CUPRINS

CAPITOLUL I.

NEVROZĂ ASTENICĂ.......................................................................................................3

CAPITOLUL II

PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII.......................................................................... ..4

2.1. Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului afectat.....................................................4

2.2. Definiție...........................................................................................................................5

2.3. Simptomatologie..............................................................................................................5

2.4. Etiologie...........................................................................................................................6

2.5. Patologie ..........................................................................................................................7

2.6. Clasificarea și forme clinice..............................................................................................7

2.7. Tratamentul medicamentos...............................................................................................8

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL................................................................................11

3.1. Internarea pacientului în spital.......................................................................................10

3.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare............................................................................. 12

3.3. Asigurarea condițiilor igienice pacienților internați.......................................................12

3.4. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative.................................................................13

3.5. Alimentația bolnavului...................................................................................................14

3.6. Recoltarea produselor biologice și patologice................................................................14

3.7. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor speciale impuse de afecțiune.................15

1
 3.8. Externarea bolnavului.................................................................................................. 16

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ .....................................................................17

- Cazul nr. 1 - plan de îngrijire ..............................................................................................17

- Cazul nr. 2 - plan de îngrijire................................................................................................20

- Cazul nr. 3 - plan de îngrijire................................................................................................23

CAPITOLUL V

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII..............................................................26

CAPITOLUL VI

NORME DE PROTECȚIE A MUNCII SI MĂSURI PSI.................................................... 28

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................32

2
 CAPITOLUL I
NEVROZĂ ASTENICĂ

O stare de slăbiciune nervoasă, care cuprande trei aspecte:

 slăbiciune iritativă;
 hipertestezie
 iritatie spinală.

În general se consideră că neurastenia are un caracter reversibil: în tratamentul neurasteniei

un loc important îl ocupă psihoterapia, iar că prima condiție se impune eliminarea pe cât posibil
a factorilor etiologici traumatizanti sau stresanți.Toate aceste simptome simbolizează de fapt
conflicte inconștiente și mecanismele defensive împotriva anxietății (Henri Ey). Psihiatria
delimitează patru forme de neurastenie: simplă, depresivă, anxioasă și cenestopata. Psihiatrul
poate diagnostica un pacient cu o formă mixtă de neurastenie.Complexul simptomatic al
excitabilității și iritabilitatii crescute se manifestă în plan psihic printr-o sensibilitate și
impresionabilitate crescute, prin scăderea pragului de toleranță față de stimularile mai mult sau
mai puțîn obișnuite ale ambianței. Insomnia și dereglarea ritmului veghe-somn este unul din
simptomele cele mai frecvent întâlnite, somnul devine superficial și neodihnitor, prin faptul că
devine încărcat cu coșmaruri.

Complexitatea simptomelor neurasteniei este caracterizată ca „slăbiciune iritativă” exprimată

pe de o parte printr-o încărcătură afectivă iritabilă, prin creșterea excitabilității nervoase generale
și pe de altă parte, prin scăderea rapidă a vivacității și a tonusului psihic, explicabilă prin
epuizarea rapidă a potențialului activității nervoase superioare.Tabloul clinic se întregește cu o
sezatie generală de disconfort somatic, legat în special de fenomenul de epuizare fizică, de
cefalee, senzații penibile la nivelul diferitelor organe interne etc.Tensiunea emoțională este
permanent alimentată de o suită de traume psihice, care au determinat starea actuală, cât și de
fiecare element care le întărește convingerea că sunt depășiți chiar și în sarcinile altădată
obișnuite.

Neurastenia, în faza de debut se caracterizează, de obicei, prin apariția și exacerbarea treptată a

unei stări de oboseală psihică, pe care bolnavul o trăiește cu teamă profundă că nu mai poate face
față îndatoririlor sale sociale, profesionale, familiale.

Neurastenicul este incapabil să desfășoare o activitate fizică sau intelectuală prelungită sau o
muncă necesitînd spirit de inițiativa.

3
 CAPITOLUL II

PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII

2.1. ANATOMIA șI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos recepționează, transmite și integrează informațiile din mediul

extern și intern, pe baza cărora elaborează răspunsuri adecvate, motorii și secretorii .
Prin funcția reflexă care stă la baza activitații sale, sistemul nervos contribuie la realizarea
unității funcționale a organismului și a echilibrului dinamic dintre organism și mediul
înconjurator.

Sistemul nervos, unitar ca structura și funcție, este împartit în:

-sistemul nervos al vieții de relație (somatic)- care asigura echilibrul organismului

cu condițiile variabile ale mediului;

-sistemul nervos al vieții vegetative, care reglează permanent activitatea organelor interne.

Segmentele sistemului nervos central sunt: măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebelul,
diencefalul și emisferele cerebrale. Organele nervoase care formează nevraxul sunt învelite
de sistemul meningeal, format din trei membrane: piamater, arahnoida și dura mater. Între
arahnoida și piamater există un spațiu mai larg în care se găsesc lichidul cefalorahidian, cu rol
de protecție mecanică și trofică.Măduva spinării, adăpostită în canalul vertebral, se întinde de la
gură occipitală CI-pâna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continuă cu o formațiune
subțire- filum terminale- pâna la vertebră a două coccigiană. Nervii lombari și sacrali, în traiectul
lor spre găurile intervertebrale, împreuna cu filum terminale, constituie coadă de cal.
În secțiune transversală măduva apare constituită, în interior, din substanță cenușie- formată din
corpii neuronali și străbătută de canalul ependimar, iar la exterior substanță albă, constituită din
fibre nervoase mielinice și celule gliale.

Trunchiul cerebral, continuă măduva spinării și este format din bulb, punte și mezencefal.
Structural, trunchiul cerebral este constituit din formațiuni cenușii și albe, omologe celor
medulare. Substanță cenușie este situată în interior și fragmentată în numeroși nuclei , separați
prin substanță albă care apare și la periferie.

Cerebelul este situat în etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral,
fiind alcătuit din două părți laterale- emisferele cerebrale, conectate printr-o porțiune
mediană denumită vermis. Legăturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele trei
perechi de pedunculi cerebeloși care îl leagă de bulb, punte și mizencefal. Diencefalul situat în

4
prelungirea trunchiului cerebral și sub emisferele cerebrale, este alcătuit din mai multe mase
de substanță nervoasă: thalamus, metatalamus, epitalamus și hipotalamus.

Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos

central. Sunt separate prin fisură interemisferica și legate în partea bazală prin formațiuni
de substanță albă: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe. Structural, emisferele
cerebrale sunt alcătuite din substanță cenușie dispusă la suprafață, formând scoarță cerebrală
și substanță albă la interior, alcătuită din fibre de asociație, comisurale și de proiecție.

Viață psihică umană este considerată a fi rezultatul a trei compartimente strâns legate între
ele: compartimentul de cunoaștere (gândirea, atenția, orientarea, învatarea, mempria etc.) cu
ajutorul căreia omul cunoaște realitatea și pătrunde în descifrarea legilor ei, comportamentul
afectiv, constituit din trăirile, emoțiile, sentimentele și pasiunile pe care omul le încearca
în viață și comportamentul volițional, constând în totalitatea hotarârilor, deciziilor și in
preseverenta împlinirii lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale activității superioare
asigura corelații optime ale organismului cu mediul fizico-biologic și social, fiind din ce în
ce mai mult studiat de către fiziologi.

2.2. Definiție
Nevroză este o tulburare psihică manifestată printr-un comportament anormal, cu diverse forme,
de care bolnavul este conștient, dar nu îl poate stăpâni..

