Regim dislipidemii

Regimul alimentar in dislipidemii (Creşterea găsimilor in sange)

Cauzele acestei dereglari metabolice pot fi: excesul alimentar de grasimi de origine animala,
metabolizarea insuficienta a grasimilor in sange datorita unei disfunctii hepatice sau
consumul glucidelor in exces, care pot fi transformate in grasimi si depozitate sub forma de
tesut gras (diabet).
Valori normale ale:
– colesterolului sunt sub 200mg/dl
– trigliceridelor sunt sub 200mg/dl

Factorii de risc ar fi: obezitatea, sedentarismul sau fumatul, diabetul .

Dislipidemia netratata duce in timp la afectarea arterelor cu depunerea colesterolului la
nivelul peretilor arteriali (creşte semnificativ riscul apariţiei unui atac de cord,a unui atac
cerebral, a hipertensiunii arteriale cu riscurile deja cunoscute).

Regimul in dislipidemie este destul de usor de urmat si daca se insista pe acest lucru, lipidele
din sange revin la normal, in cazurile in care dereglarea metabolica nu este semnificativa.

Măsuri nemedicamentoase necesare pentru tratamentului dislipidemiilor:

• Întreruperea fumatului
• Regim alimentar (dietă)

Sfaturi practice pentru regimul alimentar în dislipidemii (Fiti atent la cantitatea de grăsimi
din alimentatie)
– Scoateti din alimentatie carnea de porc (ea fiind cea mai bogata carne in grasimi),
mezelurile, rantasurile, maionezele, prajelile.
– Feriţi-vă de alimentele bogate în colesterol. Acestea sunt alimente de origine animală,
precum untul, smântâna, brânzeturi fermentate, brânză topită, slănină, untură, carnea grasă,
cârnaţii, ouăle.
Sunt admise grăsimile de origine vegetală precum uleiul (de floarea soarelui, soia, măsline)
şi margarina.
– Preferaţi iaurtul slab, laptele bătut, brânză de vaci, carnea slabă (carnea de pui fără pieliţă),
peştele slab, legumele, fructele.
– Limitaţi consumul de ouă la 2 pe săptămână.
– Evitaţi consumul de alcool, produse zaharoase. Incercati sa reduceti pe cat posibil consumul
de covrigi, paine, paste fainoase, orez, foietaje, prajituri de casa, dulciuri.
– Evitaţi prepararea alimentelor prin prăjire, preferaţi fierberea, prepararea la cuptor sau la
grătar.
– Pentru a da gust alimentelor folosiţi suc de lămâie, muştar, piper, usturoi, ceapă,
condimente, ierburi aromatice
– Faceti un obicei din a avea o masa pe zi de salate de cruditati sau fructe precum si legume
fierte sau crude.

Conţinutul în colesterol al unor alimente

Alimentul/100g ||| Colesterol/mg
Creier de bovină 2300
Ficat 420
Brânzeturi 150 – 200
Unt 280
Carne grasă de porc, vită 125
Lapte de vacă 110
Gălbenuş 230

//////////////////////

Dislipidemie
Dr. Marilena Constantin
Medic primar Medicina generala
Medic specialist Diabet, nutritie si boli metabolice

Dislipidemie este o afectiune caracterizata prin alterarea metabolismului grasimilor

evidentiata prin modificarea valorilor colesterolului, LDL-colesterolului, HDL-colesterolului,
trigliceridelor.

Dislipidemie - clasificare

 genetica
 secundara altor afectiuni

Defectele genetice sunt localizate la nivelul genelor care sintetizeaza enzimele implicate in
hidroliza grasimilor (lipoproteinlipaza, lipaza hepatica) sau la nivelul genelor implicate in
sinteza apoproteinelor. Dislipidemiile genetice pot fi autosomal dominante (este suficient ca
unul dintre parinti sa prezinte defectul genetic) sau autosomal recesive (trebuie ca ambii
parinti sa prezinte defectul genetic).

Dislipidemia secundara insoteste alte tipuri de afectiuni :

 obezitatea (cresterea masei de tesut adipos si cresterea rezistentei la insulina

determina o productie in exces de acizi grasi liberi cu cresterea valorilor de LDL si
VLDL)
 diabetul zaharat determina tulburari ale metabolismului lipoproteinelor prin
hiperglicemie si hiperinsulinemie la persoanele cu rezistenta la insulina
 afectiunile tiroidiene, in special hipotiroidismul se asociaza cu niveluri crescute
pentru LDL-colesterol prin scaderea clearence-ului hepatic
 afectiunile renale (in special asindromul nefrotic) se asociaza cu hipercolesterolemie
si hipertrigliceridemie
 bolile hepatice pot determina atit cresterea nivelurilor de lipoproteine prin scaderea
clearence-ului acestora cat si scaderea lor prin afectarea capacitatii de biosinteza a
apoproteinelor
 sindromul Cushig prin valori crescute de glucocoticoizi determina cresteri de VLDL,
LDL, tigliceride
 estrogenii cresc sinteza de VLDL si HDL
 consumul excesiv de alcool inhiba oxidarea acizilor grasi liberi si creste nivelul de
trigliceride
 dietele bogate in grasimi saturate (carne, lapte, ciocolata, produse de patiserie, prajeli)
produc dislipidemii
  medicamentele modifica nivelurile de colesterol (diureticele tiazidice, estrogenii,
betablocantele)
 stresul, anxietatea, fumatul

Diagnosticul dislipidemiei se bazeaza pe :

 examen clinic care evidentiaza xantelasme (leziuni plane, de culoare galbuie

localizate la nivelul pleoapelor) sau xantoame (leziuni localizate la nivelul
tendoanelor)
 examen de laborator care arata modificari la nivelul : colesterolului, HDL-
colesterolului, LDL-colesterolului, trigliceridelor
 excluderea unor cauze secundare prin efectuarea unor analize suplimentare : glicemie,
hormoni tiroidieni, transaminaze, uree, creatinina
 identificarea unor factori asociati dislipidemiilor : obezitatea, fumatul, consumul de
alcool, sedentarismul

Istoricul familial, xantoamele, xantelasmele, valori foarte mari pentru LDL-colesterol sau
trigliceride (peste 1000mg/dl) orienteaza spre o cauza genetica a dislipidemiilor.

