Sunteți pe pagina 1din 38

MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

II FB ZI, FR, ID
Lector univ.dr. Mihu Stefan

SET 1 (intrebari de 3 pct – 5 intrebari in examen)

1. Managementul poate fi abordat ca:


a. proces economic si arta de a conduce;
b. proces, functie, profesie, stiinta si arta;
c. stiinta si arta.

2. Cine este considerat parintele managementului:


a. Henry Fayol;
b. Frank Gilbreth;
c. F.W. Taylor.

3. Din punct de vedere etimologic cuvantul management deriva din latinescul “manus” (mana) si
reprezinta ca expresie literara “ manevrare” , “pilotare” .

4. Din cadrul carei etape fac parte functiile de organizare, coordonare si antrenare – motivare?
a. etapa previzionala;
b. etapa de comensurare a rezultatelor;
c. etapa operationala.

5. Care sunt caracteristicile pe care trebuie sa le aiba functia de control evaluare a managementului?
a. preventiva, flexibila, adaptiva;
b. complexa, graduala;
c. preventiva, complexa, adaptiva.

6. Care sunt formele pe care le poate imbraca functia de coordonare din punct de vedere al participantilor?
a. unilaterala, bilaterala;
b. unilaterala, multilaterala;
c. bilaterala, multilaterala.

7. Care este obiectul activitatii bancare?


a. maximizarea profitului;
b. moneda si substitutele sale;
c. echipamentele informatice.

8. Printre factorii de mediu cu impact asupra performantelor managementului bancii se afla:


a. factorii reglementativi, factori politici, factori economici;
b. organizatorici, decizionali, de personal si de conjunctura;
c. organizatorici, politici, decizionali si psihosociali

9. Analiza STOP este un instrument util managerilor bancari si se bazeaza pe:


a. situatiile lunare intocmite de compartimentul financiar
b. chestionar din care rezulta punctele slabe si tari
c. anexele la bilantul anual
10. La ce face referire controlul de gestiune, ca instrument al managementului bancar:
a. analizeaza pe baza de chestionar din care rezulta punctele slabe si tari
b. vizeaza structura bancii pe centre de profit si centre de costuri
c. se concretizeaza in planuri centrate pe obiective si cai de atingere

11. Care este perioada in care se incadreaza exercitiul financiar in cazul primului an de functionare al unei
banci?
a. incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie
b. incepe cu data inceperii activitatii si se incheie la 31 decembrie
c. incepe la 1 ianuarie N si se incheie la 1 ianuarie anul N+1

12. Prelucrarea informatiilor contabile se realizeaza utilizand instrumente specifice cum ar fi:
planul de conturi
registrele contabile
balanta de verificare

13. Normele autoimpuse sunt:


a. norme impuse de catre stat, respectiv autoritatea monetara, norme obligatorii pentru toate
bancile;
b. elaborate de catre fiecare banca in parte, dar care trebuie sa respecte legislatia bancara in
vigoare;
c. norme impuse de Acordul de la Basel

14. Care dintre urmatoare categorii de institutii bancare au vocatie universala:


a. bancile mutuale si cooperatiste;
b. bancile comerciale
c. casele de economisire

15. Din punct de vedere al perspectivei ierarhice banca este organizata astfel:
a. pe nivele ierarhice, organizarea vizand atat conducerea bancii, cat si activitatile
operationale, executive;
b. conform functiunilor bancii, atributele conducerii fiind atasate deferentiat fiecarei functiuni
c. pe centre operationale, in cadrul fiecarui centru realizandu-se selectiv functiunile bancii si
atributele conducerii.

16. Din punct de vedere al perspectivei functionale banca este organizata astfel
a. pe nivele ierarhice, organizarea vizand atat conducerea bancii, cat si activitatile operationale,
executive;
b. conform functiunilor bancii, atributele conducerii fiind atasate deferentiat fiecarei
functiuni
c. pe centre operationale, in cadrul fiecarui centru realizandu-se selectiv functiunile bancii si
atributele conducerii.

17. Din punct de vedere al perspectivei configurationale banca este organizata astfel
a. pe nivele ierarhice, organizarea vizand atat conducerea bancii, cat si activitatile operationale,
executive;
b. conform functiunilor bancii, atributele conducerii fiind atasate deferentiat fiecarei functiuni
c. pe centre operationale, in cadrul fiecarui centru realizandu-se selectiv functiunile bancii si
atributele conducerii.
18. Cele 3 perspective ale organizarii bancii formeaza:
a. sistemul bancar
b. arhitectura bancii
c. managementul bancii

19. Din punct de vedere al tipului de operatiuni pe care le efectueaza bancile se clasifica astfel:
a. banci centrale, banci comerciale
b. banci nationale si banci internationale
c. banci universale si banci specializate

20. Bancile universale sunt acele banci comerciale care efectueaza toate operatiunile bancare si nu isi
limiteaza activitatea la anumite sectoare.

21. Cine a fost primul guvernator al BNR?


a. Ion Campineanu
b. Eugen Carada
c. Theodor Stefanescu

22. In ce an a fost transferat tezaurul BNR in Rusia ca urmare a declansarii primului razboi mondial?
a. 1918
b. 1916
c. 1948

23. In functie de scadenta creditele pot fi:


a. credite asigurate si credite neasgurate
b. credite cu rata fixa a dobanzii si credite cu rata variabila
c. credite pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung si credite la termen

24. Dupa modul de asigurare creditele pot fi:


a. credite asigurate si credite neasgurate
b. credite cu rata fixa a dobanzii si credite cu rata variabila
c. credite pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung si credite la termen

25. Dupa pretul imprumutului creditele pot fi


a. credite asigurate si credite neasgurate
b. credite cu rata fixa a dobanzii si credite cu rata variabila
c. credite pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung si credite la termen

26. Coordonarea de tip bilateral : se deruleaza intre manager si subordonat

27. Coordonarea de tip multilateral : se deruleaza intre manager si mai multi subordonati

28. La ce anume face referire afirmatia conform careia functia de control-evaluare a managementului
trebuie sa aiba un caracter preventiv? Aplica evaluarea axata pe analiza cauza efect

29. Care dintre legile prezentate mai jos desemneaza legea activitatii bancare? Legea 58/1998 cutare

30. Pozitia bancii in functie de raportul dintre activele cu dobanda fixa si pasivele cu dobanda fixa este
neutra atunci cand:
a. ADF < PDF
b. ADF = PDF
c. ADF > PDF

31. Pozitia bancii in functie de raportul dintre activele cu dobanda fixa si pasivele cu dobanda fixa este
lunga atunci cand
a. ADF < PDF
b. ADF = PDF
c. ADF > PDF

32. Pozitia bancii in functie de raportul dintre activele cu dobanda fixa si pasivele cu dobanda fixa este
scurta atunci cand
a. ADF < PDF
b. ADF = PDF
c. ADF > PDF

33. Principalele trasaturi ale unui proces de management sunt: dinamismul, stabilitatea continuitatea si
repetabilitatea

34. Notand cu C creantele in valuta si cu D datoriile in valuta, pozitia cursului devize cand se determina
soldul net pe devize este:
C > D pozitia lunga , favorabila cand cursul se apreciaza
C < D pozitia scurta , favorabila cand cursul se depreciaza
C = D pozitia echilibrata indiferent de curs

35. Potrivit conjuncturii de moment relatia dintre termenele scurt, mediu si lung evidentiaza o curba
descendenta de randament in cazul
a. Rs = Rm < Rl
b. Rs > Rm = Rl
c. Rs < Rm < Rl

36. Potrivit conjuncturii de moment relatia dintre termenele scurt, mediu si lung evidentiaza o curba
ascendenta de randament in cazul
a. Rs = Rm < Rl
b. Rs > Rm = Rl
c. Rs < Rm < Rl

37. Potrivit conjuncturii de moment relatia dintre termenele scurt, mediu si lung evidentiaza o curba
neutra de randament in cazul
a. Rs <= Rm >= Rl
b. Rs = Rm = Rl
c. Rs > Rm < Rl

38. Decizia de creditare are la baza:


a. incadrarea in normele emise de B.N.R.
b. incadrarea in normele interne ale bancii
c. incadrarea in legea nr.58/1998

39. Cadrul juridic al sistemului bancar intr-o tara semnifica ansamblul reglementarilor care guverneaza
activitatea bancara
40. BNR este banca centrala a Romanei

41. Fondurile proprii ale unei institutii bancare se compun din capitalul propriu si capitalul
suplimentar

42. Costul marginal al unui produs bancar semnifica:


a. costul platit de banca pentru a cumpara o unitate suplimentara de resurse pe care aceasta
le poate investi
b. nivelul minim propus al ratei de recuperare a capitalului actionarilor
c. nivelul maxim propus al ratei de recuperare a capitalului actionarilor

43. Valoarea nominala a unui titlu financiar reprezinta valoarea titlului in momentul emisiunii

44. In cazul unui imprumut bancar institutia bancara reprezinta creditorul

45. In cazul unui imprumut bancar clientul reprezinta debitorul

46. Clientii unei banci fac parte din portofoliu

47. Nevoile ciclice de lichiditate desemneaza acele nevoi care sunt mai greu de estimat

48. Insolvabilitatea desemneaza:


a. aceea stare a agentilor economici care se afla in situatia scaderii sub 2% a indicatorului de
solvabilitate a institutiei de credit
b. starea institutiei de credit care se afla in situatia de incapacitate vadita de plata a datoriilor
exigibile cu disponibilitatile banesti
c. situatia in care se afla un creditor ale carui bunuri de o valoare mai mare decat totalitatea
obligatiilor care ar urma sa fie satisfacute cu acele bunuri.