Nevroză perturbă afectivitatea și emotivitatea, dar nu afectează facultățile intelectuale.

Neurastenia este una din cele trei forme de nevroză întalnita la om și caracterizează în special
printr-un simptom capital: astenia ( oboseală nervoasă ) persistența.

- este o stare de mare oboseală. Favorizată de surmenaj și însotita de tulburări psihice (tristese,
insomnie, nehotărâre) de tulburări funcționale (cardiovasculare, digestive, sexuale) și de dureri cu
diferite lacalizari

- este o tulburare specială, persistența a sistemului nervos central, fără leziuni organice,
determinată în special de conflicte sufletești, boală de care omul este conștient și de care se
incearca să se vindece,nevroza astenică fiind trecătoare și vindecabilă.

2.3. Simptomatologie

Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent. Oboseală sau astenia este simpomul
principal:- poate fi fizică sau intelectuală (mai predominantă)

- are un caracter particular, special, neplăcut și apăsător, o senzație de enervare, de

gol și nu cedează la mijloacele de repaus sau distracție;

- astenia fizică este aproape permanentă și apare dimineață, la trezirea din somn.
Bolnavul se simte incapabil să coboare din pat. Chiar dacă în timpul zilei se poate observă o
ușoară ameliorae a oboselii, totuși după câteva ore de muncă ea reapare:
5
- astenia intelectuală se traduce printr-o senzație penibilă de neputință de a mai face față
muncilor intelectuale. Toate zgomotele cât de mici, fiecare închidere de ușa, exasperează
bolnavul. Această astenie se poate diminua către seară.

Cefaleea este al doilea simptomca frecvența și aproape întotdeauna present:

- în cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitentă.

Apare brusc sau se accentuează progresiv:

- este variabilă că intensitate și aproape totdeauna legată de oboseală;

- ca localizare apare în regiunea cefei cu o senzasie de apăsare, de strângere care iradiază

către frunte, tâmplă sau coboară de-a lungul coloanei verterbrale;

- este de obicei diurnă și foarte rar nocturnă.

Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fără a fi însa constante sau durabile. În
general este vorba de un somn foarte superficial și mai rar de insomnie pură și poate fi însotita
de somnolență în timpul zilei.

- din punct de vedere al orarului ea se manifestă la începutul nopțîi (insomnie de

adormire);

- în timpul somnului pot apare foarte des coșmaruri (senzație de rătăcire, pierdere
etc.) care pot să-l trezească brusc din somn, fiind cuprins de o senzație de teamă.

Tulburări secundare:

- tulburări psihice : fenomenul cel mai important este oboseală intelectuală.

Bolnavul constată treptat o greutate în gândire, atenția mult scăzută (hipoprosexie), uitarea
obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie);

- tulburarea voinței: nu-și mai duc la îndeplinire selurile propuse (disbulie) ;

- tulburări senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori amețeli, senzati de legănare.

Pot apărea și tulburări de vedere: vederea dificilă, încetosata;

-tulburările glandelor
endocrine: la mulți bolnavi se poate observă o aparență hipertiroidie sau hipotiroidie;

- hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea însosit de spasmofilie;

- secretia foliculinica normală sau chiar spre exces se traduce printr-o mentruatie uneori
excesivă care ține 5-6 zile și are un ritm regulat.

2.4. Etiologie
Se cunosc trei factori mai importanți răspunzători de apariția nevrozei astenice:
-factorul psihogen adică tulburările sufletești:

6
-factorul somatogen adică tulburările organice corporale care pot favoriza sau dezlănțui o nevroza

-factorul predispozant care ține de ereditate și constituție.

Factorul psihogen este factorul esential care provoacă o nevroză astenică.

La baza oricărei nevroze astenice stă unul sau mai multe conflicte sufletești care în general pot
îmbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, decepțiile, emoțiile neplăcute și
prelungite și general traumele psihice sunt acelea care mai curând sau mai tarziu sunt
fundamental vinovate de apariția bolii. O importantă deosebită o reprezintă factorii emosionali,
afectivi în special frustrările afective, rsceala sufletească, despărțirea de cei dragi, dramele
familiare. Unul din factorii declanșatori cei mă importanți al neurasteniilor este surmenajul
psihic. Muncă neplanificată, muncă în asalt, muncă neritmica, toate pot conduce către o nevroză.
Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii, fără a provoca în mod
direct o nevroză, o pot declanșa. Mai mult, unele boli cronice, dacă nu sunt îndepartate,
contribuie ,, din umbră ,, la întretinerea nevrozei. Printre cauzele organice care sunt
răspunzătoare de apariția neurasteniei se află și perioadele de schimbări fiziologice importante, de
ordine endocrin, cum unt sarcina, alăptarea, menopauza.De asemenea, un factor somatogen
important îl constituie și bolile infecțioase și surmenajul.

Factorul predispozant unul dintre cei mai importanți factori predispozanti îl constittuie tipul
de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, și tipul ,, puternic neechilibrat,, sunt cei
mai predispuși. Există și anumite tipuri constituționale, dintre cei grași și cei slabi, cei slabi fac
mai utor nevroză, dintre expansivi și introvertiți, ultimi o fac mai repede.

2.5. Patogenie

Nevroză astenică este destul de răspândită.Evidență clinică a arătat că vârstă la care apare
nevroză astenică cel mai frecvent este între 25-45 ani.În ce privește sexul, ea este mai răspândită
la bărbați. De asemenea ea apare la persoanele cu un grad mai ridicat de cultură.
Patologia neurastenică este de fapt numai solicitare cu o scădere de energie și de aici apar toate
semnele clinice.

2.6. Clasificare și forme clinice

În funcție de simptomele care domină tabloul clinic au fost izolate mai multe forme de
neurastenie:

- nevroză astenică pură;

- nevroză astenică cu elemente anxioase;

- nevroză astenică cu elemente depresive;

- nevroză astenică cu elemente obsesivo-fobice;

7
- nevroză astenică cu elemente (isterice).

Din punct de vedere a cazurilor psihice declanșatoare există:

- nevroză de eșec- apare la cei care își propun țeluri care îi depășesc;

- nevroză de neadaptare care rezultă din ambianța nouă în care

o persoană este silită să trăiască fără a se putea adapta;

- nevroză de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea că nu mai sunt suficient de
iubiti;

-nevroză de așteptare care apare la indivizi care așteaptă vreme îndelungata un

eveniment important, sau o hotărâre capitală pentru viața sa.

2.7. Tratamentul medicamentos

Tratamentul nevrozei astenice presupune:

- tratament igieno-dietetic;

- tratament medicamentos;

- tratament balneofizioterapic;

- psihoterapie.

Tratamentul igeno-dietetic presupune:

a) regim de muncă rațional și adaptarea unui ritm succesiv repaus muncă;

b) tratament dietetic care trebuie să aibă în vedere hrănirea substanțială a bolnavului cu

atât mai mult cu cât această suferă de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mâncare. Se vor
întrebuinta și vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.

Tratamentul medicamentos este în general foarte variat. În general el se îndreapta spre trei
principale: să calmeze, să stimuleze organismul și să refacă somnul.

Pentru primul se folosesc calmante ușoare, așa numitele tranchilizante minore ca:
Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (în doze mici).

În ceea ce privește corectarea somnului și îndepartarea insomniei se folosesc în special

barbiturice că : Ciclobarbital, Dormicum, etc.

Efectul cel mai bun se obține însa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante majore :
Clordelazin, Romergan, etc.

8
 La bolnavii cu deficit ponderal și cu lipsa poftei de mâncare să aplicat cu succes
o cură de hidrazida. Pe aceeași linie se folosește și insulină an doze mici, 5 unități.

