Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6. Zoogleea reprezint :
a) un strat fin i aderent de peretele celular, nedetectabil prin metode microscopice
uzuale;
b) structur morfologic , de o grosime variabil apropiat uneori de grosimea celulei
bacteriene,consistent i eviden iabil prin metode speciale de colorare;
c) substant mucoas capsular moale, difuz , prezent uneori în mediu sub form de
mase care nu mai p streaz raporturi anatomice cu celula bacterian ;
d) mas mucilaginoas în care se g sesc înglobate bacterii, întâlnit la unele specii
saprofite;
1
e) structur constituit dintr-o re ea de fibre de natur poliglucidic cu aspect de
pâsl , situat exterior peretelui celular;
8. Componentele obligatorii ale înveli ului unei celule vegetative bacteriene sunt:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatic ;
c) capsula;
d) glicocalixul;
e) peretele celular i membrana citoplasmatic ;
9. Limitele de temperatur la care poate sporula Bacillus anthracis sunt cuprinse între:
a) 100C-370 C;
b) 250C-450 C;
c) 180C-400 C;
d) 40C-560C;
e) 120C-560 C;
11. La care dintre urm toarele specii de bacterii sporii forma i în prezen a ionilor de
calciu sunt mai rezisten i decât cei forma i în absen a acestor ioni :
a) Bacillus megatherium;
b) Bacillus subtilis;
c) Bacillus anthracis;
d) Bacillus brevis;
e) Bacillus cereus;
12. Sub ac iunea penicilinei i a lizozimului bacteriile Gram pozitive se transform în:
a) sferopla ti;
b) protopla ti;
c) forme R;
d) forme S;
e) forme M;
13. La bacteriile Gram negative corpusculul bazal al cililor este alc tuit din:
a) un singur disc;
b) dou discuri;
c) trei discuri;
2
d) patru discuri;
e) bacteriile Gram negative nu posed corpuscul bazal;
14. Care dintre urm toarele componente ale sporului bacterian poate fi considerat un
analog al capsulei celulei vegetative:
a) membrana intern ;
b) cortexul;
c) exosporiumul;
d) corpii parasporali;
e) înveli ul extern;
15. La bacteriile Gram pozitive corpusculul bazal al cililor este constituit din:
a) patru discuri;
b) trei discuri;
c) dou discuri;
d) un singur disc;
e) bacteriile Gram pozitive nu posed corpuscul bazal;
19. Care din urm toarele elemente structurale ale sporului bacterian este corelat cu
patogenitatea bacteriei pentru insecte:
a) membrana intern ;
b) înveli ul extern;
c) exosporiumul;
d) apendicii;
e) corpii parasporali;
3
20. Care din urm toarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei
vegetative a bacteriilor:
a) peretele celular, materialul nuclear, ribozomii, capsula;
b) membrana citoplasmatic , capsula, ribozomii;
c) membrana citoplasmatic , ribozomii, materialul nuclear;
d) capsula, flagelii, ribozomii;
e) peretele celular, capsula, membrana citoplasmatic ;
25. În care tip/subtip respirator sunt încadrate bacteriile care au nevoie de oxigen, dar în
propor ie mai redus decât cel din aer:
a) tip aerob;
b) subtip strict aerob;
c) tip anaerob/subtipul strict anaerob;
d) tip anaerob/subtipul microaerofil;
e) tipul aerob-anaerob facultativ;
4
d) filtru biologic i selectiv;
e) barier biologic ;
27. Care din urm toarele specii bacteriene formeaz microcapsul :
a) Clostridium perfringens;
b) Pasteurella multocida;
c) Klebsiella pneumoniae;
d) Bacillus anthracis;
e) Streptococcus pneumoniae;
32. Care din urm torii pigmen i bacterieni contribuie la îmbog irea solului în compu i
azota i:
a) pigmen ii carotenoizi;
b) pigmen ii chinoinici;
c) pigmen ii melanici;
d) pigmen ii antocianici;
e) pigmen ii fenozinici;
33. Pigmentul bacterian numit xantin face parte din grupul pigmen ilor:
a) carotenoizi;
b) chinoinici;
c) melanici;
d) antocianici;
5
e) fenozinici;
34. Pigmentul piocianina sintetizat de bacterii din genul Pseudomonas face parte din
grupul pigmen ilor:
a) carotenoizi;
b) chinoinici;
c) melanici;
d) antocianici;
e) fenozinici;
35. La bacteriile din genul Clostridium sporul poate fi situat în pozi ie:
a) subterminal , lateral , central ;
b) central , subterminal , terminal ;
c) numai terminal ;
d) numai central ;
e) numai subterminal ;
38. Componentele structurale ale înveli ului unui spor prezint urm toarea succesiune, de
la interior spre exterior:
a) membrana sporal , tunici, cortex, exosporium;
b) membrana sporal , cortex, exosporium, tunici;
c) membrana sporal , cortex, tunici, exosporium;
d) cortex, membrana sporal , tunici, exosporium;
e) sporii au înveli nestructurat;
39. Sub ac iunea penicilinei i a lizozimului bacteriile Gram negative se transform în:
a) sferopla ti;
b) protopla ti;
c) forme R;
d) forme S;
e) forme M;
6
d) numai în celulele vegetale;
