Sunteți pe pagina 1din 6

INFLUENŢA UNOR ELEMENTE DE TEHNOLOGIE ASUPRA

PRODUCŢIEI DE CASTRAVEŢI ÎN CONDIŢII DE SOLAR


IMPACT OF SOME TECHNOLOGICAL ELEMENTS ON CUCUMBER
PRODUCTION IN SOLARS

BEI MARIANA FLORICA


Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecţia Mediului
Departamentul: Ingineria Produselor Alimentare
e-mail: domocosmariana@yahoo.com

Rezumat
Cercetările s-au efectuat în anul 2014, în condiţiile de la Husasău de Tinca,
nord-vestul României, în condiţii de solar. Au fost studiaţi 4 hibrizi: Szatmar,
Mirabelle, Crispina şi Pasalimo. Cea mai mare producţie timpurie de castraveţi s-a
obţinut la hibridul Mirabelle. Producţia totală obţinută a fost de 3,55 kg/m2 la
Szatmar, 3,29 kg/m2 la Mirabelle, 3,12 kg/m2 la Crispina şi de 3,07 kg/m2 la Pasalimo.
Cercetările evidenţiază necesitatea studierii comportării soiurilor de castraveţi în
condiţii de solar, întrucât există diferenţe mari de producţie.

Cuvinte cheie: castraveţi, soiuri, tehnologie de cultură, producţie totală, solarii

Clasificare JEL: Q1, Q16, Q15, N5, K32

Abstract:
The research was carried out in 2014 in the conditions from Husasau de Tinca
from North Western part of Romania under polyetilene tunnel conditions. Were
studied four cultivars: Szatmar, Crispina, Pasalimo, and Mirabelle. The earlier higher
yield of cucumber was obtained at the cultivar Mirabelle. The total yield obtained was
of 3,55 kg/m2 at cultivar Szatmar, 3,29 kg/m2 at Mirabelle, 3,12 kg/m2 at Crispina and
3,07 kg/m2 at cultivar Pasalimo. The researches emphasized the need of studying
regarding the cultivars behaviour in cucumber crop under polyetilene tunnel
conditions because there are important differences at crop yield.

Key Words: cucumbers, cultivars, crop technology, total yield, polyetilene tunnel

22
1. Introducere
Din cauza schimbărilor climatice destul de agresive, cultura castraveţilor cornichon, în
ultima perioadă, se pretează mult mai bine tehnologiilor de cultură în spaţii protejate şi mai
puţin în câmp (Apahidean, 2003).
În toate ţările, mari producătoare de legume în spaţii protejate, s-au introdus în cultură
tehnologii de vârf pentru creşterea productivităţii şi calităţii produselor (Apahidean, 2000b).
În ultima perioadă, în partea de vest şi nord-vest a ţării, s-au construit o serie de solarii, mai
ales în jurul marilor oraşe. În acestă parte a ţării, condiţiile pedoclimatice, datorită
gradientului termic mai ridicat şi desprimăvărării mai timpurii, sunt favorabile exploatării în
bune condiţii a solariilor, cu rezultate economice favorabile.
Cultura castraveţilor, fiind o cultură importantă pentru spaţiile protejate, necesită
găsirea unor soluţii pentru introducerea pe scară largă a tehnologiilor de cultură moderne, în
vederea reducerii cheltuielilor de producţie şi valorificării la maximum a condiţiilor naturale
de climă şi sol.

2. Metoda de cercetare
Experienţa a fost realizată la Husasău de Tinca la cultura castraveţilor tip cornichon, în
solar, în sistem de cultură ecologică, cu variante mulcite cu folie neagră, folosind ca material
biologic hibrizii de castraveţi Szatmar F1, Crispina F1, Pasalimo F1, Mirabelle F1, utilizând
distanţa de plantare de 20 cm între plante pe rând (tabelul 1).