49. Acordul de la Basel II prezinta o structura compusa din 3 piloni

50. Transferurile bancare se utilizeaza atunci cand numerarul nu prezinta avantajul de a fi mijlocul
de plata cel mai convenabil

SET 2 (intrebari de 5 pct – 10 intrebari in examen)

1. Printre trasaturile managementului se numara si dinamismul. Alegeti afirmatia care face referire la
aceasta trasatura.
a. este determinat de mobilitatea si schimbarile aparute atat in cadrul firmei, cat si in mediul
extern, privind modalitatile de tratare si de rezolvare a problemelor aparute
b. este trasatura determinata de insasi continuitatea proceselor, respectiv a activitatilor dintr-o
firma
c. este rezultat al consacrarii unor mijloace, metode, tehnici si modalitati de lucru utilizate in
procesul de management

2. Printre trasaturile managementului se numara si stabilitatea. Alegeti afirmatia care face referire la
aceasta trasatura
a. este determinat de mobilitatea si schimbarile aparute atat in cadrul firmei, cat si in mediul
extern, privind modalitatile de tratare si de rezolvare a problemelor aparute
b. este trasatura determinata de insasi continuitatea proceselor, respectiv a activitatilor dintr-o
firma
c. este rezultat al consacrarii unor mijloace, metode, tehnici si modalitati de lucru utilizate in
procesul de management

3. Printre trasaturile managementului se numara si repetabilitatea. Alegeti afirmatia care face referire la
aceasta trasatura
a. este determinat de mobilitatea si schimbarile aparute atat in cadrul firmei, cat si in mediul
extern, privind modalitatile de tratare si de rezolvare a problemelor aparute
b. este trasatura determinata atat de continuitatea procesului de management, cat si de
caracterul ciclic al relatiei cauza-efect
c. este rezultat al consacrarii unor mijloace, metode, tehnici si modalitati de lucru utilizate in
procesul de management

4. Care este definitia data activitatii bancare prin Legea 58/1998 republicata?
a. activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si acordarea
de credite in cont propriu
b. activitate de atragere de depozite sau alte fonduri nerambursabile de la public si acordarea de
credite in cont propriu
c. activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri nerambursabile de la stat si acordarea de
credite in cont propriu

5. Alegeti din variantele de mai jos pe cea concreta in ceea ce priveste functiunile bancilor: productiva,
distributiva, financiara,de personal, de dezvoltare

6. In ce se concretizeaza functiunea distributiva a bancilor:


a. activitati si operatii care asigura alimentarea bancii cu resurse, precum si distribuirea
produselor bancare
b. activitati prin care banca asigura gestiunea financiara a tuturor activitatilor si rezultatelor,
cunoasterea si analiza resurselor si plasamentelor, a rezultatelor financiare
c. activitati specifice de expansiune, diversificate si inovare a produselor si serviciilor bancare, a
tehnologiilor si operatiunilor, a instrumentelor si tehnicilor

7. In ce se concretizeaza functiunea financiara a bancilor


a. activitati si operatii care asigura alimentarea bancii cu resurse, precum si distribuirea produselor
bancare
b. activitati prin care banca asigura gestiunea financiara a tuturor activitatilor si
rezultatelor, cunoasterea si analiza resurselor si plasamentelor, a rezultatelor financiare
c. activitati specifice de expansiune, diversificate si inovare a produselor si serviciilor bancare, a
tehnologiilor si operatiunilor, a instrumentelor si tehnicilor

8. Componentele majore ale functiunii distributive sunt : activitati de marketing si de promovare a


relatiei cu clientela

9. Cui ii apartine raspunderea implementarii planurilor, programelor, politicilor, supravegherii modului de


realizarea a activitatii si operatiunilor bancare asigurand antrenarea personalului si evaluarea rezultatelor?
a. nivelului superior managerial al bancii, alcatuit din Consiliul de administratie si Comitetul de
directie
b. nivelului mediu managerial al bancii, alcatuit din sefii de divizii si de departamente
c. nivelul de baza managerial al bancii.
10. Dintre domeniile managementului bancar fac parte:
a. managementul lichiditatii, al activelor, al pasivelor si al riscurilor bancare
b. managementul performantelor, al capitalului, al planificarii si al resurselor
c. managementul capitalului, al avtivelor, al pasivelor si al planificarii

11. Instrumentele managementului bancar sunt:


a. marketingul, evaluarea si controlul
b. planificarea, analiza, evaluarea si controlul
c. capitalul, riscul bancar, planificarea si piata

12. Relatia profit risc impune evidentierea unor tipuri de management bancar. Care sunt acestea?
Managementul agresiv, managementul moderat, managementul prudent

13. Calitatile conceptual analitice pe care trebuie sa le posede un bun manager sunt imbinarea analizei
cu sinteza teoriei, cu practica, conceptualizarea cu operationalizarea, atractizarea cu concretizarea

14. Care afirmatie este corecta referitor la contabilitatea de gestiune? Se organizeaza de fiecare banca in
functie de specificul activitatii si necesitatile proprii, avand ca obiective principale: stabilirea
cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, pe fiecare subunitate (centru operacional); rentabilitatea
activitatii si serviciilor prestate de banca; intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe subunitati
si activitati ; urmarirea si controlul realizarii activitatilor

15. Dintre principiile contabilitatii enumeram:


a. principiul prudentei, principiul permanentei metodelor, principiul consecventei, principiul
sigurantei
b. principiul continuitatii activitatii, principiul intangibilitatii bilantului, principiul costului
istoric, principiul suprematiei realitatii asupra aparentei
c. principiul prudentei, principiul costului istoric, principiul semnificatiei relevante, principiul
legalitatii.

16. Etapele ciclului contabil bancar sunt:


1. Analiza operatiunilor pe baza documentelor justificative
2. Sistematizarea inregistrarilor in Cartea Mare
3. Elaborarea rapoartelor financiare pe baza balantelor de verificare
4. Inchiderea conturilor, pentru pregatirea inceperii unui nou exercitiu contabil
5. Regularizarea conturilor, la sfarsitul perioadei, in documente cumulative denumite balante de
verificare
6. Inregistrarea operatiunilor in registrul jurnal
Care este ordinea corecta a acestor etape?
a. 1, 2, 3, 5, 6, 4
b. 1, 6, 2, 5, 3, 4
c. 1, 3, 2, 6, 5, 4

17. Venitul net bancar se calculeaza dupa formula :


a. VNB = VD + VA
b. VNB = VD – CD
c. VNB = (VD – CD) + ( VA – CA)
unde : VD = venituri din dobanzi incasate
VA = venituri asimilate din comisioane si taxe
CD = cheltuieli aferente dobanzilor
CA = cheltuieli asimilate

18. Reglementarile bancare se refera la 3 aspecte distincte ale activitatii bancare. Care sunt acestea?
a. autorizarea constituirii, functionarea si supravegherea bancara
b. autorizarea, management, supraveghere
c. inregistrare, functionare si management

19. Alocarea fondului de rezerva pana la nivelul capitalului social, se face astfel:
a. 20% din profitul net
b. 20% din profitul brut
c. 20% rezervele legale

20. Normele referitoare la solvabilitatea bancii fac referire la adecvarea fondurilor proprii la riscurile
asumate

21. Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea care corespunde cel mai bine caracteristicii de garant al
solvabilitatii bancare: fondurile proprii

22. Prin normarea capitalului social minim, investitiile in valori imobiliare sunt restrictionate la:
a. 20% din capitalul social
b. 10% din capitalul social
c. 20% din fondurile proprii ale bancii

23. Care este principalul factor perturbator in activitatea unei banci? Creditele

24. Scopul supravegherii bancare prin care se asigura controlul si urmarirea functionarii bancilor este:
a. mentinerea unui sistem bancar prudent si stabil
b. mentinerea unui sistem bancar rentabil si legal
c. mentinerea unui sistem bancar viabil si stabil

25. Sistemul bancar cuprinde cadrul institucional si cadrul juridic

26. Sectorizarea ca faza parcursa de sistemul bancar reprezinta:


a. limitarea productiei la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game rfestranse de
produse
b. orientarea activitatii bancare spre anumite domenii de activitate economica (sectoare ale
economiei nationale)
c. orientarea activitatii diferitelor banci doar spre anumite servicii, operatiuni, produse bancare.

27. Principiul constructiei duale a sistemului bancar face referire la:


a. delimitarea institutiilor de reglementare si de coordonare de entitati bancare operative
b. in evolutia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare si sectorizare
c. promovarea diferentierii, dar si a specializarii institutiilor bancare

28. Agentia, parte a structurii retelei de unitati a unei banci in profil teritorial, este subordonata:
a. centralei
b. sucursalei
c. are autonomie
29. Care este obiectivul fundamental al BNR?
a. asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor
b. elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb
c. emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei

30. Consiliul de administratie al BNR este alcatuit din:


a. guvernator, prim-viceguvernator, 5 membrii
b. guvernator, prim-viceguvernator, viceguvernator, 5 membrii
c. guvernator, prim-viceguvernator, 2 viceguvernatori, 5 membrii

31. Potrivit legii membrii consiliului de administratie:


a. nu pot fi parlamentari sau membrii ai unui partid politic si nu pot face parte din
autoritatea judecatoreasca sau din administratia publica
b. nu pot fi parlamentari sau membrii ai unui partid politic, dar pot face parte din autoritatea
judecatoreasca sau din administratia publica
c. pot fi parlamentari sau membrii ai unui partid politic si nu pot face parte din autoritatea
judecatoreasca sau din administratia publica

32. Ce reprezinta resursele bancare:


a. totalitatea mijloacelor banesti de care dispune o banca, utilizate in operatiunile de
creditare si alte operatiuni specifice
b. totalitatea fluxurilor financiare din cadrul unei banci
c. totalitatea depozitelor bancare de care dispune o banca, utilizate in operatiunile de creditare si
alte operatiuni specifice

33. Din ce sunt alcatuite resursele proprii stabile ale bancii?


a. capitalul social, rezervele legale, primele legate de capitalul subscris
b. capitalul social, fondul de rezerva, primele legate de capitalul varsat
c. rezerva generala pentru riscul de credit, provizioane pentru riscul de credit, dividendele de plata,
impozitele constituite

34. Din ce sunt alcatuite resursele proprii temporare ale bancii


a. capitalul social, rezervele legale, primele legate de capitalul subscris
b. capitalul social, fondul de rezerva, primele legate de capitalul varsat
c. rezerva generala pentru riscul de credit, provizioane pentru riscul de credit, dividendele
de plata, impozitele constituite

35. Ce desemneaza capitalul bancar?


a. fondurile pe care banca le poate folosi pentru finantarea unor operatiuni pe termen
nelimitat
b. fondurile pe care banca le poate folosi pentru finantarea unor operatiuni pe termen limitat
c. fondurile pe care banca le poate folosi pentru finantarea unor operatiuni neprevazute