Dislipidemie - consecinte

 factor de risc pentru boala cardiovasculara

 ateroscleroza
 boala vasculara periferica
 pancreatita acuta (hipertrigliceridemia)

Un studiu publicat in revista Lancet (09.2010) a aratat ca scaderea LDL-colesterolului cu

1mmol/l a redus de 5 ori riscul de evenimente vasculare majore (infarctul miocardic,
accidentul vascular cerebral, revascularizatia coronariana).

Tratamentul dislipidemiilor

Scopul tratamentului dislipidemiei este reducerea nivelurilor de colesterol, LDL-colesterol,

trigliceride si cresterea HDL-colesterolului reducind astfel riscul de boala cardiovasculara.

Dislipidemie - principii de tratament

 terapia nutritionala
o scaderea grasimilor saturate si polinesaturate pina la 10 % din numarul total de
calorii
o scaderea consumului de colesterol(< 300mg/zi)

o consumul de fibre care impiedica absorbtia zaharurilor

o suplimente antioxidante (vitamina C, vitamina E) si cresterea consumului de

vegetale si fructe pentru prevenirea aterosclerozei
 scadere ponderala (daca este necesar)
o scade nivelururile de trigliceride si creste HDL-colesterolul
  promovarea activitatii fizice
o s-a asociat in unele studii clinice cu reducerea usoara a LDL-coleterolului, fara
a influenta foarte mult valorile HDL-colesterolului si trigliceridelor
 tratament farmacolgic (medicamentos)
o statine : inhiba enzimele care controleaza biosinteza colesterolului endogen;
cresc activitatea receptorului pentru LDL-colestreol crescand catabolismul
LDL-colesterolului; au efect la nivelul placii de aterom prin diminuarea
formarii trombusului; au reactii adverse de tip : mialgii, artralgii, cresteri ale
transaminazelor
o derivatii de acid fibric : scad trigliceridele si cresc HDL-colesterolul; pot
determina dispepsii, mialgii, cresteri ale transaminazelor
o inhibitori ai absorbtiei intestinale a colesterolului

o acidul nicotinic : creste HDL-colesterolul; poate determina manifestari

dermatologice : prurit, rash; poate exacerba boala inflamatorie intestinala,
boala ulceroasa, astmul bronsic
o acizii grasi de tip omega3 sunt acizi polinesaturati care se gasesc in
concentratii mari in peste si care reduc nivelul de trigliceridelor; se asociaza cu
antioxidanti de tip vitamina C.
 tratamentul cauzelor secundare de dislipidemii

Terapia farmacologica (medicamentoasa) in dislipidemie are ca scop obtinerea unor valori

tinta care se stabilesc in functie de factorii de risc individuali. Tratamentul medicamentos se
initiaza dupa o evaluare medicala pentru stabilirea riscului cardiovascular si a patologiei
asociate si se supravegheaza periodic.
Dislipidemia familiala necesita asocieri de hipolipemiante, iar uneori nu raspunde la
medicatia uzuala.

Dislipidemie - preventie

 alimentatie sanatoasa cu reducerea consumului de grasimi saturate si polinesaturate,

dulciuri hiperconcentrate, bauturi racoritoare care au un continut caloric crescut,
alcool in exces, cafeaua in exces, fast food-uri
 evitarea fumatului
 mentinerea unui indice de masa corporala la valori normale
 practicarea activitatii fizice, in special exercitii aerobe
 educatia copiilor pentru un stil de viata sanatos (in familie, la gradinita, la scoala)

Dislipidemie - screening

 adulti peste 20 ani

 testare < 20 ani daca exista factori de risc - istoric familial de : dislipidemie, boala
cardiovasculara precoce (< 55 ani); obezitate

In concluzie dislipidemia este o afectiune complexa avind atat cauze genetice cat si dobandite
(stil de viata inadecvat, afectiuni ce predispun la dislipidemii) fiind un important factor de
risc pentru boala cardiovasculara. Dislipidemia poate fi prevenita, se diagnosticheaza prin
metodele de screenig existente, iar tratamentul este individualizat si presupune : terapie
nutritionala, activitate fizica si tratament medicamentos daca este cazul.

////////////////

Ce ar trebui sa se afle pe lista ta de cumparaturi

Medicii recomanda o dieta considerata sanatoasa pentru inima noastra. Facand unele
schimbari in dieta ta, acestea pot sa iti scada valorile colesterolului "rau" si iti pot creste
valorile colesterolului "bun". Iata cateva lucruri esentiale care trebuie sa se gaseasca in cosul
tau de cumparaturi:

Alege grasimi sanatoase. Evita grasimile saturate care se gasesc, in principal, in carnea
rosie, bacon, carnati si produsele lactate cu grasimi multe. Alege, insa, proteine slabe, precum
carnea de pui, de curcan si de peste atunci cand mergi la supermarket. Include pe lista de
cumparaturi produse lactate degresate sau cu un continut cat mai scazut de grasimi. Si
foloseste grasimi mononesaturate, precum uleiul de masline si cel de canola (rapita) atunci
cand gatesti.

Renunta la grasimile trans. Grasimile trans se gasesc in alimentele prajite si in alimentele

procesate, precum prajiturile, biscuitii sarati si alte gustari din comert. Verifica ingredientele
pe etichetele produselor. Renunta la acele produse care au pe lista de ingrediente "ulei partial
hidrogenat".

Mananca mai multi acizi grasi Omega-3. Acizii grasi Omega-3 au multe beneficii pentru
inima ta. Poti sa ii gasesti in anumite tipuri de peste gras, inclusiv in somon, macrou si
hering. De asemenea, Omega-3 gasesti in unele nuci si seminte, cum sunt nucile romanesti si
semintele de in.