Tabelul 1: Variantele experimentale


Varianta Sistemul de cultură Mulcirea Distanţa dintre Hibridul folosit
plante pe rând
I a2 – sistem de cultură m2 – mulcit cu d1 – 20 cm h1 – Szatmar F1
ecologică folie neagră
II a2 – sistem de cultură m2 – mulcit cu d1 – 20 cm h2 – Crispina F1
ecologică folie neagră
III a2 – sistem de cultură m2 – mulcit cu d1 – 20 cm h3 – Pasalimo F1
ecologică folie neagră
IV a2 – sistem de cultură m2 – mulcit cu d1 – 20 cm h4 – Mirabelle F1
ecologică folie neagră
Sursa: proprie

În sistemul de cultură a castraveţilor în solar s-a mers pe ideea folosirii


îngrăşămintelor şi extractelor naturale pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.
În toamna fiecărui an experimental s-a început cu pregătirea terenului, după ce în prealabil a
fost desfiinţată cultura anterioară (tomate), resturile vegetale fiind adunate şi puse la
compostat. S-a trecut apoi la fertilizarea de bază, aplicând 70 t/ha gunoi de grajd descompus.
Următoarea etapă a constituit-o montarea instalaţiei de irigare prin picurare şi mulcirea
solului cu folie neagră. Înfiinţarea culturii s-a făcut prin semănat direct, în cuiburi, două
seminţe la cuib conform schemei de cercetare. Calendaristic, lucrarea de semănat s-a făcut în
24 iunie. Până la răsărirea plantelor udarea s-a făcut cu furtunul cu sită, zilnic, dimineaţa
devreme. Datorită temperaturilor ridicate din timpul zilei s-a preferat după răsărire (10 zile)
23
pe lângă irigarea prin picurare să se facă şi o udare cu furtunul cu sită (Domuţa, 2014). În
continuare, până la desfiinţarea culturii, udările s-au făcut săptămânal în funcţie de fenofază
(Domuţa, 2010).
Imediat după răsărire s-a trecut la montarea sistemului de susţinere, folosindu-se
gardurile din plasă de material plastic, mult mai uşor de montat şi mult mai eficient la
dirijarea vrejilor de castraveţi (Măniuţiu, 1998). Atât tulpina principală, cât şi lăstarii laterali
au fost dirijaţi pe acest gard, săptămânal, efectuând-se ajustări privind dirijarea. O atenţie
deosebită s-a acordat microclimatului din solarii. În lunile iulie - august s-au înregistrat
temperaturi ridicate în solarii, atingându-se 40°C şi chiar mai mult, folosind toate
mecanismele de aerisire.
Umiditatea relativă a aerului a avut valori cuprinse între 60-90%. Luna august a fost la
fel de călduroasă, însă umiditatea relativă a aerului a avut valori de 75-90% datorită şi
vegetaţiei mai abundente. Luna septembrie a adus temperaturi mai scăzute şi o dată cu
scăderea temperaturilor minime în exterior, pe timpul nopţii, solariile au fost închise
(Măniuţiu, 2006).
Folosirea mulciului cu folie neagră a împiedicat apariţia buruienilor, acestea au apărut
doar pe aleile de trafic, pe marginea solariilor şi la variantele nemulcite. Fiind suprafeţe
reduse, acestea au fost eradicate prin praşile repetate atunci când au fost mici. La 15 zile de la
răsărire, s-a făcut o fertilizare cu Agriful 4 l/ha, lucrarea repetându-se la 30, respectiv 45 de
zile, de la răsărire. S-a administrat, de asemenea, macerat de gunoi de pasăre (descompus 5
săptămâni în apă, diluţie 1: 9), la începutul înfloritului, repetându-se operaţia la 3 săptămâni
de la prima administrare. S-au făcut şi 6 fertilizări extraradiculare cu Tecamin Max la
intervale de 15 zile, primul aplicându-se la începutul înfloritului.
Protecţia culturii împotriva bolilor şi dăunătorilor s-a făcut prin aplicarea de
tratamente repetate, la interval de 10 zile, cu macerat de urzică şi coada calului, alternativ. S-a
constatat apariţia afidelor în a doua jumătate a lunii august, însă imediat şi-au făcut apariţia
prădătorii naturali (furnicile şi buburuzele), care au reuşit să împiedice înmulţirea afidelor
până spre sfârşitul perioadei de vegetaţie. În ultima perioadă de vegetaţie a fost necesară
efectuarea unui tratament cu macerat de copili de tomate pentru diminuarea populaţiei de
afide.
Recoltările au început la sfârşitul lunii iulie şi s-au derulat până la începutul lunii
octombrie. Creşterea rapidă a fructelor a presupus ca recoltările să se facă la interval de 2 zile,
iar spre sfârşitul perioadei de vegetaţie la interval de 3 şi 4 zile. Aşa cum s-a arătat şi în
tehnologia de cultură, intervalele la care s-au făcut recoltările au fost, în funcţie de creşterea
fructelor, de 2, respectiv 3 şi 4 zile. Ca şi moment al zilei pentru recoltare s-a ales dimineaţa,
întrucât atunci fructele sunt mai turgescente.