Somnoterapia are indicații mai restrânse. Ea se aplică de

obicei an nevroză astenică datorată unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cură de somn
prelungit (18-24).

Tratamentul balnezofizioterapic:

Una din metodele cele mai importante este cură frecvența de repaus, de odihnă. Beneficiul
este maxim dacă bolnavul locuiește într-o localitate situată la o altitudine medie și înconjurata
de păduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (băi călduțe la 35 C timp de 30 min.), băi aromate
cu esențe de brad, băi de acid carbonic.

Psihoterapia : este o acțiune multilaterală care se adresează atât intelectului, cât și sferei
emoționale a individului. Ea cuprinde atât o latura analitică cât și una sintetică de recladire a
personalitățîi pe baze mai sănătoase.

Psihoterapia în grup da rezultate foarte bune, foarte importantă este educația voinței insa.

Adesea este foarte util să se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin muncă).
Adesea o muncă fizică: tăiatul lemnelor, grădinăritul sunt mijloc salutar de a-și întari sistemul
nervos.Dar adevărata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fără autoeducare. Câta vreme
conflictele proprii sufletești nu sunt rezolvate nevroză în general persistă și multă vreme și este
o lupta fără învingator.

Tratamentul medicamentos este în general foarte variat. Pentru calmarea bolnavului

se folosesc calante ușoare și anumite tranchilizante minore ca:

- Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu acțiune rapidă și de scurtă durata.

Contraindicații: - depresie de cauza cerebrală;

- alergie la barbiturice;

- insuficientă hepatică, respiratorie, renală alcoolism

Reacții adverse:

- oboseală, ameteli;

- de toleranță și dependență;

- supradozare acută de comă.

Diazepam - pentru efectul lui tranchilizant

9
 Contraindicațîi: - comă colaps;

- alergie la substanță;

Reacții adverse: - amețeli;

- tulburări de vedere;

- astenie fizică și psihică;

- hipotensiunea arterială.

În ceea ce privește corectarea somnului și înlîturarea insomniei se folosesc în special

barbiturice că: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.

Dormicum - inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al acțiuni sale.

Contraindicațîi: -intoleranță la substanță;

- psihoze, depresii psihice, miastenie;

- prudență la vârstnici, insuficientă respinratorie;

Reacții adverse se datorează efectului sedativi sunt dependențe de doză administrată;

- injectabil poate apare somnolență

10
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

3.1. Internarea pacientului în spital

Internarea bolnavului cu nevroză astenică se face în clinică de psihiatrie când acesta ia

primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important în viața
bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau obișnuit și este nevoit să decurgă la ajuttorul
oamenilor străini.

Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de

trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomandă internarea sau de la medicul
din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spiță. La internarea unor
persoane găsite pe stradă identificării lor, asistență de serviciu va anunță imediat organele
de poliție.

Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internați fiind
înscrisi în registrul de urgență. Acolo se completează foaia de observăție cu datele de identitate
ale bolnavului și datele anamnestice culese de la bolnav sau însotitori.În vederea examinării
bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se dezbrace și va asigura condiții
necesare unei bune derulări a examinării.

Examinarea clinică poate fi completată de prelevări de produse biologice și patologice

și de un examen psihologic.După stabilirea diagnosticului înainte de a ajunge în secția cu paturi,
bolnavul trece prin serviciul de internare unde:

- va fi îmbaiat și - dacă e cazul - deparazitat;

- hainele și obiectele persoanle vor fi înregistrate în vederea înmagazinarii pe perioada internării.

- după terminarea băii bolnavul va fi îmbracat cu pijama sau cămașă de noapte, ciorapi și papuci.

Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secția une se prezintă la asistenta șefa sau
registratorul medical în vederea internării.

O primire adecvată în secție diminuează stresul suferit de bolnav la internare și

ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistență de salon introduce bolnavul în salonul
indicat, îi face cunoștință cu ceilaltti bolnavi, îl ajută să-și aranjeze obiectele în noptieră, îl
conduce pentru a cunoaște secția, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul
sanitar, îl aduce la cunstinta regulamentul de ordine interioara.

11
3.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare

În spitale de psihiatrie, asigurarea condițiilor de specialitate a bolnavilor are un rol

foarte important.

Bolnavii internați aici să se simtă cât mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane de zi
cât și saloane de noapte. Saloanele trebuie să fie de dimensiuni mici (2-3),să fie bine aerisite,
liniștite. Se va avea însa grijă că prizele să fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevăzute
cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitați sunt capitonate cu cauciuc moale și sunt
prevăzute cu vizoare. De asemenea, secția de psihiatrie trebuie să asigure bolnavilor și ateliere
pentru ergoterapie.

Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat acesta trebuie să aibă
anumite calități: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de
confort ale bolnavului cât și ale personalului de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată
mișcă în voie, să nu limiteze mișcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de
câte ori este nevoie.

În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu, se aerisește , se

vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l crește apetitul.

3.3. Asigurarea condițiilor igienice pacienților internați

 Asigurarea igienei personale, corporale și vestimentare a pacientului:

Asigurarea igienei generale și corporale este importantă în evoluția unei boli, de aceea
asistență medicală trebuie să fie foarte atentă cu respectarea regulilor de igienă.În cazul
neurastenicului, asigurarea igienei generale și corporale este în majoritatea cazurilor precară
pentru că pacientul prezintă dezinteres pentru propria-i persoană și pentru cei din jur. De aceea,
asistență medicală are misiunea delicată de a controla în mod discret, de a îndruma și la nevoie,
de a efectua, atunci când este cazul toaletă de dimineață și seară. Astfel ea va îndemna bolnavul
să-și spele față, gâtul, membrele superioare, regiunea axilară. De asemenea să efectueze toaletă
cavitații bucale și să-și îngrijeasca părul. Dacă este cazul va atrage atenția și asupra lenjeriei de
corp să fie tot timpul curată și îngrijita.

 Observarea poziției pacientului în pat:

Asistenta medicală trebuie să urmărească, să supravegheze poziția bolnavului în pat

pentru că în foarte multe boli bolnavii, pentru a-și proteja partea bolnavă, adopta poziții care
să le diminueze durerea. În cazul neurasteniei, care este o ,,boală a creierului,, bolnavii nu au o
anume poziție în pat sau în timpul somnului care să atragă atenția, dar foarte frecvent lenevesc în
pat și este necesară supravegherea poziției pentru a preveni escarele. Totuși se poate urmării
poziția bolnavului pentru a sesiza eventualele modificări survenite în timpul tratamentului. De
asemenea este foarte importantă de urmărit și faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un
neurastenic se poate observă foarte ușor un facies care trădează, oboseală, astenia de care el se
plânge. Este un facies puțîn mobil, cu trăsăturile trase.

12
  Pregătirea patului și accesoriile lui:

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecându-și bolnavul majoritatea
timpului de boală și convalescență. Patul trebuie să fie comod, de dimensiuni potrivite, ușor de
manipulat și ușor de curățat,pentru că îngrijirile, investigațiile și tratamentele aplicate bolnavului
să fie ușor de efectuat.Accesoriile patului sunt: salteaua, pernă, pătură, lenjeria, cearșaful,
cearșaful plic, față de pernă.

 Schimbarea lenjeriei de pat

Este o problema în asigurarea condițiilor de confort pentru odihnă și îngrijirea bolnavilor.

La intrarea în salon bolnavul găsește patul pregătit cu lenjerie curată, salonul bine aerisit.
Schimbarea lenjeriei se face de câte ori este nevoie și pe parcursul internării.

3.4. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative.

