Sunteți pe pagina 1din 24

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări

Ediția
nr. 48/2019

MIGRAŢIA ŞI AZILUL
Sumar

Din
Inspectoratul General pentru Imigrări
- Biroul Informare şi Relaţii Publice -

“MIGRAŢIA ŞI AZILUL”
Nr. 48/2019

igi.mai.gov.ro
e-mail: presa.igi@mai.gov.ro
Facebook : Inspectoratul General pentru Imigrari

Instagram : inspectoratul_pentru_imigrari

Legalitate. Transparenta. Respect.

Redactori : Ermina MIHAI,


Bogdan COJOCARU
Fotoreporter și tehnoredactare :
Anuța IEUDEAN

Adresa redacţiei: Lt.col. Constantin


Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București

Responsabilitatea pentru conținutul articolelor


revine în exclusivitate autorilor. Aceștia păstrează
drepturile de autor pentru articolele publicate.
Comitetul de redacție primește propuneri de
contribuții la Buletinul ”Migrația și Azilul”.

I.S.S.N - L2344-5297

Fondul Azil, Migrație și Integrare


Proiect: Implementarea operațiunilor de returnare forțată
Entuziasmul dispariției unor imperii la sfârșitul Primului Război Mondial avea să fie luat de
necesitatea unei echități și a unei compensații istorice pentru cei mai mulți dintre combatanți/câștigători.
Delimitarea teritoriilor noilor state apărute pe harta lumii avea să creeze dureri de cap Marilor Puteri.
Toate angoasele și frustrările istoriei aveau să se manifeste din plin la masa tratativelor. Astfel, după
încheiere negocierilor de pace aveau să apară primele schimburi de populații, cele mai cunoscute fiind între
Grecia și Turcia, când aproape 2 milioane de oamenii simpli și-au pierdut de jure cetățenia cu care s-au
născut și au fost transformați în refugiați.
Deciziile politico-militare au marcat puternic prima jumătate a secolului al – XX- lea. Teoriile
închipuite ale unor indivizi au jucat un rol covârșitor în destinele a milioane de oameni. Apariția
refugiaților, a celor forțați de împrejurări să-și părăsească locul de baștină, avea să fie doar unul dintre
efecte pentru care lumea contemporană nu era pregătită. Încercările timide din perioada interbelică
privind stabilirea unui set de reguli, inclusiv a unui pașaport pentru refugiați, aveau să rămână fără
succes în fața noilor manifestări iredentiste din perioada interbelică.
Lipsa de fermitate a actorilor politici avea să găsească lumea postbelică total nepregătită în fața
milionelor de refugiați. Înființarea UNHCR avea ca scop abordarea situației postbelice a refugiaților din
Europa, dar primul test al agenției avea să fie marcat de numărul mare de refugiați ca urmare a
Revoluției maghiare înăbușite de forțele sovietice.
Chiar dacă ne aflăm la aproape o sută de ani de la prima dezbatere a problematicii refugiaților
constatăm faptul că pentru a înțelege cauzele care stau la baza refugiului unor persoane, nu trebuie să
ignorăm condițiile politice, economice, sociale sau militare pentru a efectua o radiografie corectă și
pertinentă a deciziilor inițiale și pentru a găsi soluțiile eficiente și durabile.

Bogdan Cojocaru

3
Agenda IGI

La data de 15 mai a.c., la sediul Inspectoratului


General pentru Imigrări, conducerea instituției a primit
vizita unei delegații din cadrul Ambasadei Republicii
Armenia la București.

Întâlnirea delegației române, condusă de


inspectorul general al Inspectoratului General pentru
Imigrări, comisar-șef de poliție Leonard-Florin
MEDREGA, cu delegația armeană, condusă de
Excelența Sa domnul Sergey MINASYAN, ambasadorul
Republicii Armenia la București a avut ca temă centrală
domeniul migrației legale.

În cadrul discuțiilor au fost abordate aspecte privind


cooperarea dintre cele două instituții în domeniul
imigrării, procesul de liberalizare al vizelor dintre Arme-
nia și țările UE, readmisia, precum și alte subiecte con-
exe.

La finalul discuțiilor, delegația armeană a mulțumit conducerii Inspectoratului General pentru


Imigrări pentru informațiile oferite exprimându-și disponibilitatea unei cooperări ulterioare.

O delegație a Inspectoratului General


pentru Imigrări a efectuat, în perioada
08-09 mai a.c., o vizită de lucru la Oslo, în
Norvegia, pentru finalizarea demersurilor de
negociere și oficializare a Acordului de
Parteneriat dintre Inspectoratul General
pentru Imigrări și Directoratul Norvegian de
Imigrări.

Întâlnirea a avut loc în contextul


implementării la nivelul Inspectoratului
General pentru Imigrări, în calitate de
promotor, a proiectului predefinit PDP 1 –
Îmbunătățirea sistemului național de azil și
migrație, finanțat din Mecanismul Financiar
Norvegian 2014-2020.

