestrinone) [i analogi de GnRH (hormoni
hipofizari ce stimuleaz\ secre]ia ovarian\). Analogii GnRH se
administreaz\ injectabil sau prin spay nazal. Ace[tia vor diminua
dimensiunile fibromului prin sc\derea secre]iei de estrogeni.
Efectele adverse ale acestui tratament includ apari]ia bufeurilor,
uscarea pere]ilor vaginali [i demineralizarea osoas\. Este foarte
important de re]inut c\ toate aceste medicamente trebuie atent
supravegheate de medicul ginecolog. Ele determin\ reducerea
dimensiunilor fibromului pe perioda tratamentului. Principalul lor
inconvenient este revenirea fibromului la dimensiunile ini]iale
dup\ `ntreruperea tratamentului.
Chirurgie
Exist\ mai multe tehnici chirurgicale de `nl\turare a unui
fibrom uterin, fiecare indicat\ unui anumit subgrup de paciente:
miomectomia transvaginal\, rezec]ia histeroscopic\, rezec]ia
laparoscopic\, rezec]ia transabdominal\ deschis\ [i histerectomia
prin abord deschis sau laparoscopic.
Miomectomia (rezec]ia chirurgical\ a fibromului)
Rezec]ia fibromului uterin, cu p\strarea uterului, se nume[te
miomectomie. Aceast\ procedur\ chirurgical\ este indicat\ `n
cazul pacientelor ce doresc men]inerea fertilit\]ii. Miomectomia
poate fi realizat\ pe cale histeroscopic\, laparoscopic\ sau pe
cale deschis\. Miomectomia deschis\ se face printr-o incizie la
nivelul peretelui abdominal [i necesit\ 4-6 s\pt\mâni pentru
refacerea complet\ postoperatorie. Riscurile majore ale unei
miomectomii sunt: pierderea excesiv\ de sânge [i formarea unor
aderen]e peritoneale la locul exciziei cu afectarea fertilit\]ii. Este
important ca pacienta s\ `n]eleag\ riscul apari]iei unor noi
fibroame la nivelul uterului restant.
 Miomectomia histeroscopic\ este indicat\ `n
fibromele submucoase. Prin aceast\ procedur\,
medicul introduce prin vagin [i col instrumentarul, `n
interiorul cavit\]ii uterine. Aceast\ procedur\ este
rezervat\ medicilor ginecologi.
Miomectomia laparoscopic\ este indicat\ `n
special fibroamelor subseroase. Intrumentele de lucru
sunt introduse prin peretele anterior abdominal, prin
intermediul unor incizii de 5 mm, respectiv 10 mm.
Dup\ aceast tip de abord, recuperarea este foarte
rapid\, de 2 – 7 zile. Pentru aceast\ interven]ie este
necesar un chirurg cu experien]\ crescut\ `n chirurgie
laparoscopic\, dat\ fiind dificultatea crescut\ a suturii
corecte a straturilor peretelui uterin.
Histerectomia (`ndep\rtarea uterului `n `ntregime)
Histerectomia este indicat\ `n cazul pacientelor cu
fibrom uterin [i care nu doresc men]inerea fertilit\]ii.
Exist\ 3 c\i de realizare a histerectomiei: abdominal\,
transvaginal\ [i prin abord minim invaziv (laparoscopic
sau robotic). Fiecare dintre aceste trei modalit\]i de
abord prezint\ indica]ii `n anumite subgrupe de
pacien]i, fiind important de discutat cu pacienta
avantajele [i dezavantajele fiec\rei metode. Un aspect
inportant de prezentat pacientei este prezervarea sau
nu a ovarelor [i schimb\rile ap\rute o dat\ cu rezec]ia
lor.

Tratamentul prin tehnici radiologice interven]ionale

~n zilele noastre se extinde tot mai mult tehnica
emboliz\rii angiografice a arterelor uterine. O nou\
tehnic\ recent ap\rut\ este abla]ia fibromului prin
ultrasunete cu frecven]\ `nalt\, prin ghidaj RM.
Embolizarea angiografic\ a arterelor uterine este
efectuat\ de medicul radiolog [i implic\ injectarea
unor particule `n arterele uterine, oprind fluxul de
sânge prin acestea. Pe parcursul lunilor ce urmeaz\,
fibroamele se vor mic[ora cu aproximativ 40-50%, cu
dispari]ia simptomatologiei. Aceast\ procedur\ trebuie
efectuat\ cu mare precau]ie la femeile ce doresc
men]inerea fertilit\]ii, deoarece diminuarea
vasculariza]iei uterine poate afecta nefavorabil o
viitoare sarcin\.
 Geriatrie

Importan]a vitaminei
la vârsta a treia
Sc\derea vitaminei D determin\ cre[terea resorb]iei osoase [i
mineralizare osteoid\ deficitar\, asociate cu osteoporoz\ [i risc de Dr. Gabriela Cârstescu
fractur\. Pe lâng\ acestea, sc\derea nivelului de vitamina D este Medic specialist geriatrie
implicat\ [i `n alte boli legate de vârst\, incluzând infec]iile, cancerul, [i gerontologie
bolile cardiovasculare, bolile neurodegenerative [i cele autoimune. Geriplus Med

Vitamina D este sintetizat\ `n organism pornind de la colesterol, sub influen]a razelor ultraviolete B asupra pielii (90% din
necesar).

Fragilitatea vârstnicului, performan]a fizic\ [i vitamina D

Numeroase studii sprijin\ ipoteza potrivit c\reia deficien]a de vitamina D altereaz\ func]ionalitatea muscular\,
crescând riscul de c\dere. Nivelurile sc\zute de vitamina D au fost legate de durere, sarcopenie, calitate sc\zut\ a
performan]ei fizice [i fragilitate. Un declin al vitaminei D apare mai timpuriu [i mai rapid la femeie. Deficien]a de vitamina
D afecteaz\ mai ales musculatura de sus]inere antigravita]ional\ de la nivelul membrelor inferioare, care este esen]ial\
pentru echilibru [i mers. Studii recente arat\ c\ un nivel adecvat de vitamina D la vârstnici poate reduce riscul de fragilitate.

Factori de risc pentru

hipovitaminoza D Alimente fortifiante
4Sc\derea sintezei la nivelul pielii sub influen]a razelor Existen]a unor numeroase dovezi sugerând
ultraviolete importan]a unui nivel suficient de vitamina D, care
4 Pielea de culoare `nchis\ poate cre[te longevitatea [i calitatea vie]ii, prin
4 ~mb\trânirea pielii (scade reducerea mortalit\]ii [i a riscului pentru unele boli
nivelul 7-dehidrocolesterol, legate de vârst\ reprezint\ motive pentru asigurarea
precursorul vitaminei D) unui aport optim de-a lungul vie]ii.
4 Dieta deficitar\ Dieta trebuie s\ cuprind\ alimente fortifiate:
4 Obezitatea vitamina D se g\se[te `n pe[tele gras, ciupercile crescute
4 Malabsorb]ia la lumin\, ou\, lapte. ~n unele ]\ri, laptele, pâinea [i
4 Insuficien]a renal\ margarina sunt `mbog\]ite cu vitamina D. Expunerea la
4 Afectarea hepatic\ soare, `n mod direct: se recomand\ expuneri la soare
4 Anumite medicamente utilizate `n mod cronic: `n doze mici, 15 minute de 3-4 ori/s\pt\mân\ la nivelul
anticonvulsivante, antiretrovirale [.a. fe]ei [i bra]elor, `n timpul prim\verii, verii [i iernii. O
4 Sexul feminin expunere la soare neprotejat\ [i mai prelungit\ nu este
recomandat\. Nu este recomandat\ nici expunerea la
Factorii care pot interfera [i reduce sinteza vitaminei D la
radia]ii ultraviolete artificiale.
nivelul pielii sunt: expunerea redus\ la raze ultraviolete (altitudini
`nalte, anumite latitudini, unde timpul de lumin\ este sc\zut,
Suplimentare
iarna, reziden]ii din institu]ii, persoane imobilizate la pat),
Se recomand\ suplimentarea cu vitamina D 600
suprafa]a redus\ de piele expus\, protec]ia solar\ excesiv\ cu
Ui/zi, cu cre[tere la 800 Ui/zi la cei peste 70 ani.
creme ecran total, poluarea, pigmentarea pielii.
Suplimentarea cu vitamina D trebuie folosit\ atunci când
recomand\rile de diet\ [i stil de via]\ nu pot fi aplicate.