3. Rezultate obţinute
În interpretarea rezultatelor privind analiza influenţei desimii plantelor şi a hibridului
în sistem de cultură mulcit asupra productivităţii castraveţilor cultivaţi în culturi ecologice, în
anul experimental 2014 se poate observa că primele recolte au început în a doua decadă a
24
lunii iulie, respectiv 18 iulie. Întreaga perioadă de recoltare a fost de 81 de zile. Datele
referitoare la dinamica recoltărilor pe luni şi decade, pe fiecare variantă (producţii medii), sunt
prezentate în tabelul 2. Referitor la acelaşi aspect, la varianta 2, cu hibridul Crispina recoltarea
a început mai târziu cu 7 zile.
Dintre cei 4 hibrizi luaţi în studiu în prima decadă de recoltare cea mai bună producţie
s-a înregistrat la hibridul Mirabelle şi Pasalimo (0,19 şi respectiv 0,15 Kg/m2).

Tabelul: 2 : Dinamica recoltărilor de castraveţi, Husasău de Tinca, 2014 (Kg/m2)


Nr. Lunile şi decadele
crt. Variantele Iulie August Septembrie Octombrie
2 3 1 2 Producţia 3 1 2 3 1 Total
timpurie
1 a2 m2 d1 h1 0,10 0,28 0,44 0,54 1,36 0,66 0,58 0,43 0,32 0,17 3,52
(Szatmar)
2 a2 m2 d1 h2 - 0,21 0,46 0,37 1,04 0,52 0,68 0,40 0,24 0,20 3,08
(Crispina)
3 a2 m2 d1 h3 0,15 0,23 0,40 0,40 1,18 0,55 0,48 0,36 0,27 0,20 3,04
(Pasalimo)
4 a2 m2 d1 h4 0,19 0,34 0,39 0,57 1,49 0,48 0,47 0,40 0,25 0,17 3,26
(Mirabelle)
Sursa: proprie

Producţia totală de castraveţi de tip cornichon a fost obţinută prin însumarea tuturor
recoltelor parţiale pe fiecare variantă şi repetiţie până la desfiinţarea culturii. Rezultatele
obţinute au fost apoi prelucrate statistic. Producţia totală de castraveţi tip cornichon este
prezentată în tabelul 3.

Tabelul 3: Producţia timpurie de castraveţi, Husasău de Tinca, 2014


Nr. Variantele Producţia absolută Producţia relativă ±D Semnificaţia
crt. Kg/m2 % Kg/m2
1 a 2 m 2 d 1 h1 1,38 106,97 + 0,09 -
(Szatmar)
2 a2 m2 d1 h2 1,05 81,39 - 0,24 0
(Crispina)
3 a2 m2 d1 h3 1,20 93,02 -0,09 -
(Pasalimo)
4 a2 m2 d1 h4 1,51 117,05 +0,22 X
(Mirabelle)
5 Media 1,29 100,00 0,00 -
DL 5% = 0,13 DL 1% = 0,27 DL 0,1% = 0,44
Sursa: proprie

Diferenţele (DL) între variante au fost stabilite prin metoda analizei varianţei, care
arată gradul de probabilitate, astfel încât diferenţele să se înregistreze (95% pentru 5 %; 99 %
pentru 1 %; şi 99,9 % pentru 0,1 %). Diferenţele între variante au fost destul de mari, singurul
hibrid care s-a detaşat considerabil atât faţă de media experienţei, cât şi faţă de ceilalţi hibrizi
a fost Mirabelle. Diferenţa a fost asigurată statistic pozitiv semnificativ la hibridul Mirabelle
şi negativ semnificativ la hibridul Crispina faţă de media experienţei (tabelul 3).
Cu toate că hibridul Mirabelle s-a remarcat cu cea mai bună producţie timpurie în
cazul cantităţii totale de castraveţi, acesta a obţinut un spor de producţie destul de mic faţă de
25
martor doar de 0,17 t/ha. Diferenţa fiind foarte mică, nu a fost asigurată statistic, deoarece nu
a depăşit pragul de 5% (tabelul 4).
Hibrizii Szatmar şi Mirabelle s-au situat şi la producţia timpurie şi la cea totală, puţin
peste media experienţei, însă în cazul producţiei totale, rezultatele au fost mai apropiate de
media experienţei. Diferenţele faţă de martor au fost mici, nefiind asigurate din punct de
vedere statistic în cazul hibridului Mirabelle, iar în cazul hibridului Szatmar diferenţa faţă de
martor a fost asigurată statistic pozitiv semnificativ.