e) nici un r spuns nu este corect;
7
e) confer bacteriei calitatea de donator;
8
55. membrana citoplasmatic intervine în:
a) diviziunea celulei i în sporogenez ;
b) numai în diviziunea celulei;
c) numai în procesul de sporogenez ;
d) în nici-unul din aceste procese;
e) în apari ia sferopla tilor;
59. Membrana extern a peretelui celular al bacteriilor Gram negative con ine:
a) 15 % proteine;
b) 25 % proteine;
c) 40 % proteine;
d) 5 % proteine;
e) nici un r spuns nu este adev rat;
9
b) sporului bacterian;
c) peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive;
d) peretele celular al bacteriilor Gram negative;
e) peretele celular al stafilococului;
65. Gruparea mai multor bacili a eza i paralel asem tor stachetelor unui gard, poart
numele:
a) tetrad ;
b) palisad ;
c) sarcina;
d) gruparea în litere chineze ti;
e) filament;
66. Din punct de vedere chimic ribozomii bacteriilor sunt constitui i din:
a) ribonucleoproteine;
b) riboglucide;
c) fosfolipide amfipatice;
d) deoxiribonucleoproteine;
e) polimeri anorganici;
10
c) corpuscul bazal i articula ia sau cârligul;
d) filamentul helicoidal extracelular;
e) corpuscul bazal, flagelina i filamentul helicoidal extracelular;
69. Din punct de vedere chimic fimbriile la bacterii sunt constituite din:
a) proteine;
b) lipide;
c) glucide;
d) ribonucleoproteine;
e) glicoproteine;
11
a) 4 – 25 %;
b) 1 – 20 %;
c) 2 – 30 %;
d) 0,5 – 2 %;
e) 2 – 15 %;
78. Care din urm toarele specii bacteriene nu sunt capabile s sintetizeze pigmen i:
a) Staphylococcus aureus;
b) Pseudomonas aeruginosa;
c) Serratia marcescens;
d) Mycobacterium tuberculosis;
e) Escherichia coli;
79. Pe baza localiz rii pigmentului i a posibilit ilor de difuziune în mediu bacteriile
cromogene se clasific în:
a) cromofore, paracromofore, cromopare;
b) cromogene, paracromogene, pseudocromopare;
c) paracromogene, paracromofore, pseudocromopare;
d) pseudocromogene, pseudocromofore, paracromopare;
e) nici o afirma ie nu este adev rat ;
80. Pigmen ii carotenoizi prezen i mai ales la stafilococi par s protejeze bacteriile fa
de:
a) undele electromagnetice;
b) antibiotice;
c) chimioterapice;
d) dezinfectante;
e) radia iile luminoase, mai ales de ac iunea ultravioletelor;
81. Diviziunea prin strangulare este mai frecvent întâlnit la bacteriile care apar in tipului
cultural:
a) S;
b) R;
c) M;
d) R i M;
e) S i R;
12
82. Diviziunea prin sept transversal se întâlne te mai ales la bacteriile care apar in tipului
cultural:
a) S;
b) R;
c) M;
d) R i M;
e) S i R;
85. Ordinea corect a componentelor structurale ale înveli ului sporului este urm toarea:
a) intim , cortex, exin , exosporium;
b) intim , exin , cortex, exosporium;
c) intim , cortex, exosporium, exin ;
d) exosporium, cortex, intim , exin ;
e) intim , exosporium, exin , cortex;
13
89. To ii sporii bacterieni sunt distru i la:
a) 120 ºC c ldur umed i 180 ºC c ldur uscat ;
b) 100 ºC c ldur umed i 112 ºC c ldur uscat ;
c) 65 ºC c ldur umed i 80 ºC c ldur uscat ;
d) 55 ºC c ldur umed i 65 ºC c ldur uscat ;
e) 112 ºC c ldur umed i 120 ºC c ldur uscat ;
92. La bacterii, procesul biologic prin care o cultur de tip S trece în tipul R se nume te:
a) rofizare;
b) polimorfism;
c) pleomorfism;
d) modificare clonal ;
e) clonare;
93. Urm toarele bacterii con in în compozi ia chimic a peretelui celular celuloz :
a) micoplasmele;
b) actinomicetele;
c) leptospirele;
d) rickettsiile;
e) nici un r spuns nu este adev rat;
94. Selecta i expresia fals privind compozi ia chimic a membranei externe din peretele
celular al bacteriilor Gram negative:
a) con ine un complex lipopoliglucidic;
b) con ine fosfolipide;
c) con ine dou tipuri de protein ;
d) con ine pentaglicin ;
e) r spunsurile a), b) i c) sunt adev rate;
95. La bacterii glicocalixul este situat exterior peretelui celular i are o structur :
a) mai simpl decât a capsulei;
b) mai complex decât a capsulei;
c) tetrapeptidic ;
d) heterogen ;
e) cristalin ;
14
96. Flagelina, prezent în compozi ia chimic a cililor bacterieni este antigenic i
reprezint :
a) antigenul M;
b) antigenul O;
c) antigenul H;
d) antigenul Vi;
e) antigenul polizaharidic;
97. Care din urm toarele specii bacteriene capsulogene sintetizeaz capsul mucoas , cu
aspect difuz:
a) Bacillus anthracis;
b) Streptococcus pneumoniae;
c) Klebsiella pneumoniae;
d) Rhodococcus equi;
e) Pasteurella multocida;
100. Care din urm toarele componente ale peretelui celular bacterian poate îndeplinii
rolul de receptor pentru bacteriofagi:
a) lipida A
b) poliglucidul O
c) por iunea central R
d) spa iul periplasmic
e) nici unul din aceste componente
15