4 MIGRAŢIA ŞI AZILUL
De asemenea, în cadrul întrevederii au fost purtate discuții cu partenerul norvegian - Directoratul
Norvegian de Imigrări, în marja activităților ce urmează
a fi derulate în comun.
Delegația Inspectoratului General pentru Imigrări a fost
compusă din experți din cadrul Direcției Azil și
Integrare, Direcției Migrație, Serviciilor Implementare
Programe și Financiar, coordonată de domnul comisar
șef de poliție Eleodor PÎRVU, împuternicit director al
Direcției Azil și Integrare și desemnat Manager de
Proiect.
Activitatea a reprezentat o inițiativă bilaterală derulată
în cadrul Programului Afacerilor Interne și finanțată din
Fondul de Relații Bilaterale, gestionat la nivelul
Operatorului de Program – DFEN.

La data de 13 mai a.c., domnul comisar-șef practici cu privire la sistemul de combatere a


de poliție Mircea BABĂU, inspector general șederii ilegale a străinilor și returnării acestora,
adjunct a primit, la sediul Inspectoratului General coordonarea unor activităţi în domeniul migraţiei
pentru Imigrări, vizita unei delegații a Ministerului și apatridiei, mecanismul de readmisie.
Afacerilor Interne din Republica Moldova, La întâlnire, alături de cei doi oficiali, au
condusă de domnul secretar de stat Alexandru participat directorii direcțiilor operative ale IGI,
LARIONOV. precum și omologii moldoveni.
În cadrul întâlnirii, cele două părți au abordat Activitatea s-a desfășurat la inițiativa
aspecte privind legislația națională în domeniu, reprezentanților din Republica Moldova în
precum și procedurile de lucru pe domeniile de contextul îmbunătățirii sistemul de azil și de
combatere a migrației ilegale prin însușirea de
interes ale reprezentanților moldoveni, printre
bune practici de la experții români.
care: sistemul de azil al României – experiențe și
bune practici, politici în domeniul azilului – viziuni Biroul Informare și Relații Publice
de dezvoltare a cooperării pe acest aspect, bune

5
Inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, comisar-șef de poliție
Leonard-Florin Medrega, în calitate de membru cu drepturi depline în Consiliu de Administraţie al
BESA, și (î) directorul Direcției Azil și Integrare, comisar-șef de poliție Eleodor Pîrvu au participat la
cea de-a 32-a reuniune a Consiliului de Administrație al Biroului European de Sprijin pentru Azil
(BESA).
Activitatea a fost organizată, în perioada 17-18 iunie a.c., la Valletta, în Malta și a fost prezidată
de Dr. David Costello, președintele Consiliului.
Reuniunea a fost prima în care doamna Nina Gregori a participat în calitate de nou director
executiv al EASO, după ce a preluat funcția la data de 16 iunie 2019. Doamna Gregori a fost anterior
reprezentantul Sloveniei în Consiliul de administrație și succede domnului Jamil Addou, care a fost
director executiv interimar al EASO din 6 iunie 2018.
Pe agenda de lucru au fost înscrise teme referitoare la situația azilului în UE+, prioritățile agenției
în anul 2019, precum și ultimele evoluții privind punerea în aplicare a planului de acțiune al guvernării
BESA.
De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost prezentat raportul consolidat cu privire la activitatea
agenției în anului 2018, două noi rapoarte de orientare privind informațiile din țara de origine despre
Irak și Afganistan și noul ghid BESA privind procedura de azil.
Recomandările de orientare a țărilor au ca scop încurajarea convergenței în aplicarea criteriilor
de calificare pentru protecție internațională pentru țările de origine specifice, pe baza unor analize
comune și a unor note de orientare ale statelor membre UE +.
În cadrul reuniunii membrii Consiliului de administrație au recunoscut încă o dată eforturile și
progresele făcute de EASO în ultimul an în obținerea unor rezultate semnificative, exprimându-și toto-
dată încrederea deplină și aprecierea în continuarea procesului de către noul director executiv.

6 MIGRAŢIA ŞI AZILUL
Pregătire

La data de 14 iunie a.c., Inspectoratul General pentru Imigrări a organizat, la București, în


calitate de beneficiar, conferința de închidere a proiectului european „Cooperarea cu autorităţile
române relevante cu atribuţii în domeniul combaterii imigraţiei ilegale şi returnării ”.
Cu această ocazie, echipa de proiect a prezentat activitățile derulate și rezultatele obținute cu
sprijinul structurilor colaboratoare, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră Române și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, pe parcursul celor
trei ani de implementare.
Având în vedere obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este
parte, contextul regional şi naţional cu privire la fluxurile migratorii, precum și faptul că țara noastră
apără a doua graniță externă a Uniunii Europene ca întindere, autoritățile române au permanent în
atenție instruirea personalului instituțiilor care, prin natura atribuțiilor conferite de lege, pot intra în
legătură directă cu cetăţenii statelor terţe, cu privire la regimul juridic
aplicabil acestora și procedurile de urmat în cazul depistării unor străini aflați
în ședere ilegală etc.
Mai mult decât atât, odată cu aplicarea în totalitate a dispoziţiilor
acquis-ului Schengen, autoritățile române vor trebui să gestioneze eficient
provocările generate de fenomenul migrației la nivelul statelor membre, în
ceea ce privește controlul migrației în teritoriul
național și al returnării cetățenilor străini depistați în
situații ilegale, precum și să asigure continuitatea
schimbului de experiență și bune practici cu
autoritățile similare din alte state membre.
Proiectul a vizat dezvoltarea cunoștințelor și
deprinderilor pentru 600 de lucrători din cadrul
Inspectoratului General pentru Imigrări, Poliției
Române, Poliției de Frontieră Române și
Jandarmeriei Române.
Astfel, au fost organizate 30 de sesiuni de
instruire comune în domeniul de incidență, un
workshop și 2 vizite de studiu în Ungaria și Belgia.
Procesul de instruire a condus la îmbunătățirea cunoașterii și respectării drepturilor
fundamentale ale imigranţilor în procesul de implementare a măsurilor de depistare în vederea
returnării, inclusiv pentru categoriile vulnerabile.
La eveniment au participat reprezentanți ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne, membri ai
organizațiilor internaționale și neguvernamentale relevante în domeniul migrației.
Activităţile desfăşurate vor conduce la eficientizarea acțiunilor de depistare a imigranţilor ilegali
în vederea returnării acestora, contribuind astfel la reducerea migrației ilegale pe teritoriul României.
Proiectul a fost finanțat prin Programul Naţional aferent Fondului pentru Azil, Migraţie şi
Integrare (FAMI) și s-a derulat în perioada iunie 2016 – iunie 2019. Valoarea totală a proiectului a
fost de 839.753,00 lei. Biroul Informare și Relații Publice