Creste consumul de fibre alimentare. Toate fibrele sunt sanatoase si benefice pentru inima,
dar fibrele solubile, care se gasesc in ovaz, fructe, fasole boabe si legume pot sa scada nivelul
colesterolului tau LDL.

Mananca mai multe fructe si legume. Acestea sunt bogate in continutul de fibre alimentare
si au un continut sarac de grasimi saturate.

Leguminoasele: un grup de alimente de origine vegetala care include fasolea boabe, mazarea
si lintea.

Avocado: este un fruct dens din punct de vedere nutritional. Este o sursa bogata de grasimi
mononesaturate si de fibre alimentare, care te ajuta sa scazi colesterolul LDL.

Nucile, in special migdalele si nucile romanesti - acestea sunt foarte bogate in grasimi
mononesaturate. Nucile romanesti sunt bogate in acizi grasi Omega-3 de origine vegetala.

Cereale integrale, in special fulgi de ovaz si orz; retine ca fulgii de ovaz contin betaglucan,
un tip de fibre solubile care ajuta la scaderea colesterolului. Orzul este si el bogat in
betaglucani si poate sa ajute la scaderea colesterolului LDL.

Fructe de tot felul plus fructe de padure - multe tipuri de fructe sunt bogate in fibre
solubile, care ajuta la scaderea valorilor colesterolului. Un tip de fibra solubila, numita
pectina, s-a dovedit ca scade colesterolul cu pana la 10%. Ea se gaseste in fructe precum
merele, strugurii, citricele, capsunele.

Legumele sunt o parte importanta a unei diete benefice pentru inima ta. Unele legume sunt
indeosebi bogate in pectona, aceeasi fibra solubila ce reduce colesterolul, care se gaseste in
mere si portocale. Legume bogate in pectina sunt: bamele, vinetele, morcovii si cartofii.

Ceaiul verde si negru: ceaiul contine multi compusi vegetali care sunt asociati cu
imbunatatirea sanatatii inimii. Chiar daca ceaiul verde primeste multa atentie in acest sens,
cel negru si cel alb au proprietati similare si au efecte similare pentru sanatate. Anumiti
compusi din ceai, precum catehinele si quercetina ofera multe beneficii: catehinele inhiba
sinteza colesterolului si absorbtia lui, ajutand la prevenirea cheagurilor de sange, iar
quercetina poate imbunatati functia vaselor de sange si poate reduce inflamatia.

///////////////

Cum poate fi redus nivelul lipidelor din sânge?

 Prin alimentaţie;
 Prin exerciţiu fizic care este un mijloc terapeutic extrem de important, chiar dacă se rezumă
doar la mersul pe jos;

 Cu ajutorul medicamentelor, când vi le prescrie medicul. De obicei aceste medicamente se

introduc dacă după 2-3 luni de regim alimentar grăsimile din sânge nu scad la un nivel
satisfăcător.

Sfaturi asupra alimentaţiei

Tipurile de grăsimi din alimente sunt reprezentate de:

 Grăsimi saturate: în general solide la temperatura camerei (unt, grăsime, untură, slănină,
frişcă, smântână);
 Grăsimi polinesaturate: majoritatea lichide (cele mai multe uleiuri vegetale, cu excepţia
untului de cacao, cocos);

 Grăsimi mononesaturate: lichide (ulei de măsline).

O dietă sănătoasă pentru Dumneavoastră înseamnă:

 Să reduceţi grăsimile şi să le evitaţi pe cele saturate; Limitaţi consumul zilnic de grăsimi la

30% din calorii, din care 10% trebuie să reprezinte grăsimile saturate;
 Colesterolul trebuie să reprezinte 100 mg/1000 cal, mai puţin de 300 mg/zi (pentru detalii şi
lămuriri adresaţi-vă medicului);

 Reduceţi cantitatea de colesterol consumată:

o Mâncând mai degrabă:

 Peşte

 Carne albă

 Lactate cu conţinut scăzut în grăsimi

 Fructe, vegetale proaspete

  Grăsimi poli- şi mononesaturate

o Mâncând mai puţin

 Mezeluri

 Carne roşie, organe

 Dulciuri cu conţinut crescut în zaharuri rafinate

 Ouă, maioneze, creme

 Grăsimi saturate

 Produse de patiserie, prăjituri, sucuri

Alimente interzise:

 Cărnurile grase, mezelurile, viscerele, conservele, ouăle (este permis doar albuşul şi nu mai
mult de 1-2 galbenuşuri/săptămână), pastele făinoase cu ouă, fasolea uscată, mazărea
uscată.
 Grăsimile animale (unt, smântână, frişcă, slănină, untură).

 Dulciurile interzise: toate preparatele cu ouă, îngheţate, creme cu unt, frişca, prăjiturile cu
fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide), ciocolata şi în general dulciurile concentrate.

 Sunt permise (dar nu în cantitate mare) dulciurile preparate din albuş (spume, bezele), tarte
de fructe, gelatine cu fructe, orez cu lapte degresat.

 Fructele sunt permise cu excepţia: smochinelor, curmalelor, migdalelor, nucilor, alunelor,

arahidelor, prunelor, bananelor.

///////////////

Colesterol

Tot ce trebuie stiut despre colesterol

Colesterolul este esential pentru functionarea sanatoasa a organismului si nu putem trai fara
el. Numai in situatia in care acesta depaseste anumite valori pot sa apara unele probleme de
sanatate. De exemplu, spun medicii, colesterolul marit este una din principalele cauze de
aparitie a bolilor cardiovasculare.