Tabelul 4 : Producţia totală de castraveţi, Husasău de Tinca, 2014


Nr. Variantele Producţia absolută Producţia relativă ±D Semnificaţia
crt. Kg/m2 % Kg/m2
1 a2 m2 d1 h1 3,55 108,89 + 0,29 x
(Szatmar)
2 a2 m2 d1 h2 3,12 95,70 - 0,14 -
(Crispina)
3 a2 m2 d1 h3 3,07 94,17 - 0,19 -
(Pasalimo)
4 a2 m2 d1 h4 3,29 100,92 + 0,03 -
(Mirabelle)
5 Media 3,26 100,00 0,00 -
DL 5% = 0,25 DL 1% = 0,43 DL 0,1% = 0,71
Sursa: proprie

5. Concluzii
Cercetările efectuate la Husasău de Tinca în 2014 au avut drept scop găsirea unor
variante de cultură care să ducă la creşterea calităţii şi productivităţii castraveţilor cultivaţi în
solarii, în vederea sporirii eficienţei economice a culturii.
1. Dintre cei 4 hibrizi luaţi în studiu în prima decadă de recoltare cea mai bună
producţie s-a înregistrat la hibridul Mirabelle (0,19 Kg/m2).
2. Se poate astfel concluziona că mulciul cu folie neagră, cu toate avantajele sale, a
influenţat mult recoltele.
3. La variantele de castraveţi cultivaţi în solarii, dinamica recoltărilor arată nivele
echilibrate de producţie.
4. Hibrizii Crispina şi Pasalimo s-au situat, şi la producţia timpurie şi la cea totală, sub
media experienţei, însă în cazul producţiei totale, rezultatele au fost mai apropiate de media
experienţei. Diferenţele faţă de martor au fost mici, nefiind asigurate din punct de vedere
statistic.

26
Bibliografie
1. Apahidean, AL.S., Maria, Apahidean (2000a) Legumicultură generală, vol. I, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca.
2. Apahidean Maria, Apahidean, AL.S., (2000b) Legumicultură generală, vol. II, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca.
3. Apahidean, AL.S., (2003) Cultura Legumelor, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
4. Domuţa C., (2005) Irigarea culturilor, Ed. Universităţii din Oradea.
5. Cristian Domuţa, Cornel Domuţa (2010) Materii Prime Vegetale, Ed. Universităţii din
Oradea;
6. Domuţa Cristian (2014) Research regarding the impact of the correctly irrigation
scheduling on soybean from Crisurilor Plain Analele Universităţii Oradea Fascicula Protecţia
Mediului, Vol XXIII Anul 19 pg. 43-51, (B+).
7. Indrea D., S.Al., Apahidean, Maria Apahidean, D.N., Măniuţiu, Rodica Sima, (2009)
Cultura legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti.
8. Măniuţiu D., (1998) Cercetări privind posibilităţile de introducere în producţie a
unor sisteme noi de cultură a castraveţilor de seră, Teză de doctorat, USAMV Cluj.
9. Măniţiu D., (2006) Produse legumicole, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.
10. Pantea Stelian, (2013) Variability of fruit number on the tree according to the
influence of soil tillage systems in the orchard, Analele Universitatii din Oradea, Fascicula
Protectia Mediului, vol XXI.
11. Pantea Stelian, (2012) The variability of fruit production, influenced by the orchard
soil maintenance systems, Analele Universitatii din Oradea, Fascicula Protectia Mediului, vol
XIX, pg. 254-260
12. Soare, Rodica, Duţă Adriana, (2008) Tehnologii legumicole alternative, Ed.
Universitaria, Craiova.
13. Tuzel Y., Gul A., Tuncay O., Anac D., Madanlar N., Yoldas Z., Gumus M., Tuzel
I.H., Engindeniz S., (2005) Organic cucumber production in the greenhouse: A case study
from Turkey, RENEWABLE AGRICULTURE AND FOOD SYSTEMS Vol. 20 Issue: 4,
206-213.
14. Voican V., V., Lăcătuş, (1998) Cultura protejată a legumelor în sere şi solarii,
Ed.Ceres, Bucureşti.

Acknowledgements
Această lucrare a fost realizată cu sprijinul finanţării obţinute în cadrul proiectului de
studii doctorale şi postdoctorale: „Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020:
promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în
cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată românească” Contract
POSDRU/159/1.5/S/140106.

27