9 7
Despre ea...
Profesioniști

Activitatea de prevenire și combatere a muncii nedeclarate a cetățenilor străini reprezintă o prioritate a


Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea creșterii gradului de siguranță a cetățeanului,
printr-un control permanent asupra respectării legislației în domeniul migrației.

Astfel, în cursul lunii aprilie, polițiștii de imigrări au organizat, la nivel național, acțiuni care s-au derulat
șapte zile consecutiv, timp în care au fost efectuate 198 de controale la sediile și punctele de lucru ale
unor societăți comerciale, care au angajați cetățeni străini, cu scopul de a constata modul în care sunt
respectate prevederile legale atât de către angajatori, cât și de angajați.

În acest sens, s-a avut în vedere existența avizelor de muncă pentru fiecare cetățean străin angajat,
modul în care firmele au încheiat contracte de muncă cu aceste persoane și legalitatea șederii pe
teritoriul țării noastre a străinilor.

8 MIGRAŢIA
MIGRAŢIAŞIŞIAZILUL
AZILUL
În cadrul activităților desfășurate, polițiștii au verificat peste 200 de societăți comerciale și au legitimat
321 de străini, dintre care 142 se aflau în situații ilegale. În urma verificărilor s-a stabilit că 57 dintre
aceștia desfășurau activități lucrative fără forme legale, 15 nu aveau drept de ședere pe teritoriul
României, 7 erau cu ședere ilegală și muncă nedeclarată, iar 63 se aflau în alte situații.

Față de neregulile constatate, în cazurile cetățenilor străini care se aflau în situații ilegale, polițiștii au
emis 21 de decizii de returnare, 58 au fost îndepărtați direct la frontieră, iar pentru ceilalți au fost
dispuse alte măsuri. Totodată, polițiștii au aplicat sancțiuni contravenționale cu avertisment și amenzi
în valoare de peste 7000 de lei, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată.

De asemenea, reprezentanții societăților comerciale la care au fost constatate nereguli au fost


sancționați cu amenzi în
valoare de 780 000 de
lei, conform O.G. nr. 25
din 26 august 2014
privind încadrarea în
muncă și detașarea
străinilor pe teritoriul
României.

Acțiunile s-au desfășurat


în cooperare cu
inspectori din cadrul
Inspectoratelor
Teritoriale de Muncă și
cu sprijinul altor lucrători
din cadrul M.A.I.
Într-o singură lună, polițiștii de imigrări au verificat peste 200
La sfârșitul primului
de societăți comerciale și au depistat 142 de străini care
trimestru al anului curent, desfășurau activități lucrative fără forme legale sau se aflau în
pe teritoriul României, se ședere ilegală, în urma unor acțiuni întreprinse la nivel
aflau aproape 12 000 de național. Au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare
cetățeni străini care de aproape 800 000 de lei.
desfășoară activități
lucrative în baza unui permis de ședere în scop de angajare/detașare, ceea ce reprezintă 17% din
numărul străinilor din țara noastră. Cei mai mulți sunt din Vietnam, Turcia, China, Filipine, Nepal și
Serbia.

Mai multe detalii privind angajarea străinilor pe teritoriul României puteți găsi accesând pagina web a
instituției http://igi.mai.gov.ro/ro/content/munca
Biroul Informare și Relații Publice

9 9
Responsabilitate

Numărul persoanelor care fug de război, persecuție și conflicte a depășit 70 milioane în anul
2018. Aceasta este cea mai mare cifră înregistrată de UNHCR, Agenția Națiunilor Unite pentru
Refugiați, în ultimii aproape 70 de ani.

Raportul anual al UNHCR, Tendințe Globale, arată că în prezent, aproape 70,8 milioane de
persoane sunt strămutate forțat. Privind în perspectivă, cifra este dublă față de acum 20 de ani,
crescând cu 2,3 milioane față de acum un an și corespunde unei populații între cea a Thailandei și
Turciei.