 Ce este colesterolul
 Rolurile colesterolului
 Valorile normale pentru colesterol
 Cauzele colesterolului marit
 Cine este predispus la niveluri ridicate de colesterol
 Hipercolesterolemie
 Complicatii posibile ale colesterolui crescut
 Cum prevenim cresterea colesterolului
  Rolul dietei esential in reducerea colesterolului marit
 Remedii naturale care scad colesterolul

Ce este colesterolul

Conform specialistilor de la Webmed.com, colesterolul este un tip de grasime de care

organismul are nevoie pentru a functiona in mod normal. Acesta substanta are o consistenta
ceroasa este produsa de ficat si se regaseste in sange. In mod normal, ficatul produce intre 1
si 2 doua grame de colesterol, insa colesterolul in exces din sange poate creste riscul de
afectiuni cardiace.

De asemenea, potrivit specialistilor de la Asociatia Americana a Inimii, colesterolul nu se

poate dizolva in sange. De aceea, el trebuie sa fie transportat catre si de la celule prin
transportatori numiti lipoproteine. Mai mult, lipoproteinele care au o densitate scazuta sunt
cunoscute sub denumirea de colesterol rau – LDL, iar cele cu densitatea mare sau cele care se
numesc popular colesterol bun – HDL. Astfel, cele doua tipuri de lipide plus trigliceridele
alcatuiesc ceea ce se numeste colesterolul total. Acesta se masoara printr-un test de sange.
LDL este produs de organism in cantitatile necesare. O alimentatie dezechilibrata conduce la
cresterea LDL. De exemplu, medicii spun ca una dintre cele mai des intalnite cauze care duc
la cresterea nivelului de colesterol LDL sunt grasimile trans.

Rolurile colesterolului

 Sinteza hormonilor sexuali. Sau altfel spus, una dintre cele mai importante functii ale
colesterolului este sinteza hormonilor sexuali. In plus, contribuie la productia de
hormoni si la reglarea fertilitatii.
 Protejarea celulelor. Atunci cand nivelul colesterolului creste sau cand el scade,
celulele isi pierd capacitatea de a produce energie.
 Sprijina procesul de digestie si contribuie la producerea bilei.
 Ajuta organismul sa lupte impotriva radicalilor liberi deoarece are un important rol
antioxidant.
 Contribuie la buna functionare a sistemului imunitar, ajuta organismul sa lupte cu
infectiile dar si sa-si revina repede in perioadele de convalescenta. Sunt studii care
sustin ca persoanele sanatoase cu un nivel scazut al colesterolului sunt mai predispuse
la infectii si alergii.

Atentie! Un nivel crescut de colesterol este asimptomatic, adica nu exista simptome de aceea
persoana in cauza nu stie ca ar putea sa aiba o problema, sau ca se afla la risc, de exemplu
pentru boli cardiovasculare. De aceea, este absolut esential sa facem analizele de sange in
mod regulat. Grupul de analize care evalueaza metabolismul grasimilor si ajuta la masurarea
nivelului de colesterol se numeste profil lipidic. Acesta trebuie facut pe nemancate, la cel
putin 9 sau 12 ore de la ultima masa, astfel incat alimentele sa nu influenteze rezultatele
testului.

Testele de colesterol furnizeaza rezultatele a patru tipuri de lipide: colesterolul total,

colesterolul LDL sau colesterolul rau, colesterolul HDL sau colesterolul bun si trigliceridele,
o alta forma a grasimilor prezente in sange. Practic aceasta este structura colesterolului. In
urma analizelor de laborator si a rezultatelor colesterolului seric medicul poate interpreta
valorile si prescrie sau nu un tratament. Altfel spus, valoarea colesterolului total masurat la un
moment dat in sangele venos se numeste colesterol seric total.
Valorile normale pentru colesterol

Colesterolul total:
valoare normala – pana la 200 mg/dcl,
valoare la limita – intre 201 – 240 mg/dcl,
valoare de risc – peste 240 mg/dcl.

Colesterolul HDL sau colesterol bun:

valoare normala – peste 60 mg/dcl,
valore la limita – intre 40 – 59 mg/dcl,
valoare de risc – mai putin de 40 mg/dcl (riscul de aparitie a afectiunilor inimii este ridicat
pentru ca nu mai este protejata de colesterol bun.

Colesterolul LDL sau colesterolul rau:

valoare normala – sub 100 mg/dcl,
valoare buna – intre 100 – 129 mg/dcl,
valoare la limita – 130 – 159 mg/dcl,
valoare de risc – intre 160 – 189 mg/dcl,
valoare de risc crescut – nivelul colesterolului trece de 190 mg/dcl.

Numarul trigliceridelor trebuie sa fie sub 150 mg/dl daca vrei sa ai inima sanatoasa. Atunci
cand medicul iti va face analize de sange, va urmari si nivelul trigliceridelor. Astfel daca obtii
o valoare intre 150 – 200 mg/dl nu este foarte bine, aceasta fiind considerata o valoare destul
de mare. Valori cuprinse intre 200 si 499 mg/dl inseamna o valoare mare, iar peste 500 mg/dl
inseamna foarte mare. Vestea buna este ca nivelul trigliceridelor se poate optimiza prin
activitatea fizica si regim alimentar. De asemenea, daca ai o valoare mare a trigliceridelor este
bine sa nu bei deloc alcool.

Cauzele colesterolului marit

Anumiti factori pot duce la cresterea nivelului de colesterol din sange iar acestia sunt:

 Un regim alimentar nesanatos. Altfel spus, colesterolul creste cand o persoana

mananca alimente care au un continut ridicat de grasimi saturate, carbohidrati sau
dulciuri. Dar, o persoana care are in dieta sa de exemplu, fibre, va putea sa-si scada
nivelul colesterolului rau – LDL.
 Sedentarismul si lipsa activitatii fizice. Daca vrei sa ai un nivel bun al colesterolului
in sange trebuie sa faci miscare, sau macar sa te plimbi 30-60 de minute pe zi.
Activitatea fizica duce la cresterea HDL si la scaderea LDL.
 Obezitatea. Persoanele care au probleme legate de greutate vor avea si un nivel
crescut de LDL.
 Fumatul. Studiile au aratat ca fumatul scade nivelul colesterolului HDL si, in acelasi
timp, creste nivelul colesterolului LDL.
 Mostenirea genetica are si ea un rol important.
 Bolile de ficat sau hipotiroidismul pot duce la cresterea colesterolului in sange.
 Administrarea unor medicamente poate influenta valoarea colesterolului in sange.
Spune medicului tau inainte de recoltare ce medicamente iei. De exemplu, steroizii
pot creste nivelul colesterolului rau si scad pe cele ale colesterolul bun.
Principalii factori de risc pentru cresterea colesterolului sunt: fumatul, ereditatea, diabetul
zaharat de tip 2, boala arteriala periferica, hipertensiunea arteriala, varsta – 45 de ani la
barbati si 55 de ani la femei.