46

Mituri despre
implanturile de sâni
Despre opera]iile de m\rire a sânilor circul\ tot felul de
prejudec\]i. S\ l\murim unele dintre acestea.
„E posibil s\ spui când o
1 femeie are implant de
sâni”. Aceast\ afirma]ie e
ridicol\; po]i afla doar dac\ `ntrebi
toate femeile pe care le `ntâlne[ti
dac\ b\nuiala ta este corect\.
Majoritatea femeilor cu implanturi
arat\ firesc [i nu po]i afla asta decât
dac\ ele `]i spun asta.
„Cea mai bun\ pozi]ie a
2 implantului este sub
mu[chi”. Multe paciente
au auzit c\ plasarea implantului `n
spatele, nu `n fa]a mu[chiului este
cea mai avantajoas\. Adev\rul este
c\ fiecare dintre cele dou\ metode
are un anumit rol. Buzunarul
muscular din spate adaug\ un strat
de ]esut peste implant, pentru a
disimula marginea implantului [i a-l
face mai greu de depistat la palpare,
scade riscul de `nt\rire a lui [i
plaseaz\ un strat `ntre implant [i sân
pentru a ajuta `n cazul mamografiei.
Plasarea `n fa]\ ofer\ o form\ mai
atr\g\toare, `ndeosebi când se
48
Chirurgie estetic\
constat\ o c\dere a sânului, ofer\ un
decolteu mai bun, sânii se mi[c\ mai
natural, interfereaz\ mai pu]in cu
mi[carea mu[chiului [i este mai pu]in
dureros.
„Implanturile de sâni sunt
3 periculoase”. Exist\
afirma]ii c\ uneori
implanturile se `nt\resc, `[i modific\
forma, provoac\ complica]ii locale,
iar acest lucru trebuie analizat atent
cu fiecare pacient\. ~ns\ toate studiile
– f\r\ excep]ie – au demonstrat c\ nu
exist\ nici o leg\tur\ `ntre
implanturile siliconice [i bolile
sistemice.
„Femeile fac implanturi de
4 dragul altcuiva”. Unii
sus]in c\ femeile apeleaz\
la implanturi pentru a le face pl\cere
b\rba]ilor. Adev\rul este c\ aproape
toate femeile fac implanturi `n primul
rând pentru ele `nsele. Dup\ cum s-a
afirmat `n cazul primului mit,
singurele persoane cu implanturi
Dr. Radu Voicu
Medic primar chirurgie plastic\
Bendis Medical (www.bendis.ro)
Tel: 0722.684.735
despre care ne d\m seama sunt
acelea care prefer\ s\ ias\ `n
eviden]\. Majoritatea pacientelor care
fac o astfel de opera]ie sunt discrete,
apelând la procedur\ pentru a aduce
o `mbun\t\]ire fireasc\ frumuse]ii lor.
5
„Chirurgia ieftin\ a
sânului nu compromite
rezultatul”. Chirurgii
plasticieni practic\ diferite pre]uri
pentru realizarea chirurgiei sânului,
`ns\ exist\ un anumit plafon sub
care pre]urile nu pot sc\dea. Exist\
costuri legate de folosirea unor
implanturi de calitate, o sal\ de
opera]ii conform\ cu standardele,
un anestezist experimentat `n astfel
de interventii [i un chirurg care s\
fie specializat `n Chirurgie Plastic\.
Aceasta este singura specialitate
care confer\ chirurgilor specializa]i
posibilitatea interven]iilor estetice la
nivelul sânului, [i pacientele nu
trebuie s\ se adreseze unui medic
ce nu se ridic\ la astfel de
standarde.
 Chirurgie estetic\

„Chirurgia de m\rire a cicatricea dup\ incizie este

6 volumului este
dureroas\.”
Când se efectueaz\ corect,
ascuns\ perfect sub pliul de sub
sân. ~n jurul areolei mamare,
incizia se vindec\ bine, `ns\ este
m\rirea sânului trebuie s\ creeze singura incizie vizibil\ când
doar un disconfort minor, care pacienta este privit\ direct din
trece cu un analgezic u[or. fa]\.
Pacientele trebuie s\ se simt\
„Orice pacient\ `[i

9
suficient de bine pentru fi
capabile s\ [ofeze doar la poate remodela sânii.”
câteva zile de la opera]ie.
Pentru a se ob]ine rezultatele
„Totul depinde de dorite, unele paciente prezint\

7 alegerea volumului.”

Dimensiunea cupei nu este

doar urmarea implantului; ea
este suma ]esutului sânului [i a
implantului, precum [i a formei
peretelui toracic. Pacienta trebuie
s\ aib\ `n vedere dimensiunile
care vor rezulta, [i nu conceptul
inexact al cupei. Implanturile
mamare nu se clasific\ `n func]ie
de cupa sutienelor (A, B, C), ci `n
func]ie de volum (ml sau cc).
chirurgilor sunt `nclina]i s\
foloseasc\ disec]ia oarb\, ceea
ce conduce la plasarea inexact\
a implantului, dureri mai mari [i,
probabil, la un procent mai
mare de `nt\rire. Prin incizia `n
[an]ul inframamar este mai u[or
s\ se disece cu precizie un
buzunar, iar dac\ acest lucru se
realizeaz\ `n mod corespunz\tor,
fotografii cu sâni pe care [i i-ar
dori. ~ns\ nu se pot crea sâni
pentru toate pacientele: exist\ un
num\r finit de rezultate. Este
important ca pacientele s\ vad\
fotografii ale altor paciente cu
configura]ii similare cu ale lor [i
s\ perceap\ exemple de rezultate
prin folosirea de implanturi de
diferite forme [i m\rimi,
localizare a buzunarului etc.

„Exist\ o abordare

8 mai bun\ a inciziei.”

Pacientele spun deseori: „Am

auzit c\ incizia `n axil\ (sau
mamelon) este mai bun\.”
Adev\rul este c\ fiecare incizie
trebuie s\ devin\ o linie fin\ [i
fiecare dintre proceduri are un
anumit rol. Incizia la axila evit\
crearea unei cicatrice la sân, dar
este singura cicatrice vizibil\
când persoana este `mbr\cat\.
Problema este c\ majoritatea

49
 Terapii revolu]ionare

Chirurgia f\r\ bisturiu

Dr. Daniela M\lureanu
Medic specialist chirurgie
pediatric\
Spitalul Regina Maria
B\neasa
Chirurgia laparoscopic\ a fost utilizat\ pentru prima
dat\ la `nceputul anilor '80. Aceast\ metod\ modern\
de interven]ie chirurgical\ s-a impus `n chirurgia
clasic\ odat\ cu progresele tehnicii.

hirurgia laparoscopic\ presupune

C efectuarea opera]iilor sub controlul unei

minicamere video introdus\ `n
organismul pacien]ilor, `n cavitatea abdominal\ sau
toracic\, `n func]ie de localizarea topografic\ a
organului bolnav, imaginile fiind transmise `n timp real
[i urm\rite de chirurg pe un monitor video extern.
Instrumentele chirurgicale necesare efectu\rii acestor
opera]ii au dimensiuni reduse, fiind create special
pentru aceast\ tehnic\, iar cele folosite `n chirurgia
pediatric\ fiind adaptate nevoilor [i dimensiunilor
pacien]ilor pediatrici.
Pacientul este scutit de incizii largi ale peretelui
abdominal, fiind necesare doar incizii de aproximativ
2-10 mm, suficiente pentru a putea introduce
instrumentele prin trocare, `n num\r de 2 sau 3, uneori
chiar mai multe `n func]ie de complexitatea bolii.
Avantajele interven]iilor
laparoscopice
{tia]i c\... Chirurgii s-au perfec]ionat `n utilizarea acestei
metode noi de abordare a pacien]ilor, astfel `ncât `n
Unul dintre pionierii laparoscopiei, J. Perissat spunea: prima jum\tate a anilor '90 aproape toate interven]iile
„Istoria cunoa[te doar dou\ revolu]ii, Revolu]ia Francez\ de clasice au fost abordate laparoscopic. Urm\rind
la 1789 [i Revolu]ia Laparoscopic\ de la 1987”, prima dezvoltarea chirurgiei laparoscopice adresat\ adul]ilor,
colecistectomie laparoscopic\ fiind realizat\ de Ph. Mouret chirurgii pediatri au `ncercat s\ adapteze tehnicile
`n anul 1987. Ulterior, laparoscopia cunoa[te o dezvoltare clasice noilor tendin]e, pentru a putea beneficia [i
exploziv\ pentru o tehnic\ chirurgical\ nou\, reu[ind prin micu]ii pacien]i de avantajele acestei tehnici moderne `n
avantajele ei [i prin rezultatele bune pe termen scurt [i lung sec]iile de chirurgie pediatric\.
s\ adune foarte mul]i adep]i. ~n ceea ce prive[te chirurgia Responsabile pentru dezvoltarea fulminant\ a
pediatric\, prima laparoscopie a fost raportat\ `n anul chirurgiei laparoscopice sunt avantajele pe care le-a
1973 de Steven Gans, ini]ial `n scop explorator, pentru dovedit aceast\ metod\ extrem de rapid: reducerea
precizare diagnostic. Prima toracoscopie a fost efectuat\ `n perioadei de spitalizare, cu posibilitatea de one-day
scop terapeutic pentru patologie pulmonar\ benign\ `n surgery (chirurgie de o zi), sc\derea intensit\]ii [i duratei
anul 1975 de c\tre BM Rodgers. durerii percepute de pacient prin trauma minim\ a

50
 Terapii revolu]ionare
peretelui abdominal sau toracic, mobilizare precoce, realimentare precoce, recuperare rapid\, diminuarea riscului de
dezvoltare a complica]iilor postoperatorii (risc sc\zut de dezvoltare a sindromului aderen]ial prin dimensiunile mici ale
inciziilor), diminuarea riscului de dezvoltare a depresiei imunologice produs\ de un act chirurgical laborios [i nu `n ultimul
rând beneficiul estetic (cicatrice postoperatorii minime).

