Sunteți pe pagina 1din 22

BRONHOPNEUMOPATIA

OBSTRUCTIVĂ
CRONICĂ

Conf. dr. Ciprian Rezuş


Clinica a III-a Medicală Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi
UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi
 BPOC se caracterizează prin limitarea
fluxului de aer incomplet reversibilă
 Limitarea fluxului aerian este de obicei
progresivă şi asociată cu un răspuns
inflamator anormal al plămânilor la
particule şi gaze nocive, în special la
fumul de ţigară
 BPOC produce consecinţe sistemice
importante
 BPOC = bronşită cronică obstructivă +
emfizem pulmonar
 Bronşita cronică – prezenţa tusei
cronice productive timp de cel puţin trei
luni pe an, continuu sau intermitent,
minimum doi ani consecutiv, la un
pacient la care au fost excluse alte cauze
de tuse cronică. Nu este obligatorie
limitarea fluxului de aer.
 Emfizemul pulmonar – dilatarea
anormală, permanentă a spaţiilor aeriene
distal de bronhiolele terminale asociată
cu distrucţia pereţilor alveolari şi fără
fibroză evidentă.
Etiologie
alterarea mişcării cililor
celulelor epiteliului respirator

hiperplazia şi hipertrofia
FUMATUL glandelor mucosecretoare

↑ rezistenţei la fluxul de aer prin


bronhoconstricţie vagală
cel mai important
factor de risc se cunatifică în pachete-an
pentru BPOC Numărul pachete-an (PA) =
(numărul de pachete fumate per zi)
x (numărul de ani de fumat). De
exmplu, un pachet/zi timp de 20 ani
reprezintă 20 pachete-an.
POLUAREA produsele chimice: insecticide,
ATMOSFERICĂ pesticide, petrol, gaz, produşi de
curăţire/întreţinere de uz casnic
materialele de construcţie
Etiologie

↓ accelerată a VEMS-ului
HIPERREACTIVITATEA (volumul expirat în prima secundă a
BRONŞICĂ unui expir maximal ce urmează unui
expir maximal)

FACTORII
deficitul de α-1-antitripsină
GENETICI

pauperitatea
STATUTUL nivelul educaţional precar
SOCIO-ECONOMIC
deficitul cantitativ şi
calitativ nutriţional
Tablou clinic
• Tusea:
 principalul simptom
 iniţial este matinală („toaleta bronşică“), ulterior se poate permanentiza
 rareori nocturnă (diagnostic diferenţial cu astmul bronşic)
 accesul de tuse determină creşterea presiunii intratoracice urmată de
scăderea întoarcerii venoase şi a debitului cardiac => uneori sincopă
• Sputa:
 frecvent muco-purulentă şi în cantitate moderată
 în caz de suprainfecţie poate deveni fetidă şi abundentă cantitativ
(bronhoree)
 apariţia sputei hemoptoice impune efectuarea examenului
fibrobronhoscopic
• Dispneea:
 apare ca urmare a obstrucţiei inflamatorii bronşice
 este resimţită de pacient ca „lipsă de aer“, senzaţie de sufocare
 uneori dispneea se însoţeşte de wheezing (respiraţia zgomotoasă) datorat
obstrucţiei fluxului de aer
stadiul 0: absenţa dispneei indiferent de intensitatea efortului fizic

stadiul 1: dispnee uşoară (la efort fizic marcat)

stadiul 2: dispnee moderată – necesitatea de a se opri la urcarea unui


etaj

stadiul 3: dispnee severă – oprirea după 100 m de mers pe teren plat

stadiul 4: dispnee foarte severă – apariţia dispneei la cele mai mici


gesturi (îmbrăcat, pieptănat)

