Despre iubire
Relațiile cele mai frumoase dintre oameni sunt cele în care există armonie,
simplitate, respect, îngăduință și iertare. Aceste calități sunt firești atunci când noi suntem
împăcați cu Dumnezeu, cu noi înșine și cu semenii noștri. Este simplu pentru că nu trebuie,
așa cum ne punem întotdeauna în gând, să-i schimbăm pe cei de lângă noi, ci în sufletul și
mintea noastră trebuie să încapă toți așa cum sunt, așa cum Dumnezeu ne ține pe toți de
mână, fiind copiii Lui. Aceasta este schimbarea pe care o așteaptă Tatăl Nostru de la noi. Să
ne rugăm, să postim nu numai de bucate, ci și de purtări necuviincioase; să ne străduim să
nu ne fie rușine de gândurile noastre, de cuvintele noastre, de faptele noastre și de ori de
câte ori am cădea, să nu ne lăsăm de poala hainei lui Hristos și să ne recunoaștem cu
smerenie greșelile la scaunul Tainei Sfintei Spovedanii, redevenind copiii Tatălui Ceresc,
curățindu-ne sufletele spre pacea noastră și a întregii lumi. Marilena Asanică
Însemnări din Liturghier ,,Duminică, 5 sept. 2010, PS Părinte Ep. vicar Irineu Bistrițeanul,
înconjurat de un sobor de 35 de preoți și diaconi a săvârșit slujba de sfințire a Bisericii
,,Nașterea Domnului”, urmată de Sfânta Liturghie. Membrii Consilului și Comitetului Parohial
au primit diplome de aleasă cinstire. Preotul Coriolan Dura a fost distins ca ,,iconom
stavrofor”, iar preotului Nicolae Buda i s-a conferit ,,Crucea patriarhală”. Diplome de aleasă
prețuire au primit și câțiva donatori; a 9-a ediție a sărbătorii parohiei.” La 1 oct 2010, Pr
Coriolan Dura s-a transferat ca preot paroh la ,,Învierea Domnului” Cluj-N, iar pr. Valentin
Bochiș de la ,,Învierea Domnului” a fost transferat ca preot slujitor la ,,Nașterea Domnului”.
Din viața parohiei: 21 sept., pelerinaj la Măn. Nicula, Salva, Parva și Dobric; 24 sept.
sărbătorirea dlui Teodor Lostun, 90 de ani; 29 sept.,, sărbătorirea credincioșilor născuți în
luna septembrie; 1oct-9 nov. Concursul de grafică religioasă ,,Aripi spre cer”, tema Tradiții și
spiritualitate. Lecție de etnografie”; 8 oct., întâlnirea în biserică a elevilor de Șc. ,,C-tin
Brâncuși”(cls. a V-a și a VI-a) cu psihologul și violonistul de la Opera Română din Cluj-N.,
Delia Gâtlan; tema ,,Efectul emoțiilor pozitive asupra sănătății”; coordonator, Daniela Necula,
profesor de religie; 16 oct., ,,Povestea murăturilor. Atelier de educație gastronomică” pentru
elevii clasei a IV-a C de la Șc. ,,C-tin Brâncuși” din Cluj-Na., care au venit la biserică și au
învățat să pună castraveți pe iarnă; 19 oct., pelerinaj la Măn. Prislop, la Aiud și la Mihai Vodă
Turda; 27 nov., sărbătorirea credincioșilor născuți în noiembrie, 31 oct., întâlnirea elevilor de
la Șc. ,,C-tin Brâncuși cu dna Maria Cantor prof. la Univ. de Științe Agricole, tema ,,Florile,
simboluri în Biblie, artă și mitologie”; 2 nov., sărbătorirea dlui Ghiță Ștefan, la 93 de ani de
viață; 5 nov., Ședința Administrativă lunară a preoților din Protopopiatul Cluj 2 a avut loc în
biserica noastră cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Andrei: Te Deum, prelegerea dnei
Maria Cantor-,,Florile, darul lui Dumnezeu pentru oameni”; problemele administrative au fost
prezentate de Pr. Protopop Alexandru Ciui; au urmat sărbătorirea apropiatei pensionări a
părintelui Nicolae Buda și agapa în sala de la demisolul bisericii); 5 nov., sărbătorirea dnei
Veronica Crișan (93 de ani); 7 nov., sărbătorirea dnei Dora Sicoe (94 de ani) 12 nov., agapa
de Lăsatul secului pentru postul Crăciunului cu elevii clasei a IV-a B de la Școla ,,C-tin
Brâncuși”, invitat dl prof. dr. Nicolae Miu, tema: ,,Despre rugăciune, piretenie și bună purtare”;