La copii Indica]ii terapeutice

Chirurgia laparoscopic\
adresat\ copilului, ca orice metod\
diagnostic\ sau terapeutic\ minim
invaziv\, are indica]ii [i
contraindica]ii.
Aplicabilitatea, utilitatea
practic\ a laparoscopiei `n pediatrie
a fost mult discutat\, `n prezent
practicându-se interven]ii pe cale
laparoscopic\ `n multe centre,
existând consens cu privire la
indica]iile acestui tip special de
abord `n urm\toarele afec]iuni: `n
scop diagnostic (laparoscopie
exploratorie `n urgen]e traumatice,
explorarea pl\gilor penetrante
abdominale sau toracice, urgen]e
chirurgicale), pentru prelevare
material bioptic `n vederea stabilirii
diagnosticului de certitudine
anatomopatologic [i histopatologic
`n tumori sau afec]iuni rare (cum ar
fi megacolonul congenital, care
necesit\ biopsii seriate de la diferite
niveluri ale colonului [i `n func]ie de
care se stabile[te amploarea actului
Pentru afec]iunile tubului digestiv, cele
mai frecvente afec]iuni care au beneficiat de
avantajele tehnicilor de laparoscopie au
fost: apendicectomia, colecistectomia pentru
litiaza biliar\, refluxul gastroesofagian.
Ulterior s-au efectuat interven]ii pe cale
laparoscopic\ [i pentru alte afec]iuni
digestive: stenoz\ hipertrofic\ de pilor, hernii
inghinale, hernii diafragmatice prin abord
abdominal, afec]iuni splenice inclusiv splenectomii, chiste hidatice, tumori,
ocluzii intestinale prin sindrom aderen]ial sau malforma]ii complexe ale
tubului digestiv cum ar fi timpul abdominal asistat laparoscopic `n tratarea
megacolonului congenital.
Pentru afec]iunile ginecologice, un mare progres a fost `nregistrat `n
tratarea forma]iunilor tumorale chistice ovariene cu indica]ie chirurgical\, a
torsiunilor de anex\, precum [i `n tratarea malforma]iilor congenitale cum ar
fi intersexul, atât `n scop bioptic pentru precizare diagnostic, cât [i `n scop
curativ, pentru extirparea organelor genitale ambigue.
Afec]iunile urologice au fost [i ele abordate laparoscopic cu rezultate
promi]\toare: varicocelul, testiculul ectopic (`n special cel cu localizare
abdominal\ pentru stabilire topografie [i posibilit\]i curative), hidronefroz\ [i
ureterohidronefroz\, nefrectomii efectuate pentru malforma]ii congenitale
renale sau tumori. Afec]iunile urologice beneficiaz\ [i de alte tehnici
miniminvazive exploratorii sau curative cum ar fi cistoscopia, cu ajutorul
c\reia se poate stabili diagnosticul de boal\ [i se pot trata afec]iuni complexe:

operator curativ) [i indica]ii `n scop refluxul vezico-ureteral, ureterocelul, litiaza urinar\, valvele congenitale ale
curativ. uretrei posterioare.

Toracoscopia reprezint\ tehnica Contraindica]iile metodei sunt reprezentate de

miniminvaziv\ care folose[te
instrumentele laparoscopice pentru
abordarea maladiilor toraco-
pulmonare atât `n scop diagnostic,
cât [i terapeutic `n cazul pleureziilor,
al malforma]iilor congenitale chistice
pulmonare, al herniei diafragmatice
prin abord toracic etc.
tulbur\ri severe [i greu corectabile ale
coagul\rii, instabilitatea hemodinamic\, [ocul
hemoragic, [ocul toxico-septic, edemul cerebral
[i sindromul aderen]ial marcat prezent la
pacien]ii care au suferit deja o interven]ie
chirurgical\ deschis\ laborioas\ [i de afec]iuni
medicale care contraindic\ actul anestezic,
interven]iile chirurgicale laparoscopice
efectuându-se sub anestezie general\.

51
 Psihologie

Terapia de cuplu
cre[te riscul de a divor]a?
Dr. Dan Ghenea, Un client m-a `ntrebat dac\ terapia de cuplu cre[te riscul de a
medic specialist `n psihiatrie,
Medicover
divor]a. Mi-a spus c\ g\sise pe un forum chiar [i cifre care
p\reau s\ sus]in\ aceast\ afirma]ie. M-am limitat ini]ial la a
spune c\ tehnicile folosite `n terapia de cuplu au ca scop
principal restabilirea comunic\rii [i a `ncrederii `ntre parteneri.

„Dar comunicarea nu poate stârni emo]ii puternice care sunt apoi sc\pate de sub control?”
„Orice terapeut [tie c\ asemenea emo]ii puternice vor ap\rea; o bun\ parte din succesul oric\rei terapii const\ `n
a crea [i a men]ine un mediu sigur pentru exprimarea emo]iilor.”
Discu]ia a revenit apoi la riscul divor]ului ca o consecin]\ imediat\ a terapiei de cuplu. Seara, am sim]it nevoia s\
v\d ultimele cercet\ri `n domeniul eficacit\]ii terapiilor de cuplu [i, `n paralel, s\ intru [i eu pe forumurile care abordau
acest subiect.

80% dintre cei care Nu este o metod\

fac terapie s-au gândit
la divor]
Ca sa `ncepem cu `nceputul, `ntre o treime [i o
jum\tate dintre cuplurile care au fost `n terapie
divor]eaz\. Cam mult, a]i putea spune.
Ok, nu v\ gr\bi]i, gândi]i-v\ c\ o propor]ie chiar
mai mare dintre cei care fac infarct de miocard iau
deja de ani de zile o medica]ie prescris\: vom sus]ine
c\ medica]ia a fost cauza infarctului?
Revenind la divor] [i terapia de cuplu: 80%
dintre cei care intr\ `n terapia de cuplu au luat `n
considerare mai `ntâi divor]ul, apoi au apelat la
terapie, ca o „ultim\ [ans\ dat\ rela]iei”. S\ mai
not\m c\ `n unele cazuri nu este vorba de o [ans\
real\, unul dintre parteneri utilizând terapia de cuplu
doar ca o modalitate de a-[i atenua sentimentele de
vin\ `n leg\tur\ cu o decizie deja luat\.
Analizând istoria problemelor de cuplu se constat\ c\
partenerii opteaz\ pentru terapie `n medie dup\ 6 ani de
probleme moderate sau serioase; e greu de presupus c\
terapia le stârne[te pentru prima dat\ idei referitoare la
divor], chiar dac\ terapeutul ar fi neexperimentat.
de salvare a rela]iei
cu orice pre]
Exist\ un punct asupra c\ruia nu a[ vrea s\ lini[tesc
prematur pe nimeni: terapia de cuplu nu `[i poate
propune evitarea divor]ului cu orice pre]. Nu este o
metod\ de salvare a unei rela]ii prin sacrificarea unuia
sau a ambilor parteneri.
Cuplul este clientul `n aceast\ form\ de terapie;
cuplul `nseamn\ `ns\ dou\ persoane autonome, cu un
proiect comun [i care se `ncredin]eaz\ una alteia `ntr-un
spa]iu intim confortabil pentru amândoi. Cuplul
`nseamn\ mai mult, nu mai pu]in decât suma a dou\
persoane.
Cuplurile apeleaz\ la terapie când riscul de divor]
este deja mare. E adev\rat. Dar asta nu `nseamn\ c\
dac\ nu recunosc faptul c\ am nevoie de ajutor scad
acest risc; e doar o gândire de tip magic: lucrurile
despre care nu vorbe[ti nu exist\. ~n aceast\ situa]ie
cre[te riscul unui divor] din care nu voi `n]elege nimic. {i
istoria se repet\ la urm\toarea rela]ie.
M\car atâta lucru pot spune cuiva care m\ `ntreab\
la ce bun terapia de cuplu: ave]i [ansa de a vorbi despre
lucrurile cu adev\rat importante [i poate c\ ve]i [ti mai
bine de ce r\mâne]i sau de ce pleca]i.