MRC – Medical Research Council


Explorări paraclinice
• Analize de laborator:
– VSH accelerat, PCR crescută, poliglobulie (Ht > 60%), leucocitoză cu
neutrofilie în perioadele de acutizare
– determinarea α-1-antitripsinei
• Examenul microbiologic:
– necesar pentru a exclude etiologia TBC (de obicei evidenţiază floră patogenă,
comună pentru căile respiratorii)
• Spirometrie (explorarea funcţiei pulmonare):
– standardul de aur în diagnosticul BPOC
– trebuie efectuată la toţi pacienţii cu expunere la noxe respiratorii de orice tip,
la cei cu istoric familial de boală cronică respiratorie şi la pacienţii cu
simptomatologie prezentă (tuse, expectoraţie, dispnee)
– spirometria evidenţiază disfuncţia ventilatorie de tip obstructiv (↓ VEMS)
• Factorul de transfer pentru monoxidul de carbon (DLCO)
– obiectivează afectarea parenchimală funcţională determinată de emfizem
• Testul de reversibilitate bronhodilatatoare:
– recomandat pentru a exclude diagnosticul de astm bronşic
• Electrocardiograma:
– undă P de tip „P pulmonar“ (hipertrofie atrială dr.), hipertrofie ventriculară dr.
Explorări paraclinice
• Ecocardiografia:
– existenţa şi severitatea HTP: dilatarea cavităţilor cardiace drepte, hipertrofia
VD, prezenţa regurgitării tricuspidiene, estimarea neinvazivă a presiunii din
artera pulmonară
• Gazometrie:
– în cazurile grave: hipoxemie (↓ PaO2 < 60 mmHg şi SaO2 < 90%) cu
hipercapnie (↑ PaCO2 > 45 mmHg)
• Radiografia toracică:
– hipertransparenţă pulmonară
– orizontalizarea coastelor cu spaţii intercostale lărgite
– hiperinflaţie cu coborârea şi aplatizarea diafragmului
– dilataţia VD sau VS Gazometrie
– lărgirea spaţiului retrosternal
• Fibrobronhoscopia:
– exclude neoplasmul, corpii străini, tuberculoza
• Tomografia computerizată:
– permite un diagnostic precis şi precoce în cazul emfizemului pulmonar
• Scintigrafia pulmonară ventilaţie/perfuzie:
– evidenţiază zone de hipoperfuzie
Clasificarea GOLD a BPOC în funcţie de
severitate

Stadiul Caracteristici
I BPOC uşoară VEMS/CVF postbronhodilataţie < 70%; VEMS ≥ 80%
din valoarea prezisă ± tuse ± expectoraţie

II BPOC medie VEMS/CVF postbronhodilataţie < 70%; 50% ≤ VEMS


< 80% din valoarea prezisă; dispnee de efort

VEMS/CVF postbronhodilataţie < 70%; 30% ≤ VEMS


III BPOC severă < 50% din valoarea prezisă; agravarea progresivă a
dispneei cu exacerbări repetate

VEMS/CVF postbronhodilataţie < 70%; VEMS < 30%


IV BPOC foarte severă sau VEMS < 50% din valoarea prezisă + Insuficienţă
respiratorie cronică sau semne clinice de insuficienţă
cardiacă dreaptă
Diagnostic diferenţial

Astmul bronşic

Tuberculoză pulmonară

Bronşiectazia

Insuficienţa cardiacă congestivă

Mucoviscidoza

Bronşiolita obliterantă
Obiectivele tratamentului în BPOC
Prevenirea evoluţiei bolii