Cine este predispus la niveluri ridicate de colesterol

 Femeile care sunt la menopauza. Nivelurile lor de LDL tind sa creasca dupa
menopauza, iar acest lucru duce la cresterea riscului pentru boli cardiovasculare.
 Barbatii peste 45 de ani si femeile cu varsta de peste 50 de ani.
 Persoanele care au un istoric familial de boli de inima.
 Persoanele care sufera de obezitate prezinta un risc ridicat de a suferi de niveluri
ridicate de colesterol si, ulterior, de boli cardiovasculare.
 Oamenii care au un stil de viata sedentar.
 Persoanele care fumeaza foarte mult.
 Indivizii care au probleme legate de greutatea corporala, mai ales cei cu obezitate
abdominala.

Hipercolesterolemie

Atunci cand ai o valoare mare a colesterolului trebuie sa reduci nivelul de LDL si implicit sa
diminuezi riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare. Ca sa reduci nivelul de colesterol
trebuie sa respecti cateva reguli de baza. Mai exact, sa ai o dieta cat mai sanatoasa, sa faci
sport, miscare zilnic si sa iti mentii greutatea corporala.

Atunci cand vorbim despre tratamentul colesterolului este posibil ca medicul sa iti prescrie si
medicamente pentru reducerea colesterolului. Medicamentele care ajuta la scaderea
colesterolului sunt statinele, fibratii, acidul nicotic si niacina.

Complicatii posibile ale colesterolui crescut

Valorile ridicate nu inseamna neaparat ca putem avea anumite afectiuni cardiovasculare, insa
este important sa stim din timp care este nivelul colesterolului, pentru a putea preveni alte
afectiuni grave.

Insa, uneori, nivelurile ridicate de colesterol pot provoca o serie de complicatii, printre care
se numara ateroscleroza, angina sau durere in piept care apare atunci cand aportul de sange al
inimii este afectat datorita arterelor infundate. Dar creste si riscul pentru infarct miocardic sau
pentru accident vascular cerebral.

Cum prevenim cresterea colesterolului

 Mananca cat mai sanatos, dieta ta sa cuprinda cat mai multe fructe si legume. Ai grija
la cantitatea de sare pe care o consumi – ideal este sa fie cat mai putina sare in
mancarea ta
 Limiteaza cantitatea de grasimi animale
 Mentine o greutate corporala optima
 Renunta la fumat
  Limiteaza cantitatea de alcool
 Scade nivelul stresului din corp
 Fa cat mai multa miscare. Zilnic, nu ocazional.

Rolul dietei esential in reducerea colesterolului marit

 Modificarea stilului de viata este uneori suficienta pentru a reduce colesterolul

crescut. Specialistii recomanda sa alegi grasimi cat mai sanatoase. Ar trebui sa elimini
sau sa limitezi grasimea totala cat si grasimea saturata. Ideal este ca nu mai mult de
35% din caloriile zilnice sa provina din grasimi alimentare si mai putin de 7% din cele
saturate.
Grasimile saturate sunt cele care cresc nivelul de LDL mai mult decat orice aliment
din dieta ta zilnica. Acestea se regasesc in urmatoarele alimente: carne, produse
lactate, ciocolata, produse de panificatie, alimente prajite sau procesate. Si grasimile
trans pot ridica nivelul de LDL si pot reduce nivelul de HDL. Acestea se regasesc in
margarina, biscuiti, cartofi prajiti etc.
 Limiteaza consumul alimentelor de origine animala precum sunt: ficatul, galbenusul
de ou, produsele lactate.
 In schimb este bine sa consumi cat mai multe fibre solubile, ca de exemplu: cereale
integrale, ovaz, tarate de ovaz, merele, banane, portocale, pere, prune, linte, mazare,
fasole.
 Foarte important este sa consumi cat mai multe peste care este bogat in acizi grasi
Omega – 3. Desi nu pot reduce nivelul de LDL, pot insa sa contribuie la cresterea
nivelului de HDL. Exemplu de peste bun: ton, somon, macrou.
 Limiteaza cantitatea de alcool deoarece alcool poate creste riscul bolilor de inima, dar
poate sa conduca si la cresterea tensiunii arteriale precum si la cresterea nivelului
trigliceridelor.

Remedii naturale care scad colesterolul

 Uleiurile de peste, de masline, de in si de canepa sunt grasimi bune care cresc nivelul
colesterolului bun si il scad pe cel rau.
 Uleiul de masline extravirgin. O multime de studii sustin ca acest ulei poate sa scada
valorile colesterolul rau LDL si le creste pe cele ale colesterolul bun HDL.
 Laptele de soia. Sunt studii care au aratat ca proteinele care se afla in soia scad nivelul
colesterolului rau (LDL) si ridica nivelului colesterolului bun (HDL).
 Ceaiul de anghinare. Anghinarea este o planta medicinala minunata pentru
mentinerea sanatatii. Gratie continutului sau de cinarina, ea are puterea de a scadea
nivelul colesterolului rau, ajuta la metabolizarea grasimilor si la eliminarea lor din
ficat.
 Ceaiul de papadie ajuta la scaderea nivelului total de colesterol si poate sa-l creasca
pe cel bun – HDL.
 Ceaiul de ghimbir. Ceaiul din radacina acestei plantei miraculoase poate sa reduca
cantitatea colesterolului rau din organism.
 Ceaiul de patlagina. Pentru reducerea si prevenirea cresterii exacerbate a
colesterolului, ceaiul de patlagina este un adjuvant excelent.
  Ceaiul verde. Fiind bogat in vitamina C, aminoacizi, calciu, fier, si in plus, ceaiul
verde fiind si un bun diuretic, stimulator cerebral, acesta ajuta la scaderea
colesterolului LDL marit din sange.
 Goji. Aceste fructe ajuta la scaderea colesterolului marit. Acestea sunt bogate in
vitamina C, B2, B6 si aminoacizi, astfel sustin functionarea normala a ficatului si a
rinichilor.
 Afinele contribuie la scaderea colesterolului rau, precum si a zaharului din sange, fiind
recomandat inclusiv persoanelor cu diabet zaharat. Se consuma sub forma de infuzie.