36. Formula urmatoare semnifica:


Fonduripro prii
 100  8%
Activeponderate
a. gradul de indatorare
b. norma cooke
c. rentabilitatea capitalului propriu
37. Depozitele bancare sunt resurse atrase si existente functional in portofoliul bancii

38. Care dintre urmatoarele depozite bancare este considerat a fi resursa cea mai ieftina? Conturile de
disponibilitati

39. Din categoria resurselor atrase nedepozit fac parte:


a. conturile de disponibilitati
b. imprumuturi pe piata interbancara
c. depozitele (conturile) de economii la vedere

40. Intrucat pretul serviciilor bancare si costul depozitelor au mare importanta, la stabilirea lor se iau in
considerare urmatoarele date:
a. rata dobanzii pe piata si riscul tranzactiilor
b. rentabilitatea capitalului si pretul tranzactiilor
c. gradul de indatorare si rata dobanzii

41. In stabilirea pretului bancile dispun de 3 tehnici, dintre care:


a. costul minus marja de profit
b. volumul cheltuielilor
c. imitarea liderului

42. Profitul in cazul conturilor de depozit, se determina dupa urmatoarea formula:


a. Pr = PT – cv * QT – CF
b. Pr = V * D – C * T – CI
c. Pr = rp * S * D + cv * QT - CI

43. In cazul capitalului propriu, costul marginal masoara:


a. costul platit de banca pentru a cumpara o unitate suplimentara de resurse pe care aceasta le
poate investi
b. nivelul minim propus al ratei de recuperare a capitalului actionarilor
c. nivelul maxim propus al ratei de recuperare a capitalului actionarilor

44. Serviciile active, ca parte integranta in structura serviciilor bancare, prezinta urmatoarele
caracteristici:
a. prin introducerea lor se atrag noi clienti
b. abandonarea se impune in lipsa unei modernizari sau adaptari
c. clientii sunt ai bancii, insa isi transfera preferinta catre noul serviciu

45. Serviciile substituite ca parte integranta in structura serviciilor bancare prezinta urmatoarele
caracteristici:
a. prin introducerea lor se atrag noi clienti
b. abandonarea se impune in lipsa unei modernizari sau adaptari
c. clientii sunt ai bancii, insa isi transfera preferinta catre noul serviciu

46. Serviciile pasive ca parte integranta in structura serviciilor bancare prezinta urmatoarele caracteristici:

a. prin introducerea lor se atrag noi clienti


b. abandonarea se impune in lipsa unei modernizari sau adaptari
c. clientii sunt ai bancii, insa isi transfera preferinta catre noul serviciu
47. In cazul serviciilor active se folosesc urmatoarele strategii de preturi: pretul de fructificare si pretul
de penetrare

48. In cazul serviciilor substituite se folosesc urmatoarele strategii de preturi: strategia pretului unic si
strategia pretului diferentiat

49. In cazul serviciilor pasive se folosesc urmatoarele strategii de preturi: pret de recuperare si pret de
transfer

50. Conceptul de plasament bancar poate fi definit ca o investitie intr-un activ care, se presupune, ca
va aduce in viitor, profit

51. Din perspectiva bancilor, plasamentele bancare reprezinta:


a. plasarea disponibilitatilor banesti sub forma de credite si derivate ale acestora, urmarind
obtinerea unui profit cu un risc minim
b. plasarea fondurilor proprii sub forma de credite si derivate ale acestora, urmarind obtinerea unui
profit cu un risc minim
c. plasarea disponibilitatilor banesti sub forma de credite si derivate ale acestora, urmarind
obtinerea unui profit cu un risc maxim

52. Investitiile bancare pe piata interbancara se realizeaza prin instrumente precum:


a. titluri de valoare pe piete primare si secundare
b. creditul, depozitele
c. depozite, certificate de depozit, cambii, cecuri

53. Portofoliul de investitii al unei banci cuprinde :


a. titluri financiare, titluri de credit, participatii bancare si valori de tezaur
b. credite pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung
c. titluri de stat, titluri de valoare emise de banci, titluri de valoare internationale

54. Principiul lichiditatii presupune:


a. asigurarea lichiditatii bancii printr-un arbitraj continuu intre scadenta creditelor si cele ale
depozitelor
b. asigurarea lichiditatii bancii printr-un arbitraj continuu intre scadenta plasamentelor si
cele ale resurselor
c. gestionarea portofoliului de investitii corelat cu resursele, in vederea cresterii valorii capitalului
bancii si remunerarii atractive a actionarilor

55. Procesul de estimare a pretului si rentabilitatii creditului cuprinde trei etape :


a. estimarea venitului din dobanda, estimarea venitului din tarife si estimarea diminuarii costurilor
b. estimarea ratei minime pentru profitabilitatea imprumutului, estimarea randamentului
imprumutului si comparatia randamentului cu rata minima
c. estimarea costului depozitelor, estimarea venitului pentru capitalul propriu si estimarea
pierderilor

56. Estimarea randamentului imprumutului implica:


a. estimarea costului depozitelor, estimarea venitului si estimarea pierderilor
b. estimarea venitului din dobanda, estimarea venitului din tarife diverse si estimarea
diminuarii costurilor de tarifare a imprumuturilor
c. estimarea venitului , estimarea pierderilor si estimarea cheltuielilor generate de
imprumut

57. Analiza solicitarii creditului se concretizeaza in :


a. idetificarea scopului si nivelului creditului, identificarea surselor de rambursare si a
garantiilor creditului
b. adoptarea deciziei de creditare, analiza solicitarii de credit si analiza manageriala a
solicitantului
c. analiza solicitarii de credit, adoptarea deciziei de creditare , adoptarea periodica a calitatii
portofoliului de credit

58. Care dintre urmatoarele plasamente sunt negarantate, ele prezentand un risc minim?
a. plasamentele pe piata de capital
b. plasamentele in imobiliare
c. creditele bancare

59. Plasamentele investitutionale ale bancii prezinta urmatorul obiectiv:


a. obtinerea unui profit sub diverse forme, dividende, cupoane
b. realizarea unui portofoliu de investitii sigure si profitabile
c. fructificarea completa a disponibilitatilor banesti ale bancii

60. Strategiile administrarii portofoliului centrate pe cicluri de afaceri presupun:


a. existenta unei piete de capital bine dezvoltate si reglementate, diversificate si sensibile la
modificarea mediului economic
b. diferentierea titlurilor achizitionate pentru lichiditate de cele achizitionate pentru venituri
c. determinarea cand sa fie reduse scadentele titlurilor detinute in portofoliu si daca sa se
realizeze castiguri din vanzari de titluri inainte de scadenta

61. Strategiile administrarii portofoliului centrate pe scadente presupun:


a. existenta unei piete de capital bine dezvoltate si reglementate, diversificate si sensibile la
modificarea mediului economic
b. diferentierea titlurilor achizitionate pentru lichiditate de cele achizitionate pentru venituri
c. determinarea cand sa fie reduse scadentele titlurilor detinute in portofoliu si daca sa se
realizeze castiguri din vanzari de titluri inainte de scadenta

62. Scontarea consta in:


a. cumpararea de catre o banca specializata a oricarui instrument financiar tras de catre vanzator
asupra cumparatorului
b. transmiterea de catre beneficiarul uni titlu comercial, dovedit prin giruri, catre banca a
proprietatii asupra titlului in schimbul unui pret, care reprezinta valoarea actualizata a titlului
c. existenta unei piete de capital bine dezvoltate si reglementate, diversificate si sensibile la
modificarea mediului economic

63. Forfetarea consta in:


a. cumpararea de catre o banca specializata a oricarui instrument financiar tras de catre
vanzator asupra cumparatorului
b. transmiterea de catre beneficiarul uni titlu comercial, dovedit prin giruri, catre banca a
proprietatii asupra titlului in schimbul unui pret, care reprezinta valoarea actualizata a titlului
c. existenta unei piete de capital bine dezvoltate si reglementate, diversificate si sensibile la
modificarea mediului economic
64. Ce reprezinta participatia?
a. sunt constituite din bunuri cu valoare ridicata, a caror achizitionare si gestionare vizeaza
mentinerea solvabilitatii bancii si consolidarea perenitatii si increderii clientilor
b. se prezinta ca un imprumut, fiind reprezentata de o relatie baneasca aparuta in legatura cu
acordarea de imprumuturi in bani unor persoane fizice sau juridice, cu conditia de a fi rambursata la un
termen, numit scadenta
c. participarea bancii cu fonduri de capital social al unor societati financiare sau
nefinanciare in momentul constituirii, cu ocazia majorarii capitalului, prin achizitionarea uni
pachet de actiuni

65. Ce sunt valorile de tezaur?


a. sunt constituite din bunuri cu valoare ridicata, a caror achizitionare si gestionare vizeaza
mentinerea solvabilitatii bancii si consolidarea perenitatii si increderii clientilor
b. se prezinta ca un imprumut, fiind reprezentata de o relatie baneasca aparuta in legatura cu
acordarea de imprumuturi in bani unor persoane fizice sau juridice, cu conditia de a fi rambursata la un
termen, numit scadenta
c. participarea bancii cu fonduri de capital social al unor societati financiare sau nefinanciare in
momentul constituirii, cu ocazia majorarii capitalului, prin achizitionarea uni pachet de actiuni

66. Care dintre urmatoarele pot fi catalogate drept valori de tezaur?


a. creditele bancare, imprumuturi de la Banca Centrala
b. bijuterii, obiecte de arta, tablouri
c. actiuni, obligatiuni

67. Mijloacele de decontare sunt reprezentate de:


a. moneda scripturala utilizata ca mijloc de schimb
b. bancnotele sau fondurile banesti mentinute in evidentele statului
c. activele monetare, ce constau intr-un set foarte restrans de creante asupra guvernului

68. Efectul unei plati este:


a. tercerea in proprietatea beneficiarului platile unor active monetare acceptate de catre
acesta
b. descarcarea platitorului de obligatia monetara pe care a contractat-o
c. descarcarea beneficiarului de obligatia monetara pe care a contractat-o

69. Sistemul de intelegeri privind descarcarea obligatiilor asumate dee subiectii economici, ori de cate
ori acestia achizitioneaza resurse reale si financiare, formeaza:
a. mijloacele de decontare
b. sistemul de plati
c. sistemul bancar