Cifra de 70,8 milioane de persoane reprezintă o estimare precaută, mai ales datorită reflectării
parțiale a crizei din Venezuela. În total, conform datelor primite din partea guvernelor gazdă, circa 4
milioane de venezueleni și-au părăsit țara, situația devenind una dintre cele mai mari crize recente de
strămutare din lume. Deși majoritatea acestor persoane au nevoie de protecția internațională acordată
refugiaților, până în prezent numai jumătate de milion au solicitat azil, în mod oficial.

„Ceea ce vedem la aceste cifre este o confirmare suplimentară a unei tendințe ascendente pe
termen lung privind numărul persoanelor care necesită protecție împotriva războiului, conflictelor și
persecuției. Deși limbajul utilizat în raport cu refugiații și migranții este deseori de natură a diviza,
asistăm la o revărsare de generozitate și solidaritate, mai ales din partea comunităților care găzduiesc
un număr mare de refugiați. De asemenea, vedem o implicare fără precedent a unor noi actori, inclusiv
actori responsabili cu dezvoltarea, din sectorul privat dar și persoane fizice, ceea ce reflectă și
transmite deopotrivă spiritul Pactului Global privind Refugiații”, a declarat Înaltul Comisar al Națiunilor
Unite pentru Refugiați Filippo Grandi. „Trebuie să pornim de la aceste exemple pozitive și să ne
intensificăm solidaritatea cu miile de persoane nevinovate forțate să-și părăsească țara, în fiecare zi.”

Cifra de 70,8 milioane de persoane strămutate global (la finalul anului 2018) include 25,9
milioane refugiați, 3,5 milioane solicitanți de azil și 41,3 milioane de persoane strămutate intern.

Creșterea generală a numărului persoanelor strămutate a continuat să depășească viteza cu


care se găsesc soluții pentru cei care devin strămutați. În cazul refugiaților, cea mai bună soluție este
posibilitatea de a se întoarce acasă în mod voluntar, în siguranță și cu demnitate. Alte soluții includ
integrarea în comunitatea-gazdă sau relocarea într-o țară terță. Cu toate acestea, numai 92.400
refugiați au fost relocați în anul 2018, sub 7% din cei care așteaptă relocarea. Circa 593.800 refugiați
s-au putut întoarce acasă, în timp ce 62.600 au devenit naturalizați.

10 MIGRAŢIA ŞI AZILUL
În cazul fiecărei situații a refugiaților, oriunde s-ar petrece ea, oricât de mult timp ar dura, trebuie
să se pună accentul pe soluții și îndepărtarea obstacolelor care împiedică persoanele să se întoarcă
acasă”, a declarat Grandi. „Este o activitate complexă, în care UNHCR se implică în mod constant,
dar care necesită și ca toate țările să acționeze împreună pentru binele comun. Este una dintre cele
mai mari provocări din zilele noastre.”

8 informații pe care
trebuie să le știți despre
refugiați
 COPII: În anul 2018, fiecare al doilea
refugiat a fost copil, mulți dintre aceștia
(111.000) fiind singuri și fără familiile lor.

 COPII MICI: Uganda a raportat un


număr de 2.800 copii refugiați cu vârsta
sub cinci ani care au fost singuri sau sepa-
Femeie din Venezuela are grijă de copilul său în rați de familiile lor.
adăpostul Pintolandia din Boa Vista, nordul Braziliei,
în martie, 2019.  FENOMEN URBAN: Ca refugiat, ai o
© UNHCR/Vincent Tremeau probabilitate mai mare de a locui într-un
oraș (60%) decât într-o zonă rurală sau o
tabără.

 BOGAȚI ȘI SĂRACI: Țările cu venituri mari


găzduiesc, în medie, 2,7 refugiați la 1000 de locu-
itori; țările cu venituri medii găzduiesc, în medie,
5,8; țările cele mai sărace găzduiesc o treime din
numărul total de refugiați la nivel mondial.

 LOCALIZARE: Circa 80% din refugiați


trăiesc în țări învecinate cu țările lor de origine.

 DURATĂ: Aproape 4 din 5 refugiați se află


în situații de strămutare care durează de cel puțin
cinci ani. Unul din 5 se află în situații de strămuta-
re care durează de 20 de ani sau mai mult.
Un tată ținând în brațe o fetiță, traversează râul
 NOI SOLICITANȚI DE AZIL: Cel mai mare Tachira care formează granița dintre Venezuela
număr de cereri noi de azil în anul 2018 a venit și Columbia © UNHCR/Vincent Tremeau
din partea venezuelenilor (341.800).

 PROBABILITATE: Proporția oamenilor care sunt refugiați, solicitanți de azil sau strămutați
intern din populația totală a lumii este acum de 1 la 108; acum zece ani era de 1 la 160.