Ameliorarea simptomatologiei
Creşterea toleranţei la efort fizic
Ameliorarea calităţii vieţii
Profilaxia şi tratamentul exacerbărilor
Profilaxia şi tratamentul complicaţiilor
Reducerea mortalităţii
Minimalizarea efectelor secundare ale tratamentului
Implicarea/cooptarea familiei în procesul de îngrijire al pacientului
Optimizarea colaborării pacient – medic de familie – clinician
Ghidul GOLD
• Proiectul G.O.L.D. (Global initiative for chronic Obstructive Lung
Disease) a luat ființă în 1998 pentru a promova educarea
pacienților și standardizarea diagnosticului și tratamentului
B.P.O.C.
• Ghidul GOLD este revizuit annual
• 2012 stadializarea se realiza numai în baza testelor funcționale
• 2012 – a avut loc cea mai importantă revizuire a metodelor de
diagnostic, introducându-se clasa de risc
• 2016 – cea mai recentă revizie:
 au fost adjustate recomandările privind dozele de corticosteroid
inhalator și bronhodilatator
 2012 – introducerea conceptului A.C.O.S. (Asthma and COPD
Overlap Syndrome)
Eliminarea factorilor de risc (profilaxia primară)
• combaterea tabagismului: cea mai eficientă metodă de reducere a
riscului de dezvoltare a BPOC; se utilizează psihoterapia în
vederea creşterii motivaţiei şi a complianţei
• eliminarea sau reducerea expunerii la noxe profesionale
• scăderea ponderală

Profilaxia secundară
• vaccinarea antipneumococică cu rapel la 5 ani este recomandată
pacienţilor cu vârsta > 65 ani sau VEMS < 40%
• vaccinarea antigripală anuală (discutabilă)
• asanarea focarelor infecţioase (ORL, stomatologice)
• program interdisciplinar ce include pneumolog,
specialistul în recuperare şi balneofiziokinetoterapie,
cardiolog, medic de familie, nutriţionist, psiholog

Obiective
• creşterea calităţii vieţii
• ameliorarea dispneei
• creşterea toleranţei la efort fizic
• diminuarea oboselii musculare
• corectarea stării de nutriţie
• reducerea manifestărilor depresive şi a stărilor de anxietate
provocate de BPOC
Kinetoterapia constă în:
• exerciţii de respiraţie
• educarea tusei
• drenaj postural însoţit de tapotaj
• gimnastică medicală şi antrenament la efort dozat
Consiliere nutriţională
• alimentaţia echilibrată cu aport caloric adecvat
• fără exces de carbohidraţi (se sintetizează cantităţi suplimentare
de CO2)
• aport lichidian adecvat (pentru fluidificarea şi mobilizarea
secreţiilor)
Diureticele:
• se administrează în cazul asocierii insuficienţei cardiace
Beta-blocantele:
• sunt indicate în cazul asocierii bolii coranariene
Anticoagulantele:
• în poliglobulia severă (Ht>60%), hipertensiunea pulmonară,
cordul pulmonar decompensat, tromboembolism pulmonar, cu
ameliorarea reologiei sangvine
Flebotomia (sângerarea):
• se recomandă în acutizările cu Ht > 60%; poate ameliora
simptomele neurologice.
• dispnee de repaus
• tahipnee (FR > 25/minut)
• tahicardie (FC > 110/minut)
• SaO2 < 90%
• alterarea stării de conşienţă
• cianoza severă cu tendinţa netă de agravare
• instabilitatea hemodinamică
• folosirea muşchilor respiratori accesori
• prezenţa semnelor de insuficienţă cardiacă dreaptă
(edemele gambiere, turgescenţa jugularelor, hepatomegalia)
Intubaţie + ventilaţie mecanică
• dispnee severă, epuizantă, refractară la tratamentul iniţial cu
mişcări paradoxale ale abdomenului
• starea confuzională sau coma
• frecvenţa respiratorie > 35 respiraţii/minut
• acidoza respiratorie severă (pH < 7,25)
• PaO2 < 50 mmHg, PaCO2 > 70 mmHg
• complicaţiile cardiovasculare (hipotensiune, şoc)
• instabilitatea electrică exprimată prin aritmii grave
• eşecul ventilaţiei non-invazive
• stopul respirator
Complicaţii

Insuficienţa respiratorie cronică

Cord pulmonar cronic

Hipertensiune arterială pulmonară

Tromboembolismul pulmonar
16 noiembrie – Ziua mondială de luptă
împotriva BPOC
Vă mulţumesc!