Urmărirea funcțiilor vitale este o sarcina foarte importantă pentru asistență medicală, atât
pentru a urmări evoluția boli, cât și pentru a urmări evoluția tratamentului deoarece unele
medicamente pot influență aceste funcțîi. Ele vor fi măsurate de două ori pe zi (dimineața și
seară) și vor fi notate în foaia de observație.

 Respirația - nevoia omului de a capătă oxigenul din mediu și a elimina dioxid de

carbon ,poate prezența unele modificări în neurastenie.

Bolnavii nevrotici se plâng adesea de o senzație subiectivă d sufocare, de lipsa de aer (dispnee)
ceea ce îi face să inspire din când în când profund uneori să ofteze. Ritmul respirației ( în mod
normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des, iar uneori poate există o adevărată aritmie.

 Temperatura corpului (valori normale 36-37 C°)

nu prezintă modificări importante în cazul unui bolnav neurastenic.
 Pulsul este expansiunea ritmică a arterelor, cu valori normale cuprinse între 60-
80 bătăi/minut la un adult sănătos.

În cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentând o ușoară tahicardie sau din potriva mai
rar (bradicardie). Se constată deci o labilitate, o nestatornicie a pulsului, care bate când mai încet,
când mai tare.

 Tensiunea arterială presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereților

arteriale, prezintă și ea unele modificări. Valorile normale la un adult sănătos sunt cuprinse între
115-140/70-90 mmHg.

În cazul neurastenicilor ea este scăzută (hipotensiune arterială)

În cea ce privește funcțiile vegetative, aici se constată câteva modificări:

- diureza neurastenicului nu prezintă modificări;

13
- scaunul în cazul nevrozei astenice cu predominantă tulburărilor digestive
poate prezența unele modificări, bolnavii pot avea fie constipație, fie diaree;

- vărsăturile în cazul nevrozei astenice cu predominantă tulburărilor digestive, pot fi prezente, dar
au caracter trecător, fără să influențeze evoluția bolii;

- transpirația mulți bolnavi pot prezența o ușoară diaforeza, care însa creează doar
un ușor disconfort;

- nevroză poate tulbură și bună funcționare a glandelor endocrine, ele apar însa mult mai târziu.

Unii bolnavi pot prezența și o aparență hipotiroidie (care, dacă există înainte, poate
declanșa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de obicei
constituțional, adesea însotit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere.
Secreția foliculară normală sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruație abundentă
(hipermenoree), 5-6 zile și care are un ritm regulat. Să constatat de asemenea că apar fenomene
trecătoare de pseudo - frigiditate, respectiv pseudo - impotența.

3.5. Alimentația bolnavului

Alimentația bolnavului neurastenici este o alimentație activă. Ea trebuie să aibă în
vedere hrănirea substanțială a bolnavului cu atât mai mult cât aceștia suferă de foarte multe ori de
o lipsa a poftei de mâncare. Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima,
însa, pentru un timp alcoolul, condimentele și excesul de carne sau de conserve.
Bolnavul va avea mai multe mese pe zi, ușoare și dese, mai ales în stările dispeptice.
Alimentația că fi bogată în legume și fructe, care să-i asigure un aport mărit de vitamine, în
special vitamina A, B1, B6, C.

3.6. Recoltarea produselor biologice și patologice

Regulile de baza în aplicarea precautilor universale:

 considerarea toți pacienții potențiali infectați;

 considerarea că sângele, alte fluide biologice și țesuturile sunt contaminate cu
HIV și HBV;
 consideră că acele și alte
obiecte folosite în practică medicală sunt contaminate după utilizare.

Unul din rolurile cele mai importante pe care asistență medicală le are în îngrijirea bolnavilor
îl reprezintă și efectuarea recoltărilor de produse biologice și patologice. Examenele de laborator
efectuate produselor biologice și patologice completează simptomatologia boli cu elemente
obiective exprimată modificările apărute. Ele confirmă sau infirmă diagnosticul clinic.
În nevroză astenică recoltarea produselor biologice se face pentru a exclude o tuberculoză,
anemii, boli cronice, infecții de focar.

V.S.H. - viteză de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce

așezarea hematiilor.

14
 Asistentă medicală se spală pe mâini, îmbraca mănușile de cauciuc sterile,
aspiră în seringă 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se puncționează venă și se aspiră 1,6 ml
sânge. Se scurge seringă în eprubetă și se agită. Se etichetează și se trimite la laborator.

 V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la bărbați

 4,2 -4,8 mil/mm la femei;
 hemoglobină: 15+/-2g la 100 ml la bărbați;
 13+/-2g la 100 ml la femei;
 leucocite: 4200-8000/mm;
 trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm³.

Recoltarea sângelui pentru examene serologice - cercetează prezența sau absența anticorpilor
în serul bolnavului. Sângele se recoltează prin punctie venoasă direct în eprubetă într-o cantitate
de 5-10 ml. După coagulare se desprinde cheagul de sânge de pe peretele eprubetei și după 30 de
minute se decantează serul într-o eprubetă sterilă. Din el se fac mai multe reacții, în funcție de
boală suspicionata (tifos, sifilis, scarlatină, viroze).

Examen de urină
După toaletă organelor genitale externe se recoltează 150 ml de urină.
Examenul de laborator furnizează:
- date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).
- date microscopice (sediment în care se găsesc elemente figurate, cilindri, celule epiteliale).
- date fizico-chimice (pH, ionogramă, proteinurie, creatinină);
Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie să fie în limitele valorilor normale în
cazul neurasteniei.

3.7. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor speciale impuse de afecțiune

Electrocardiogramă (EKG) înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Pregătirea pacientului pentru EKG:
- se pregătește bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii emoționali;
- se transporta bolnavul în sala de înregistrare, de preferință cu căruciorul cu 10-15 min. înainte
de înregistrare;
- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;
- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultație și va fi rugat să-și relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor:
- Montarea electrozilor pe membre
 roșu - mâna dreapta;
 galben - mâna stânga;
 verde - picior stâng;
 negru - picior drept.
- Montarea electrozilor precordiali
 V1- spațiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;
 V2- spațiul VI intercostal, pe marginea stânga a sternului;
15
  V3- între V2 și V3;
 V4- spațiul V intercostal, stâng pe linia medioclaviculara;
 V5- la intersecția de la orizontală dusă din V4 și linia axilară anterioară stânga;
 V6 - la intersecția dintre orizontală dusă din V4 și linia axilară mijlocie stânga.

Îngrijirea pacientului după EKG: - ajută bolnavul să se îmbrace;

- este ajutat să se întoarca în salon.

3.8. Externarea bolnavului

Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medicul curant și șef de secție.
Asistenta că aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispoziția
medicului de salon.Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecării, pentru a-i putea asigura alimentația
pâna în ultimul moment. Asistență cu 2-3 zile înaintea ieșirii din spital, va anunță familia
bolnavului și va da explicațiile primite de la medic, cuprinse în biletul de ieșire. Va lamuri în
special prescripțiile referitoare la tratamentul medicamentos, dacă bolnavul și-a însusit în mod
corespunzător tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu și va insistă că la data indicată
să se prezinte la control.

Asistenta va însoti bolnavul pâna la magazia cu efecte, unde îl va ajuta să primească

hainele și va lua de la bolnav efectele spitalului. Înainte de externare asistenta medicală va
verifica, dacă bolnavul are biletul de ieșire și rețetele pentru tratamentul prescris.