Gabriela Leu—UNHCR

11
Eveniment

Aflată la cea de-a XI-a ediție, Ziua Porților an, mai mult ca oricând, asiaticii se fac văzuți
Deschise pentru Copii la MAI a reunit și în acest cam prin toate șantierele din București.
an mii de copii, mai mari sau mai mici, însoțiți de
profesori, părinți și bunici. Au fost și alte provocări ale celor mici. Spre
exemplu, un băiețel cu părul blond și rebel, ne-a
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul întrebat “cum sunt îndepărtați străinii cei răi”, o
tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne, domnișoară, cam de liceu, era interesată de
în contextul “câți vin să viziteze
sărbătoririi Zilei România”, iar o
Internaționale a tânără voia să știe
Copilului. “dacă este adevăr
sau mit că străinii
Astfel, cu studiază medicina
toții ne-am în țara noastră
mobilizat și i-am doar pentru că
așteptat pe copii taxele sunt mai
cu surprize și mici”. Cu toții au
diferite momente primit răspunsurile
interactive așteptate, firește
pentru a-i adaptate vârstei
familiariza cu lor.
activitatea
noastră de zi cu De asemenea,
zi. cum era de
așteptat dulciurile,
stegulețele și
Inspectoratul General pentru Imigrări a baloanele personalizate au fost printre
pregătit copiilor un stand expozițional, unde a preferatele copiilor de la stand, însă spinnerele
fost proiectat cel mai recent material video și jocurile 4D au fost vedete.
animat, privind admisia legală a străinilor în țara
noastră. Le mulțumim tuturor copiilor că au fost
alături de noi și pentru că ne-au reamintit cât de
De asemenea, colegii noștri participanți au minunat e să ai mereu sufletul curat și viața
prezentat tuturor celor interesați aspecte din plină de perspective.
munca polițistului din domeniul operativ sau de
suport și cum pot deveni polițiști de imigrări.
O temă interesantă de discuție a fost
aceea a străinilor care vin să muncească în
România. Un vizitator, cam de nouă ani, ne
spune că, la el la bloc sunt foarte mulți străini
care muncesc și a aflat de la tatăl lui că în acest

Ermina MIHAI
12 MIGRAŢIA ŞI AZILUL
13
Polițiștii de imigrări, cu sprijinul organizațiilor internaționale și neguvernamentale, au organizat, la
nivelul celor șase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil, competiții sportive,
excursii, drumeții și alte activități culturale și recreative pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului,
promovând cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale şi a valorilor
democratice.

Din anul 1991 și până în prezent, peste 7655 de persoane au primit o formă de protecție
internațională în România, fiind originare din 67 de țări ale lumii.

Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conștientizare a situaţiei milioanelor de


persoane deplasate forţat din cauza conflictelor. Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment
de reflecție asupra provocărilor și eforturilor derulate de toți actorii implicați în vederea identificării unor
soluții durabile la problemele refugiaților.

Inspectoratul General pentru Imigrări, alături de organizațiile internaționale și neguvernamentale,


desfășoară în permanență acțiuni relevante în contextul actual de asumare și implemetare a
obligațiilor României ca stat membru UE, care vizează politici de integrare a cetățenilor străini, pe de-o
parte, iar, pe de altă parte, pentru înlăturarea stereotipurilor, a sentimentului general de temere și
respingere a acestor cetățeni în rândul populației.

Pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, în România, Inspectoratul General pentru Imigrări
a organizat o serie de activităţi menite să promoveze cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale,
etnice, lingvistice, sociale, precum şi a valorilor democratice, manifestări la care au participat persoane
refugiate aflate pe teritoriul ţării.

Astfel, în cele şase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil din
Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti, s-au organizat activități culturale și
recreative, competiţii sportive, excursii şi drumeţii cu multiple valenţe de cunoaştere şi informare, ce
prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti.

16 MIGRAŢIA
14 MIGRAŢIAŞI
ŞIAZILUL
AZILUL
Aderând în anul 1991 la Convenţia ONU persecuţie, îşi părăsesc locul natal pentru a urma
privind statutul refugiaţilor, România și-a asumat drumul refugiului.
obligaţia de a proteja persoanele care au decis
să caute protecție internațională în ţara noastră. În complexitatea fenomenului migraţiei
Pe parcursul anilor a fost adoptat cadrul legal în există o distincţie clară între migrant şi refugiat.
conformitate cu standardele internaționale și cele Migrantul alege să plece din ţara de origine,
europene în domeniul protecției drepturilor temporar sau definitiv, din motive de ordin
omului, au fost elaborate proceduri de lucru economic, familial, social sau cultural, iar
necesare și permanent s-a urmărit dezvoltarea refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara
cadrului instituțional și preluarea celor mai bune natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări
practici în acest domeniu. De asemenea, conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele
România și-a manifestat solidaritatea cu au obligaţia să le ofere protecţie împotriva
eforturile europene de gestionare a migrației prin returnării în ţara de origine, acces efectiv şi
participarea activă la procesul de relocare a neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie
migranților din state europene și terțe. de forme de asistenţă (materială, medicală,
Conform datelor statistice, din anul 1991 și socială).
până în prezent, peste 35619 persoane au
solicitat azil în România, 7655 dintre acestea au Garantarea acestor drepturi derivă din
obținut o formă de protecție internațională. La Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul
sfârșitul lunii mai 2019, în evidențele instituției de la New York din 1967, instrumente
erau înregistrate 4136 de persoane beneficiare a internaţionale pe care România le-a ratificat în
unei forme de protecție care aveau un drept de anul 1991. După această dată, ţara noastră a
ședere pe teritoriul României. Cei mai mulți sunt început construirea treptată a unui sistem
din Siria, Irak, Afganistan. naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile
asumate la nivelul comunităţii internaţionale și,
Începând cu 4 decembrie 2000, prin totodată, ne-am exprimat solidaritatea față de
Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a statele europene care se confruntă cu aflux de
Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să onoreze migranți, contribuind la eforturile internaționale
destinele a milioane de oameni care, forţaţi de de relocare a acestora.
conflicte violente sau diverse forme de