52
Pentru o via]\
sexual\ normal\!

Mul]i b\rba]i se confrunt\ cu o incapacitate

persistent\ de a men]ine erec]ia suficient pentru
desf\[urarea actului sexual. Acest fenomen este
din ce `n ce mai cunoscut, iar pentru majoritatea
b\rba]ilor, riscul de apari]ie este direct
propor]ional cu `naintarea `n vârst\. Pe m\sur\
ce organismul `mb\trâne[te, rigiditatea penisului
`n timpul erec]iei tinde s\ scad\. Pe de alt\
parte, cu aceast\ problem\ se pot confrunta
b\rba]ii la orice vârst\, din cauza anumitor
afec]iuni precum diabet, tulbur\ri
cardiovasculare, alcoolism cronic, stres, depresie
sau din cauza reac]iei adverse a anumitor
medicamente.
De aceea, remediile naturale sunt din ce `n
ce mai c\utate. Astfel, numero[i b\rba]i cu
tulbur\ri sexuale [i-au câ[tigat o via]\ normal\
datorit\ formulelor nou ap\rute, pe baz\ de
plante.
~n acest sens, Himalaya a creat un
herbomineral `mpotriva tulbur\rilor sexuale de
etiologie divers\. Tentex Royal este o formul\
complex\, ce `mbun\t\]e[te erec]ia prin mai
multe mecanisme de ac]iune: cre[te fluxul
sangvin la nivelul penisului, intensific\ libidoul,
men]ine integritatea ]esutului erectil prin efect
antioxidant, `nl\tur\ anxietatea [i depresia care
pot afecta via]a sexual\.
 Beauty

Lumina care
`ntinere[te
pielea
Tratamentul de foto`ntinerire
~naintarea `n vârst\ [i soarele sunt doi factori
care afecteaz\ pielea, lipsind-o de catifelarea
de alt\dat\, declan[ând cre[terea laxit\]ii
tegumentare, apari]ia petelor `nchise la culoare
[i `nro[iri ale obrajilor. Un stil de via]\
dezechilibrat, fumatul sau consumul de alcool
contribuie de asemenea `n mod considerabil la
reducerea cantit\]ii de colagen [i fibre elastice,
sc\zând dramatic calitatea pielii.

Dr. Dana Miricioiu

emnele `mb\trânirii pielii, ridurile, petele pigmentare, pistruii,

S
Medic dermatolog
rozaceea, dar [i acneea, unele cicatrice pot fi atenuate printr- Class MEDISPA
un tratament revolu]ionar [i non-invaziv, care folose[te lumina Strada Povernei nr. 24
intens pulsat\. Este vorba despre tratamentul cu unde Broad Band 0744.400.500
Light – BBL.

~n ce const\ terapia BBL

BBL este considerat cel
mai sigur [i mai eficient
aparat care emite lumin\
intens pulsat\, singurul care
asigur\ r\cirea [i protec]ia
epidermei `nainte, `n timpul
[i dup\ pulsul luminos la
temperaturi setate
computerizat pentru fiecare
afec]iune [i tip de piele.
Leziunile vasculare, cele
pigmentare, pielea
`mb\trânit\, dar [i p\rul
nedorit beneficiaz\ de
proceduri pe care BBL le
poate oferi `n cadrul
tratamentului de
foto`ntinerire. Dup\ acest
tratament, pielea va deveni
mai catifelat\, mai natural\
[i va ar\ta mult mai tân\r\,
cu o tonicitate `mbun\t\]it\.
~n timpul tratamentului,
ochii dumneavoastr\ vor fi
proteja]i de ochelari speciali.
Pute]i sim]i pentru scurt timp
o senza]ie de c\ldur\ atunci
când lumina este absorbit\
de zona-]int\. Tratamentul
poate dura `ntre câteva
minute [i o jum\tate de or\,
`n func]ie de aria care va fi
tratat\ [i tipul procedurii.

54
 Beauty

Indica]ii Zone ce pot fi tratate

l Pete de vârst\ l Vase faciale
(telangectazii) l ~nro[iri ale pielii l Pistruii
l Rozacea l Pete pigmentare l
Hemangioame l Pori l\rgi]i l Poikiloderma
l Hiperpigment\ri l Acnee l Riduri fine
Orice zon\ a corpului poate fi tratat\ prin
unde BBL. Cel mai frecvent `ns\ sunt tratate
zonele expuse [i afectate de lumina solar\:
fa]a, gâtul, dosul mâinilor, decolteul [i umerii.

Cum ac]ioneaz\ BBL

Energia undelor emise BBL va `nc\lzi straturile superficiale ale pielii, fiind absorbit\ `n
mod selectiv de fibrele de colagen, pigmen]ii sau hemoglobina din vase. Astfel, se vor forma
noi fibre de colagen, efect care va ajuta pielea s\ `[i recapete frumuse]ea [i culoarea
natural\, conferindu-i catifelare, luminozitate [i un aspect mult mai tân\r. ~n plus, energia
fototermic\ elimin\ multe dintre vasele fine care cauzeaz\ `nro[irea pielii, dar [i melanina `n
exces responsabil\ de leziunile pigmentare.

Efecte [i rezultate
O u[oar\ `nro[ire a pielii
poate ap\rea dup\
tratament; `ns\ dup\ câteva
ore se va estompa. Petele de
soare [i pigmenta]ia nedorit\
se vor intensifica la culoare
pe zonele tratate, urmând s\
dispar\ dup\ câteva zile
printr-o u[oar\ descuamare.
Pielea tratat\ va fi mai
catifelat\, cu porii [i ridurile
mult diminuate.
Rezultatul final depinde
de fiecare afec]iune, de
num\rul tratamentelor
efectuate, de vechimea
afec]iunii [i de reactivitatea
individual\ a pielii. varia de la un pacient la altul.
Procedura este fin\, non- Nu este `ns\ nevoie de crem\
invaziv\, sigur\, cu un minim anestezic\, iar medicul v\ va
sau f\r\ nici un fel de recomanda cele mai bune
disconfort. Toate acestea pot op]iuni `n timpul consulta]iei.

RECOMANDĂRI
~ntre 2 [i 5
tratamente Este important s\ respecta]i tratamente, pielea
realizate la un toate instruc]iunile medicului, care dumneavoastr\ va fi sensibil\ la
interval de 2-4 v\ va recomanda anumite razele ultraviolete, de aceea va fi
s\pt\mâni vor produse de `ngrijire a pielii pe interzis\ expunerea direct\ la
produce rezultatele care trebuie s\ le utiliza]i dup\ soare timp de câteva s\pt\mâni
dorite. Pacientul [edin]ele de foto`ntinerire. dup\ tratamentul laser.
poate beneficia [i Produsele recomandate vor Acoperirea pielii cu o crem\ care
de tratamente minimaliza riscul unor reac]ii s\ con]in\ factor de protec]ie
asociate, `n func]ie inflamatorii [i vor asigura o solar\ este important\. Toamna
de severitatea vindecare rapid\ si sigur\ a este anotimpul ideal pentru
afec]iunii. zonelor tratate. Dup\ aceste efectuarea tratamentelor cu laser.