16
 CAPITOLUL IV

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ

PLAN DE INGRIJIRI

PACIENT EVALUARE PRIMARĂ

Nume, prenume D.M. DATA/ORA 06/04/2018 ORA 8:05
CNP Asistent medical I.C.
SECȚIE Neurologie (Nume, prenume)
SALON/PAT 2/A
TELEFON Semnătură

DECLARAȚIE

Subsemnatul/a U.N. sunt de acord cu ingrijirile acordate pe perioada internării in SPITALUL MUNICIPAL DR.
ALEXANDRU SIMIONESCU HUNEDOARA.
Am luat la cunoștință faptul că unitatea (secția) nu iși asumă răspunderea pentru obiectele de valoare și hainele personale
care nu au fost predate la internare pentru păstrare.
Am fost inștiințat/ă despre regulile de ordine interioară verbal și in scris. Am luat la cunoștință și voi păstra pe perioada
internării aceste reguli.
Data: 09/03/2016 Semnătură pacient (sau aparținător)...........................................
Semnătură asistent medical.........................................................
EVALUARE PRIMARĂ

A RESPIRA, A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE A DORMI, A SE ODIHNI

Respirație: normală 16-18 resp/min dispnee Somn normal, odihnitor insomnie, somnolență coșmar
Protezat respirator canulă traheală Dependent de somnifere dependent de somnifere ocazional
Circulație: valoare TA: 120/70 valoare puls 80
Monitorizat : DA NU altele*
A ELIMINA A FI CURAT/INGRIJIT
Diureza........ml/24ore poliurie oligurie anurie Piele: normală plagă escare
Tulburări de micțiune....................................................... Igiena: autonom necesită ajutor necesită suplinire
Hematurie cateter urinar cistostomă A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Scaun: normal diaree constipație melenă Mobilitate: prezentă redusă
Sputa....................................................... hemoptizie Necesită obiecte care il ajută la deplasare altele*
Transpirație............................................. diaforeză
Vomă...................... hematemeză altele*
Tulburări ale ciclului menstrual........................................
A COMUNICA A SE IMBRĂCA/DEZBRĂCA
Pacient/ă conștient/ă : DA NU Independent necesită ajutor necesită suplinire
Orientat temporo/spațial : DA NU
Inconștient: DA NU NEVOI LEGATE DE DREPTURILE
Comă gradul:................................................................... PACIENTULUI ȘI CREDINȚĂ
Comunicare verbală liberă coerentă DA NU
Afazie: DA NU Limbi vorbite ROMÂNĂ
Confuzie: DA NU Religia ORTODOXĂ
Cecitate tulburări in vederea binoculară......................
NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA
Surditate tulburări ale auzului........................................
Anosmie tulburări ale simțului mirosului....................... CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Pareză .................................... paralizie...........................
Hipotermie Hipertermie

17
 A BEA ȘI A MÂNCA Datele au fost colectate de la:
Apetit: păstrat inapetență anorexie
Alimentație: activă pasivă PACIENT D.M.
Artificială: parenterală sondă gastrostomă
Regimul: dietetic altele* APARȚINĂTOR
Alergii alimentare:......................................................
*Se va preciza in cuvinte situația existentă:
Notă: Planul de ingrijiri are statutul de document medico-legal și face parte din FOCG
Diagnostic de ingrijire:............................................................................................................................ ..

 Cazul numărul 1

Date fixe
Numele și prenumele: D.M.
Vârsta: 48 ani
Sexul : F
Ocupația: asociată la o societate comercială
Domiciliul : Hunedoara
Dată internării: 06.04.2018
Dată externării: 22.04.2018
Manifestări de dependență:
- tristețe
- irascibilitate
- inapetență
- neliniște
- astenie(slăbiciunea stării generale)
- fatigabilitate
- plâns

Istoricul bolii: pacienta relatează că boală actuală a debutat în urmă cu câteva luni datorită
programului foarte încarcat de la locul de muncă și a problemelor care au apărut.
Acuză insomnii, neliniște, tristețe, plâns, inapetență. Simptomele s-au exacerbat în urmă cu
două saptamâni, motiv pentru care se internează.

Diagnosticul medical: nevroză astenică cu elemente depresive.

Problemele pacientei: - stare generală alterată

- alterarea somnului
- alterarea nutriției
- diminuarea interesului pentru efectuarea activităților cotidiene

18
 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR

Diagnostic Obiective Intervenții Evaluare

de îngrijire
1.Diminuarea Pacienta să își recapete inte -se discuta cu bolnavă de câte În decurs de câteva
interesului pentru resul pentru activități ori această simte zile,
efectuarea activități nevoia să o facă. în urmă intervențiilor,
lor cotidiene cotidiene, să nu mai plânga. pacienta își
manifestate prin - este lăsată să-și exprime redobândeste
tristețe, plâns. sentimentele, temerile,de interesul pentru
asemenea mesajul transmis majoritatea
bolnavei va fi unul clar. activităților pe care tre
buie să le facă.

2.Alterarea stării - pacienta să - se asigura bolnavei În urmă plimbărilor

generale manifesta- o camera liniștită,
tă prin fatigabilitate iși recapete liniștea de care cu temperatura optimă, care s
astenie. are nevoie. ăofere siguranță.
-reluarea relațiilor - stimularea bolnavei în
efectuarea
interpersonale. unor activități și la sfârsitul
lor va fi recompesata cu laude
scurte și dese
pe care bolnavă le
face prin parc, starea
ei psihică revine la
normal,
începe să zâmbeasca.

3. Alterarea Asigurarea unui somn - pacienta nu va fi lăsată în După două, trei

somnului datorită corespunzător din punct de timpul zilei saptamâni pacienta va
insomniei vedere calitativ și cantitativ prea mult să se odihnească, fi mai liniștită, doarme
manifestată prin iar seară se asigura o camera bine și somnul va
neliniște, liniștită lipsită de factori fi corespunzător din
irascibiliatea. nocivi. punct de
vedere calitativ și
-ca intervenție delegată se cantitativ.
administrează un somn ușor.

4.Alterarea nutriției Bolnava să se alimenteze Se asigura alimentația în func Apetitul pacientei

datorită aportului normal, să fie echilibrată hi ție de preferințele bolnavei și revine la normal, se
insuficient droelectrolitic. de necesități, toate pentru alimentează și
manifestat prininap a-i stimula apetitul. hidratează
etență. corespunzător.
Dacă refuză alimentele se
utilizează alimentarea
parenterală.

19
 PLAN DE INGRIJIRI

PACIENT EVALUARE PRIMARĂ

Nume, prenume D.T. DATA/ORA 22/05/2018 ORA 8:45
CNP Asistent medical I.C.
SECȚIE Neurologie (Nume, prenume)
SALON/PAT 7/A
TELEFON Semnătură

DECLARAȚIE
Subsemnatul/a R.S. sunt de acord cu ingrijirile acordate pe perioada internării in SPITALUL MUNICIPAL DR.
ALEXANDRU SIMIONESCU HUNEDOARA.
Am luat la cunoștință faptul că unitatea (secția) nu iși asumă răspunderea pentru obiectele de valoare și hainele personale
care nu au fost predate la internare pentru păstrare.
Am fost inștiințat/ă despre regulile de ordine interioară verbal și in scris. Am luat la cunoștință și voi păstra pe perioada
internării aceste reguli.
Data: 01/08/2017 Semnătură pacient (sau aparținător)..........................................
Semnătură asistent medical........................................................
EVALUARE PRIMARĂ

A RESPIRA, A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE A DORMI, A SE ODIHNI