70. Transferul interbancar are loc atunci cand:


a. partenerii relatiei de plata detin conturi la aceeasi banca
b. se utilizeaza conturi de corespondenta
c. plata in numerar prezinta cel mai convenabil mod de plata

71. Sistemele de transfer interbancar cu procesare in timp real au loc:


a. la un unic moment de timp
b. in momentul cand sunt initiate
c. la o data prestabilita

72. Sistemele de transfer interbancar cu procesare pe pachete au loc:


a. la un unic moment de timp
b. in momentul cand sunt initiate
c. la o data prestabilita

73. Managementul mijloacelor de plata presupune interconexarea a 3 componente esentiale:


a. administrarea la nivel microeconomic, gestionarea mijloacelor de plata la nivel microeconomic,
coordonarea si amortizarea internationala a platilor
b. administrarea la nivel macroeconomic, gestionarea mijloacelor de plata la nivel
macroeconomic, coordonarea si amortizarea internationala a platilor
c. administrarea la nivel macroeconomic, gestionarea mijloacelor de plata la nivel
microeconomic, coordonarea si amortizarea internationala a platilor

74. Institutionalizarea, ca modalitate de administrare a proceselor de plata, presupune:


a. concretizarea intentiilor si mesajelor de a plati in documente de plata, in momentul exprimarii
fara echivoc a vointei platitorului
b. protejarea prin lege a platilor
c. luarea in considerare dubla ipostaza informationala a instructiunilor, de mesaj cu valoare
pecuniar financiara, si de mesaj refinanciar, de decontare

75. Instrumentarea, ca modalitate de administrare a proceselor de plata, presupune:


a. concretizarea intentiilor si mesajelor de a plati in documente de plata, in momentul
exprimarii fara echivoc a vointei platitorului
b. protejarea prin lege a platilor
c. luarea in considerare dubla ipostaza informationala a instructiunilor, de mesaj cu valoare
pecuniar financiara, si de mesaj refinanciar, de decontare

76. Corelarea resurselor informationale, ca modalitate de administrare a proceselor de plata, presupune:


a. protejarea prin lege a platilor
b. luarea in considerare dubla ipostaza informationala a instructiunilor, de mesaj cu valoare
pecuniar financiara, si de mesaj refinanciar, de decontare
c. concretizarea intentiilor si mesajelor de a plati in documente de plata, in momentul exprimarii
fara echivoc a vointei platitorului

77. In categoría conturilor bancare aflate la dispozitia clientilor se includ:


a. conturi cu disponibilitati, conturi de depozite, conturi cu destinatie speciala
b. conturi de credite, conturi de garantii, conturi de economisire
c. credite imobiliare, credite personale, credite ipotecare

78. Operatiunile unei plati prin conturile bancare pot fi grupate in:
a. operatiuni bancare, operatiuni interbancare
b. creditatarea si debitarea
c. operatiuni cu numerar, operatiuni fara numerar

79. Instrumentele ce asigura derularea incasarilor si platilor pentru operatiunile de incasari sunt:
a. foaie de varsamant cu chitanta, ordin de incasare, borderou insotit de chitanta
b. cecul simplu, ordinul de plata intern
c. ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin
80. Instrumentele ce asigura derularea incasarilor si platilor pentru operatiunile de plata sunt:
a. foaie de varsamant cu chitanta, ordin de incasare, borderou insotit de chitanta
b. cecul simplu, ordinul de plata intern
c. ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin

81. Dintre modalitatile de decontare fara numerar fac parte:


a. ordinul de plata , cecul
b. acreditivul, scrisoare de garantie bancara
c. cambia, biletul la ordin

82. Dintre instrumentele de decontare fara numerar fac parte:


a. ordinul de plata , cecul
b. acreditiv si scrisoare de garantie bancara
c. cambia si biletul la ordin

83. Ordinul de plata reprezinta:


a. un ordin neconditionat dat in scris de catre o persoana (titularul unui cont creditor deschis la
banca respectiva) unei alte persoane care trebuie sa fie o banca, semnat de catre persoana care a dat
ordinul si solicitand bancii sa platesca la cerere o anumita suma de bani
b. orice dispozitie neconditionata data in forma scrisa unei institutii de credit de a plati o
anumita suma de bani, unui beneficiar
c. o obligatie scrisa de a plati sau de a face sa plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata

84. Cecul reprezinta:


a. orice dispozitie neconditionata data in forma scrisa unei institutii de credit de a plati o anumita
suma de bani, unui beneficiar
b. un ordin neconditionat dat in scris de catre o persoana (titularul unui cont creditor
deschis la banca respectiva) unei alte persoane care trebuie sa fie o banca, semnat de catre persoana
care a dat ordinul si solicitand bancii sa platesca la cerere o anumita suma de bani
c. o obligatie scrisa de a plati sau de a face sa plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata

85. Cambia reprezinta:


a. orice dispozitie neconditionata data in forma scrisa unei institutii de credit de a plati o anumita
suma de bani, unui beneficiar
b. un ordin neconditionat dat in scris de catre o persoana (titularul unui cont creditor deschis la
banca respectiva) unei alte persoane care trebuie sa fie o banca, semnat de catre persoana care a dat
ordinul si solicitand bancii sa platesca la cerere o anumita suma de bani
c. o obligatie scrisa de a plati sau de a face sa plateasca, la scadenta, o suma de bani
determinata

86. Biletul la ordin:


a. o obligatie scrisa de a plati sau de a face sa plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata
b. un instrument prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati beneficiarului sau celui
care este posesorul legitim al instrumentului o suma determinata, la o anumita data
c. o modalitate de plata prin care platitorul solicita bancii sa asigure anticipat, din disponibilitatile
pe care le are sau din credite, sumele necesare efectuarii platilor pentru livrari de marfuri, executarii de
lucrari sau prestari de servicii

87. Acreditivul este:


a. un instrument prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati beneficiarului sau celui care este
posesorul legitim al instrumentului o suma determinata, la o anumita data
b. constituie un angajament irevocabil al bancii de a plati, in cazul in care clientul sau nu-si poate
onora la scadenta obligatiile sale contractuale, reprezentand o modalitate de plata
c. o modalitate de plata prin care platitorul solicita bancii sa asigure anticipat, din
disponibilitatile pe care le are sau din credite, sumele necesare efectuarii platilor pentru livrari de
marfuri, executarii de lucrari sau prestari de servicii

88. Scrisoarea de garantie bancara reprezinta:


a. constituie un angajament irevocabil al bancii de a plati, in cazul in care clientul sau nu-si
poate onora la scadenta obligatiile sale contractuale, reprezentand o modalitate de plata
b. reprezinta o facilitate prin intermediul careia exportatorul poate obtine plata pentru bunurile
exportate (sau un angajament de plata la scadenta) prin intermediul bancilor
c. un instrument prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati beneficiarului sau celui care este
posesorul legitim al instrumentului o suma determinata, la o anumita data

89. Unul din elementele ce trebuiesc verificate la un cec se refera la corectitudinea datei. Un cec post-
datat semnifica:
a. cecul a fost prezentat la banca dupa 3 luni de la data inscrisa pe el
b. cecul a fost prezentat la banca inaintea datei specificate pe cec
c. cecul a fost prezentat la banca dupa 6 luni de la data inscrisa pe el

90. Unul din elementele ce trebuiesc verificate la un cec se refera la corectitudinea datei. Un cec expirat
semnifica:
a. cecul a fost prezentat la banca dupa 3 luni de la data inscrisa pe el
b. cecul a fost prezentat la banca inaintea datei specificate pe cec
c. cecul a fost prezentat la banca dupa 6 luni de la data inscrisa pe el

91. Un cec barat semnifica:


a. inscrierea unei linii paralele, orizontale sau oblice pe fata cecului
b. beneficiarul va trenui sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrise
pe cec
c. suma poate fi retrasa de la orice institutie, nu numai de la banca

92. Principalul element prin care se realizeaza transferul electronic la locul vanzarii este cardul

93. Printre elementele de personalizarea a cardurilor bancare se numara:


a. numele si marca institutiei financiar-bancare emitente a cardului, insemnele si marcile
organizatiei internationale de plata prin card
b. numele si prenumele posesorului autorizat, numarul de cod al cardului
c. holograma, simbolul tipului de card, specimenul de semnatura

94. Din punct de vedere al functiilor specifice pe care le indeplinesc, cardurile se pot clasifica in:
a. cardul de credit, cardul de debit, cardul de garantare, cardul multifunctional
b. carduri bancare, carduri private, carduri emise de alte institutii sau organizatii
c. carduri magnetice, carduri cu microprocesor

95. Dintre mijloacele de plata pe plan international fac parte:


a. biletul la orden, ordinal de plata, cambia
b. acreditivul, scrisoarea de garantie
c. plata in avans, acreditivul documentar, contul deschis

96. Plata in avans, ca mijloc de plata international, este folosita:


a. in cazul contractelor de valoare ridicata, ori atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste
solvabilitatea partenerului
b. in cazul activitatilor de import-export, caz in care importatorul va plati exportatorului
contravaloarea marfurilor inainte ca acesta sa le livreze
c. partenerii au cazut de acord ca factura sa fie livrata odata cu marfa, urman apoi sa fie achitata
contravaloarea acesteia de catre cumparator.

97. Contul deschis, ca mijloc de plata international, este folosita:


a. in cazul contractelor de valoare ridicata, ori atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste
solvabilitatea partenerului
b. in cazul activitatilor de import-export, caz in care importatorul va plati exportatorului
contravaloarea marfurilor inainte ca acesta sa le livreze
c. partenerii au cazut de acord ca factura sa fie livrata odata cu marfa, urman apoi sa fie
achitata contravaloarea acesteia de catre cumparator.