Biroul Informare și Relații Publice 15


17
Aniversare
În fiecare an, la data de 19 iunie se sărbătorește Ziua Biroului European de Sprijin pentru Azil
(EASO). În cei opt ani de activitate ai agenției, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) împreună cu
Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) au susținut construirea unui sistem european comun de
azil, rezistent și eficient. Agenția acționează ca un centru de expertiză în materie de azil, oferind sprijin
operațional statelor membre cu nevoi specifice.

Anul acesta manifestările dedicate organizării Zilei anuale de informare EASO s-au concentrat pe
operațiunile EASO asupra UE, dar mai ales pe pregătirea experților din statele membre. Folosirea
experților statelor membre a fost și continuă să fie un factor esențial care contribuie la valoarea
adăugată a agenției pe teren.

Inspectoratul General pentru Imigrări a sprijinit constant acest parcurs prin specialiștii cu atribuții
în domeniul azilului care și-au asumat rolul de coordonatori în diferite procese, profesionalismul
acestora fiind mereu apreciat atât de către agenție, cât și de autoritățile naționale în misiunile EASO.

Pentru a răspunde provocărilor și cerințelor misiunii, în anul 2018 au fost pregătiți 40 de polițiști ai
IGI prin intermediul modulelor de pregătire “Cercetarea Informaţiilor din Ţările de Origine” și „Modulul
Dublin III Regulation”, urmând ca pe parcursul acestui an alţi 40 de poliţiști să participe la formarea
prin modulele “Clauze de Includere Avansate” și „Tehnici de Intervievare”.
Totodată, o contribuţie deosebită a polițiștilor de la imigrări a fost adusă prin participarea cu
experţi la seminarii, grupuri de lucru, reuniuni pe diverse teme de interes, care au condus la
elaborarea a diverse documente tehnice în sprijinul Statelor Membre (Rapoarte privind informațiile din
țări de origine, Instrucţiuni privind procedura de azil, Broşuri de informare, Manuale de pregătire etc).

România prin reprezentanții IGI, a participat și susținut activ eforturile agenției de a înființa un
birou de suport în Turcia şi de a identifica nevoile statelor membre care efectuează operaţiuni de
relocare din Turcia. Astfel, prin expertiza oferită, a fost realizat planul de fezabilitate ce a fost prezentat
și supus aprobării în cadrul întâlnirii Comitetului Director al BESA. Prin înființarea biroului de sprijin în
Turcia, statele membre care s-au alăturat proiectului pilot, printre care și România, urmează să
primească sprijin logistic în vederea realizării misiunilor de selecție și de asistență a grupului țintă.

16 MIGRAŢIA ŞI AZILUL
Biroul Informare și Relații Publice

17
Actualitate

O femeie de 43 de ani, din Brăila, a cunoscut un cetățean egiptean, în vârstă de 37 de ani,


căsătorindu-se la scurt timp cu acesta, în Turcia. Ulterior, bărbatul a efectuat demersuri pentru
obţinerea unei vize de intrare în România, în scop de reîntregirea familiei.

În martie 2019, cei doi soţi s-au prezentat la sediul Biroului pentru Imigrări al Judeţului Brăila şi
au depus documentele necesare prelungirii dreptului de şedere temporară pentru cetăţeanul
egiptean.

Conform procedurilor, polițiștii de imigrări au început verificările în cazul celor doi soți, în cadrul
cărora au fost efectuate vizite la domiciliul conjugal declarat, discuţii cu persoane din anturajul
acestora și alte activități relevante în stabilirea situației reale.

În urma verificărilor a reieșit faptul că femeia și-a procurat anterior plecării din România toate
documentele necesare încheierii căsătoriei în Turcia, deşi nu îl cunoştea pe viitorul soţ.

De asemenea, în timpul interviului cei doi soţi au fost inconsecvenţi în declaraţiile lor cu privire
la circumstanţele în care s-au cunoscut, timpul petrecut împreună şi a altor informaţii relevante
despre aceştia, concluzia fiind aceea că străinul a încheiat căsătoria în scopul obţinerii unui permis
de şedere pe teritoriul României.

Ca urmare a celor constatate, cetăţeanului egiptean i-a fost refuzată prelungirea dreptului de
şedere temporară în România, pe numele acestuia fiind emisă o decizie de returnare cu obligația de
a părăsi teritoriul României în 30 de zile.
Biroul pentru Imigrări al județului Brăila