Respirație: normală 16-18 resp/min dispnee
Protezat respirator canulă traheală Somn normal, odihnitor insomnie, somnolență coșmar
Circulație: valoare TA 140/80 valoare puls 82 Dependent de somnifere dependent de somnifere ocazional
Monitorizat : DA NU altele*
A ELIMINA A FI CURAT/INGRIJIT
Diureza........ml/24ore poliurie oligurie DISURIE
Tulburări de micțiune....................................................... Piele: normală plagă escare
Hematurie cateter urinar cistostomă Igiena: autonom necesită ajutor necesită suplinire
Scaun: normal diaree constipație melenă A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Sputa....................................................... hemoptizie
Transpirație............................................. diaforeză Mobilitate: prezentă redusă
Vomă...................... hematemeză altele* Necesită obiecte care il ajută la deplasare altele*
Tulburări ale ciclului menstrual........................................
A COMUNICA A SE IMBRĂCA/DEZBRĂCA
Pacient/ă conștient/ă : DA NU
Orientat temporo/spațial : DA NU Independent necesită ajutor necesită suplinire
Inconștient: DA NU
Comă gradul:................................................................... NEVOI LEGATE DE DREPTURILE
Comunicare verbală liberă coerentă DA NU PACIENTULUI ȘI CREDINȚĂ
Afazie: DA NU
Confuzie: DA NU
Limbi vorbite : Română
Cecitate tulburări in vederea binoculară......................
Religia: ORTODOXĂ
Surditate tulburări ale auzului........................................
Anosmie tulburări ale simțului mirosului....................... NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA
Pareză .................................... paralizie........................... CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Hipotermie Hipertermie

A BEA ȘI A MÂNCA Datele au fost colectate de la:

Apetit: păstrat inapetență anorexie
Alimentație: activă pasivă PACIENT D.T.

20
Artificială: parenterală sondă
gastrostomă Regimul: dietetic altele* APARȚINĂTOR
Alergii alimentare:......................................................
*Se va preciza in cuvinte situația existentă:
Notă: Planul de ingrijiri are statutul de document medico-legal și face parte din FOCG
Diagnostic de ingrijire:........................................................................................................ ......................

 Cazul numărul 2

Date fixe
Numele și prenumele: D.T
Vârsta: 40 ani
Sexul : F
Ocupația: vânzatoare
Domiciliul : Hunedoara
Dată internării: 22.05.2018
Dată externării: 10.06.2018

Manifestări de dependență:
- tristețe
- cefalee
- inapetență
- neliniște
- astenie(slăbiciunea stării generale)
- fatigabilitate

Istoricul bolii: pacienta relatează că boală actuală a debutat în urmă cu aproximativ un an de când
îi pleacă fratele în străînătate (singurul frate). De câteva luni acuză insomnii, neliniște, tristețe,
fatigabilitate, inapetență, astenie, motiv pentru care se internează.
Diagnosticul medical: nevroză astenică.

Problemele pacientei: - stare generală alterată

- alterarea
- alterarea nutriției
- deficit de autoîngrijire
- slăbire fizică

21
 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR

Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare

îngrijire
1. Alterarea stării Pacienta să fie -bolnavă este încurajată să discute În timp pacienta va fi mai
generale mai liniștită, cu familia despre problemele
datorită neliniștii, mai relaxată. ei și în aceeași timp va fi ascultat atent liniștită mai relaxată.
irascibilitate
manifestată -vor fi înlaturati factorii iritanți;
prin cefalee
anxietate.

2.Alterarea nutriți Asigurarea unui Se va stimula apetitul bolnavei asigurarea Pacienta va avea un aport
ei manifestată aport alimentar alimentației în funcție de preferințele ei. alimentar suficient și va fi
prin inapetență în funcție de reechilibrata hidroelectrolitic.
datorită aportului necesitățile
insuficient. pacientei.
3.Alterarea Pacienta să aibă Se asigura camera liniștită, lipsită de Pacienta va reuși să doarmă și
somnului datorită un somn excitanți cu temperatura optimă aerisită. să fie odihnită, să dispară
insomniei de odihnitor, linistit neliniștea.
adormire corespunzător Bolnavul nu va fi lăsată în timpul
manifestată prin a calitativ și zilei să doarmă și va fi
stenie, neliniște. cantitativ. îndemnata să facă plimbări lungi.
4.Deficit de Pacienta să se -se va stimula să se spele, să se îmbrace, După câteva
autoîngrijire preocupe, să se zile bolnavă începe să se
datorată îngrijeasca și de să-și aranjeze părul; îngrijeasca din nou de aspectul
problemelor cu aspectul ei ei și odată cu această se obține
care se confruntă exterior. -se va schimbă lenjeria de corp și de pat de câte și o ameliorare a stării generale.
manifestat printr- ori este nevoie;
un aspect
exterior
neingrijit
Bolnava să-și -stimularea bolnavei în efectuarea În urmă tratamentului aprox. 2
redobândeasca unor activități se va stabili un program saptamâni starea pacientei
5.Stabilirea fizică interesul pentru de activități agreate de bolnavă pentru a se îmbunatateste
adinamie desfășurarea preveni plictiseală; foarte mult și are din nou pofta
unor activități de viață
manifestată prin să-și -se previne izolarea prin
redobândeasca stimularea relațiilor intrepersonale.
fatigabilitate. încrederea
în forței proprii.

22
 PLAN DE INGRIJIRI

PACIENT EVALUARE PRIMARĂ

Nume, prenume R.G. DATA/ORA 18/04/2019
CNP Asistent medical I.C.
SECȚIE Neurologie (Nume, prenume)
SALON/PAT 3/B
TELEFON Semnătură

DECLARAȚIE
Subsemnatul/a P.S. sunt de acord cu ingrijirile acordate pe perioada internării in SPITALUL MUNICIPAL DR.
ALEXANDRU SIMIONESCU HUNEDOARA.
Am luat la cunoștință faptul că unitatea (secția) nu iși asumă răspunderea pentru obiectele de valoare și hainele personale
care nu au fost predate la internare pentru păstrare.
Am fost inștiințat/ă despre regulile de ordine interioară verbal și in scris. Am luat la cunoștință și voi păstra pe perioada
internării aceste reguli.
Data: 02/03/2018 Semnătură pacient (sau aparținător)..........................................
Semnătură asistent medical........................................................
EVALUARE PRIMARĂ

A RESPIRA, A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE A DORMI, A SE ODIHNI

Respirație: normală 16-18 resp/min dispnee
Protezat respirator canulă traheală Somn normal, odihnitor insomnie, somnolență coșmar
Circulație: valoare TA 140/80 valoare puls 82 Dependent de somnifere dependent de somnifere ocazional
Monitorizat : DA NU altele*
A ELIMINA A FI CURAT/INGRIJIT
Diureza........ml/24ore NORMALĂ oligurie anurie
Tulburări de micțiune....................................................... Piele: normală plagă escare
Hematurie cateter urinar cistostomă Igiena: autonom necesită ajutor necesită suplinire
Scaun: normal diaree constipație melenă A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Sputa....................................................... hemoptizie
Transpirație............................................. diaforeză Mobilitate: prezentă redusă
Vomă...................... hematemeză altele* Necesită obiecte care il ajută la deplasare altele*
Tulburări ale ciclului menstrual........................................
A COMUNICA A SE IMBRĂCA/DEZBRĂCA
Pacient/ă conștient/ă : DA NU
Orientat temporo/spațial : DA NU Independent necesită ajutor necesită suplinire
Inconștient: DA NU NEVOI LEGATE DE DREPTURILE
Comă gradul:................................................................... PACIENTULUI ȘI CREDINȚĂ
Comunicare verbală liberă coerentă DA NU
Afazie: DA NU
Limbi vorbite ROMÂNA
Confuzie: DA NU
Religia ORTODOXĂ
Cecitate tulburări in vederea binoculară......................
Surditate tulburări ale auzului........................................ NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA
Anosmie tulburări ale simțului mirosului....................... CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Pareză .................................... paralizie........................... Hipotermie Hipertermie

A BEA ȘI A MÂNCA Datele au fost colectate de la:

Apetit: păstrat inapetență anorexie
Alimentație: activă pasivă PACIENT R.S.
Artificială: parenterală sondă gastrostomă
Regimul: dietetic altele* APARȚINĂTOR
Alergii alimentare:......................................................

