Lunile de primăvară

Martie
Martie este a treia lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte
luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Din punct de vedere astronomic, luna martie începe cu soarele în constelația

Vărsătorului și se sfârșește cu soarele în constelația Peștilor. In astronomia veche,
martie începea cu soarele în semnul Peștilor și sfârșea în semnul Berbecului.

Numele lunii martie (latină: Martius) vine de la zeul Marte, zeul războiului din
mitologia romană și era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Sub împăratul
Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iuliu Cezar a
introdus Calendarul iulian iar anul începea la 1 ianuarie.
Grecii numeau luna martie Elaphebolion. În România, luna martie, popular, se
numește Mărțișor. În luna martie începe aratul și semănatul, se curăță livezile și
grădinile, se scot stupii de la iernat și se "retează" fagurii de miere utilizați ca leac în
medicina populară etc.
Martie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Februarie cu excepția anilor bisecți
și ca Noiembrie în fiecare an. Echinocțiul de primăvară în emisfera nordică, respectiv
echinocțiul de tomnă în emisfera sudică, (data când ziua este egală cu noaptea), este
o dată care variază de la 19 martie la 21 martie (UTC).

Aprilie
Aprilie sau Prier este patra lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre
cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Aprilie începe astrologic cu soarele în semnul Berbecului și sfârșește în semnul

Taurului. Din punct de vedere astronomic, luna aprilie începe cu soarele în constelația
Peștilor și se sfârșește cu soarele în constelația Berbecului.
Numele lunii aprilie (latină: Aprilis) vine de la cuvântul latinesc aperio, ire = a
deschide, deoarece în aprilie se deschid mugurii plantelor. Înainte de anul 700 î.Hr.,
luna aprilie era a doua lună a anului în calendarul roman și avea 29 de zile. După ce
Iulius Cezar a introdus calendarul iulian în 45 î.Hr., luna aprilie avea 30 de zile și
devenea a patra lună a anului.

Grecii numeau luna aprilie Mounichion. În România, luna aprilie, popular, se

numește Prier. În aprilie continuă semănăturile de primăvară, se închid țarinele pentru
pășunatul devălmaș, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte,
se construiesc sau se repară țarcurile și oboarele pentru vite etc.
Aprilie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Iulie în toți anii și ca Ianuarie în
anii bisecți.
 I.L. Caragiale spunea în Calendar despre luna aprilie: Un orator în Cameră aduce
un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister cu un
buget de 15.576.315 lei noi pe an.

Mai
Mai sau Florar este a cincea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre
cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Mai începe (astrologic) cu soarele în semnul Taurului și sfârșește în semnul

Gemenilor. Din punct de vedere astronomic, luna mai începe cu soarele în constelația
Berbecului și se sfârșește cu soarele în constelația Taurului.
Numele lunii mai (latină: Maius) vine de la denumirea majores dată de Romulus
senatorilor romani.
Grecii numeau luna mai Thargelion. În România, luna mai, popular, se numește
Florar. Pe ogoare, în livezi, grădini și podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi,
cirezile de vite și prisacile dau randament maxim.

În niciun an nicio altă lună nu începe cu aceeași zi a săptămânii ca luna mai.

I.L.Caragiale spunea în Calendar despre luna mai Monșerii încep a-și umbri
ceafa cu umbreluțe albe. Se așază băi mixte la Nicopole și Șiștov.
Primăvara

Din somnul orb de noapte-ntunecoasă

De unde-au stat departe de frumos
Se reîntorc livezile acasă
În rochii înflorite până jos
E primăvară, iarăşi primăvară!
Pe fiecare margini de făgaş
Îşi scot strămoşii degetele-afară,
De ghiocei, de crini, de toporaşi
Se simte iarăşi mirosul câmpiei
Din nou aruncă soarele pojar
La cântecul înalt al ciocârliei
Ies roadele cu capetele-afar'
Aruncă ziua peste tot cu vrăbii
În codri cucii iară-au năvălit
Se bat cu gâtul păsările-n săbii
Şi glasurile-şi dau la ascuţit.

(Virgil Carianopol)