18 MIGRAŢIA ŞI AZILUL
În primele cinci luni au fost emise 8749 de avize de angajare din contingentul aprobat
pentru anul 2019. Dintre acestea, 7649 au fost emise pentru lucrători permamenți, 695
pentru detașați, 234 pentru ICT, 116 pentru înalți calificați. Cei mai mulți străini sunt din
Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal și au optat pentru municipiul București și județele
Constanța, Ilfov, Brașov și Timiș.
Tendința de creștere a numărului avizelor de muncă emise cetățenilor străini a continuat în mod
exponențial, în fiecare lună, de la începutul acestui an.
Astfel, în primele cinci luni ale anului curent, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat
10497 de cereri pentru emiterea avizelor în vederea angajării în muncă sau detașării cetățenilor
străini în România. Dintre aceste 8749 au fost soluționate pozitiv, 332 au fost respinse, iar 1426 sunt
în curs de soluționare.
În perioada de referință au fost emise 8749 de avize pentru angajarea în muncă, reprezentând
43,7 % din contingentul aprobat pentru anul 2019. Dintre acestea, 7649 au fost emise pentru
lucrători permamenți, 695 pentru detașați, 234 pentru ICT, 116 pentru înalți calificați.
Cele mai multe avize solicitate de către
angajatori sunt pentru lucrătorii permanenți
sau detașați în sectoare de activitate din
domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor
rezidențiale și nerezidențiale, restaurante,
comerț, construcții de nave și structuri
plutitoare etc.

Se remarcă și faptul că România devine


atractivă și pentru imigranții cu înaltă
calificare din țări terțe, posesori de Carte
albastră a UE. Cartea albastră a UE
reprezintă permisul de ședere temporară ce
urmărește să încurajeze imigrarea
specialiștilor cu înaltă calificare din țările
terțe pentru a răspunde cererii de lucrători
calificați în Uniunea Europeană.

Din punct de vedere geografic, cele mai


multe avize au fost emise de către
structurile de imigrări din municipiul
București (2667) și județele Constanța
(999), Ilfov (912), Brașov (505) și Timiș
(355). De asemenea, străinii care aleg să
muncească, în țara noastră, sunt în general
din Vietnam, Moldova, Nepal și Turcia.

19
Actualitate

De regulă, cultura unei organizații este făcută de oamenii care lucrează în aceasta, dar
percepțiile și așteptările care pot fi uneori proiectate, inclusiv în spațiul asigurat, ca loc de
manifestare a interacțiunilor sociale ale unei instituții, impun respect prin tot ceea ce o recomandă.

Fie că analizăm și adaptăm politici în domeniul azilului sau al integrării sociale, fie că
reglementăm șederea străinilor pe teritoriul României, valoarea unui sediu modern - ca simbol al
puterii administrative și al reprezentării – dacă vrețí, ca prim contact al unor străini cu țara noastră
este din ce în ce mai des resimțită, îndeosebi atunci când în procese de cooperare practică colegi
din alte state ne calcă pragul “casei”.

Un sediu modern pentru Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) ar crea premisa unei
deschideri eficiente atât către cadrul instituțional național, cât și către statele de interes operațional,
fiind imperativă posibilitatea organizării unor evenimente importante sub egida instituției noastre.

De exemplu, întâlnirile Grupului de


coordonare al Strategiei Naționale privind
Imigrația, cooperarea cu societatea civilă de
pe plan intern sau inițierea unor workshop-uri
în cadrul unor inițiative regionale precum
Formul Salzburg, ICMPD, Parteneriatul Estic,
Acțiunea Externă a Biroului European de
Sprijin pentru Azil sau Rețeaua Europeană
privind Migrația, reprezintă activități,
evenimente ce pot influiența pozitiv
angajamentul țării noastre la nivel european
și regional, dosarul migrației fiind unul de
prim-plan în agenda europeană.

Apartenența la o instituție modernă și totodată tânără va fi pozitiv percepută de către fiecare


dintre noi, cultura organizatională influențând comportamentul membrilor echipei, determinând astfel
cultura locului, adică ceea ce cred și ce simt OAMENII din organizație despre mediul de lucru și
relațiile dintre colegi.

În alte state, ansamblul clădirii, istoricul ei și a oamenilor care lucrează ia forma unei culturi
reparatorii, al cărei mesaj reglează mentalul colectiv al unei societăți. În Germania, de pildă, Biroul
Federal pentru Migrație și Azil (BAMF) se află în fostul sediu al Siguranței Statutului nazist de la
Nurnberg. Mesajul este cât se poate de clar. Umanismul a luat locul rasismului, iar binele a învins.
Percepția personalului BAMF în cazul de față este de vector al evoluției și biruinței administrației
germane democrate asupra propriului trecut. Ne petrecem aproximativ 40 de ore la locul de muncă
în fiecare saptamână, adică mai mult timp alături de colegii de serviciu, decât cu propriile familii. Este
important ca acest răstimp sa fie unul plăcut și să ne facă să simțim un plus de valoare.

20 MIGRAŢIA ŞI AZILUL
Căutăm oameni entuziaști, implicați activ, eficienți în proiectele pe care le desfasoară, iar o
arhitectură futuristă (de ce nu?) ar putea imprima o dinamică aparte relațiilor de muncă. Până nu de
mult colegii de la Comisariatul General Belgian pentru Refugiați și Apatrizi au lucrat într-o modernă
clădire de birouri a concernului World Trade Centre, spațiile respective fiind închiriate, astfel că nu
este absolut obligatoriu ca locația să se afle în proprietatea IGI.

O cultură organizatională puternică


atrage oameni valoroși, dispuși chiar
și pentru venituri mai mici să se
angajeze în diverse activități care le
dezvoltă orizontul profesional. Cei
mai buni caută mai mult decât un
salariu mare, ei au nevoie de un
mediu plăcut în care să aibă
oportunitatea să se dezvolte, astfel
că o cultură organizațională
puternică fidelizează angajații.