55
 Advertorial
Semne
Semnele sindromului de ochi uscat
sunt: senza]ia permanent\ de usc\ciune,
de mânc\rime [i de arsur\ la nivelul
ochilor, acea senza]ie de „nisip `n ochi”.
Aceste simptome pot fi de ajuns pentru ca
oftalmologul dumneavoastr\ s\ pun\
diagnosticul de ochi uscat. Uneori s-ar
putea s\ doreasc\ s\ m\soare cantitatea
de lacrimi din ochi. (test Schirmer)
Care sunt cauzele
ochilor usca]i?
Lacrimile acoper\ ochiul, sp\lând
praful [i secre]iile [i p\strând ochiul umed.
Lacrimile con]in enzime care neutralizeaz\
microbii ce p\trund `n ochi.
Sindromul de ochi uscat are mai
multe cauze:
4Survine ca parte a procesului de
`mb\trânire;
4Apare ca efect secundar la unele
medicamente ca: antialergice,
antidepresive, anticoncep]ionale,
multivitamine;
4Traiul `ntr-un climat uscat, cu vânt [i
praf, frigul;
4Ochii usca]i pot reprezenta [i un
simptom al unor boli generale, cum
sunt lupusul, artrita reumatoid\,
sindromul Sjogren;
4Purtarea `ndelungat\ a lentilelor de
contact;
4~nchiderea insuficient\ a pleoapelor;
4Diverse boli ale pleoapelor;
4Mediul de lucru - prea multe ore `n
56
Sindromul de
OCHI USCAT
~n mod normal, suprafa]a ochiului (corneea) trebuie s\ fie permanent umed\.
Sindromul de ochi uscat (keratita sicca) apare din cauza lipsei `ndelungate de
lubrifiere [i umidificare a ochiului. ~n consecin]\, p\r]ile anterioare ale ochiului
sufer\ o irita]ie constant\, pân\ la inflama]ie.
fa]a unui monitor sau a unui
microscop, [ofatul etc.;
4Fumatul.
4Sindromul de ochi uscat apare mai
frecvent la femei, probabil datorit\
varia]iilor hormonale.
Teste pentru depistarea
sindromului de ochi uscat
Testul Schirmer este folosit de peste
un secol. El const\ `n m\surarea gradului
de umezire a ochiului cu ajutorul unei
benzi de hârtie de filtru, plasat\ `n fundul
de sac conjuctival inferior. Se m\soar\
dup\ 5 minute lungimea hârtiei de filtru
umezit\ f\r\ a se considera primii 5 mm.
Sub 10 mm se consider\ hiposecre]ie
lacrimal\, `ntre 10 [i 30 mm secre]ia este
normal\. Aceste valori sunt arbitrare [i
aproximative [i sunt supuse numeroaselor
variabile, dintre care vârsta este cea mai
important\. Dup\ 60 de ani, secre]ia
lacrimal\ reflex involueaz\, iar testul
Schrimer trebuie s\ r\mân\ superior egal
cu 10 mm. Datorit\ varia]iilor secre]iei
lacrimale, testul Schirmer trebuie f\cut `ntre
orele 8 [i 17.
O alt\ metod\ de apreciere
cantitativ\ a secre]iei lacrimale const\ `n
m\surarea timpului de rupere a filmului
lacrimal. Filmul lacrimal se sub]iaz\ `ntre
dou\ clipiri. Se materializeaz\ filmul
lacrimal instilând o substan]\ colorant\ `n
fundul de sac conjunctival inferior.
Pacientul e pus s\ clipeasc\ de mai
multe ori [i se a[teapt\ câteva momente.
Se cere acestuia s\ r\mân\ cu ochii mari
deschi[i privind drept `nainte [i se
examineaz\ filmul lacrimal la
biomicroscop. Se m\soar\ timpul ce
separ\ ultima clipire de apari]ia primei
zone uscate pe cornee, marcând ruptura
filmului lacrimal. Dac\ timpul mediu e
superior valorii de 25 de secunde, filmul
lacrimal e stabil; dac\ e inferior valorii de
10 secunde, filmul e instabil. Exist\ varia]ii
legate de sex [i de vârst\. De exemplu, la
b\rba]i timpul de rupere a filmului lacrimal
este mai lung decât la femei.
Tratament
Sindromul de ochi uscat nu poate fi
tratat cauzal, dar simptomele lui
(usc\ciunea, mânc\rimea [i arsura) pot fi
ameliorate. Oftalmologul v\ poate
prescrie lacrimi artificiale ziua, geluri
lacrimale noaptea. Acestea sunt pic\turi de
ochi lubrifiante care pot ameliora senza]ia
de usc\ciune [i mânc\rime. ~n ultimul timp
au ap\rut lacrimi artificiale pe baz\ de
hialuronat de sodiu, o substan]\ foarte
apropiat\ din punct de vedere al
caracteristicilor de lacrimile naturale.
Compozi]ia omogen\ a hialuronatului
duce la:
4O distribu]ie omogen\ a pic\turilor pe
toat\ suprafa]a corneei;
4O vâscozitate uniform\;
4O stabilitate mai bun\ a filmului
lacrimal;
4O normalizare a tensiunii superficiale
a filmului lacrimal;
 Advertorial

4O adeziune mai bun\ la celulele prive[te vitalitatea [i activitatea func]ional\

la nivelul suprafe]ei Oculare, deci cresc
pleoapelor cu [erve]ele sterile, de uz
oftalmologic, impregnate cu substan]e
corneo conjunctivale;
lubrifierea suprafe]ei oculare [i pot active ce au efect antibacterian, antiviral,
4O remanen]\ mai bun\ `n cornee; contribui la `mbun\t\]irea protec]iei bacteriostatic.
4O reducere a cazurilor de alergie [i epiteliilor supuse stresului de diferite feluri. Uneori, o cantitate prea mare de
intoleran]\; lacrimi ce se scurge prin canalul lacrimal –
4Posibilitatea repet\rii administr\rilor Alte m\suri terapeutice hipersecre]ia reprezint\ tot un simptom al
pe parcursul zilei pân\ la refacerea Dac\ sindromul de ochi uscat apare sindromului de ochi uscat; o reglare a
condi]iilor lacrimale normale; ca efect secundar al unui tratament calit\]ii lacrimilor fiind important\ `n acest
medical, oprirea acestuia rezolv\ `n
Lacrimi artificiale cu caz, iat\ de ce trebuie s\ folosim lacrimi
general problema. Alteori, schimbarea
aminoacizi artificiale care s\ con]in\ pe lâng\
tratamentului amelioreaz\ sindromul de hialuronatul de sodiu [i aminoacizi.
Cele mai noi lacrimi artificiale con]in
ochi uscat.
hialuronat de sodiu [i aminoacizi cu o
compozi]ie asem\n\toare lacrimilor
De asemenea, tratarea bolii de baz\ RECOMANDARE
a pleoapelor, atunci când exist\, ajut\ `n Folosirea unor lacrimi artificiale
naturale. De ce s-au ad\ugat aminoacizii
cazul sindromului de ochi uscat. Aceasta sigure, f\r\ conservan]i tradi]ionali, [i care
? Pentru c\ studii recente atribuie
poate necesita tratament local antibiotic s\ con]in\ hialuronat de sodiu [i
aminoacizilor efecte biologice `n ceea ce
sau steroidian [i cur\]area frecvent\ a aminoacizi este important\ pentru
Literatura interna]ional\ de specialitate avertizeaz\ c\ a[a-numi]ii refacerea calitativ\ [i cantitativ\ a filmului
conservan]i tradi]ionali (clorura de benzalconiu, timerosal etc) pot lacrimal [i a suprafe]ei oculare, conferind
provoca deregl\ri `n structura filmului lacrimal, a celulelor corneene [i pacien]ilor cu sindrom de ochi uscat
ale suprafe]ei conjunctivale. De aceea, se recomand\ a se folosi confortul [i starea de bine de care au
lacrimi artificiale care nu con]in conservan]i tradi]ionali. nevoie.
 Diabet

Diabetul de tip 1,
declan[at de un virus
Diabetul zaharat este una dintre cele mai frecvente boli cronice ale
civiliza]iei. De[i aceast\ boal\ este intens studiat\, cauzele
diabetului zaharat sunt elucidate doar par]ial. Se [tie c\ apari]ia
ambelor tipuri de diabet (insulino-dependent [i noninsulino-
dependent) este legat\ `ntr-o oarecare m\sur\ de factori genetici [i
implicit ereditari. Pe de alt\ parte, factorii de mediu joac\ [i ei un
rol important.

Dr. Camelia Valentina Cimpoe[u

Medic specialist endocrinologie
Centrul Medical Focus
Virusul afecteaz\
celulele
pancreasului
Unul dintre factorii de mediu
despre care se crede c\ determin\ `n
multe cazuri apari]ia diabetului zaharat
de tip 1 ar fi un virus care infecteaz\
celulele beta, produc\toare de insulin\,
din pancreas. Aceast\ ipotez\ este
sus]inut\ de dovezi clinice [i
experimentale. Aceast\ infec]ie viral\
poate induce diabet fie prin distrugerea
celulelor produc\toare de insulin\, fie
prin declan[area unei reac]ii imune.
Un alt factor care pare s\
predispun\ la diabet autoimun de tip 1
este consumul de lapte de vac\ sau
produse de lapte la sugarul mic.
Cercet\rile sugereaz\ c\ albumina din
laptele de vac\ ar duce la apari]ia unor
anticorpi care, prin reactivitate
`ncruci[at\, afecteaz\ `n cele din urm\
celulele beta pancreatice [i astfel
contribuie la apari]ia diabetului
zaharat.
Tip 1 [i tip 2
~n func]ie de mecanismul de apari]ie, putem discuta de existen]a a
dou\ tipuri de diabet zaharat 1 [i 2. Diabetul zaharat tip 1 (insulino-
dependent) reprezint\ 5%-10% din totalul cazurilor de diabet, `ns\ cea
mai frecvent\ form\ de diabet este diabetul zaharat tip 2 (diabet
insulino-independent). Alte forme de diabet zaharat includ diabetul
gesta]ional [i diabetul secundar.
Trebuie `ns\ men]ionat faptul c\ dependen]a de insulin\ nu
`nseamn\ `n mod obligatoriu c\ pacientul va urma terapia cu insulin\.
De asemenea, termenul de noninsulino-dependent nu se suprapune
`ntotdeauna cu absen]a tratamentului insulinic. Exper]ii consider\ mai
degrab\ c\ no]iunea de „insulino-dependent” atrage aten]ia asupra
faptului c\, `n absen]a administr\rii insulinei, pacientul prezint\ risc de
cetoacidoz\ diabetic\.
Termenii „insulino-dependent” [i „noninsulino-dependent” descriu
de fapt st\ri fiziologice (predispozi]ia, respectiv rezisten]a la cetoacidoz\),
`n timp ce termenii de „tip 1” [i „tip 2” se refer\ la mecanismul
patogenic, autoimun (`n tipul 1) [i nonautoimun (`n tipul 2).
Diabetul zaharat este una dintre bolile cronice ale
secolului XX. ~ntr-un raport dat publicit\]ii `n noiembrie
2011, Federa]ia Interna]ional\ a Diabetului preciza c\
pân\ `n anul 2030 unul din zece adul]i va avea
diabet. Potrivit Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii, `n
prezent, `n `ntreaga lume sunt 346 de milioane de
persoane diagnosticate cu diabet. Peste 80% din
decesele provocate de aceast\ boal\ au loc `n ]\rile
dezvoltate, cre[terea alarmant\ a num\rului de
suferinzi având ca principal\ cauz\ `mb\trânirea
urmat\ de obezitate.