23
*Se va preciza in cuvinte situația existentă:
Notă: Planul de ingrijiri are statutul de document medico-legal și face parte din FOCG
Diagnostic de ingrijire:............................................................................................................................ ..

 Cazul numarul 3

Date fixe
Numele si prenumele: R.G
Vârsta: 38 ani
Sexul: F
Ocupația: confectioneră
Domiciliul: Deva
Data internării: 18.04.2019
Data externării: 06.05.2019
Manifestari de dependență:
-astenie
-fatigabilitatea (slabire fizică, adinamie, lipsa de forță)
-inapetență
-irascibilitate
-insomnie
-tristețe
-neliniste
Istoricul bolii: Bolnava afirmă că boala actuală a debutat de aproximativ 4 ani pe fondul
confruntarilor cu soțul si a divorțului. De aproximativ 4 luni acuză tristete, plâns, neliniste, inapetență,
cefalee în momentul când e agitată, usoară insomnie.
Diagnostic medical: Neurastenie
Problemele pacientei:
- alterarea stării generale
- slabirea fizică, adinamie
-alterarea somnului
-alterarea alimentatiei
-deficit de îngrijire

24
PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR

Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare

îngrijire
1. Alterarea stării - bolnava să-si - bolnava va fi Dupa câteva zile, în
generale manifestata redobândească ascultată atent, va fi urma plimbărilor, a
prin astenie. interesul pentru îndemnată sa-si exercițiilor fizice pe
desfasurarea exprime care bolnava le face
activităților. sentimentele, va fi zilnic, starea ei
încurajată pentru psihică se
comunicarea cu îmbunătățeste
colegele de salon si vizibil, starea
familia;- stimularea generală este bună.
pacientei în
efectuarea unor
activități; pacienta
va fi recompensată
prin laude.

2. Slăbirea fizica Bolnava să-si - stimularea bolnavei În urma

adinamie redobândească în efectuarea unor tratamentului în
manifestate prin interesul pentru activități: se va aproximativ doua
fatigabilitate. desfasurarea unor stabili un program saptamâni starea
activități, să-si de activitați agreat pacientei se
redobândească de bolnavă pentru a îmbunătățeste foarte
încrederea în forțele preveni plictiseala.- mult si are din nou
proprii. se previne izolarea ,,poftă de viața".
prin stimularea
relațiilor
interpersonale.

3. Alterarea nutritiei Asigurarea unui Se va stimula În urma

manifestată prin aport alimentar în apetitul bolnavei intervențiilor
inapetență. functie de prin alimente oferite apetitul bolnavei
necesițătile în cantități mici si la revine la normal.
bolnavei. intervale scurte de
timp.
4. Deficit de Bolnava sa se Se va stimula Dupa câteva zile
autoîngrijire îngrijeasca de bolnava să-si faca pacienta începe sa se
manifestat prin aspectul ei exterior. toaleta, să se spele, îngrijească din nou
aspectul exterior să se îmbrace, să-si de aspectul ei
neîngrijit. aranjeze parul. exterior si o data cu
acesta se obține si o
ameliorare a stării
generale.
25
 CAPITOLUL V

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII

"Multe minunii sunt pe lume, dar nici una că inima omului". și aici atacă nevrozele și în
special boală numită "nevroză astenică".

În această lucrare am încercat să ating cât mai multe teme din această boală, să le cunosc
și să încerc să ajut persoanele care au fost atinse de ea.

În primul capitol "prezentarea teoretică a bolii" am dat în primul rând definiția

neurasteniei care pe scurt ar fi cam așa: "o stare de mare oboseală, favorizata de surmenaj
și însotita de tulburări psihice funcționale și de dureri cu diferite localizări".

M-am oprit apoi și am descris cele trei simptome principale ale bolii și anume oboseală,
cefaleea și insomnia.

Dar pe lânga acestea pot apărea și tulburări secundare: tulburări psihice, tulburări senzitivo-
senzoriale, tulburarea afectivității, tulburarea voinței, tulburări endocrine.

În ceea ce privește etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai importanți

răspunzători pentru apariția ei:

- factorul psihogen(tulburări sufletești)

- factorul somatogen(tulburări organice corporale);

Factorul psihogen sau tulburările sufletești se referă la necazurile, grijile, decepțiile,

emoțiile neplăcute și prelungite dar și la frustrările afective, răceală sufletească, despărțirea de
cei dragi și nu în ultimul rând surmenajul psihic.

Factorul somatogen se referă la foarte multe boli, care fără a provoca în mod direct o
nevroză o pot declanșa. În ceea ce privește patogenia se pare că nevroza astenică este mai
raspândita la bărbați și apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultură.

În functie de simptome neurastenia se clasifică astfel:

-nevroză astenică pură;

-nevroză astenică cu elemente anxioase;

26
-nevroză astenică cu elemente depresive;
- nevroză astenică cu elemente obsesivo-fobice;
-nevroză astenică cu elemente pitiatice,
sau :
-nevroză de eșec;
- nevroză de neadaptare;
-nevroză de frustrare;
-nevroză de asteptae, din punct de vedere al cauzelor declanșatoare.

În ceea ce privește tratamentul, el se desfășoară pe patru planuri:

-tratament igienico-dietetic;
-tratament medicamentos;
-tratament balneofizioterapic;
-tratament psihoterapeutic.

În capitolul doi "supravegherea

bolnavului din momentul internării și pâna la externare și efectuarea tehnicilor impuse de
afecțiune" am descris îndatoririle și îngrijirile asistenței medicale din clinică de psihiatrie
acordate unui bolnav cu neurastenie. Am început cu internarea pacentului, asigurarea condițiilor
de spitalizare, asigurarea igienei generale și corporale, poziția bolnavului în pat, urmărirea
faciesului, a funcțiilor vegetative, funcțiilor vitale.

În ceea ce privește funcțiile vitale, acești pacenti prezintă câteva modificări legate
de respirație, uni putând prezența aritmie, pulsul de obicei instabil și tensiunea arterială este
ușor scăzută. Alimentația pacienților este și ea importantă pentru că de obicei ei prezintă
inapetență.De aceea vor avea mai multe mese pe zi , ușoare și dese cu alimente bogate cu
legume și fructe. La pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor de produse biologice
și patologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecărei analiză de laborator care se cere:
VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar de urină. Iar în final am amintit
puțin despre profilaxia bolii și externarea bolnavilor.

În capitolul trei am descris cele trei cazuri de boală pe care le-am urmărit în clinică de
psihiatrie. Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vârsta cuprinsă 30-48 de ani și care erau
internate în clinică cu diagnosticul Neurasteniei și respectiv Nevroză astenică cu elemente
depresive; Trei paciente care datorită unor probleme pe care le-au avut, unor conflicte sufletești
care s-au declanșat la un moment dat, au făcut o nevroză astenică dar care în urmă internării și a
tratamentului urmat s-au externat vindecate sau în stare ameliorată.