Servicii religioase: Botezuri: Curtean Vlad, Mynio Clara, Băguț Andrei, Galanopulos Leon,
Berki Andrei, Crișan Cătălin, Crișan Cristian, Gale Andrei, Soos Patrick, Lucaci Adrian,
Uifălean Ana, Negru Marcian,Trifan Zaia, Sălăjan Rania, Moldovan Dominic Cununii:
Negra Paul și Custura Alexandra, Cojocnean Florin și Pătrașcu Georgiana, Postolache
Răzvan și Ranga Alina, Salanța Sergiu și Coc Ioana, Nechita Dragoș și Cândea Diana, Florea
Dumitru și Jugaru Mihaela, Sălăjan Dorin și Moldovan Pop Raluca, Șipoș Ștefan și Mihălean
Lucia, Mureșan Sorin și Danciu Zenovia, Varga Flaviu și Lakatos Erika Înmormântări: Vlad
Maria (66 ani), Andreica Alma (84), Negrean Corina (78), Iepure Maria (78), Lupaș Georgeta
(80), Câmpean Maria (84), Peter Viorica (56), Oniga Cornelia (89), Iușan Maria (87), Burzo
Ana (84), Bonta Petru (81), Bruckental Livia (74), Feraru Ionel (84), Lupaș Dan (54), Mureșan
Ștefan (87), Drâglă Ana (57), Benția Lucia (80), Fărcaș Georgeta (75), Bodochi Florentina
(84), Mureșan Victoria (88), Moraru Maria (83).
Adresa de internet: http://www.nastereadomnuluicluj.roFoaie religioasă, distribuită gratuit!
Troiţa
Foaie redactată de Parohia Ortodoxă Română “Naşterea Domnului”, Cluj-Napoca,
Str. Răşinari 1A
Cluj-Napoca, Anul XII, Nr. 6, Noiembrie 2019
„Dacă nu veți ierta oamenilor greșalele lor, nici Tatăl vostru cel din cer nu va ierta
vouă greșalele voastre”. Simplu și precis, condiționat. Postul și toate nevoințele, toată truda
noastră pentru mântuire este primită cu această condiție: să fim, interior, în pace; în pace cu
Dumnezeu, cu semenii și cu noi înșine. Îmi spunea odată un părinte bătrân din Munții
Neamțului: „Părinte, nu se poate face rugăciune cu ciudă”. Adică atunci când în loc să te rogi,
ești mereu în dialog cu cel ce ți-a făcut un rău și te cerți cu el și îl urăști în inima ta, degeaba
te rogi și degeaba postești, nu ai parte de iertare. În rugăciunea Tatăl nostru, ne angajăm noi
înșine: „Doamne, iartă-ne, precum și noi iertăm!” Părintele Sofian Boghiu
Despre postul bineplăcut lui Dumnezeu
Iată, cu ajutorul Părintelui Ceresc, suntem din nou în pragul Postului Crăciunului, al
celor șase săptămâni rânduite de Sfânta noastră Biserică Dreptmăritoare, ca timp de
pregătire, reculegere, pocăință, ca în final să-L primim și să-L găzduim ca pe un oaspete drag
pe Pruncul Iisus în Betleemul sufletelor noastre. Prin post înțelegem nu numai reținerea de la
mâncăruri și băutură, ci și reținerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, ceea ce
înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc. În felul acesta, el devine armă
împotriva diavolului și a ispitelor lui. Fac excepție de la practicarea postului trupesc bolnavii,
oamenii înaintați în vârstă, copiii, dar obligatoriu este și pentru ei să-l țină pe cel spiritual, cu
mintea, cu gândurile, cu rugăciunea sinceră, conștientizând că un astfel de post este un act
de cinstire și de recunoștință adresat lui Dumnezeu. Să ne binecuvinteze Părintele Ceresc cu
post bineplăcut Lui și spor duhovnicesc pentru a întâmpina Crăciunul cu bucurie și pace
lăuntrică. Pr. Valentin Bochiș
Cuvinte de folos Înțelepciunea lui Solomon, 1-9
,,Înțelepciunea a păzit pe primul om zidit de Dumnezeu ca să fie părintele neamului omenesc,
atunci când a fost zidit întâiul.Ea l-a scos din păcatul lui și i-a dat putere să stăpânească toată
făptura.Fiindcă s-a depărtat de ea, mâniindu-se, cel nedrept a pierit în nebunia sa ucigașă de
frate. Iar când pământul a fost acoperit de ape, înțelepciunea l-a mântuit și pe cel drept l-a
purtat în slaba arcă de lemn. Când popoarele și-au amestecat nelegiuirile toate, de-a valma,