////////////////

13 alimente care reduc colesterolul

Este usor sa consumi alimente care cresc nivelul colesterolului. La fel de simplu este, insa,
sa-ti schimbi alimentatia, pentru a reduce nivelul costerolului si pentru a imbunatati
compozitia grasimilor sanatoase din organism.

Unele alimente au o putere deosebit de mare in a te ajuta sa reduci nivelul colesterolui. Ele
ofera o doza mare de fibre solubile, care leaga colesterolul si precursorii sai in tubul digestiv
si ajuta la eliminarea acestora din organism inainte ca acestia sa se absoarba si sa intre in
sange. Altele ofera grasimi polinesaturate care reduc instantaneu nivelul de LDL-colesterol,
considerat colesterolul rau". Iar alimentele cu steroli si stanoli impiedica organismul sa
absoarba colesterolul.

Fructele si legumele proaspete, cerealele integrale si "grasimile bune" fac parte dintr-o dieta
sanatoasa pentru inima.

Tine colesterolul sub control si consuma cu incredere:

 Ovaz. O modalitate usoara de a incepe procesul de scadere a colesterolului este de a alege
fulgii de ovaz sau cerealele pe baza de ovaz la micul dejun. Acestea ofera organismului 1 - 2
grame de fibre solubile. Adauga o banana sau cateva capsuni pentru inca o jumatate de gram
de fibre solubile.
 Fasole. Numita si „carnea saracului“, fasolea este cea mai valoroasa sursa de proteine
vegetale, contine calciu, fier si fibre solubile care scad colesterolul din sange. Cum organismul
digera fasolea intr-un timp mai indelungat, te ajuta sa te simti plin mai mult timp dupa o
masa. Astfel, fasolea este un aliment util pentru oamenii care incearca sa piarda in greutate.

 Nuci. Consumul de migdale, nuci, alune si alte fructe cu coaja lemnoasa este bun pentru
inima, arata numeroase studii. Mananca 56 de grame de nuci si poti reduce LDL-colesterolul
cu aproapre 5%. In plus, nucile au nutrienti suplimentari care protejeaza suplimentar inima.

 Alimente imbogatite cu steroli si stanoli. Sterolii si stanolii extrasi din plante sporesc
capacitatea organismului de a absorbi colesterolul din alimente. Producatorii de alimente le
adauga intr-o mare varietate de produse. Dea asemenea, sterolii si stanolii pot fi gasiti si sub
forma de suplimente.

 Peste gras. Consumul de peste de 2-3 ori pe saptamana poate scadea LDL-colesterolul prin
stimularea grasimilor saturate si prin livrarea grasimilor omega-3. Acizii grasi esentiali omega-
3 reduc trigliceridele din sange si protejeaza inima.

 Soia. Produsele pe baza de soia contin estrogeni vegetali si bioflavonoide care protejeaza
impotriva bolilor de inima si reduc colesterolul din sange.
  Legume verzi. Toate verdeturile si cruditatile de pe piata - spanac, salata verde, stevie,
loboda, urzici -reduc colesterolul din sange.

 Usturoi si ceapa verde. Au proprietati antifungice, antibacteriene si antivirale, scad

colesterolul si presiunea sangvina, au efect antioxidant si cresc imunitatea.

 Cirese. Sunt diuretice, laxative si contin pectine, fibre solubile care scad colesterolul din
sange si amelioreaza constipatia.

 Praz. Are un continut bogat de fibre, atat solubile (pectine) cat si insolubile (celuloza). Fibrele
solubile dau o consistenta gelatinoasa preparatelor cu praz si reduc absorbtia intestinala de
zahar si colesterol.

 Sfecla rosie. Fitonutrientii din compozitia sfeclei rosii fixeaza colesterolul din tubul digestiv
scazand absorbtia si ducand implicit la micsorarea riscului de boli cardiovasculare.

 Struguri. Au fost considerati dintotdeauna un aliment cu multiple proprietati terapeutice:

combat calculii renali si biliari, reduc nivelul colesterolului si al acidului uric in sange, sunt
detoxifianti si regeneratori, elimina oboseala cronica, stresul si proasta dispozitie.

 Anghinare. Stimuleaza functiile hepatice, scade nivelul in sange al colesterolului si

trigliceridelor si limiteaza stocarea grasimilor in ficat.

8 obiceiuri sanatoase pentru inima ta

Nivelul colesterolului din sange atinge un nivel maxim la barbati la 60 de ani, in timp ce la
femei continua sa creasca pana la 70 de ani. Este important sa adopti un stil de viata sanatos,
bazat pe o alimentatie echilibrata si miscare, pentru a controla nivelul colesterolului din sange
si pentru a avea grija de sanatatea inimii tale.

Renunta la mezeluri, tocaturi, carne impanata, cascaval, produse de patiserie.

Evita prajeala ca mod de a gati si alege gratarul, cuptorul sau fierberea inabusita.