98. Incaso-ul documentar este: o facilitate prin intermediul careia exportatorul poate obtine plata
pentru bunurile exportate (sau un angajament de plata la scadenta) prin intermediul bancilor

99. Acreditivul documentar este: o modalitate de plata cel mai frecvent utilizata in tranzactiile
comerciale internationale, fiind in mod deosebit solicit in cazul contractelor de valoare ridicata, ori
atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste solvabilitatea partenerului

100. Acreditivul cu clauza rosie inseamna: un avans este pus la dispozitia beneficiarului

101. Ce reprezinta lichiditatea, in sens general?


a. este o caracteristica a activelor, exprimand capacitatea acestora de a se transfoma rapid,
cu o cheltuiala minima, in moneda lichida
b. este o caracteristica a pasivelor, exprimand capacitatea acestora de a se transfoma rapid, cu o
cheltuiala minima, in moneda lichida
c. capacitatea unei banci de a-si finanta operatiunile curente

102. Ce exprima lichiditatea bancara?


a. capacitatea unei banci de a-si finanta operatiunile curente
b. capacitatea unei banci de a achita datoriile la scadenta
c. capacitatea unei banci de a-si finanta investitiile

103. Ce reprezinta activitatea de trezorerie?


a. centrul de comanda si de control al fluxurilor financiare si monetare ale bancii
b. capacitatea unei banci de a-si finanta operatiunile curente
c. ansamblu coerent si interdependent de operatiuni delimitate in 5 categorii

104. Care sunt operatiunile ce formeaza ansamblul activitatii de trezorerie?


a. operatiuni de incasare, operatiuni de eliberare a certificatelor de trezorerie si monitorizarea
riscurilor
b. operatiuni de incasari si plati, operatiuni de eliberare a certificatelor de trezorerie si
monitorizarea riscurilor
c. operatiuni active, operatiuni pasive si monitorizarea riscurilor

105. Operatiunile active reprezinta:


a. operatiuni de atragere si constituire a resurselor
b. procesul de plasare a fondurilor in diferite active purtatoare de dobanda pentru
optimizarea profitului si pentru a reduce marja de risc
c. plasarea pe termen scurt a excedentului de resurse in depozite la banca centrala, depozite
interbancare, imprumuturi acordate bancilor

106. Operatiunile pasive reprezinta:


a. operatiuni de atragere si constituire a resurselor
b. procesul de plasare a fondurilor in diferite active purtatoare de dobanda pentru optimizarea
profitului si pentru a reduce marja de risc
c. plasarea pe termen scurt a excedentului de resurse in depozite la banca centrala, depozite
interbancare, imprumuturi acordate bancilor

107. Lichiditatea imediata se calculeaza ca raport intre:


a. active lichide si obligatii imediate
b. scadenta medie a activelor si scadenta medie a pasivelor
c. active ponderate si pasive ponderate

108. Pozitia monetara a unei banci formeaza:


a. capacitatea unei banci de a-si finanta operatiunile curente
b. centrul de comanda si de control al fluxurilor financiare si monetare ale bancii
c. valoarea la un moment dat a tuturor activelor sale lichide

109. Dintre componentele pozitiei monetare a unei banci fac parte:


a. numerarul, disponibilul in contul de rezerva la Banca Centrala, sumele de incasat de la
alte banci
b. numerarul, disponibilul in conturi curente la alte banci, imprumuturi pe piata interbancara
c. imprumuturi pe piata interbancara, plasamente pe piata interbancara, numeralul

110. Rezervele minime obligatorii prezinta urmatoarea caracteristica:


a. sunt folosite ca instrument de politica monetara pentru controlul masei monetare
b. sunt determinate de normele fiecarei banci in parte si de structura depozitelor
c. se calculeaza dupa formula  active ponderate x pasive ponderate

111. Referitor la nevoile de lichiditate pe termen scurt, precizati care afirmatie este corecta:
a. anticiparea lor este extrem de dificil de estimat
b. se afla in legatura cu tendintele seculare ce caracterizeaza comunitatile de clienti si pietele pe
care opereaza banca
c. pot fi generate de factori sezonieri, de creditele si depozitele volatile si de transferurile si
creditele de valoare mare

112. Referitor la nevoile de lichiditate pe termen lung, precizati care afirmatie este corecta:
a. anticiparea lor este extrem de dificil de estimat
b. se afla in legatura cu tendintele seculare ce caracterizeaza comunitatile de clienti si pietele
pe care opereaza banca
c. pot fi generate de factori sezonieri, de creditele si depozitele volatile si de transferurile si
creditele de valoare mare

113. Sursele de lichiditate traditionale sunt alcatuite din:


a. certificate de depozit, contracte de rascumparare, imprumuturi de pe piata
b. activele lichide si imprumuturi
c. activele lichide, imprumuturile, insa doar ca sursa de urgenta, certificate de depozit

114. Dintre indicatorii de lichiditate fac parte:


a. pozitia lichiditatii, activele nete, indicele lichiditatii
b. pasivele nete simple, pasivele nete cumulate, indicele lichiditatii
c. transformarea medie a scadentelor, rata lichiditatii, rata bresei

115. Indicele lichiditatii se calculeaza folosindu-se formula:


a.  Pp /  Ap
Ap Pp
b. 
A P
numerar  depozite lavedere la alte banci
c. x 100
depozite la vedere

116. Rata bresei se calculeaza ca un raport intre:


DI  DP
RB  (marime absoluta)
A P

DI  DP  CPB
RB  (marime relativa)
A P
unde: DI = dobanzi incasate
DP = dobanzi platite
CPB = costul si profitul bancar

117. Care este provocarea majora pentru conducerea bancii:


a. maximizarea profitului
b. reducerea riscului
c. intensificarea concurentei

118. Controlul riscurilor presupune:


a. descifrarea profilului de risc al diferitelor produse bancare
b. realizarea prealabila a identificarii si cuantificarea riscurilor, ca mai apoi safie indepartate
cauzele generatoare
c. minimizarea cheltuielilor asociate riscurilor pentru expunerile care au fost identificate,
insa nu pot fi evitate sau eliminate

119. In functie de expunerea la risc, riscurile se impart in:


a. riscuri pure si riscuri lucrative
b. riscuri financiare si riscuri de prestare
c. riscuri fizice si riscuri de raspundere

120. Dintre riscurile financiare fac parte:


a. riscul strategic, riscul operational, riscul inovarii
b. riscul de lichiditate, riscul de faliment, riscul de creditare
c. riscul de frauda, riscul de faliment, riscul de creditare

121. Din categoria riscurilor comerciale, conform Bancii Reglementarilor Internationale, fac parte:
a. riscul clientelei, riscul de credit, riscul de tara
b. riscul cursului de schimb, riscul de lichiditate
c. riscul de produse, riscul serviciilor, riscul de imagine

122. Gestiunea riscului permite 3 abordari:


a. gestiunea riscului pe termen lung, gestiunea pe termen scurt, gestiunea trezoreriei
b. gestiunea decalajelor succesive, gestiunea decalajelor cumulate
c. gestiunea riscului pe termen lung, gestiunea pe termen scurt

123. Pentru instrumentele de piata se disting 2 tipuri de riscuri de creditare si anume :


a. riscul curent si riscul potential
b. riscul managerial si riscul de rezerva
c. riscul de creditare si riscul neacoperii cheltuielilor

124. Metodele informatice de fundamentare a deciziei de creditare sunt :


a. metoda scorurilor si sistemele informatice
b. metoda garanatarii creditului si metoda informatizata
c. metoda situatiei financiare a solicitantului si metoda informatizata

125. Ecartul (Gap-ul) este egal cu:


a. active ponderate – pasive ponderate
b. active sensibile la dobanda + pasive sensibile la dobanda
c. active sensibile la dobanda - pasive sensibile la dobanda

126. Riscul suveran reprezinta:


a. posibilitatea ca si in conditia in care proiectul (finantat din imprumuturi externe) ar genera
fluxuri banesti in moneda locala acoperitoare pentru stingerea obligatiilor, guvernul sa nu aiba mijloace
valutare pentru a efectua schimbul valutar in vederea rambursarii datoriei
b. face referire la riscurile legate de datoria externa publica, exprimand probabilitatea ca un
stat suveran, la un anumit moment, sa nu poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele
externe
c. riscul legat de absenta unei strategii a intreprinderii sau definirea unor strategii nepertinente

127. Care este definitia corecta a falimentuli bancar, in sens general?


a. imposibiliatea unui comerciant de a-si mai continua activitatea datorita ajungerii in stare
de insolvabilitate si incetare a platilor sale
b. imposibiliatea unui agent economic de a-si mai continua activitatea dorita ajungerii in stare de
insolventa si incetare a platilor sale
c. imposibiliatea unui comerciant de a-si mai continua activitatea dorita ajungerii in stare de
insolventa si incetare a activitatii sale

128. Starea de insolvabilitate bancara reprezinta:


a. acea stare a agentilor economici care se afla in situatia scaderii sub 2% a indicatorului de
solvabilitate a institutiei de credit
b. starea institutiei de credit care se afla in situatia de incapacitate vadita de plata a
datariilor exigibile cu disponibilitatile banesti
c. situatie in care se afla un creditor ale carui bunuri sunt de o valoare mai mare decat totalitatea
obligatiilor care ar urma sa fie satisfacute cu acele bunuri

129. Lichidatorul, ca participant in procedura falimentului, semnifica:


a. persoana ori organismul desemnat de autoritatile administrative sau juridice a carui sarcina este
de a administra masurile de reorganizare
b. persoana nominalizata de catre presedintele tribunalului si ale carui hotarari sunt definite si
executorii
c. persoana ori organismul desemnat de autoritatile administrative sau juridice a carui
sarcina este de a administra procedurile de lichidare

130. Reorganizarea judiciara, ca procedura aplicabila unei institutii aflata in imposibilitate de respectare a
angajamentelor asumate, are ca scop:
a. redresarea economica a debitorului si plata pasivului
b. redresarea economica a creditorului si plata pasivului
c. redresarea economica a debitorului si plata activului

131. Stabiliti ordinea corecta a etapelor procedurii de faliment, enumerate mai jos:
1. stabilirea masei pasive
2. inceperea procedurii de faliment
3. efectuarea lichidarii
4. inchiderea lichidarii
5. distribuirea sumelor

a. 2, 3, 5, 1, 4
b. 2, 5, 3, 1, 4
c. 2, 1, 3, 5, 4

132. Care este obiectivul fundamental al Acordului de la Basel?


a. asigurarea stabilitatii financiare la nivel global
b. asigurarea stabilitatii financiare la nivel national
c. asigurarea stabilitatii financiare la nivelul Uniunii Europene

133. Acordul de la Basel I a avut menirea de a realiza un climat de concurenta corecta intre bancile
internationale, prin:
a. stabilirea unui prag minim al capitalului la nivelul de 10% fata de activele ponderate in functie
de gradul de risc pentru fiecare banca
b. stabilirea unui prag minim al capitalului la nivelul de 8% fata de activele ponderate in
functie de gradul de risc pentru fiecare banca
c. stabilirea unui prag maxim al capitalului la nivelul de 8% fata de activele ponderate in functie
de gradul de risc pentru fiecare banca