Ceea ce a condus la vindecarea pacienților a fost în primul rând psihoterapia, discuțiile

cu pacientele, întelegerea care le-a ajutat să își depășească, să își privească prin altă prisma
problemele cu care se confruntau, ceea ce înseamna un pas important pentru vindecare,
căci așa cum spunea și Marin Preda "suferință e o criză din care trebuie să ieși cât mai rapid,
adâncimile ei ne răcesc spiritul". și ele au înteles acest lucru.

27
 CAPITOLUL VI

NORME DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI MĂSURI PSI

NORME GENERALE DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI MĂSURI PSI

Personalul medical va fi instruit in vederea cunoașterii condițiilor de sepsie/antisepsie conform
reglementarilor in vigoare astfel:
-dezinfecția obiectelor de inventar din incaperile destinate activității medicale precum și a
pavimentelor si pereților.
-reguli de igiena individuală si colectivă.
-respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, invesțigarea si aplicarea
tratamentelor.
In incăperile unde se efectueaza consultații sunt interzise depozitarea alimentelor și servirea
mesei precum si fumatul.
Este interzisă așezarea echipamentelor individuale de protecție la un loc cu imbrăcamintea
personală de exterior.
Se interzice păstrarea echipamentelor individuale de protecție in spații destinate servirii mesei .
Se interzice a se lucra cu instrumentar medical nesterilazat.
Se interzice personalului medical sa poarte imbrăcaminte proprie peste echipamentul individual
de protecție.
Este interzisă ocuparea căilor de acces cu diferite obiecte: ambalaje, cutii, lăzi
Este interzis utilizarea focului deschis sau fumatul in cabinetul medical.
Substanțele folosite in cabinetul medical se vor păstra intr-un spațiu special amenajat, ventilat
natural, in recipiente sau cutii cu etichete care să semnalizeze pericolul pe care il reprezintă.
Substanțele folosite la curațarea si dezinfectarea obiectelor din cabinetul medical se vor utiliza
conform reglementarilor organelor sanitare și instrucțiunilor emise de furnizori.
Remedierea defecțiunilor constatate la echipamentele de munca vor fi executate numai de
persoane calificate.
Se interzice depozitarea de materiale in dreptul tabloului electric.
Materialele folosite pentru curatenie vor fi depozitate in locuri separate de cele utilizate pentru
tratarea pacientilor si vor fi etichetate adecvat.
Zilnic se vor desfășura activitați de curațenie si dezinfecție.
Personalul medical este obligat sa-si spele mainile cu apa si sapun lichid inainte si dupa
contactul cu pacientul.
Se interzice personalului medical sa manance si sa-si atinga gura sau fata cu mainile in timpul
desfasurarii activitatii medicale.
Personalul medico – sanitar care prezinta leziuni cutanate ale degetelor va lucra numai cu
echipament individual pentru protectia mainilor.
Este obligatoriu ca orice persoana care desfasoara activitati in domeniul sanatatii sa se

28
autodeclare conducatorului locului de munca, in cazul in care prezinta semne de imbolnavire,
conducatorul locului de munca interzicandu-i accesul la locul de munca.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII PRIVIND UTILIZAREA

INSTRUMENTARULUI MEDICAL

Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca echipamentele de munca funcționează

corespunzator parametrilor proprii.
Este interzisa folosirea instrumentarului care prezinta fisuri, deformari etc.
Este interzisa purtarea instrumentelor de mana ascutite, taioase sau ințepatoare in buzunar.
Instrumentele, obiectele si materialele folosite in scop de diagnostic si tratament vor fi sterilizate
inainte de utilizare.
Ustensilele de lucru vor fi curațate si dezinfectate dupa fiecare folosire.
Pastrarea si transportul instrumentarului se va face in truse speciale, etichetate.
Se interzice lăsarea obiectelor in jurul locului de muncă sau pe căile de acces.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII LA COLECTAREA

REZIDUURILOR

Reziduurile septice (contaminate cu agenti patogeni) vor fi colectate direct la locul

procedurii lor in saci de material plastic si se vor preda la firma de colectare pentru incinerare.

PICTOGRAMA "PERICOL BIOLOGIC"

În toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile
medicale fac parte din obligaţiile profesionale şi vor fi înscrise în fişa postului fiecărui salariat.

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND CURATAREA, DEZINFECTIA SI

STERILIZAREA

Suprafetele si obiectele pe care se evidențiază macro- sau microscopic materii organice ori
anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform
legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din
unitate.
Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare
de supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune
de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata se dezinfecteaza si
se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile

29
producatorului.
Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare. Se face exceptie de la aceasta
regula atunci cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organice.
Dezinfectia prin mijloace chimice reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in
unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe
cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala
asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
Dezinfectantii utilizati in domeniul medical se autorizeaza/inregistreaza conform prevederilor
legislaţiei in vigoare.

MODUL DE TRANSMITERE A AGENTILOR BIOLOGICI PATOGENI

Microorganismele (bacteriile, parazitii, virusurile si ciupercile) sunt prezente in mediul

inconjurator, deci implicit si in mediul de munca. Anumite microorganisme, pot provoca,
singure, boli infectioase mai mult sau mai putin grave. Numeroase infectii pot fi contractate de
personalul sanitar in cadrul exercitarii meseriei, altele prin contactul cu pacientii bolnavi sau
purtatori de germeni patogeni.
Agentii patologici pot sa patrunda in organism pe cale: respiratorie, digestivă, sanguină,
cutanată, prin mucoasa conjunctivă.

MĂSURI ȘI REGILI GENERALE PENTRU PREVENIREA ȘI APĂRAREA

IMPOTRIVA INCENDIILOR, IN UNITĂȚILE SANITARE

Echiparea spațiilor cu mijloace adecvate de primă intervenție, stingătoare adecvate

profilului de lucru, hidranți interiori sau exteriori, cu pulbere, cu CO2; și verificarea periodică a
valabilutății acestora;
Păstrarea căilor de evacuare libere, evitindu-se depozitarea de materiale care să blocheze accesul;
Marcarea corespunzătoare a căilor de evacuare cu indicatoare standardizate, și cit mai sugestive;
Dotarea spațiilor cu sisteme de detectare și semnalizare a incendiior;
Asigurarea iluminatului de siguranță alimentat din surse corespunzătoare;
Evacuarea bolnavilor in caz de incendiu, trebuie să se desfășoare conform planului de evecuare
care trebuie adus la cunoștință intregului personal din unitatea sanitară;
Alcoolul, eterul și alte substanțe inflamabile trebuie păstrate in dulapuri metalice sau incăperi fără
pericol de incendiu;
Manipularea lichidelor inflamabile se va face cu grijă, de personal instruit, si se asigură
etanșeitatea și etichetarea recipienților;
Arhiva și clișeele radiografice trebuie depozitate in clădiri separate, in incăperi speciale;
Este oligatorie intocmirea unui grafic de verificare periodică a instalațiilor electrice și de gaz din
unitățile sanitare;

30
Daca sunt sesizate nereguli, de orice fel, cum ar fi un bec incandescent care lumineaza, fără
protecție, trebuie anunțat imediat personalul autorizat din cadrul instituției sanitare;
Se interzice orice intervenție asupra instalațiilor electrice, acestea fiind efectuate numai de către
personal calificat instruit și autorizat;
Nu se vor depozita materiale inflamaile (cutii etc) in apropierea instalațiilor electrice.

Raportează abuzurile!

31
 BIBLIOGRAFIE

1. Stănescu Sorin: "Nevroză astenică", Editura medicală

2. Ed. Pamfil și D. Ogodescu: "Nevrozele", Editura medicală

3. Tudor Serbănescu: "Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie", Editura medicală

32