58
 Actualitate

Cardul de s\n\tate,
ilie
Stelu]a Indrei birocra]ie `n plus pentru medicii de fam
Redactor-{ef

Introducerea cardului na]ional de s\n\tate este considerat\ de medicii de familie un nou demers birocratic, `n timp ce
conducerea Casei Na]ionale de Asigur\ri de S\n\tate sus]ine c\ acest document este necesar [i, f\r\ el, doctorii nu vor mai
primi bani pentru serviciile prestate. Aceasta este concluzia unei dezbateri despre cardul de s\n\tate, ce va fi distribuit
popula]iei `ncepând din septembrie 2012.

O activitate CNAS avertizeaz\:

administrativ\ care Legea trebuie respectat\
afecteaz\ timpul ~n schimb, medicul [ef al CNAS, dr. Marius Filip, i-a aten]ionat
pe medicii de familie c\ exist\ un cadru legislativ care trebuie
alocat pacien]ilor
respectat. „Avem un cadru legislativ pe care trebuie s\ `l respect\m.
„Decizia informatiz\rii [i coordonarea
Nimic nu este perfect. Dac\ se pot face modific\ri, le vom face,
acestui program apar]ine Ministerului
astfel `ncât s\ fie `n favoarea pacientului. Cardul a fost gândit ca s\
S\n\t\]ii [i CNAS. Este o abera]ie ca, atunci
nu mai fie plimbat pacientul. Inscrip]ionarea lui nu poate fi `n
când exist\ atâta birocra]ie, s\ se mai
atribu]iile unui func]ionar. Aceasta se face dup\ discu]ia cu pacientul.
adauge una, aceea a cardului na]ional de
Cardul na]ional este «cheia». F\r\ el, medicul de familie nu `[i poate
s\n\tate”, a declarat dr. Rodica T\n\sescu,
primi banii. Nu suntem inflexibili, ]inem cont de propuneri”, a spus
pre[edintele Societ\]ii Na]ionale de Medicina
dr. Marius Filip.
Familiei (SNMF). Medicul a ad\ugat c\:
Potrivit Legii s\n\t\]ii (nr. 95/2006), cardul na]ional de s\n\tate
„Dac\ se va implementa cardul, `l vom
trebuia s\ fie introdus pân\ la sfâr[itul lui 2007. „Acest lucru, `ns\,
folosi, dar nu vom merge la CNAS s\ `l
nu s-a `ntâmplat [i abia `n septembrie 2012 va putea `ncepe
lu\m. ~n loc s\ consult\m pacien]ii, facem
distribu]ia acestui document medical”, a declarat medicul [ef al
`nregistr\ri, inscrip]ion\m, facem borderouri.
CNAS.
Aceast\ activitate nu are nicio leg\tur\ cu
actul medical, ci este strict administrativ\.
Prezentarea cardului na]ional de s\n\tate
Cel mai corect ar fi configurarea cardului cu
va fi obligatorie la medicul de familie, la spital
toate `nscrisurile de c\tre CNAS, prin casele
[i la farmacie. ~n caz contrar, pacientul nu va
de asigur\ri de s\n\tate jude]ene”.
putea primi servicii medicale pl\tite de CNAS
La rândul s\u, dr. Doina Mih\il\,
sau va trebui s\ achite contravaloarea serviciilor efectuate,
pre[edintele Federa]iei Patronatelor Medicilor
chiar dac\ este asigurat `n sistemul public. Cardul na]ional de
de Familie (FPMF), a spus c\ medicii nu sunt
s\n\tate va fi valabil cinci ani de la data emiterii. Potrivit proiectului
de acord s\ suporte contravaloarea
Ministerului S\n\t\]ii, Arad a fost desemnat jude]ul `n care va fi testat
citioarelor de card, 150-200 de euro, plus
cardul na]ional, acesta urmând s\ fie func]ional din 1 ianuarie 2013.
mentenan]a. „Medicul de familie nu e
serviciu de informa]ii, serviciu de pa[apoarte,
serviciu de curierat. Nu suntem r\u Valoarea unui card este doi euro, banii fiind pl\ti]i de
inten]iona]i, dar nu vom lua aceste carduri. Ministerul S\n\t\]ii. Cei care pierd cardul vor fi obliga]i
V\ dorim success”, le-a spus dr. Mih\il\ s\ achite contravaloarea acestuia, dac\ solicit\ un nou
reprezentan]ilor CNAS. document.

59
 Actualitate

Hepatita C `n România
România are cel mai mare num\r de pacien]i cu hepatit\ C din Europa. ~n prezent, la nivel
na]ional, sunt `nregistra]i peste 30.000 de pacien]i diagnostica]i cu hepatita C. Problema este
c\ mul]i dintre români ajung la medic `n stadii avansate ale bolii. Astfel, 27% dintre cei cu
hepatita C au ciroz\ hepatic\ [i 25% cancer hepatic `n momentul diagnosticului.

n studiu efectuat `n ]ara noastr\ pe 16.000 de persoane a ar\tat c\ procentul

U celor bolnavi de hepatita C este de 3,23%. Studiul a demonstrat c\ rata

`mboln\virilor este mai mare `n mediul rural decât `n cel urban.
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef

Cele mai afectate sunt femeile

Vârsta pacien]ilor are o
influen]\ semnificativ\ `n infec]ia cu
virus hepatitic C (VHC). Astfel, `n
compara]ie cu un pacient `ntre 18 [i
29 ani, probabilitatea de a fi infectat
cu VHC pentru un pacient `ntre 40 [i
49 de ani este de 1,75 ori mai mare,
pentru unul de 50-59 ani de 2,6 ori
mai mare, iar peste 60 de ani este de
4,36 ori mai mare. ~n România, cele
mai multe cazuri de hepatit\ C se
`nregistreaz\ la adul]ii cu vârste
cuprinse `ntre 18 [i 69 de ani. Potrivit
studiului, `n ]ara noastr\, riscul
infec]iilor cu VHC `n rândul b\rba]ilor
este mai sc\zut decât `n rândul
femeilor. Acest lucru poate fi explicat
prin avorturile ilegale efectuate `n
perioada comunist\. Sunt mult mai
predispu[i la infectarea cu VHC cei
care au avut cazuri de hepatit\ C `n
familie, cei care folosesc droguri
injectabile, cei care au fost supu[i
unor transfuzii de sânge, interven]ii

CAMPANIE chirurgicale sau spitaliz\ri multiple.

Datele au fost prezentate de doctor
Laura Iliescu, medic primar medicin\ t\tarii [i romii.
intern\, de la Institutul Clinic Fundeni,
`n cadrul campaniei MSD România
„~mpreun\ pentru via]\ – S\n\tate
prin cunoa[tere”. Campania mai
cuprinde o ac]iune de testare pentru
depistarea virusului hepatitei C. Astfel,
persoanele care vor merge s\ se
testeze `n centrele Bioclinica din
Bucure[ti [i alte 25 de ora[e vor
beneficia de o reducere de 50% la
testele efectuate (vor pl\ti 18 lei, cu
50% mai pu]in decât pre]ul ini]ial de
39 de lei).
Din punct de vedere etnic, cei
mai afecta]i de hepatita C sunt turco-
acela[i timp va cre[te num\rul
Studiului estimeaz\ c\, `n hepatitelor cronice, cirozelor hepatice,
perioada 2010-2030, se va observa cancerelor hepatice, precum [i al
o sc\dere a num\rului total de deceselor prin boli hepatice cauzate
persoane infectate cu VHC, dar `n de VHC.
Hepatita C este o problem\ major\ de s\n\tate `n `ntreaga
lume, `n prezent `nregistrându-se peste 170 de milioane de
cazuri. Hepatita C necesit\ tratamente moderne foarte
costisitoare. ~n plus, boala determin\ complica]ii severe,
hepatita C fiind prima cauz\ de cancer hepatic [i prima
cauz\ de transplant de ficat.