134. La ce anume face referire pilonul 1 al Acordului de la Basel II?


a. permite bancilor ca pentru calcularea riscului de credit sa aleaga intre 3 optiuni, cu grade
crescande de sofisticare
b. stabileste principiile de baza pentru activitatea de supraveghere a implementarii Basel II
c. abordarea Basel este ca disciplina de piata se realizeaza si prin presiunea pe care jucatorii din
piata – clientii si celelalte institutii de credit – o pun asupra bancilor pentru o continua prudenta privind
administrarea riscului
135. La ce anume face referire pilonul 2 al Acordului de la Basel II?
a. permite bancilor ca pentru calcularea riscului de credit sa aleaga intre 3 optiuni, cu grade
crescande de sofisticare
b. stabileste principiile de baza pentru activitatea de supraveghere a implementarii Basel II
c. abordarea Basel este ca disciplina de piata se realizeaza si prin presiunea pe care jucatorii din
piata – clientii si celelalte institutii de credit – o pun asupra bancilor pentru o continua prudenta privind
administrarea riscului

136. La ce anume face referire pilonul 3 al Acordului de la Basel II?


a. permite bancilor ca pentru calcularea riscului de credit sa aleaga intre 3 optiuni, cu grade
crescande de sofisticare
b. stabileste principiile de baza pentru activitatea de supraveghere a implementarii Basel II
c. abordarea Basel este ca disciplina de piata se realizeaza si prin presiunea pe care jucatorii
din piata – clientii si celelalte institutii de credit – o pun asupra bancilor pentru o continua
prudenta privind administrarea riscului

137. Strategia, ca instrument al managementului in general, vizeaza:


a. elaborarea unui plan de directie in ceea ce priveste desfasurarea activitatii unei firme
b. elaborearea unui buget de venituri si cheltuieli
c. elaborarea unui plan bazat pe centrele de profit si costuri

138. Strategia de cucerire, ca forma de strategie mancara, prezinta urmatoarele caracteristici:


a. implica recunosaterea slabiciunilor bancii in mediul concurential si plasarea in pozitii
subordonative
b. estimeaza locul in cursa de afirmare a bancii pe plan national, regional si mondial
c. este specifica fazelor de avant al bancilor, de asumare a propriei dezvoltari

139. Tripticul operational prin care este caracterizata elaborarea strategiei bancare este constituit din:
a. analiza strategica, alegerea strategiei, implementarea strategiei
b. analiza sciptica, elaborarea planului strategic, alegerea strategiei
c. analiza post-factum, stabilirea strategiilor, alegerea strategiei

140. Componentele definitorii ale unei strategii bancare sunt:


a. bugetul de venituri si cheltuieli, contul de profit si pierdere, bilantul
b. prevederile, planurile, bugetele si programele
c. proiectiile, planificarea si evaluarea performantelor

141. Analiza financiara se prezinta:


a. ca un ansamblu de instrumente si de metode de diagnostic, avand ca obiectiv formularea
unei aprecieri cu privire atat la situatia financara, cat si la performantele bancii
b. ca un ansamblu care permite sudierea patrimoniului considerat ca o “stare” a utilizarilor si
resurselor cumulate la un moment dat si valorificand informatiile din bilant
c. ca o consecinta a calitatii inadecvate a portofoliului de plasamente (investitii), ceea ce va afecta
portofoliul bancii

142. Abordarea analizei financiare a bancii se face din perspectiva:


a. ajustarii intre lichiditatea pasivelor si exigibilitatea activelor
b. ajustarii intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor
c. ajustarii intre costal resurselor si randamentul utilizarilor
143. Rentabilitatea capitalului propriu se determina:
PB
a.
CP
PN
b.
A
PN
c.
VE

144. Rentabilitatea activelor se determina:


PB
a.
CP
PN
b.
A
PN
c.
VE

145. Punctul mort (pragul de rentabilitate) se determina utilizand formula:


CO
a.  100
DI  DP
b. (DI-DP)*AV-CO
PC
c. 1 
CT

146. Riscul de lichiditate se determina astfel:


a. active lichide / pasive lichide x 100
b. active sensibile la fluctuatii / pasive sensibile la fluctuatii x 100
c. total creante – total angajamente

147. Riscul de rata a dobanzii se determina astfel:


a. active lichide / pasive lichide x 100
b. active sensibile la fluctuatii / pasive sensibile la fluctuatii x 100
c. fonduri proprii / active ponderate in functie de risc x 100

148. . Riscul de insolvabilitate se determina astfel:


a. active lichide / pasive lichide x 100
b. active sensibile la fluctuatii / pasive sensibile la fluctuatii x 100
c. fonduri proprii / active ponderate in functie de risc x 100

149. Cum se determina rezultatul net al centrului de profit?


a. VNB-CP-COF-ACI-CCF
b. VNB+CP-COF-+ACI-CCF
c. VNB+CP+COF-+ACI+CCF

150. Cum se determina rata veniturilor pe centrul de profit?


VNB / cheltuieli
SET 2 (intrebari de 7 pct – 5 intrebari in examen)

1. Dispuneti de urmatoarele date:


- venituri din dobanzi incasate 150 000 ron Venituri = 150 000+12 000+19 500=181 500
- cheltuieli aferente dobanzii aferente 122 000 ron Cheltuieli=122 000+11 000=133 000
- venituri asimilate din comisione 12 000 ron VNB = 181 500-133 000= 48 500
- venituri asimilate din taxe 19 500 ron
- cheltuieli asimilate 11 000 ron
Calculat venitul net bancar.
Calculat venitul net bancar.

2. Dispuneti de urmatoarele date:


- venit net bancar 150 000 ron RBE= 150 000-57 000-38 000=55 000
- cheltuieli de functionare 57 000 ron
- dotatii pentru amortizment 38 000 ron
Calculati rezultatul brut din exploatare

3. Dispuneti de urmatoarele date:


- rezultatul brut din exploatare 110 000 ron RNB=RBE-DP-DR+RE
- dotatii privind provizioanele asupra creantelor si RNB = 110 000-36 000-30 000+95 000-68 000=
operatiunilor extrabilantiere 36 000 ron =71 000
- dotatii privind fondul general de riscuri 30 000
ron
- venituri din activitati exceptionale 95 000 ron
- cheltuieli din activitati exceptionale 68 000 ron
Calculati rezultatul net bancar.

4. Banca X prezinta urmatorul bilant in cadrul caruia fondurilor angajate li s-au asociat riscurile stabilite.
Determinati coeficintul Cooke.
ACTIV PASIV
Casa 80 Capital 190
Banci corespondente 20% 400 Fonduri rezerva 50
Credite pentru economii 90 % 2000 Depuneri in cont curent 760
Depozite la vedere 200
Credite de consum 80% 550 Depozite la termen 1200
Credite ipotecare 95% 1000
Active fixe 170
TOTAL AVTIV 4200 TOTAL PASIV 4200

190  50
NC  * 100 
80  20% * 400  90% * 2000  80% * 550  95% * 1000  170
240
 * 100 
80  80  1800  440  950  170
240
 * 100  0,068 * 100  6,8
3520
5. Banca X prezinta urmatorul bilant in cadrul caruia fondurilor angajate li s-au asociat riscurile stabilite.
Determinati coeficintul Cooke.
ACTIV PASIV
Casa 80 Capital 190
Banci corespondente 30% 400 Fonduri rezerva 50
Credite pentru economii 80 % 2000 Depuneri in cont curent 760
Depozite la vedere 200
Credite de consum 70% 550 Depozite la termen 1200
Credite ipotecare 90% 1000
Active fixe 170
TOTAL AVTIV 4200 TOTAL PASIV 4200

190  50
NC  * 100 
80  30% * 400  80% * 2000  70% * 550  90% * 1000  170
240
 * 100 
80  120  1600  385  900  170
240
 * 100  0,0737 * 100  7,37
3255

6. Banca X prezinta urmatorul bilant in cadrul caruia fondurilor angajate li s-au asociat riscurile stabilite.
Determinati coeficintul Cooke.
ACTIV PASIV
Casa 80 Capital 190
Banci corespondente 20% 400 Fonduri rezerva 50
Credite pentru economii 90 % 2000 Depuneri in cont curent 760
Depozite la vedere 200
Credite de consum 70% 550 Depozite la termen 1200
Credite ipotecare 90% 1000
Active fixe 170
TOTAL AVTIV 4200 TOTAL PASIV 4200
190  50
NC  * 100 
80  20% * 400  90% * 2000  70% * 550  90% * 1000  170
240
 * 100 
80  80  1800  385  900  170
240
 * 100  0,0703 * 100  7,03
3415

7. Banca X prezinta urmatorul bilant. Determinati cuantumul rezervei minime obligatorii.


ACTIV PASIV
Casa 100 Capital 1600
Bonuri de tezaur 1200 Depozite 8100
Credite 6000
Rezerva minima obligatorie 1200
Imobilizari 900
TOTAL AVTIV 9700 TOTAL PASIV 9700
Rezerva minima obligatorie = 20% x Capitalul = 20% x 1600 = 320

8. Banca X prezinta urmatorul bilant. Determinati cuantumul rezervei minime obligatorii.


ACTIV PASIV
Casa 150 Capital 1800
Bonuri de tezaur 1300 Depozite 8000
Credite 5800
Rezerva minima obligatorie 1400
Imobilizari 1150
TOTAL AVTIV 9800 TOTAL PASIV 9800
Rezerva minima obligatorie = 20% x Capitalul = 20% x 1800 = 360