Inlocuieste carnea cu pestele. Pestele este un aliment dietetic prin definitie, iar pestele gras
contine acizi grasi nesaturati omega-3 cu rol protector cardiovascular si de crestere a HDL-
ului, fractiunea „buna“ din colesterol.

Fii atent la zahar. Zaharul si dulciurile contin calorii „goale“, care se depun rapid sub forma
de depozite de grasime si au ca efect secundar cresterea nivelului de colesterol din sange.

Limiteaza-te la un singur pahar de alcool pe zi. Alcoolul creste colesterolul sangvin si

riscul de boli cardiovasculare, osteoporoza sau cancer de san.

Fii atent la sloganurile publicitare tip „fara colesterol“. Aceste sloganuri sunt folosite
pentru a atrage consumatorii, dar nu garanteaza faptul ca produsul respectiv este sanatos.
„Fara colesterol“ scris pe ulei este un non-sens, niciun ulei vegetal nu contine colesterol,
acesta fiind prezent doar in grasimea animala (unt, slanina, branzeturi, ou).

Creste aportul de lecitina. Lecitina este o substanta implicata in transportul colesterolului si

substantelor grase din sange, impiedicand depunerea acestora pe peretii vasculari, datorita
capacitatii ei de emulsificare. Gasesti lecitina in soia, mazare, seminte, nuci, broccoli,
conopida, peste si ciocolata.
Fa miscare regulat. Miscarea reduce tensiunea arteriala, nivelul hormonilor de stres si al
colesterolului, scazand riscul de accident vascular cerebral de 100 de ori.

Text: Mirabela Viasu, Medical Editor

Surse:
“Sanatatea are gust” – dr. Mihaela Bilic, editura Curtea Veche, 2011
www.health.harvard.edu

////////////////

Educatie pacienti: Hipercolesterolemia

(colesterolul marit)
In aceasta sectiune gasiti informatii adresate exclusiv medicilor de familie, pentru a facilita comunicarea cu pacientii,
in contextul celor mai frecvente boli care sunt reclamate in cabinetul medicului de familie. Informatia oferita de
www.formaremedicala.ro este menita sa imbunatateasca, nu sa inlocuiasca relatia dintre un pacient si medicul sau.

Hipercolesterolemia sau colesterolul marit este un factor de risc cardiovascular.

Dislipidemia reprezinta cresterea concentratiei lipidelor (grasimilor) in sange (colesterolul,

trigliceridele etc).

Valorile lipidelor considerata optima pentru adulti:

 Colesterol total – <200 mg/dl

 LDL-Cs (colesterolul „rau”) – <100 mg/dl

 HDL-Cs (colesterolul „bun”) – >60 mg/dl

 Trigliceridele – <150 mg/dl

Depistarea precoce a unei dislipidemii este importantă pentru prevenirea bolilor

cardiovasculare.

Care sunt cauzele colesterolului marit?

Cum se manifesta hipercolesterolemia? Cand trebuie sa mergem la medic?
Ajutati medicul sa puna diagnosticul corect!
Ce putem face acasa?
Informatii despre tratamentul colesterolului marit
Important!
Bibliografie

Care sunt cauzele colesterolului marit?

Colesterolul are doua fractiuni importante:

 LDL-colesterol sau “colesterolul rau”. Aceasta fractiune a colesterolului se depune pe vasul

de sange, daca este in exces. Se formeaza astfel celebra placa de aterom care este practic o
depunere de grasime pe vasul de sange. Ca urmare a acestui fenomen, vasul de sange se
ingroasa si isi pierde elasticitatea din ce in ce mai mult.
  HDL-colesterol sau “colesterolul bun” care nu se depune pe vas, o valoare mare a acestuia
avand efect protector cardiovascular.

Cauze care determina aparitia colesterolului marit:

 dieta bogata in grasimi si prajeli

 istoric in familie de hipercolesterolemie familiala (boala transmisa genetic si manifestata la
toti membrii familiei)

Cum se manifesta hipercolesterolemia? Cand mergem la medic?

Hipercolesterolemia nu da nici o manifestare clinica. Consecinta hipercolesterolemiei,

placa de aterom, sta la baza aparitiei afectiunilor cardiovasculare. Acest proces se desfasoara
lent, in ani de zile.

Hipercolesterolemia afecteaza toate grupele de varsta, inclusiv copiii.

Sunt persoane tinere, intre 30-40 de ani, de regula barbati, mari fumatori, cu valori relativ
mici ale colesterolului peste limita normala, care lucreaza intr-un mediu stresant, cu sau fara
istoric in familie de boala cardiovasculara si care fac infarct miocardic acut in aparenta stare
de sanatate. Insa, la o privire mai atenta, sunt prezenti mai multi factori de risc
cardiovasculari. Unii nemodificabili : sexul, istoricul personal, altii (cei mai multi)
modificabili : fumatul, hipercolesterolemia, stresul.

De aceea controlul medical anual la medicul de familie este important indiferent de varsta.

Acest control are ca scop identificarea din timp a factorilor de risc generali si cei
cardiovasculari in special.
Odata cunoscuti factorii de risc, acestia pot fi eliminati prin mijloace simple.
Acest lucru poate fi salvator si ne fereste de aparitia de boli, unele dintre ele foarte grave, ce
necesita medicatie costisitoare, de lunga durata, de cele mai multe ori pentru toata viata.

Putem afirma ca hipercolesterolemia este un inamic din umbra, care daca nu este corect
abordat face mult rau.

Ajutati medicul sa puna diagnosticul corect!

Testarea colesterolului cu fractiunile de colesterol se face la recomandarea medicului prin

recoltare de sange.
Important este sa nu mancati dupa ora 20.00 cu o zi inaintea recoltarii de sange.

Elemente care ajuta medicul sa puna un diagnostic corect:

 de cand este prezenta hipercoleterolemia?

 elemente legate de obiceiuri alimentare

 specificarea cu exactitate a bolilor de care sufera rudele de grad I

Ce putem face acasa?