60

Mod de transmitere
Hepatita C este o boal\ viral\
contagioas\ a ficatului, care se
transmite prin expunerea la sânge
infectat. Boala este determinat\ de
prezen]a virusului hepatitic C `n sânge.
Ceea ce `nseamn\ c\ dac\ a]i intrat
`n contact cu sângele altcuiva infectat
cu VHC, este posibil s\ fi contactat
boala. De exemplu, v\ afla]i `n grupa
de risc dac\:
4 A]i suferit o transfuzie de sânge
`nainte de 1992;
4 A]i f\cut un avort `n perioada
comunismului;
4 V-a]i tatuat cu un ac sau tu[
contaminat;
4V-a]i f\cut piercinguri cu un ac
contaminat;
4A]i folosit `n comun cu o
persoan\ infectat\ un aparat de
ras, o periu]\ de din]i, un
instrument de manichiur\ sau
orice alt obiect ce presupune
contactul cu sânge contaminat;
4A]i folosit ace contaminate la
injectarea drogurilor.
Hepatita C se transmite `n
general de la o persoan\ la alta prin
expunerea direct\ la sânge sau
produse din sânge, ace sau alte
obiecte ascu]ite infectate.
Actualitate
Exist\ de asemenea riscul de
transmitere a bolii prin sex neprotejat.
Riscul de a contacta hepatita C prin
contact sexual este mai mare pentru
persoanele cu parteneri sexuali
multipli.
Hepatita C se transmite rareori
de la o mam\ infectat\ la nou-n\scut
sau `ntre membrii unei familii. VHC
nu se transmite prin al\ptat. Hepatita
C nu se transmite `mbr\]i[ând o
persoan\ bolnav\. VHC nu se
transmite prin str\nut, tuse, atingerea
mâinilor, folosirea `n comun a
tacâmurilor sau prin ap\.

Singura cale prin care pute]i [ti sigur dac\ ave]i sau nu hepatit\ C este efectuarea unui test de sânge.
Dac\ v\ afla]i `ntr-o categorie de risc pentru contactarea VHC, ar trebui s\ v\ testa]i. Analizele de sânge
obi[nuite, precum cele efectuate la examinarea fizic\ anual\, nu depisteaz\ hepatita C. De aceea,
trebuie s\ solicita]i medicului de familie o trimitere pentru efectuarea unei analize speciale pentru
depistarea hepatitei C.

M\suri de prevenire Boal\

Pentru a evita transmiterea
hepatitei C, ar trebui s\ v\ expune]i cât silen]ioas\
mai pu]in urm\toarelor situa]ii. Nu Hepatita C este `n majoritatea
folosi]i `n comun obiecte care pot avea cazurilor o boal\ silen]ioas\. 75%
urme de sânge, precum periu]e de dintre pacien]i prezint\ infec]ie
din]i, cle[ti[oare de unghii, aparate de primar\ asimptomatic\ sau nu
ras etc. Dac\ ave]i t\ieturi sau r\ni prezint\ simptome specifice bolii, ci
deschise, `ngriji]i-le imediat [i doar unele manifest\ri generale
bandaja]i-le corespunz\tor. Dac\ v\ precum astenia, oboseala, jena
t\ia]i cu obiecte de uz casnic, precum abdominal\, urticarie. Doar 25%
cu]ite sau deschiz\toare de conserve, dintre cei diagnostica]i cu hepatit\ C
`ngriji]i t\ietura [i steriliza]i instrumentul prezint\ simptome evidente. Din
prin fierbere, `nainte de a-l folosi din
cauza faptului c\ boala nu prezint\
nou.
simptome, multe persoane nu [tiu
Nu exist\ un vaccin care s\
c\ au hepatita C [i `i pot infecta [i
previn\ infec]ia cu virus hepatitic C, a[a cum se `ntâmpl\ `n cazul
pe al]ii. Singura cale de a [ti dac\
hepatitei A sau B. Dup\ cum spune dr. Laura Iliescu, virusul C este par[iv
ave]i hepatita C este efectuarea unui
[i plin de surprize. El sufer\ frecvent muta]ii, motiv pentru care
cercet\torii nu au reu[it `nc\ s\ creeze un vaccin eficient contra acestei test de sânge specific.
boli.

61
Nout\]i medicale

Cavit
Secretul premian]ilor!
Tabletele delicioase de calciu [i
multivitamine din Gama Cavit le
ofer\ copiilor necesarul zilnic de
vitamine [i minerale esen]iale pentru
o cre[tere s\n\toas\ [i `i ajut\ s\ fie
`n form\ maxim\ `n perioada [colii.
Produsele din Gama Cavit le asigur\
celor mici energia de care au nevoie pentru a-[i desf\[ura activit\]ile [colare, le
`mbun\t\]esc vederea (Cavit Junior Luteina) [i memoria (Cavit Memo) [i le dau un plus de
imunitate (Cavit Junior Imun).

O nou\ metod\ pentru depistarea

parodontozei
„8 români din 10 sufer\ sau
pot dezvolta o boal\
parodontal\”, conform medicului
Tudor V\ideanu, paradontolog [i
doctor `n chirurgie dentar\ `n
cadrul clinicii City Dent, licen]iat
al Universit\]ii René Descartes –
Paris. Boala parodontal\ sau
parodontoza poate fi acum
diagnosticat\ precoce [i `n ]ara
noastr\ cu ajutorul unui test
simplu ce identific\ tipul de
bacterii existent `n cavitatea
bucal\. Parodontoza este adesea
silen]ioas\, dar cu ajutorul acestui
test se poate identifica din vreme
bacteriile responsabile de aceast\
boal\. Testul, deloc dureros,
const\ `n prelevarea unor probe
din fiecare cadran al cavit\]ii
bucale [i trimiterea acestora `ntr-
un laborator de analiz\
specializat din str\in\tate.
Rezultatul testului va fi interpretat
de medicul parodontolog care a
efectuat consulta]ia [i prelevarea.
„Este foarte important s\ face]i o
evaluare parodontal\ o dat\ pe
an [i s\ trata]i boala parodontal\
`nc\ de la apari]ia primelor
semne, evitând astfel pierderea
din]ilor, dar [i complica]iile care
pot afecta starea general\ a
organismului”, spune dr. Tudor
V\ideanu.
Paradontoza apare deseori `n
urma unor gingivite
nediagnosticate [i netratate.
Frecven]a [i gravitatea
parodontitelor provoac\ mai
multe extrac]ii dentare decât
cariile la pacien]ii de peste 40
ani. Dar nici tinerii nu sunt feri]i
de aceste afec]iuni `n m\sura `n
care parodontitele cele mai
agresive apar la adultul tân\r [i
mai rar chiar la sfâr[itul
adolescen]ei. Simptomele
parodontozei sunt: sânger\ri la
periaj, respira]ie urât mirositoare,
gingia are o culoare ro[iatic\ sau
violacee. „Boala parodontal\
poate fi stopat\, o dat\ ce a fost
identificat\ la timp, prin
eliminarea factorilor
declan[atori”, sus]ine dr. Tudor
V\ideanu.

62
 Nout\]i medicale

OSCILLOCOCCINUM® Bella Cotton Care

-Medicament homeopatic - produse din bumbac cu
pentru tratarea st\rilor extracte naturale,
pentru o cur\]are
gripale delicat\ a pielii

Mod de administrare:
Oscillococcinum® este cu atât mai eficace cu
cât este luat mai devreme, odat\ cu primele
simptome ale st\rii gripale, având astfel o
Gama con]ine
ac]iune rapid\.
dischete
Stare gripal\ la debut: 1 doz\ cât mai
devreme posibil, repetând tratamentul eventual demachiante [i
de 2 sau 3 ori din 6 `n 6 ore. be]i[oare
Stare gripal\ instalat\: 1 doz\ diminea]a [i igienice cu
seara timp de 1 pân\ la 3 zile. extract de aloe
Preventiv: 1 doz\ pe s\pt\mân\ `n perioada vera [i dischete
de expunere la grip\. demachiante cu extract de flori de
F\r\ efecte secundare cunoscute. portocal\. Produsele sunt fabricate din
Poate fi administrat tuturor categoriilor de 100% bumbac moale [i delicat cu
vârst\, femeilor gravide [i `n perioada de pielea.
al\ptare, pacien]ilor afla]i `n tratament
Extractul de aloe vera hidrateaz\ [i
polimedicamentos.
calmeaz\ irita]iile, iar extractul din flori
Acest medicament se poate elibera f\r\ prescrip]ie medical\. de portocal\ catifeleaz\ [i relaxeaz\
Se recomand\ citirea cu aten]ie a prospectului sau a informa]iilor
pielea.
de pe ambalaj. Dac\ apar manifest\ri nepl\cute, adresa]i-v\
medicului sau farmacistului.
Viza de publicitate nr. 309 / 25.04.2012 www.bella.ro