înțelepciunea a știut pe cel drept și l-a păstrat fără vină în fața lui Dumnezeu și l-a păzit
nebiruit, când a fost să-l doboare mila de copilul său. Tot ea a mântuit pe cel drept din
prăpădul celor răi și el a fugit departe de focul coborât peste cele cinci cetăți. Și ca dovadă,
arătând nelegiuirea lor, acest ținut pustiit fumegă și azi, pomii dau roadă în afară de vreme și
un stâlp de sare se înalță acolo, spre pomenirea necredinciosului suflet al femeii lui Lot. Nu
le-a păsat de înțelepciune și de aceea n-au știut ce este binele și au lăsat celor care sunt în
viață amintirea nebuniei lor, așa încât ticăloșiile lor să nu fie înghițite de uitare. Dar
înțelepciunea a smuls din necazuri pe cei care sunt credincioși.” Părintele Nicolae
Postul, darul nostru adus lui Dumnezeu
Postul este o jertfă, o ofrandă, darul nostru pentru Dumnezeu prin care, renunțând la
anumite alimente și înmulțind rugăciunea și milostenia, ne apropiem de Dumnezeu, gândind
mai mult la lucrurile înalte. Postul Nașterii Domnului, postul bucuriei este rânduit pentru ca și
noi creștinii de azi să aducem lui Hristos, Pruncului născut în Betleemul Iudeei, darurile
postirii noastre, asemenea darurilor aduse de magi. În acest post pregustăm în fiecare zi, o
parte din bucuria praznicului Nașterii Domnului, colindând sau ascultând colindele străbune
pentru ca, în ziua praznicului să ne bucurăm deplin de darul cu Care Dumnezeu a răsplătit
neamul omenesc, Fiul Său, Iisus Hristos Cel Ce ne cheamă în fiecare Sfântă Liturghie să-L
primim prin Taina Sfintei Euharistii să ne împărtășim cu Trupul și Sângele Său în chip real
spre mântuirea Noastră. Bogdan Durnea, stud., Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-N.
Postul și rugăciunea, împreună ne duc la Dumnezeu…
Iată-ne pregătiți de intrarea în postul cel mare și sfânt, așezat aici pentru a ne
primeni trupul și sufletul spre cuviincioasa întampinare a Nașterii Domnului. Este vremea ca
tot creştinul să-şi cerceteze starea lui . Pe toţi ne-a rănit păcatul şi toţi avem lipsă de ajutorul
şi tămăduirea sufletească ce ne-o dă postul. Postul este o faptă de virtute, un exercițiu de
înfrânare a poftelor trupului și de înărire a voinței, o formă de pocăință și mijloc de mântuire.
Și ne învață chiar Mântuitorul: ,,Când postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorâtă, ca
făţarnicii, care îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc... Ci tu, când posteşti,
unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa, ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este
în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.” (Matei 6:16-18) Cerinţa dintâi a
postului este înfrânarea, adică renunțarea la gusturile îmbătătoare, pentru că acelea aţâţă şi
întăresc poftele şi păcatele. Prin post trebuie să ne ridicăm la căinţă, părerea de râu pentru
păcatele noastre, la hotărârea de a ne lepăda de ele și fapte bune. Apoi rugăciunea smerită,
graiul postului, care ne apropie mai mult de Dumnezeu pentru a aduce înaintea Lui cererile,
luptele, alergările și zbuciumul nostru prin care cerem ca bunătatea Lui să se reverse asupra
tuturor a creștinilor. Post binecuvântat! Geta Plăcintar
Gânduri la începutul Postului Crăciunului
Să ne reamintim că înainte cu o zi de începutul postului Crăciunului, este prăznuit
Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului. Să nu uităm însă că, în 14 noiembrie, îl
cinstim pe Sfântul Apostol Filip care, pe lângă alte fapte mărite, a propovăduit Evanghelia cu
multă râvnă în toate ținuturile Asiei și ale Greciei, aducând mulți păgâni la credință.