O alimentatie sanatoasa, cu alimente proaspete, fierte, coapte sau pe gratar, o alimentatie

saraca in grasimi saturate (unt, smantana, grasimi animale, frisca samd) reduc aportul
alimentar de colesterol negativ.

Miscarea zilnica (30 de minute insumate de mers in pas alert) stimuleaza arderile sau
metabolismul si indepartarea reziduurilor.

Informatii despre tratamentul colesterolului marit

Tratamentul se face pentru a atinge anumite valori, considerate “tinta” pentru LDL-
colesterol. Valorile tin cont de context (de gravitatea bolilor asociate).

Dieta hipolipemianta reduce colesterolul. Este importanta si este recomandata tuturor

persoanelor cu colesterol marit. In multe cazuri este singurul lucru recomandat pentru
scaderea colesterolului.

Tratamentul medicamentos impotriva colesterolului marit se adreseaza doar anumitor

pacienti si este recomandat numai de catre medic.
Medicul alege preparatul si doza de medicament.
Tratamentul medicamentos care vizeaza scaderea colesterolului se administreaza seara,
pentru ca pe parcursul noptii se secreta cea mai mare cantitate de colesterol.

Tratamentul medicamentos pentru scaderea colesterolului poate avea si efecte

secundare:

 afectare musculara resimtita ca dureri la nivelul muschilor, in special la membrele inferioare.

 afectarea ficatului: oboseala extrema, durere/disconfort in epigastru (“capul pieptului”),
urina colorata ca berea neagra, scaun decolorat.

De aceea, este recomandat ca la o luna de la inceperea tratamentului medicamentos sa fiti

reevaluat de catre medicul de familie care va poate recomanda teste de sange (transaminaza
pentru detectia disfunctiei ficatului si creatinkinaza pentru detectia afectarii musculare).

Se pare ca o anumita medicatie hipolipemianta (statinele) urmeaza acelasi mecanism de

actiune ca si sucul de grapefruit in ficat, iar in urma acestui mecanism sunt eliminati produsi
toxici pentru organism. De aceea nu se recomanda asocierea administrarii concomitente a
medicamentului care scade colesterolul (statina) cu suc de grapefruit.

Regimul alimentar recomandat in hipercolesterolemie

 Alimente indicate in regimul pentru colesterol marit:
o Cereale: preparate din faina integrala. Paine integrala, neagra, de secara, grau
germinat, orez (de preferinta nedecorticat), paste din faina integrala. Cereale (musli)
fara zahar.

o Fructe si legume: orice fel de fruct proaspat, uscat sau conservat fara zahar (cu
exceptia celor interzise). Orice fel de legume proaspete sau conservate prin frig,
fierte, inabusite, coapte la cuptor (cu exceptia celor interzise), ciuperci.

o Peste: orice fel de peste proaspat sau inghetat (cod, hering, macrou, etc.); conserve
de peste in saramura sau sos tomat (sardine, ton). Peste fiert, inabusit, la gratar.
 o Carne: pui, curcan (fara piele), iepure, vitel, vanat, Carne din proteine de soia. Carne
rosie foarte slaba.

o Oua si lactate: Albus de ou, lapte degresat, iaurt degresat, branza de vaci dietetica,
lapte de soia.

o Grasimi: cantitati extrem de mici, de preferat grasimile vegetale (uleiurile folosite

crude).

o Dulciuri: Serbet, sarlota din lapte degresat, salata de fructe, tarte cu fructe, budinci
de gris, orez, paste cu lapte degresat si albusuri de ou (fara galbenusuri). Indulcitori
artificiali, dulceturi si marmelade cu continut redus de grasimi.

o Bauturi: Ceai, cafea, bauturi hipocalorice, sucuri naturale de fructe si legume, apa
minerala.

o Sosuri si condimente: piper, mustar, boia, lamaie, otet, dafin, maghiran, cimbru,
verdeata, usturoi, soia.

 Alimente interzise pacientilor cu colesterol marit:

o Cereale: Biscuiti dulci, biscuiti cu crema sau cu branza, pateuri, saleuri, sticks-uri,
briose, croissant, orice fel de foietaj.

o Fructe si legume: Nuci, alune, caju, mac, stafide, smochine, curmale, prune uscate.
Fasole, mazare uscata, linte, cartofi prajiti in grasimi nepermise, legume conservate
in sare.

o Peste: Peste prajit in grasimi nepermise, icre.

o Carne: Carne grasa, de porc, carnati, salam, pate, gasca, hamburger, carne cu
grasime vizibila, piele de pasare.

o Oua si lactate: Lapte integral, lapte praf, smantana, iaurt gras, branzeturi grase
(cascaval, branza topita, branza de burduf). Oua in exces, adica mai mult de trei pe
saptamana.

o Grasimi: Unt, seu, untura, slanina.

o Dulciuri: Budinci, checuri, sosuri preparate din lapte integral cu grasimile interzise,
supe creme. Prajituri cu frisca, crema cu smantana sau unt, ciocolata, halva,
martipan, dulciuri concentrate, produse de patiserie din comert.

o Bauturi: Lapte integral, lichior, alcool in exces.

o Sosuri si condimente: Sare in exces, sosuri pe baza de maioneza, dressinguri din

comert.

Important!

Hipercolesterolemia este un factor de risc.

Colesterolul marit nu prezinta manifestari clinice.
Depistarea la timp si reducerea LDL colesterol la valoarea tinta previne aparitia de boli
grave.
Depistarea colesterolului marit o face medicul de familie, controlul medical anual pentru
fiecare dintre noi, fiind esential.

Bibliografie
  “Alimentatia omului sanatos si bolnav” Maria Mota – editura Academiei Romane, 2005
 “Bazele practice ale nutritiei omului bolnav in spital si ambulator” – Iulian Mincu, Viorel
T.Mogos – editura Coresi, Bucuresti

 “Principiile Medicinei Interne” Harrison, editia 14, Editura Teora

 Ghid pentru dislipidemii ATP III, update 2004

/////////////////