Cât de probabil este ca o persoană talentată să ramână în instituția noastră dacă nu se simte
bine în mediul în care lucrează? Ce o va impiedica să accepte de la concurență o ofertă salarială mai
mare cu cateva sute de lei? Cultura organizațională este componenta cheie care influentează
loialitatea membrilor echipei.

Am putea răspunde: “De ce să investim atât de mult în oameni, oricum vor pleca la un moment
dat!”. În acest caz ar fi important să analizăm ce dorim: oameni slab pregătiți și demotivati care să
ramână în orice condiții sau oameni valoroși care, chiar dacă vor pleca într-o bună zi, vor crește
considerabil valoarea instituției. O echipă motivată corespunzator inclusiv printr-un mediu de lucru
propice are o productivitate mai mare, fapt ce influențează direct rezultatele deloc puține ale
Inspectoratului General pentru Imigrări.

Munca înseamnă efort, program rigid, pentru unii poate o adevărată “piatră de moară”. Dar
atunci când există o cultură organizaționala atractivă, vom reuși să schimbăm concepția despre “a
merge la muncă”. Sunt absolut convins că oricine își dorește să meargă la serviciu de plăcere –
oricât de ciudat ar suna pentru unii – fără a privi fiecare zi de lucru ca pe o corvoadă.

Nu trebuie însă uitat faptul că pe lângă dezvoltarea oamenilor din echipă, cultura
organizațională dezvoltă instituția în sine. Odată cu întărirea valorilor și viziunii comune a membrilor
echipei într-un spațiu inteligent, rezultatele vor veni de la sine, crescând astfel încrederea populației,
a celorlalte instituții și a Ministerului. Mesajele transmise de instituție vor avea o mai mare putere,
semnificație și impact, îndepărtând prejudecățile birocratice.

Pe Calea Victoriei tronează un palat pe cât de frumos odinioară pe atât de abandonat astăzi, o
clădire cu aspect emblematic, potrivit chemării specialității noastre, care ar putea schimba ritmul de
dezvoltare. Ei bine, o clădire ca aceasta sau altele ca ea aflate acum în paragină ar putea pune
bazele unei culturi organizaționale solide pentru instituția noastră.

Felix DAVID - Serviciul Protecție Internațională

21
Timp liber

18 echipe formate din polițiști de la nivelul structurilor centrale și teritoriale, mai experimentați sau
începători în tainele pescuitului, au participat, în perioada 17-19 mai a.c., la evenimentul sportiv “Cupa
IGI la pescuit”, ediția a III-a, organizat la amenajarea piscicolă Măgura 9, din județul Călărași. Polițiștii
de imigrări au prins la lansetă peste 600 kg de pește și au întărit relațiile de colaborare și integrare în
cultura organizațională.
A treia etapă a concursului de pescuit sportiv “Cupa IGI la pescuit”, s-a încheiat duminică, 19 mai
a.c.. Echipele concurente au dovedit pricepere și implicare pe parcursul celor trei zile de competiție.
La start s-au aliniat peste 100 de polițiști de imigrări, mai experimentați sau începători în tainele
pescuitului sportiv, grupați în 18 echipe. În total s-au capturat peste 600 kg de crap, clasamentul fiind
unul strâns, pe întrega perioadă de desfășurare a competiției, și în continuă schimbare.
Concursul a constat în cântărirea celor mai mari 5 pești prinși de fiecare echipă, greutatea lor
reprezentând locul în clasament. Câștigătorii celei de a treia ediții sunt:

Sector A
Locul I - Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil Rădăuți 1
Locul II - Serviciul Control
Locul III - Direcția pentru Imigrări a Muicipiului București
Sector B
Locul I - Serviciul pentru Imigrări al județului Galați
Locul II - Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil Rădăuți 2
Locul III - Direcția Migrație
Clasament general
Locul I - Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil Galați
Locul II - Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil Timișoara
Locu lII - Dispecerat IGI
Cea mai mare captură – Serviciul pentru Imigrări al județului Prahova

Toți participanții au primit câte o medalie, iar cei mai buni dintre cei mai buni, au fost premiați cu
diplome, cupe, instrumente de pescuit și bineînțeles, aplauze din partea tuturor celor prezenți.

22 MIGRAŢIA ŞI AZILUL
Competiția “Cupa IGI la pescuit”,
ediția a III-a, a avut loc, în perioada
17-19 mai a.c., și s-a desfășurat la
zona de agrement Balta Măgura 9,
din județul Călărași. Concursul s-a
derulat într-o ambianță plăcută, iar
peștii capturați au fost eliberați
după fiecare cântărire, bucurându-
se în continuare de mediul lor
natural.

Pentru că activitatea s-a bucurat


de un real succes și din punct de
vedere al dezvoltării relațiilor
interpersonale menite să creeze

o înțelegere comună și să cultive un spirit de comunitate în cadrul grupului, competiția va continua cu


etape viitoare.Evenimentul a fost organizat cu sprijinul SNPPC, CNP și Europol.

23
Zâmbete dăruite copiilor refugiați
din diferite colțuri ale lumii