9. Determinati rezerva minima obligatorie avand la dispozitie urmatoarele date: conform legislatiei in
vigoare banca X trebuie sa-si constituie rezerve minime obligatorii in urmatoarele pocente: 20% pentru
depozitele la vedere, 15% pentru depozitele pe termen scurt si 10% pentru depozitele pe termen lung. De
asemenea, banca dispune de urmatorul bilant:
ACTIV PASIV
Casa 1500 Depozite la vedere 18000
Depozite la banca centrala 4400 Depozite pe termen scurt 11000
Depozite la alte banci 1800 Depozite pe termen lung 6000
Obligatiuni de stat 3700 Alte pasive 3000
Credite 25500 Capital 2000
Alte active fixe 3100
TOTAL AVTIV 40000 TOTAL PASIV 40000
Ri   ri  di  20% x18000  15% x11000  10% x6000  3600  1650  600  5850
10. Determinati rezerva minima obligatorie avand la dispozitie urmatoarele date: conform legislatiei in
vigoare banca X trebuie sa-si constituie rezerve minime obligatorii in urmatoarele pocente: 20% pentru
depozitele la vedere, 15% pentru depozitele pe termen scurt si 10% pentru depozitele pe termen lung. De
asemenea, banca dispune de urmatorul bilant:
ACTIV PASIV
Casa 2000 Depozite la vedere 19000
Depozite la banca centrala 4400 Depozite pe termen scurt 15000
Depozite la alte banci 2500 Depozite pe termen lung 8000
Obligatiuni de stat 3700 Alte pasive 5000
Credite 30000 Capital 3000
Alte active fixe 7400
TOTAL AVTIV 50000 TOTAL PASIV 50000
Ri   ri  di  20% x19000  15% x15000  10% x8000  3800  2250  800  6850

11. Calculati indicele lichiditatii stiind ca pasivele ponderate sunt in valoare de 50000 lei si activele
ponderate de 35000 lei.
Pp 50000 50 10
IL      1,428  1,43
Ap 35000 35 7

12. Calculati indicele lichiditatii stiind ca pasivele ponderate sunt in valoare de 75000 lei si activele
ponderate de 56000 lei.
Pp 75000 75
IL     1,339  1,34
Ap 56000 56

13. Banca X este solicitata sa acorde credite la clientii A si B care prezinta urmatorii indicatori financiari.
Determinati indicele lichiditatii pentru clientul A.
Client Active ca Datorii Capital propriu Datorii totale Profit net
lichiditate exigibile Cp Dt PN
imediata imediate
Ai Di
A 600 550 650 1800 55
B 650 700 600 2000 65
IL 
 Pp  D i

550
 0,92
 Ap A i 600

14. Banca X este solicitata sa acorde credite la clientii A si B care prezinta urmatorii indicatori financiari.
Determinati indicele lichiditatii pentru clientul B.
Client Active ca Datorii Capital propriu Datorii totale Profit net
lichiditate exigibile Cp Dt PN
imediata imediate
Ai Di
A 600 550 650 1800 55
B 650 700 600 2000 65
IL 
 Pp  D i

700
 1,08
 Ap A i 650

15. Banca X este solicitata sa acorde credite la clientii A si B care prezinta urmatorii indicatori financiari.
Determinati indicele solvabilitatii pentru clientul A.
Client Active ca Datorii Capital propriu Datorii totale Profit net
lichiditate exigibile Cp Dt PN
imediata imediate
Ai Di
A 600 550 650 1800 55
B 650 700 600 2000 65
fonduri proprii 650
RI   100   100  1,08  100  108
active ponderate 600

16. Banca X este solicitata sa acorde credite la clientii A si B care prezinta urmatorii indicatori financiari.
Determinati indicele solvabilitatii pentru clientul B.
Client Active ca Datorii Capital propriu Datorii totale Profit net
lichiditate exigibile Cp Dt PN
imediata imediate
Ai Di
A 600 550 650 1800 55
B 650 700 600 2000 65
fonduri proprii 600
RI   100   100  0,92  100  92
active ponderate 650

17. Banca X este solicitata sa acorde credite la clientii A si B care prezinta urmatorii indicatori financiari.
Determinati indicele rentabilitatii pentru clientul A.
Client Active ca Datorii Capital propriu Datorii totale Profit net
lichiditate exigibile Cp Dt PN
imediata imediate
Ai Di
A 600 550 650 1800 55
B 650 700 600 2000 65
PN 55
ROA    0,09
A 600

18. Banca X este solicitata sa acorde credite la clientii A si B care prezinta urmatorii indicatori financiari.
Determinati indicele rentabilitatii pentru clientul B.
Client Active ca Datorii Capital propriu Datorii totale Profit net
lichiditate exigibile Cp Dt PN
imediata imediate
Ai Di
A 600 550 650 1800 55
B 650 700 600 2000 65
PN 65
ROA    0,10
A 650

19. Dispuneti de urmatoarele date prezentate in tabelul de mai jos. Pe baza acestora determinati pozitia
lichiditatii pentru prima perioada.
Perioada Total active lichide Total pasive lichide Pozitia lichiditatii
1 127000 135000
2 122000 132000
3 127000 133500
4 127000 109000
5 127000 115000
Pp 135000 135
IL     1,063  1,06 => pozitie lunga
Ap 127000 127

20. Dispuneti de urmatoarele date prezentate in tabelul de mai jos. Pe baza acestora determinati pozitia
lichiditatii pentru a 2-a perioada.
Perioada Total active lichide Total pasive lichide Pozitia lichiditatii
1 127000 135000
2 122000 132000
3 127000 133500
4 127000 109000
5 127000 115000
Pp 132000 132
IL     1,082  1,08 => pozitie lunga
Ap 122000 122

21. Dispuneti de urmatoarele date prezentate in tabelul de mai jos. Pe baza acestora determinati pozitia
lichiditatii pentru a 3-a perioada.
Perioada Total active lichide Total pasive lichide Pozitia lichiditatii
1 127000 135000
2 122000 132000
3 127000 133500
4 127000 109000
5 127000 115000
Pp 133500 1335
IL     1,051  1,05 => pozitie lunga
Ap 127000 1270
22. Dispuneti de urmatoarele date prezentate in tabelul de mai jos. Pe baza acestora determinati pozitia
lichiditatii pentru a 4-a perioada.
Perioada Total active lichide Total pasive lichide Pozitia lichiditatii
1 127000 135000
2 122000 132000
3 127000 133500
4 127000 109000
5 127000 115000
Pp 109000 109
IL     0,858  0,86 => pozitie scurta
Ap 127000 127

23. Dispuneti de urmatoarele date prezentate in tabelul de mai jos. Pe baza acestora determinati pozitia
lichiditatii pentru a 5-a perioada.
Perioada Total active lichide Total pasive lichide Pozitia lichiditatii
1 127000 135000
2 122000 132000
3 127000 133500
4 127000 109000
5 127000 115000
Pp 115000 115
IL     0,906  0,91 => pozitie scurta
Ap 127000 127

24. Situatia pe zile a imprumuturilor penrtu banca X se prezinta astfel:


Perioada Imprumuturi noi Imprumuturi scadente
1.09 10 10
2.09 20 30
3.09 30 20
4.09 40 20
5.09 25 20
Determinati rata lichiditatii bancare aferente primei perioade.
imprumuturi scadente 10
Rata lichiditatii  x100  x100  100
imprumuturi noi 10

25. Situatia pe zile a imprumuturilor penrtu banca X se prezinta astfel:


Perioada Imprumuturi noi Imprumuturi scadente
1.09 10 10
2.09 20 30
3.09 30 20
4.09 40 20
5.09 25 20
Determinati rata lichiditatii bancare aferente celei de a 2-a perioade.
imprumuturi scadente 30
Rata lichiditat ii  x100  x100  150
imprumuturi noi 20

26. Situatia pe zile a imprumuturilor penrtu banca X se prezinta astfel:


Perioada Imprumuturi noi Imprumuturi scadente
1.09 10 10
2.09 20 30
3.09 30 20
4.09 40 20
5.09 25 20
Determinati rata lichiditatii bancare aferente celei de a 3-a perioade.
imprumuturi scadente 20
Rata lichiditatii  x100  x100  66,66
imprumuturi noi 30

27. Situatia pe zile a imprumuturilor penrtu banca X se prezinta astfel:


Perioada Imprumuturi noi Imprumuturi scadente
1.09 10 10
2.09 20 30
3.09 30 20
4.09 40 20
5.09 25 20
Determinati rata lichiditatii bancare aferente celei de a 4-a perioade.
imprumuturi scadente 20
Rata lichiditatii  x100  x100  50
imprumuturi noi 40

28. Situatia pe zile a imprumuturilor penrtu banca X se prezinta astfel:


Perioada Imprumuturi noi Imprumuturi scadente
1.09 10 10
2.09 20 30
3.09 30 20
4.09 40 20
5.09 25 20
Determinati rata lichiditatii bancare aferente celei de a 5-a perioade.
imprumuturi scadente 20
Rata lichiditatii  x100  x100  80
imprumuturi noi 25

29. Banca X prezinta la sfarsitul anilor N si N+1 urmatoarele conturi de profit si pierdere. Determinati
punctul mort aferent primului an.
Anul N Anul N+1
Venituri total 650 800
Cheltuieli totale 250 350
Impozit pe profit 0,25 0,20
Dobanzi incasate % 6,50 8,50
Dobanzi platite % 4,00 5,50
Cheltuieli operationale 115 190
CO 115 115
AV  * 100  *100  * 100  76,66 *100  7666
DI  DP 6,50  4,00 1,50

30. Banca X prezinta la sfarsitul anilor N si N+1 urmatoarele conturi de profit si pierdere. Determinati
punctul mort aferent celui de-al 2-lea an.
Anul N Anul N+1
Venituri total 650 800
Cheltuieli totale 250 350
Impozit pe profit 0,25 0,20
Dobanzi incasate % 6,50 8,50
Dobanzi platite % 4,00 5,50
Cheltuieli operationale 115 190
CO 190 190
AV  * 100  * 100  * 100  63,33 * 100  6333
DI  DP 8,50  5,50 3

31. Banca X prezinta urmatorii indicatori preluati din contul de rezultat. Determinati venitul net bancar
apeland la datele din tabelul de mai jos.
Nr. Crt. Indicator Valoare
1 Profit din operatiuni financiare 168
2 Alte venituri din exploatare 30
3 Cheltuieli cu personalul 621
4 Dobanzi si venituri din operatiuni cu clientela 3612
5 Cheltuieli cu comisioane 78
6 Rezultat exceptional 41
7 Alte cheltuieli administrative 425
8 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit 11
9 Alte dobanzi si venituri asimilate 530
10 Venituri din operatiuni de leasing si locatii 52
11 Impozit pe profit 206
12 Pierderi din corectii 367
13 Venituri din operatiuni cu titluri 112
14 Pierderi din operatiuni financiare 156
15 Alte dobanzi si cheltuieli asimilate 498
16 Cheltuieli din operatiuni de leasing si locatii 36
17 Cheltuieli cu amortizarea si provizioane 128
18 Dobanzi si cheltuiel privind clientela 2100
19 Alte cheltuieli din exploatare 15
20 Profit din corectii 56
21 Venituri din comisioane 338
VNB = Venituri din activitatea bancara curenta – Cheltuieli aferente activitatii bancare =
= (168 + 3612 + 52 + 112 + 338 + 530+56) – (78 + 156 + 36 + 2100+ 498+367) =
= 4868 – 3235 =
= 1633
(vezi pg. 327)