Creștinătatea îi datorează foarte mult Sfântului Filip. În 15 noiembrie, intrăm în Postul
Sfântului Crăciun, post în care Mila ne învață să trecem cu vederea greșelile altora, ceea ce
conduce la iubire între noi creștinii. Dacă nu avem milă de oameni, înseamnă că în noi nu
există virtututea!. Să ne rugăm în acest post pentru iertarea greșelilor noastre, să avem ca
popor mai multă credință, dragoste și respect unii față de ceilalți, să avem reaprins
sentimentul unirii care ne-a salvat în istorie. Să fim cinstiți și iubitori, să ne ajutăm unii pe alții
cu mai multă râvnă și credință în Dumnezeu și în Mântuitorul nostru Iisus Hristos care ne
ajută, ne miluiește și ne iubește din veșnicie și pentru veșnicie, El fiind singura noastră
nădejde de izbăvire, de lumină și pace. Prof. dr. Nicolae Miu
,,Privegheați și vă rugați! ”
Singura noastră nădejde, singura piatră de neclintit pe care putem să pășim este
Însuși Dumnezeu. Nu putem aluneca atunci când ne dezbrăcăm de păcate în fața Lui. Nu ne
mai ascundem, nu mai purtăm măști. Celălalt chip al existenței și al vieții, înlăuntrul
perspectivei lui Dumnezeu, înlăuntrul tăcerii. Cu totul altă perspectivă. Logica dincolo de
logică, pescuirea minunată, cufundarea în adânc, în subsolurile sufletului. ,,Cine ești? Ce se
întâmplă? De ce eu și nu altul? Unicitate, nu repetabilitate. Propriile urme. Privegherea este a
ta, nu a altuia. Rugăciunea este a ta, nu a altuia”. Calea ta spre tine însuți. Poți să te vindeci?
Umbra și lumina din tine. Un vis de care să te agăți. Puterea de a merge mai departe pe
drumul tău. Numai al tău. Simți recunoștință pentru această călătorie? De la mine până la
mine, de la tine până la tine. Atingerea de suflete pentru a te găsi pe tine. Când pășești, se
deschid drumurile și se ivesc peste tot cărări... Calea ta. Numai a ta! ,,Dă-mi un nume ca să
nu te pierd, / Dă-mi un vis de care să mă agăț,/ Dă-mi un copil să mă spovedesc, / Dă-mi un
sărut să spăl răul.” Călina Pop
Prietenia lui Dumnezeu
Sunt momente în viața fiecăruia, când simți că ești singur, chiar dacă ești în mijlocul
oamenilor. Poate un membru din familie te părăsește, poate cineva drag te dezamăgește,
poate un prieten apropiat nu iți mai răspunde cu același sentiment.... În astfel de momente
realizezi că cel care nu te părăsește niciodată este doar Dumnezeu, cu toate că tu, în
momente de bucurie, de bunăstare, uiți să Îi aduci mulțumire pentru tot ce ai. Și așa, în
situațiile dificile din viața noastră, începem să ne rugăm mai mult, să fim mai aproape de
Dumnezeu, Cel Care niciodată nu ne părăsește. Ajutorul de la Dumnezeu nu va întârzia să
apară și realizăm că lumea aceasta este doar o călătorie și toți o vom părăsi, că persoana
dragă care ne-a dezamăgit își cere iertare, că prietenul apropiat a trecut de asemenea prin
situații dificile și de aceea nu a întors prietenia noastră cu aceeași măsură.....Și ne întrebăm
de ce Dumnezeu îngăduie să trecem și prin momente grele în viață! Tocmai ca să fim mai
aproape de El! Florentina Gageanu
Bunătatea lui Dumnezeu
De multe ori, ne speriem. Ne sperie răul din noi, reacțiile, gândurile de care nu ne
credeam în stare... Ne sperie omul lumesc din noi, acea parte care trebuie îndumnezeită,
sfințită și potolită pentru a ajunge la libertatea de a spune „nu” lumii atunci când simțim, și „da”
luminii, bunătății. „Da” lui Hristos în mod total, absolut, plin de dăruire. Căci „Toată viața