63
 Magazin
Premier\ medical\ la Spitalul
„Grigore Alexandrescu”
O feti]\ de 11 ani are [ansa
de a auzi din nou datorit\
primului implant cohlear cu
electrod lung realizat `n cadrul
Spitalului pentru Copii „Grigore
Alexandrescu”. Interven]ia
chirurgical\ a avut loc `n iulie [i
a fost o reu[it\, a declarat dr.
Adrian Tudor, audiolog pentru
reglajul implantului cohlear, [eful
compartimentului de audiologie
din cadrul Spitalului „Grigore
Alexandrescu”. Specialistul a
explicat c\ „particularitatea
acestui implant const\ `n faptul
c\ electrodul este suficient de
Servicii gratuite pentru
persoanele seropozitive
64
lung [i se situeaz\ suficient de
aproape de filetele nervului
cohlear, iar acestea sunt
stimulate prin pulsuri electrice ce
sunt transformate `n influxuri
nervoase”. La rândul s\u, dr.
David Lucian, cofochirurgul care
a efectuat propriu-zis interven]ia,
[eful sec]iei ORL de la Spitalul
Militar Central, a afirmat c\
hipoacuzia de care suferea feti]a
afectase 80% dintre frecven]ele
auditive, ea p\strând un rest
auditiv care o va ajuta foarte
mult `n recuperarea auzului dup\
implant. Din echipa care a
Uniunea Na]ional\ a
Organiza]iilor Persoanelor
Afectate de HIV/SIDA (UNOPA)
lanseaz\ SMS+ [i Helpline+,
dou\ servicii gratuite `n premier\
`n România, pentru sus]inerea
persoanelor cu HIV/SIDA. Cele
dou\ servicii fac parte din
programul „Via]a cu HIV”, derulat
de UNOPA cu sprijinul
GlaxoSmithKline România. Prin
serviciul SMS+ pacien]ii
seropozitivi pot primi gratuit SMS-
uri zilnice de reamintire a
administr\rii medica]iei. Prin
Helpline+ persoanele cu
HIV/SIDA care au nevoie de
efectuat interven]ia au mai f\cut
parte dr. Dan Masariu, medic
specialist ORL la Clinica Urechii
din Bucure[ti, dr. Dan Corneci,
medic anestezist, dr. Gabriela
Stoica, logoped-psiholog.
Implantul cohlear va fi activat
dup\ 3 s\pt\mâni de la
opera]ie, urmând ca treptat s\ se
creasc\ pulsul electric `n acest
dispozitiv. Pacienta va urma
[edin]e de logopedie efectuate cu
ajutorul unui specialist pe durata
a 2-3 ani, având rolul de
formare a memoriei auditive a
feti]ei.
sprijin pot suna gratuit la 0800
800 141 sau pot trimite un e-mail
la unopa@unopa.ro pentru a
solicita asisten]\ din partea
consilierilor UNOPA. Informa]ii
suplimentare despre accesarea
serviciilor se afl\ pe site-ul
www.viatacuhiv.ro. Potrivit studiului
„Statistica HIV/ SIDA `n România
la 30 iunie 2012” realizat `n iunie
2012 de Institutul Na]ional de Boli
Infec]ioase „Matei Bal[”, `n
prezent, `n România tr\iesc
11.189 pacien]i cu HIV/SIDA, cei
mai mul]i dintre ei, respectiv
6726, având vârsta de 20-29 de
ani.
 Magazin

21 Septembrie
Ziua Mondial\
Alzheimer
reluând de la Alzheimer Disease

P International logoul din acest an,

Societatea Româna Alzheimer
organizeaz\, cu prilejul Zilei Mondiale Alzheimer
marcat\ la data de 21 septembrie, activitatea
informativ-educativ\ cu tema: „Demen]a: Tr\ind
`mpreun\. ~mpreun\ putem reduce stigmatizarea
pacien]ilor cu tulbur\ri cognitive!”. De asemenea,
este programat\ [i o reuniune a Alian]ei Na]ionale
Alzheimer.
Evenimentul promoveaz\ reducerea stigmatului
asupra pacientului cu demen]\ [i a familiei

acestuia, ceea ce, pe lâng\ diagnosticarea timpurie

a bolii, reprezint\ un factor important de
`mbun\t\]ire a calit\]ii vie]ii acestora. Termenul
medical de demen]\ desemneaz\ tulburarea
func]iilor mentale (memorie, limbaj, praxie,
execu]ie, gnozie) specific\ bolii Alzheimer. „Privind
demen]a ca pe o dizabilitate vom face un pas
`nainte `n destigmatizarea acestei afec]iuni. Sunt
necesare numeroase interven]ii la nivel individual,
organiza]ional, comunitar [i la nivel de societate
pentru a reduce stigmatul legat de demen]\”,
consider\ dr. Gabriela Cârstescu, director executiv
al Societ\]ii Române Alzheimer. Detalii despre
eveniment [i boala Alzheimer pe site-ul: www.alz.ro

65
 Divertisment

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1
Bancuri cu
medici 2

8 ~ntr-o catastrof\ mor 100.000 de români. Europa

n Un jurnalist `ntreab\ directorul unei sare imediat cu ajutoare umanitare: Fran]a - 100 de
case de nebuni care este testul ce se 9 tone de haine; Anglia - un milion de lire sterline;
Germania - 1.000 de tone de medicamente; Austria -
efectueaz\ pentru a externa un bolnav. 10 tone de alimente; Italia - 100.000 ...
10
- Umplem cada cu ap\, punem al\turi urmarea pe linia 7
o lingur\ [i o can\ [i `i propunem
BUN|VOIN}| de Costel „Cos“ Ra[c\
bolnavului s\ goleasc\ cada de ap\.
Jurnalistul zâmbe[te [i spune: ORIZONTAL
l CONTINENT – A ~NH|}A l 2. REPLIC| OFENSIV| ~N LUPT| DE
- Orice om normal ar lua cana...
AP|RARE – l 3. ~N COL}! – ~N TEZ|! – CLAR| ~N MIJLOC! l 4. A
- Nu, spune directorul, un om normal
FOLOSI UN ADEZIV – ~N ABIS! – ~N ULEI! l 5. FIRE – MI{CARE
ar scoate dopul de la cad\. Dori]i pat
OSCILATORIE A UNEI NAVE l 6. UMFLAT l 7. Continuare gluma 2
lâng\ geam sau lâng\ u[\?
cuv l 8. CUTIE! l 9. ~N CONT! l 10. ~N INEL!
VERTICAL
n Un medic cite[te `n birou un ziar.
l COMPLICE – SUNET l 2. SINGUR|TATE l 3. ~N MIN|! – FRUCTELE
Intr\ o pacient\ [i `ncepe s\-[i ridice
LUI N|T|FLEA}| l 4. LIBER CUGET|TORI – GER! l 5. 13 ROZE! –
fusta. Medicul prive[te [i spune: „Mai
TEODOR ~N FAMILIE l 6. ABIS! – MIT l 7. RACHIU DE FRUCTE l 8.
sus!” [i cite[te mai departe. Ea ridic\
CÂNTEC DE LEAG|N – FEL l 9. CAI TINERI l 10. ~N PACT! – JET
fusta mai sus. El `i repet\: „Mai sus!” [i
RUPT!.
iar\[i se `ntoarce la ziar. Ea `l ascult\ [i
ridic\ fusta [i mai sus. Atunci el `i spune:
(G\si]i dezlegarea `n num\rul viitor)
„Domni[oar\, ginecologul e mai sus!”.
Dezlegarea rebusului din num\rul trecut:
~NLOCUITOR:
n Medicul c\tre pacient:
Orizontal:
- Ave]i o boal\ contagioas\ extrem de
l 1) OMA-UZ-IGI l 2) NENOROCITE l 3) TIR-RO-AD l 4) RI-AV-
rar\. O s\ fi]i mutat `ntr-o camer\
LAT l 5) ACA- AMETIT l 6) PUIUL MAMEI l 7) ALUN l 8) OR
separat\ [i acolo ve]i mânca numai pizza
l 9) ASIN l 10) PITI.
[i cl\tite.
- {i astea m\ vor ajuta s\ m\ fac bine?
Vertical:
- Nu, dar asta-i singura mâncare care
l 1) ON-RÂP|-AP l 2) METICULO{I l 3) ANI-AIURIT l 4) ORA-
`ncape pe sub u[\.
UN-NI l 5) UR-VAL l 6) ZOR-MM l 7)COLEA l 8) II - ATM l
9) GRA}IE l 10) IED-TI.

66