32. Banca X prezinta urmatorii indicatori preluati din contul de rezultat. Determinati rezultatul brut al
exploatarii apeland la datele din tabelul de mai jos.
Nr. Crt. Indicator Valoare
1 Profit din operatiuni financiare 168
2 Alte venituri din exploatare 30
3 Cheltuieli cu personalul 621
4 Dobanzi si venituri din operatiuni cu clientela 3612
5 Cheltuieli cu comisioane 78
6 Rezultat exceptional 41
7 Alte cheltuieli administrative 425
8 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit 11
9 Alte dobanzi si venituri asimilate 530
10 Venituri din operatiuni de leasing si locatii 52
11 Impozit pe profit 206
12 Pierderi din corectii 367
13 Venituri din operatiuni cu titluri 112
14 Pierderi din operatiuni financiare 156
15 Alte dobanzi si cheltuieli asimilate 498
16 Cheltuieli din operatiuni de leasing si locatii 36
17 Cheltuieli cu amortizarea si provizioane 128
18 Dobanzi si cheltuiel privind clientela 2100
19 Alte cheltuieli din exploatare 15
20 Profit din corectii 56
21 Venituri din comisioane 338
RBE = VNB + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare =
= 1633 + 30 – 15 – 621 – 425 = 602
(vezi pg. 327)

33. Banca X prezinta urmatorii indicatori preluati din contul de rezultat. Determinati rezultatul exploatarii
apeland la datele din tabelul de mai jos.
Nr. Crt. Indicator Valoare
1 Profit din operatiuni financiare 168
2 Alte venituri din exploatare 30
3 Cheltuieli cu personalul 621
4 Dobanzi si venituri din operatiuni cu clientela 3612
5 Cheltuieli cu comisioane 78
6 Rezultat exceptional 41
7 Alte cheltuieli administrative 425
8 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit 11
9 Alte dobanzi si venituri asimilate 530
10 Venituri din operatiuni de leasing si locatii 52
11 Impozit pe profit 206
12 Pierderi din corectii 367
13 Venituri din operatiuni cu titluri 112
14 Pierderi din operatiuni financiare 156
15 Alte dobanzi si cheltuieli asimilate 498
16 Cheltuieli din operatiuni de leasing si locatii 36
17 Cheltuieli cu amortizarea si provizioane 128
18 Dobanzi si cheltuiel privind clientela 2100
19 Alte cheltuieli din exploatare 15
20 Profit din corectii 56
21 Venituri din comisioane 338
Rezultatul exploatarii = RBE + Dotatii amortismente si provizioane ±
± Soldul rectificarilor dotatiilor si prelevarilor aferente riscurilor =
= 602 -128 + 11 = 485

34. Banca X prezinta urmatorii indicatori preluati din contul de rezultat. Determinati rezultatul net al
exercitiului apeland la datele din tabelul de mai jos si stiind ca impozitul pe profit este de 25%.
Nr. Crt. Indicator Valoare
1 Profit din operatiuni financiare 168
2 Alte venituri din exploatare 30
3 Cheltuieli cu personalul 621
4 Dobanzi si venituri din operatiuni cu clientela 3612
5 Cheltuieli cu comisioane 78
6 Rezultat exceptional 41
7 Alte cheltuieli administrative 425
8 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit 11
9 Alte dobanzi si venituri asimilate 530
10 Venituri din operatiuni de leasing si locatii 52
11 Impozit pe profit 206
12 Pierderi din corectii 367
13 Venituri din operatiuni cu titluri 112
14 Pierderi din operatiuni financiare 156
15 Alte dobanzi si cheltuieli asimilate 498
16 Cheltuieli din operatiuni de leasing si locatii 36
17 Cheltuieli cu amortizarea si provizioane 128
18 Dobanzi si cheltuiel privind clientela 2100
19 Alte cheltuieli din exploatare 15
20 Profit din corectii 56
21 Venituri din comisioane 338
Impozitul pe profit = Rezultatul exercitiului x Cota de impozit pe profit =>
=> Rezultatul exercitiului = Impozitul pe profit / Cota de impozit pe profit = 206 / 25% = 824
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul exercitiului – Impozitul pe profit = 824 – 206 = 618

35. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti rentabilitatea capitalului propriu.
Nr. Crt. Indicator Valoare PN 857943
ROE  * 100   100  69,78
1 Profit net 857943 CP 1229560
2 Capital total din care: 16413091
- capital propriu 1229560
- capital imprumutat 14275787
3 Active medii totale 14170370
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

36. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti rentabilitatea activelor.
Nr. Crt. Indicator Valoare PN 857943
ROA    0,06
1 Profit net 857943 A 14170370
2 Capital total din care: 16413091
- capital propriu 1229560
- capital imprumutat 14275787
3 Active medii totale 14170370
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

37. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti rata profitului net.
Nr. Crt. Indicator Valoare PN 857943
RPN    0,18
1 Profit net 857943 VE 4885727
2 Capital total din care: 16413091
- capital propriu 1229560
- capital imprumutat 14275787
3 Active medii totale 14170370
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

38. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti rata utilitatii activelor.
Nr. Crt. Indicator Valoare VE 4885727
RUA    0,34
1 Profit net 857943 A 14170370
2 Capital total din care: 16413091
- capital propriu 1229560
- capital imprumutat 14275787
3 Active medii totale 14170370
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

39. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti gradul de indatorare.
Nr. Crt. Indicator Valoare CI 14275787
GI    1,01
1 Profit net 857943 A 14170370
2 Capital total din care: 16413091
- capital propriu 1229560
- capital imprumutat 14275787
3 Active medii totale 14170370
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

40. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti marja dobanzii.
Nr. Crt. Indicator Valoare MA = VD – CD = 3850317 – 2109960 =
1 Profit net 857943 = 1740357
2 Capital total din care: 16413091
- capital propriu 1229560
- capital imprumutat 14275787
3 Active medii totale 14170370
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

41. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti marja procemtuala bruta a dobanzii.
Nr. Crt. Indicator Valoare MA VD  CD
MB   
1 Profit net 857943  AI  AI
2 Capital total din care: 16413091 3850317  2109960
- capital propriu 1229560  
14241196
- capital imprumutat 14275787 1740357
 
3 Active medii totale 14170370 14241196
4 Pasive medii totale 15567987 =0,12
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

42. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti marja procentuala neta a dobanzii.
Nr. Crt. Indicator Valoare
MN  rd  rd 
 VD   CD 
1 Profit net 857943  AI RI
p b

2 Capital total din care: 16413091 3850317 2109960


- capital propriu 1229560   
14241196 14275787
- capital imprumutat 14275787 = 0,27 – 0,15 =
3 Active medii totale 14170370 = 0,12
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

43. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti ponderea pierderilor din credite.
Nr. Crt. Indicator Valoare PC 525800
  0,06
1 Profit net 857943 CT 8351180
2 Capital total din care: 16413091
- capital propriu 1229560
- capital imprumutat 14275787
3 Active medii totale 14170370
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800

44. Preluand datele din tabelul de mai jos stabiliti rata de recuperare a creditelor.
Nr. Crt. Indicator Valoare
1 Profit net 857943
2 Capital total din care: 16413091
- capital propriu 1229560
- capital imprumutat 14275787
3 Active medii totale 14170370
4 Pasive medii totale 15567987
5 Total venituri 4885727
6 Venituri din exploatare 4885727
7 Venituri din dobanzi 3850317
8 Cheltuieli din dobanzi 2109960
9 Active sensibile la dobanda 14241196
10 Pasive sensibile la dobanda 14275787
11 Total credite din care: 8351180
- credite curente 7380950
-credite restante 970230
12 Pierderi din credite 525800
PC 525800
RRC  1   1  1  0,063  0,937  0,94
CT 8351180

45. Pe baza datelor de mai jos determinati anuitatea aferenta lunii a 3-a. Un imprumut in valoare de 12000
um cu o dobanda anuala de 48% avand o durata de 1 semestru a carui rambursare se face in anuitati
trimestriale, dobanda fiind platita trimestrial.

46. Pe baza datelor de mai jos determinati anuitatea aferenta lunii a 6-a. Un imprumut in valoare de 12000
um cu o dobanda anuala de 48% avand o durata de 1 semestru a carui rambursare se face in anuitati
trimestriale, dobanda fiind platita trimestrial.

47. Avand la dispozitie urmatoarele date determinati profitul net al bancii:


- venit net din dobanzi 87000
- provizioane pentru pierderi din imprumut 12500
- cheltuieli nelegate de dobanzi 25500
- venituri nelegate de dobanzi 32000
- impozite si taxe 10800
PN=(VD-CD)-PI-(CN-VN)-T=VND-PI-CN+VN-T=87000-12500-25500+32000-10800=70200

48. Determinati pozitia cursului de schimb avand la dispozitie urmatoarele date


- creante totale 128700
- angajamente totale 98500
Pozitia de scimb = Creante totale – Angajamente totale = 128700 – 98500 = 30200

49. Determinati rata productivitatii pe centru operational dispunand de urmatoarele date:


- venit net bancar 230000
- numar de centre 25000
venit net bancar 230000 230
Rata productivi tatii     9,2
numar de centre 25000 25

50. Stiind ca banca dispune de active sensibile la variatia ratei dobanzii in valoare de 76540 si pasive
sensibile la dobanda in valoare de 78800, stabiliti rata de sensibilitate a variatiilor ratei pe baza acesteia
urmand sa decideti pozitia bancii.
active sensibile la var iatia ratei dobanzii 76540
RD  * 100  * 100  0,97 * 100  97
pasive sensibile la var iatia ratei dobanzii 78800