noastră lui Hristos să o dăm”, fără niciun pic de regret, fără nicio concesie. Pentru că
adevărata fericire vine din libertate, iar libertatea vine doar avându-L pe Hristos. Libertatea
vine atunci când ai puterea să alegi Binele, în ciuda frumuseții aparente a răului. Iar această
putere vine din dezlipirea de falsitate, de rău și din ancorarea vieții noastre în lumină, în
Dumnezeu. Să avem curajul să continuăm lupta noastră prin viață pentru Adevăr, amintindu-
ne mereu de cei ce au fost mai înaintea noastră în Biserică „stâlpi de credință și lumină” și
adăpându-ne din frumusețea trăirii lor alături de Domnul și din cunoașterea lor! Să lăsăm
orice pic de orgoliu să piară în fața bunătății lui Dumnezeu și să fim statornici în credință,
zbătându-ne să fim mai buni, mai aproape de lumină și de asemănarea spre care trebuie să
tindem! Tohănean Teodora, 15 ani
Florile - darul lui Dumnezeu pentru oameni
Căutările omului pentru frumos iși au originea în grădina Raiului care, potrivit Sf.
Apostol Pavel și altor sfinți care într-o stare de vedenie Dumnezeiască au văzut-o și au
descris Raiul ca fiind un loc foarte înalt, plin de verdeață bine mirositoare, împodobit cu flori...
„Nu sunt oare florile stele ale pământului, iar stelele, flori ale cerului?”(Arthur Balfour). Florile
au fost dintotdeauna prezente în viața omului, Floarea şi omul şi-au împletit existenţa de-a
lungul mileniilor. Omul a îndrăgit-o pentru frumuseţea ei, pentru parfumul pe care-l emană,
dar şi pentru leacurile ce i le oferea. Azi floarea este accesibilă oricui. În orice casă ambianţa
familială este mai plăcută, mai caldă, mai agreabilă, mai odihnitoare în prezenţa plantelor.
Ştim că marile momente din viaţa noastră sunt tot atâtea prilejuri de a ne onora aproapele cu
sentimente de bucurie, simpatie şi înţelegere, însoţite aproape mereu de flori. “Florile fac
întotdeauna oamenii mai buni, mai fericiți și mai de ajutor; ele sunt raze de soare, mâncare și
medicament pentru suflet” (Martin Luther King). Românii au cunoscut şi îndrăgit florile încă de
la începutul existenţei lor, formându-se ca un popor iubitor de flori, iar printre darurile pe care
le aducem în lăcaşul sfânt, în biserică se numără şi florile. Oferirea acestora constituie un
gest frumos şi generos, un mijloc de cinstire, mulțumire și recunoștință față de Măicuța Sfîntă,
de Dumnezeu, de Iisus Hristos. Sunt multe evenimente religioase în cadrul cărora aducem
natura în spaţiul eclezial ca participare la sfinţire şi binecuvântare alături de umanitate şi de
întregul univers, cum ar fi: la Bobotează aducem busuioc, la Florii, crengi de salcie, în
Săptămâna Patimilor, când Sfântul Epitaf este aşezat în mijlocul Bisericii, se aduc flori și
mormântul este împodobit cu petale de flori, iar la Rusalii, crenguţe cu frunze de nuc sau tei,
sunt sfințite holdele, spicele de grâu sfințite de preoți și oferite credincioșilor sunt aducătoare
de noroc și belșug etc. Florile le putem aşeza în jurul icoanelor de la iconostase şi în vasele
special pregătite (lângă anumite icoane). Dragostea pentru flori – darul lui Dumnezeu pentru
noi oamenii, face parte din zestrea noastră sufletească, pe care am moştenit-o şi pe care
suntem datori să o transmitem generaţiilor viitoare. Să iubim florile și natura – darul lui
Dumnezeu pentru oameni - deoarece natura şi omul, împreună slujesc lui Dumnezeu.
Prof.univ. dr. Maria Cantor